Fara Dumnezeu nu exista cinste

Un bogat credincios pleaca in pelerinaj intr-o tara straina. Ajunge la un hotel si achita plata pentru cele cateva zile pe care le avea de petrecut acolo. Intrebat de receptioner daca doreste chitanta, acesta a raspuns:

- Nu nu este nevoie, vede Dumnezeu.

In urma acestui raspuns receptionerul l-a intrebat:

- Credeti in Dumnezeu?

- Sigur, dumneavoastra?, a spus bogatul.

- Nu, eu nu cred a raspuspuns receptionerul.

- Atunci, va rog sa-mi dati chitanta, a zis bogatul.

Omul lui Dumnezeu

Era un sfant pe nume Philagrios, care traia in pustiul Ierusalimului si muncea din greu ca sa-si castige painea. Cum statea, odata, in piata, incercand sa-si vanda lucrul mainilor sale, cineva pierde o punga cu o mie de galbeni. Batranul o gaseste si ramane pe loc zicandu-si: "Cine a pierdut-o trebuie sa vina". Si, intr-adevar, pagubasul a aparut dupa o vreme, plangand in hohote. Batranul il trage deoparte si-i da banii. Acela ii ia si vrea sa-i daruiasca din ei. Batranul insa n-a vrut. Atunci omul a inceput sa strige: "Veniti sa vedeti ce-a facut omul lui Dumnezeu". Dar batranul a fugit pe ascuns si a iesit din oras, ca sa nu fie laudat.

Fuga de cinste si slava desarta

Un dregator a auzit despre Avva Moise si a venit la Pustia Sketis, ca sa-l cunoasca. Cativa frati l-au vestit pe batran, iar el s-a sculat si a fugit in lunca. Pe drum insa, el s-a intalnit cu convoiul dregatorului, care l-a si intrebat:

- Unde este chilia lui Avva Moise?

Nezicandu-le cine este, el a zis:

- Dar ce vreti de la el? E un om nebun.

Dregatorul a continuat insa drumul, pana la biserica din Schit. Acolo, el a intrebat pe clerici:

- Am auzit despre Avva Moise si am venit sa-l vad. Dar am intalnit un batran care mergea in Egipt si l-am intrebat: "Unde este chilia avvei Moise?", iar el ne-a raspuns: "Ce vreti de la el? E un nebun."

Auzind acestea, fratii s-au intristat si au zis:

- Cum arata batranul care ti-a spus aceste marsavii despre sfant?

Dregatorul a raspuns, zicand:

- Batran, imbracat in haine vechi, inalt si negru.

Intelegand lucrarea, fratii au zis:

- El era Avva Moise. V-a spus asa, ca sa nu se intalneasca cu voi, spre nu a fi laudat.

Dregatorul a plecat, tragand mult folos duhovnicesc.

Ajuta-ti aproapele
Un frate i-a zis avvei Pimen: "Daca vad un frate despre care am auzit ca a pacatuit, nu vreau sa-l aduc in chilia mea. Daca insa vad unul bun, ma bucur de tovarasia lui". Batranul ii zice: "Daca fratelui bun ii faci un mic bine, celuilalt trebuie sa-i faci dublu, caci el este neputinciosul. Era in chinovie un anahoret pe nume Timotei. Egumenul a auzit ceva zvonuri despre ispitirea unui frate, l-a intrebat pe Timotei ce crede si acesta l-a sfatuit sa-l dea afara din chinovie. Dar, dupa ce l-au dat afara, ispita a trecut pe seama lui Timotei si l-a framantat pana cand l-a invins. Timotei plangea inaintea lui Dumnezeu si zicea: "Am gresit, iarta-ma!". Atunci a venit un glas care i-a zis: "Timotei, sa nu crezi ca ti-am facut asta din vreo alta pricina, ci doar pentru ca nu l-ai ajutat pe fratele tau atunci cand a fost ispitit".

Limba: cand prieten, cand dusman.

