MINISTERUL EDUCATIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA DE STUDII EUROPENE DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE DREPT

REFERAT
ORGANIZAIA NAIUNILOR
UNITE

AUTOR
Stefoglo Dorina
GRUPA 402

CONDUCTOR TIINIFIC
Ceban Cristina
doctor.n drept, lector univ.

1
 Chiinu 2017

CUPRINS:
Introducere
1.Scurt istoric despre Organizaia Naiunilor Unite4pag
2.Scopul si sarcinile Organizaiei Naiunilor Unite.5pag
3.Principiile Organizaiei Naiunilor Unite..................................6-7pag
4.Membrii Organizaiei Naiunilor Unite.....................................7-8pag
5.Structura Organizaiei Naiunilor Unite..8-14pag
6. Concluzie..15pag
7.Bibliografie16pag

2
Introducere

Organizaia Naiunilor Unite este cea mai important organizaie

internaional din lume,fondat n 1945, dup Al Doilea Rzboi Mondial, are
astzi 193 de state membre. ntemeierea ei a constat din semnarea, de ctre
membrii ei fondatori, a Cartei Organizaiei Naiunilor Unite n 1945 n cadrul
conferinei de la San Francisco.

Potrivit acestui document, ONU are misiunea de a asigura pacea mondial,

respectarea drepturilor omului, cooperarea internaional i respectarea
dreptului internaional. Sediul central al organizaiei este la New York. ONU
utilizeaz 6 limbi oficiale: araba, chineza, engleza, franceza, rusa i spaniola.
Aproape toate reuniunile oficiale sunt traduse simultan n aceste limbi i
documentele de pe suport hrtie sau on-line, sunt traduse n aceste ase limbi. n
funcie de anumite circumstane, unele conferine i documente de lucru sunt
traduse numai n englez, francez sau spaniol.

Respectarea drepturile omului a fost motivul principal pentru crearea ONU.

Atrocitile celui de-Al Doilea Razboi Mondial i genocidurile au determinat ca
noua organizaie s previn tragedii similare n viitor. Un prim obiectiv a fost
acela de a crea un cadru legal pentru a lua n considerare i a lua hotrri asupra
violarilor drepturilor omului.

Organizaia Naiunilor Unite oblig toate statele membre s promoveze respect

universal pentru drepturile omului i s ia msuri n aceast privin.

Naiunele Unite au jucat un rol important n procesul de consolidare a dreptului

internaional i de soluionare a disputelor internaionale . Prin eforturile ONU
au fost adoptate i negociate peste 300 de acorduri internaionale in cele mai
diverse domenii.

Organizaia Naiunilor Unite a acordat un sprijin important victimelor diverse

conflicte. Astfel dupa 1930 peste 30 de milioane de refugiai au primit sprijin
din partea naltului Comisariat a ONU pentru refugiai.

Astfel adoptarea unor hotrri din partea ONU a permis soluionarea unor
dispute teritoriale, respectarea principiului neamestecului n treburile interne,
ameliorarea relaiilor diplomatice, acordarea drepturilor de azil.

3
 1.Scurt istoric despre Organiza ia Na iunilor Unite

Ideea constituirii unei organizaii internaionale, care s faciliteze colaborarea

dintre state n scopul meninerii pcii, poate fi identificat n seria de conferine
diplomatice internaionale, inute n ultima parte a secolului XIX-lea i prima
parte a secolului XX. Impulsul pentru crearea unei organizaii cu vocaie
universal a fost dat ns de dorina statelor de a coopera pentru a preveni
repetarea primului rzboi mondial.

n 1915 ia fiin n SUA, la Philadelphia, Liga pentru impunerea pcii,

organizaie privat ale crei principale idei, acceptate de preedintele Woodrow
Wilson, se regsesc n vestitele sale 14 puncte, privind organizarea pcii la
sfritul rzboiului.

La o sptmn dup deschiderea Conferinei de pace de la Paris (18 ianuarie

1919), s-a constituit o comisie, a crei conducere a revenit preedintelui SUA,
W. Wilson, cu sarcina elaborrii actului constituiv al Ligii, ca parte integrant a
Tratatului de pace. Proiectul final al acestui document, denumit Pactul Societii
Naiunilor, a fost aprobat n unanimitate i a intrat n vigoare la 10 ianuarie
1920.