Un stapan cu mari bogatii avea in ascultare o multime de sclavi. Intre acestia se afla si unul, renumit intre ei pentru intelepciunea lui. Intr-o zi, stapanul ii spune ca pentru a doua zi sa ii pregateasca o masa cu cea mai buna mancare posibila. A doua zi, stapanul a ramas fara cuvinte cand, pe masa, a vazut mai multe mancaruri facute numai din limbi.

Sclavul cu pricina se scuza, zicand:

- Ce poate fi mai bun ca limba? Cu limba ne rugam, vestim pacea, mangaiem pe cei intristati, certam pe cei rai, comunicam adevarul, intelepciunea si dreptatea.

Stapanul casei il iarta, insa numai cu conditia ca in ziua urmatoare sa-i pregateasca mancare cu ceea ce este mai rau posibil. A doua zi, stapanul gasi la masa iarasi toate mancarurile gatite din limba. Maniindu-se tare, stapanul aproape ca porunci slugilor sa-l bata pe sclav, gandind ca acela a ras de el.

Sclavul insa se scuza, zicand:

- Ce poate fi mai rau decat limba? Cu limba injuram pe Dumnezeu, ne certam, stricam pe cei nevinovati, semanam ura, nedreptate, tagaduim adevarul si multe altele asemenea.

Atunci, stapanul a inteles intelepciunea sclavului. Limba este cand cea mai buna, cand cea mai rea sluga.

Cand va fi sfarsitul lumii?

Un monah din Muntii Neamtului, fiind multi ani pastor la oi, umbla cu oile manastirii prin toate poienile din Sihla si Sihastria. Mergand cu oile pe munte, a intalnit un sihastru pe care-l cunostea si l-a intrebat: " Spune-mi, parinte, cand va fi sfarsitul lumii?" Cuviosul, oftand din inima, i-a raspuns: "Parinte Galaction, stii cand va fi sfarsitul lumii? Cand nu va mai fi carare de la vecin la vecin! Adica atunci cand nu va mai fi dragoste si intelegere crestineasca intre frati, intre rude, intre crestini, intre popoare. Atunci cand nu se vor mai iubi oameinii deloc, cu adevarat va fi sfarsitul lumii. Caci fara iubire si fara Dumnezeu, nu pot sa mai traiasca oamenii pe pamant!".

Pilda primita in armata

In timpul unei campanii militare, un pluton muncea la repararea unei cai ferate distruse de bombardament. Cativa soldati, desi se straduiau, nu puteau clinti un stalp greu, cazut peste sine. Alaturi, caporalul striga la ei, ocarandui pentru neputinta lor. Trecand pe acolo, un om l-a intrebat:

- De ce nu-i ajuti si dumneata ?

- Eu sunt caporal, eu supraveghez si comand. Ei trebuie sa munceasca !

Strainul nu a mai spus nimic, dar si-a scos haina si a inceput sa traga si el cot la cot cu soldatii de un capat al stalpului. Dupa scurt timp, au reusit sa elibereze sinele. Incantati de reusita, soldatii i-au multumit strainului care, luandu-si haina sa plece, i-a mai spus caporalului:

- Daca va mai fi nevoie, sa ma chemati si altadata !

- Da ?! - zise in batjocura caporalul. Dar cine esti dumneata ?

- Sunt generalul acestei divizii !

(Gradul de "general" este superior celui de "caporal", diferenta dintre acestea fiind chiar foarte mare.)

Parintele care a ras de diavoli

Se spune despre avva Pamvo ca nu zambea niciodata. Intr-o zi diavolii, vrand sa-l faca sa rada, au legat o pana de un lemn si o tarau pe jos, facand taraboi si zicand:

- Ale, ale!

Vazand comedia, avva Pamvo a ras.

Demonii au inceput sa danseze, strigand:

- Ua, ua! Avva Pamvo a ras.

Dar el le-a raspuns:

- N-am ras, ci mi-am ras de neputinta voastra: atatia draci carand o pana.

Asceza si lupta cu ispitele

Un staret intra odata in chilia unui calugar care, din cauza ispitelor, a suferit mult post si privegheri, asa ca trupul ii era ca o umbra. Staretul ii vorbi prieteneste calugarului:

- Frate, prin sarguinta ta proprie nu vei putea scapa de ispitele diavolului. Roaga-te Bunului Dumnezeu sa-ti daruiasca binefacatorul Sau har, intareste-ti trupul tau prin mancare, recreeaza-te noaptea prin somn si nu te mai chinui cu lucrul prea strict.

Staretul ii spuse in continuare:

- Trupul nostru este ca si o haina. Daca o ingrijim, putem sa o pastram, vreme indelungata, iar daca nu o ingrijim in scurt timp, va fi rupta, murdara si va trebui sa o aruncam.

Fratele bolnav urma sfatul bun al staretului si isi intari trupul si sufletul.

Mila ne pune inaintea lui Dumnezeu

Avva Teodor a rugat pe Avva Pamvo:

- Spune-mi un cuvant.

Si cu multa osteneala, i-a spus lui:

- Teodore, mila ta sa o ai peste toti, caci mila a aflat indrazneala inaintea lui Dumnezeu.

Vederea cea roditoare

Aveau trei dintre parinti obiceiul ca sa vina in fiecare an la Avva Antonie, pentru a lua cuvant. Si doi il intrebau despre ganduri si despre mantuirea sufletului, iar unul tacea malc, fara sa intrebe nimic.

Intr-un tarziu, aceluia ii spuse Avva Antonie:

- Iata ca vii de atata amar de vreme aici si nu ma intrebi nimic.

Acela a raspuns, zicand:

- Imi ajunge ca te vad, parinte.

Omul ce credea in predestinare

Un pelerin, trecand in drumul sau pe langa un ogor, vazu un taran care semana pamantul. Oprindu-se si intrand in vorba cu taranul, spre a se mai odihni de osteneala drumului, pelerinul ajunse sa vorbeasca cu acesta chestiuni sufletesti. Vorbind ei despre Dumnezeu si despre om, despre prestiinta lui Dumnezeu si despre munca omului spre mantuire, taranul spuse:

- Daca Dumnezeu a prevazut ca eu ma voi mantui, cu siguranta asa va fi, ori ca fac bine, ori ca fac rau, iar daca El a prevazut ca voi fi osandit la chinuri vesnice, voi fi osandit, chiar daca voi face bine, chiar daca voi face rau.

Pelerinul, ascultand cu mahnire pe taran si vazand cele ce acela lucra pe pamant, ii spuse:

- Daca Dumnezeu a prevazut ca aici se va face grau, de ce mai semeni, pentru ca ori de semeni, ori de nu semeni, aici se va face grau, si toata munca ta e deci degeaba ?!

Despre tacere

Un frate i-a zis avvei Pimen: "Daca vad vreun lucru rau, vrei sa-l spun?". Batranul ii zice: "Este scris: Sa raspunzi inainte de a asculta e smintire si nerusinare. Daca esti intrebat, vorbeste, daca nu, taci".

Primirea celui eliberat de pacat

Un frate a cazut intr-o ispita si, fiind alungat din manastire, s-a dus in munte la avva Antonie. Dupa ce fratele a ramas un timp, avva l-a trimis la manastirea de unde venise, dar cei din manastire l-au alungat. El s-a intors la avva Antonie, zicandu-i: "N-au vrut sa ma primeasca, parinte". Batranul l-a trimis inapoi, povatuindu-l sa le spuna acelora: "O corabie s-a sfaramat in valurile marii, a pierdut incarcatura si cu osteneala a scapat la uscat. Voi, insa, cele scapate la uscat vreti sa le aruncati in mare". Iar ei, auzind ca avva Antonie l-a trimis, l-au primit indata.

Dumnezeu, exista sau nu?

Erau doi insi care discutau despre existenta sau neexistenta lui Dumnezeu. Unul spunea ca da, altul spunea ca ba. Si atunci unul din ei a propus un arbitru: Sa intrebam un copil. Sa vedem ce ne spune o minte inca in stare pura in fata existentei. Poate sa nu fie concludent ceea ce gandeste el, inca nedezvoltat, dar sa vedem totusi. Macar asa de curiozitate. Cel care nu credea l-a intrebat:

- Copile, crezi in Dumnezeu?