Cele mai importante scopuri ale Societii Naiunilor sunt legate de

promovarea pcii i prevenirea rzboiului.

Expresia Naiunile Unite aparine preedintelui Statelor Unite ale Americii,

Franklin D. Roosevelt, i a fost folosit pentru prima dat n Declaraia
Naiunilor Unite din ianuarie 1942, prin care reprezentanii a 26 de naiuni
angajau guvernele lor s continue lupta mpotriva Puterilor Axei. Ideea
crerii Organizaiei Naiunilor Unite este lansat de minitrii de externe ai SUA
(Cordell Hull), URSS (V. M. Molotov) i Marii Britanii (Anthony Eden) i
ambasadorului Chinei n Uniunea Sovietic (Fao Ping-Sheung).

Conferina de la San Francisco, a crei denumire oficial a fost Conferina

Naiunilor Unite privind Organizaia Internaional, i-a nceput lucrrile la 25
aprilie 1945, cu participarea reprezentanilor a 50 de state. Lucrrile Conferinei,
care au durat dou luni, au fost consacrate elaborrii Cartei ONU.

n termeni generali, Organizaia Naiunilor Unite poate fi definit ca o

organizaie cu vocaie universal, att n ceea ce privete entitile sale state
suverane ct i domeniile n care se implic, scopul su principal fiind

4
meninerea pcii i securitii internaionale dar i s se armonizeze eforturile
naiunilor prin atingerea unor scopuri i obiective comune .

2.Scopul si sarcinile Organiza iei Na iunilor Unite

Scopurile pentru care a fost creat Organizaia Naiunilor Unite i pentru

realizarea crora acioneaz statele membre i organizaia ca atare sunt nscrise
n primul articol al Cartei.

Primul i cel mai important dintre acestea este meninerea pcii i securitii
internaionale. Aliniatul nti al aceluiai articol indic i cile utilizrii acestui
obiectiv:

a) prin msuri colective pentru prevenirea i nlturarea ameninrilor mpotriva

pcii i prin reprimarea actelor de agresiune sau a altor nclcri ale pcii;

b) prin aplanarea i soluionarea diferendelor sau a situaiilor cu caracter

internaional care pot duce la o nclcare a pcii, prin mijloace panice i n
conformitate cu principiile justiiei i dreptului internaional.

n al doilea rnd, dup meninerea pcii i securitii

internaionale, Carta subliniaz, ca scop al Organizaiei, realizarea cooperrii
internaionale n domeniul economic i social. Pentru atingerea acestui obiectiv,
ca i n cazul meninerii pcii i securitii globale, Carta conine prevederi
precise privind atribuiile organelor sau organizaiilor din sistemul su, n
sarcina crora cade realizarea acestui obiectiv.

Un al treilea obiectiv al ONU, consfiinit n articolul 1 al Cartei, este

realizarea cooperrii internaionale pentru promovarea i ncurajarea
respectrii drepturilor omului i libertilor fundamentale pentru toi, fr
deosebire de ras, sex, limb sau religie. Potrivit Cartei, principalele
responsabiliti pentru promovarea drepturilor omului sunt
ncredinate Adunrii Generale i Consiliului Economic i Social.

Un alt obiectiv al ONU const n dezvoltarea de relaii prieteneti ntre naiuni.

Carta stabilete un set de principii n baza crora vor aciona, pentru nfptuirea
scopurilor consacrate, att Organizaia, ct i statele membre.

5
 3.Principiile Organiza iei Na iunilor Unite

Carta O.N.U. consacra si principiile de baza ale activitatii organizatiei, care

sunt principiile fundamentale ale dreptului international public recunoscute la
data adoptarii ei si pe care trebuie sa le respecte toti membrii organizatiei.

Conform art. 2 si altor prevederi ale Cartei, aceste principii sunt:

a) Principiul egalitatii suverane a statelor, care reuneste de fapt doua principii

fundamentale ale dreptului international public: principiul suveranitatii statelor
si principiul egalitatii lor in drepturi. Din asezarea acestor principii la temelia
O.N.U. rezulta ca ea este o organizatie interstatala, iar nu o organizatie
suprastatala. Ca atare, nici un stat membru al organizatiei sau un grup de state
membre nu-si poate subordona organizatia intereselor proprii.