- Cred, a raspuns copilul. Mi-a spus mama ca El a facut totul si ca vede totul.

- Dar poti tu sa-mi spui unde este Dumnezeu ?

-Uite, ai de la mine un mar, daca-mi raspunzi.

- Nene, i-a raspuns copilul, iti dau eu doua mere, daca imi spui dumneata mie, unde nu este Dumnezeu!

Recunoasterea pacatului din noi

Avva Moise a zis: "Daca omul nu se convinge in inima lui ca este un pacatos, Dumnezeu nu-l asculta". Fratele a intrebat: "Ce inseamna: sa fie convins in inima lui ca este pacatos?". Batranul a zis: "Cand cineva isi duce pacatele sale, nu se uita la ale aproapelui".

Tacerea e scara cereasca

Un frate l-a intrebat pe un batran, zicand:

- Avvo, ce este tacerea si ce folos am de la dansa ?

Iar batranul i-a raspuns:

- Fiule, tacerea este aceasta: a sedea singur in chilie, cu intelepciune si cu frica lui Dumnezeu, ferindu-ti inima de ganduri si cugete necuvioase. O tacere ca aceea naste alte bunatati si-l pazeste pe calugar de sagetile cele aprinse ale vrajmasului si nu-l lasa sa fie ranit de ele.

O, O, O, O, O, O,

liniste scara fara fara tacere tacere, de de

fara

de cereasca grija, maica luminatoarea cu

galceava

! !

umilintei sufletului ingerii inimii

! ! ! !

grija, vorbitoare

stralucitoarea

O, liniste fara galceava, nascatoare a toate bunatatile, intarirea postirii, fraul limbii, infranarea pantecelui ! O, liniste, indemnarea rugaciunii si a citirii Sfintelor Scripturi !

O, tacere ingrijoratoare numai pentru ale tale si totdeauna cu Hristos vorbitoare si neincetat vazator a mortii inaintea ochilor sai si pazitoarea luminii celei nestinse ! Pe aceea, cine o pazeste neincetat, canta zicand: "Gata este inima mea, Dumnezeule, gata este inima mea, ca Tie se cuvine lauda si slava, in veci, amin!"

Ingerului ierbii
Peste tot ce a creat, Dumnezeu a randuit un inger care sa vegheze. Unul veghea copacii, altul pasarile, altul florile si asa mai departe. Chiar si iarba pe care calcam a fost data in grija unui inger.

Dar ingerul ierbii si-a zis: Celorlalti ingeri Dumnezeu le-a dat lucruri importante in supraveghere. Mie mi-a dat iarba cea cu totul lipsita de importanta. N-am sa ma ocup deloc de ea. Poate creste si singura.

Si, intr-adevar, nu s-a ocupat de ea deloc. Intr-o zi, ingerul copacilor s-a dus la Dumnezeu plangandu-se ca mor copacii din gradinile oamenilor si din paduri, pentru ca iarba care intretine umezeala e toata uscata. In alta zi s-a dus ingerul florilor, plangandu-se ca florile nu pot creste pe campuri pentru ca nu mai exista iarba care sa pastreze roua pentru ele. In cele din urma a venit omul, plangandu-se: Doamne, mor animalele in gospodarii pentru ca nu mai avem iarba sa le hranim. Ia-ma de pe pamant. Altadata pamantul era inimos, dar acum arata ca un desert.

Atunci Dumnezeu, chemandu-l la Sine pe ingerul Ierbii, l-a intrebat: "Ti-am dat o sarcina mica sau mare, inger al ierbii?" Dandu-si seama ca Dumnezeu i-a cunoscut gandurile, a ingenuncheat si a zis: "Nu trebuia sa spun ce am spus. Acum imi dau seama ca sarcina pe care mi-ai dat-o era mai mare decat eram eu vrednic S-o primesc, iarta-ma. De acum incolo imi voi face datoria, si lumea va fi frumoasa din nou. Imi dau seama acum ca nimic in lume nu e lipsit de importanta si fara rost". Si iarba ingrijita facu sa creasca din nou copacii, sa infloreasca din

nou

florile

si

sa-si

raspandeasca

mirosul

peste

lume.

Purtarea unui crestin

Fericitul Pior, dupa ce a lucrat vara la cineva, si-a amintit ca se cuvine sa-si ia plata. Dar cum stapanul n-a vrut sa-i dea nimic, s-a intors la manastire. Apoi, cand a venit vremea, s-a dus iar si a secerat pe ogorul aceluia, dar el nu i-a dat nici un ban si s-a intors la manastire. Cand s-a implinit al treilea an, batranul si-a facut treaba ca de obicei si a plecat iarasi fara sa primeasca nimic. Dumnezeu l-a cercetat pe proprietar si el, luand plata, a inceput sa-l caute pe Sfant pe la toate manastirile. Cum l-a gasit, i-a cazut la picioare, dar batranul i-a dat banii inapoi zicand: Mie mi-a rasplatit Domnul. Si l-a indemnat sa dea banii preotului, la biserica.

Cum scapam de vorbirea de rau?

Un frate l-a intrebat pe avva Pimen: "Cum poate omul sa se fereasca de vorbirea de rau?. Batranul zice: "Noi si fratii nostri suntem doua imagini. Cand omul ia seama la sine si se defaimeaza, fratele este pretuit cum se cuvine; cand, insa, omul se crede bun, gaseste ca fratele este rau.

Cum scapam de poftele trupesti

Un tanar, chinuit de poftele trupesti, l-a intrebat pe duhovnicul sau cum poate scapa de ele.

Duhovnicul i-a spus:

- Nu putem opri pasarea atunci cand zboara deasupra casei noastre, dar putem sa o oprim sa nu-si faca cuib acolo.

Crestinul
O femeie i-a marturist preotului ca L-a gasit pe Mantuitorul. Acesta a intrebat-o:

- Si cum te simti acum?

Femeia raspunse fara retineri:

- Inainte de convertire am fost o pacatoasa care alerga dupa pacate, iar acum sunt o pacatoasa care fuge de pacate.

Prietenia
Cu mult timp in urma, in China, traiau doi prieteni. Unul canta foarte bine la harpa. Celalalt era foarte talentat in arta de a asculta. Intr-o zi nefasta, cel care asculta s-a imbolnavit si a murit. Prietenul sau a taiat corzile harpei si nu a mai cantat niciodata.

Sa glumim cu masura
Era un om care vana animale salbatice prin pustie si l-a vazut pe avva Antonie glumind cu fratii; si s-a smintit. Iar batranul, vrand sa-l incredinteze pe el ca trebuie cate putin sa se pogoare fratilor, i-a zis lui: "Pune sageata in arcul tau si intinde-l". Si a facut asa. Si batranul i-a spus: " Mai intinde-l putin". Si l-a intins. Si iarasi i-a zis: "Intinde-l si mai mult". Si a grait vanatorul: "De voi intinde arcul peste masura, se va frange". Zis-a lui batranul: "Asa si la lucrul lui Dumnezeu: daca-i intindem pe frati peste masura, degraba se frang. Trebuie deci, cate putin si cateodata, a ne pogori fratilor". Acestea auzind vanatorul, s-a umilit. Si mult folosindu-se de la batranul, s-a dus. Iar fratii, intarindu-se, au mers la locul lor.

Taina prezentei
La chilia unui parinte cu o viata imbunatatita vine un ucenic mai cartitor, neofit in cele duhovnicesti, care, vazandu-l pe avva tacut, sezand pe un scaun, cu capul plecat si ochii abia deschisi, il intreaba: "Tot singur, parinte?" Avva isi ridica privirea, il fixeaza atent pe ucenic si ii raspunde: "Sunt singur acum ca ai venit tu, dar nu eram pana sa sosesti."

Bunul pastor
"Precum corabia care are un bun carmaci si se bucura de ajutorul lui Dumnezeu ajunge fara primejdie la liman, tot astfel sufletul care are un bun pastor cu usurinta urca la cer, chiar daca mai inainte a savarsit multe rele".

Cum il impacam pe cel suparat ?