Egalitatea statelor membre trebuie respectata atat in ce priveste repre-

zentarea lor in organele organizatiei, cat si in mecanismul de vot din cadrul
acestor organe. O abatere de la aceasta egalitate in domeniul mecanismului de
vot o constituie situatia speciala a celor cinci membri permanenti ai Consiliului
de Securitate, a caror voturi au o pondere superioara voturilor celorlalti membri
ai acestui organ.

b) Principiul indeplinirii cu buna-credinta a obligatiilor asumate de statele

membre, in conformitate cu Carta O.N.U. Este un principiu cu o semnificatie
deosebita pentru asigurarea stabilitatii relatiilor internationale si a legalitatii
internationale.

c) Principiul solutionarii prin mijloace pasnice a diferendelor internationale, in

asa fel incat pacea si securitatea internationala precum si justitia sa nu fie puse in
primejdie.

d) Principiul nerecurgerii la forta sau la amenintarea cu forta in relatiile

internationale, fie impotriva integritatii teritoriale a statelor sau a independentei
lor politice, fie in orice alt mod incompatibil cu scopurile Natiunilor Unite.

e) Principiul neamestecului in chestiunile care tin, in mod esential, de

competenta statelor. Carta O.N.U. prevede ca statele membre ale organizatiei nu
au obligatia sa supuna astfel de chestiuni organizatiei si ca acest principiu nu

6
limiteaza competenta organizatiei in ce priveste aplicarea masurilor de
constrangere, prevazute in capitolul VII.

f) Carta O.N.U. mai prevede si principiul dreptului popoarelor de a dispune de

ele insele (dreptul la autodeterminare). Este un principiu nou al dreptului
international public, la care Carta face referire expresa in art. 1, dar si in art. 55
privind obiectivele O.N.U. in domeniul cooperarii economice si sociale
internationale.

g) Fara a-l formula in mod expres, Carta O.N.U. subintelege si principiul

cooperarii intre state, de vreme ce face din cooperarea internationala unul din
scopurile principale ale organizatiei si ii consacra in intregime capitolul IX.

Carta O.N.U., in art. 2 referitor la principiile organizatiei, stipuleaza inca doua

reguli importante pentru activitatea ei si a membrilor ei. Prima regula este ca
statele membre ale organizatiei au obligatia de a da acesteia un ajutor deplin in
orice actiune intreprinsa de ea in conformitate cu Carta si sa se abtina de a ajuta
vreun stat impotriva caruia organizatia intreprinde o actiune preventiva sau de
constrangere.

A doua regula se constituie intr-o obligatie care revine O.N.U. Se

prevede datoria organizatiei de a actiona ca si statele care nu fac parte din ea sa
se conformeze acestor principii in masura necesara pentru mentinerea pacii si
securitatii internationale .

Dincolo de principiile inscrise in Carta O.N.U., in doctrina mai recenta

se afirma ca activitatea O.N.U. si toate eforturile sale ar trebui sa se desfasoare
sub incidenta a doua principii: a) principiul universalitatii O.N.U., care trebuie
inteles in sensul admiterii tuturor statelor lumii si asigurarii aplicarii universale a
principiilor Cartei; si b) principiul democratizarii, in sensul asigurarii, pentru
toate statele, a dreptului de initiativa si a dreptului de a contribui la examinarea,
elaborarea si punerea in aplicare a rezolutiilor referitoare la problemele majore
ale comunitatii internationale.

4.Membrii Organiza iei Na iunilor Unite

Membrii O.N.U. pot fi numai statele. Ei se impart in doua categorii:

a) membri originari (fondatori), care sunt statele participante la Conferinta de

la San-Francisco si care au semnat si ratificat Carta O.N.U.;

b) membri admisi ulterior in organizatie.

7
 Pentru ca un stat sa poata deveni membru O.N.U. el trebuie sa indepli-
neasca doua conditii: in primul rand, sa promoveze o politica externa de pace si
sa accepte obligatiile din Carta O.N.U., iar, in al doilea rand, dupa aprecierea
organizatiei, sa fie capabil si dispus sa indeplineasca aceste obligatii (art. 4).