Un parinte l-a intrebat pe avva Pimen:

- Cineva este suparat pe mine si eu ii cer iertare, dar el nu ma crede. Ce sa fac?

Batranul i-a raspuns, zicand:

- Ia cu tine inca doi si cere-i din nou iertare. Daca nu te crede, ia cu tine cinci frati si, daca nici cu cinci nu te crede, ia-l pe preot. Daca insa nici asa nu te crede, nu-ti mai ramane decat sa te rogi, netulburat, lui Dumnezeu, ca sa-l convinga pe acel frate si sa fii fara nici o grija.

Vitejia este rasplatita

Un frate l-a intrebat pe avva Pimen: "Ma uit la mine: unde ma duc, gasesc ajutor. Batranul ii zice: "Si pe cei cu sabia in mana Dumnezeu ii miluieste in vremurile noastre. Daca suntem viteji, El are mila de noi".

Taina fratelui
Un batran calugar spunea: "Intr-o zi, privind spre padure, am vazut alergand spre mine o fiara. Cand s-a apropiat de mine am vazut ca este om. Cand mi-a cazut in brate, plangand, am inteles ca este fratele meu".

O patima aduce alte patimi

Un frate era tare bantuit de duhul desfranarii. Si atunci, s-a dus la un parinte si i-a zis: "Parinte, roaga-te pentru mine, ca ma lupta patimile, ma lupta duhul desfranarii! Ce sa fac? Roaga-te pentru mine!" Parintele s-a apucat si s-a rugat. Dupa o saptamana, fratele se duce din nou la el si ii zice: "Parinte, roaga-te pentru mine, ca nu ma slabeste deloc pornirea aceasta, rautatea aceasta; sunt asuprit de duhul desfranarii!" Parintele s-a rugat din nou si atunci a aparut diavolul si a zis: "Eu m-am indepartat de el de cand te-ai rugat intai, dar el are dracii lui: lacomia pantecelui si somnul cel mult". Deci acestea favorizau patima lui.

Omul ales de Dumnezeu

Un om a mers in padure ca sa aleaga un copac din care sa faca grinzi pentru acoperis. Si a vazut doi copaci, unul langa altul. Unul era neted si inalt, dar era putred pe dinauntru, si celalalt era cu damburi si urat pe dinafara, dar era sanatos pe dinauntru. Omul a oftat si si-a zis: "La ce-mi foloseste mie acest copac inalt, necioturos, daca este putred pe dinauntru si din care nu pot sa fac barne? Celalalt, chiar daca este cioturos si urat, cel putin este sanatos pe dinauntru si astfel, daca muncesc putin mai mult, pot sa-l folosesc la barne de acoperis pentru casa mea." Si, fara sa se gandeasca mai mult, a ales acel copac.

Tot la fel va alege si Dumnezeu intre doi oameni pentru casa Sa si nu va alege pe cel care pare bun pe dinafara, ci pe cel a carui inima este plina de dreptatea sanatoasa a lui Dumnezeu.

Omul ales de Dumnezeu

Un om a mers in padure ca sa aleaga un copac din care sa faca grinzi pentru acoperis. Si a vazut doi copaci, unul langa altul. Unul era neted si inalt, dar era putred pe dinauntru, si celalalt era cu damburi si urat pe dinafara, dar era sanatos pe dinauntru. Omul a oftat si si-a zis: "La ce-mi foloseste mie acest copac inalt, necioturos, daca este putred pe dinauntru si din care nu pot sa fac barne? Celalalt, chiar daca este cioturos si urat, cel putin este sanatos pe dinauntru si astfel, daca muncesc putin mai mult, pot sa-l folosesc la barne de acoperis pentru casa mea." Si, fara sa se gandeasca mai mult, a ales acel copac.

Tot la fel va alege si Dumnezeu intre doi oameni pentru casa Sa si nu va alege pe cel care pare bun pe dinafara, ci pe cel a carui inima este plina de dreptatea sanatoasa a lui Dumnezeu.

Ascultarea
Avva Pistos a povestit: "Avva Or si avva Athre nu erau din aceeasi regiune, dar s-au impacat de minune pana la iesirea din trup. Avva Athre era foarte ascultator, iar avva Or, din cale afara de smerit. Am petrecut cateva zile cu ei, ca sa-i iscodesc, si am vazut o minune pe care a facut-o avva Athre. Cineva le-a adus putin peste si avva Athre a vrut sa i-l pregateasca batranului. A luat cutitul ca sa-l curete, dar tocmai atunci l-a strigat avva Or. El a lasat cutitul in peste si n-a mai curatit, iar eu am ramas uimit de marea lui ascultare, fiindca n-a spus: Mai asteapta un pic, pana curat pestele. L-am intrebat: Cum ai dobandit o asemenea ascultare?. El mi-a zis: Nu eu sint ascultator, ci batranul. Apoi m-a luat si mi-a zis: Vino sa-i vezi ascultarea. A fript pestele, arzandu-l anume, si i l-a dus batranului. Acesta a mancat fara sa zica nimic. Si cand l-a intrebat: E bun pestele, avva?, el a raspuns: Foarte bun. Apoi i-a adus si putin gatit cum trebuie, zicandu-i: Pe acesta l-am ars, avva, iar batranul i-a raspuns: Da, l-ai ars un pic. Atunci avva Athre mi-a zis: Vezi cat de ascultator este?. Am plecat de la ei straduindu-ma din rasputeri sa fac ce-am vazut".

Cand iubim nu mai numaram

Demult, o mama avea opt copii, pe care ii hranea si-i imbraca din sudoarea fetei sale. Cineva a intrebat-o: "Cum reusesti, cum te descurci sa ingrijesti si sa hranesti opt copii?" Si mama, uitandu-se cu drag la ei, a raspuns: "Ii iubesc din adancul inimii mele". Altcineva a intrebat-o: "Cati copii zici ca imbraci si hranesti?" Si ea raspunse: "Domnule, daca-i iubesc, nu-i mai numar!".

Lenea imputerniceste ispitele

Odata, un tanar a venit la Fericitul Ieronim si l-a intrebat:

- Ce sa fac spre a rezista ispitelor ?

Fericitul Ieronim i-a raspuns:

- Nu fii lenes, nu te trandavi. Pasarea nu poate fi prinsa sau lovita de sageata cand zboara, ci numai cand sta pe loc.

Ajutorul dumnezeiesc

"Spuneau unii despre avva Macarie egipteanul, ca suindu-se de la Schit si ducand niste cosnite, ostenind, a sezut si s-a rugat, zicand: Dumnezeule, Tu stii ca nu mai pot! Si indata s-a aflat langa rau."

Maica Domnului este grabnic ajutatoare

Cineva a fost inchis si a stat 20 de ani in inchisoare, un tanar imbatranit in suferinte. Intr-o ancheta extraordinar de grea, i s-a terminat rabdarea si si-a pus in gand sa gaseasca un mijloc ca sa-si curme viata. Si-a adus aminte insa ca, in tinerete, cand era liber, bunica ii spunea: "Cand ai un necaz mare, sa te rogi Maicii Domnului!". Si-a adus aminte de acest lucru, si spunea el: "Catre Mantuitorul n-aveam curajul sa ma rog, dar catre Maica Domnului, care a fost si ea pamanteana ca si noi, m-am rugat!". Scurt. O rugaciune la disperare: "Maica Domnului, nu mai pot suporta durerile si presiunile care mi se fac aici! Ajuta-ma!". Se ruga in celula. Si, peste cateva clipe, vede intrand prin usa inalta a celulei o faptura in alb, cu un Prunc in brate: "M-ai chemat! Am sa te ajut. Fii in pace!". Si a plecat mai departe. Nu l-au mai chemat dupa aceea la ancheta. L-au mutat intr-un alt loc, la Polul Nord, undeva, si toata viata lui de dupa aceea - ca a trait inca multi ani in inchisoare - a avut o viata foarte linistita in sufletul lui, desi suferintele din afara erau destul de grele din cand in cand. Maica Domnului l-a ajutat in momentul urmator dupa rugaciune.