Admiterea unui stat in O.N.U. se face pe baza hotararii Adunarii Generale a

organizatiei, adoptata cu votul afirmativ a doua treimi din membrii ei prezenti si
votanti, la recomandarea Consiliului de Securitate (art. 4). Recomandarea
Consiliului de Securitate este adoptata cu votul afirmativ a 9 membri, inclusiv
voturile afirmative a celor 5 membri permanenti (S.U.A., Anglia, Franta, China,
Rusia).

Carta O.N.U. nu prevede expres dreptul membrilor sai de a se retrage din

organizatie. Cu toate acestea, in practica organizatiei se cunoaste un caz de
retragere temporara din organizatie.

Organizatia Natiunilor Unite poate aplica membrilor sai urmatoarele

sanctiuni:

a) suspendarea din exercitiul drepturilor si privilegiilor inerente calitatii de

membru a acelui stat impotriva caruia Consiliul de Securitate a dispus o actiune
preventiva sau de constrangere. Hotararea de suspendare este adoptata de
Adunarea Generala a organizatiei, la recomandarea Consiliului de Securitate
(art. 5). Un stat membru poate fi suspendat din dreptul sau de vot in Adunarea
Generala daca nu si-a platit contributia financiara la O.N.U. pe timp de doi ani
(art. 19).

b) un stat membru al O.N.U. poate fi exclus din organizatie, daca a incalcat, in

mod sistematic, principiile Cartei. Hotararea de excludere este adoptata de
Adunarea Generala, pe baza recomandarii Consiliului de Securitate (art. 6).

8
 5.Structura Organiza iei Na iunilor Unite

O.N.U. are doua categorii de organe: organe principale si organe subsi-

diare (ajutatoare).

Organele principale ale O.N. U. sunt: Adunarea Generala, Consiliul de

Securitate, Consiliul Economic si Social (ECOSOC), Consiliul de Tutela, Curtea
Internationala de Justitie si Secretariatul.

Organele subsidiare ale O.N. U. sunt infiintate de organele principale ale

organizatiei. Ele nu au o competenta proprie, ci una delegata de organul
principal care a creat acel organ subsidiar. Organele subsidiare sunt formate din
reprezentanti ai statelor membre sau din specialisti care participa cu titlu
personal. Spre exemplu, Comisia de drept international este un organ subsidiar
al Adunarii Generale a O.N.U. pentru codificarea si dezvoltarea progresiva a
acestui drept.

Adunarea General, n care sunt reprezentate toate statele membre, ca entiti

egale, este organul care dispune de cele mai largi competene.

Aceasta ocup o poziie central n cadrul Organizaiei, nu numai datorit

funciilor i puterilor sale politice, dar i pentru competenele sale administrativ-
financiare i rolul n stabilirea structurrii altor organe.

Dou dintre organele principale ale ONU Consiliul Economic i Social

(ECOSOC) i Consiliul de Tutel sunt plasate sub autoritatea Adunrii
Generale.

n sistemul Naiunilor Unite, Adunarea General este organ principal, ocupnd

o poziie central. Prin poziie i alctuire, Adunarea General are o vocaie
universal; n genere, aceasta poate discuta orice probleme sau chestiuni la care
se refer Carta sau care privesc puterile i funciile oricrui organ al Naiunilor
Unite i poate face recomandri membrilor O.N.U. sau Consiliului de
Securitate n orice chestiuni similare.

Este organul principal al organizatiei si cel mai reprezentativ. Este formata din
reprezentantii tuturor statelor membre ale organizatiei. Delegatiile statelor
membre in Adunarea Generala sunt formate din cel mult 5 membri si 5
9
supleanti. Indiferent de numarul delegatilor sai, fiecare stat membru are un
singur vot in Adunarea Generala, potrivit principiului "un stat, o voce"

Adunarea Generala isi desfasoara activitatea in sesiuni ordinare anuale, care

incep intotdeauna in a treia zi de marti din luna septembrie si se incheie la o data
fixata de catre Adunarea Generala inca de la inceputul sesiunii. Adunarea
Generala se poate intruni si in sesiune extraordinara, convocata de Secretarul
General al organizatiei, la cererea Consiliului de Securitate sau a majoritatii
membrilor organizatiei. Adunarea Generala mai poate fi convocata si in sesiune
extraordinara de urgenta, adica in decurs de 24 de ore de la primirea de catre
Secretarul General a unei cereri din partea Consiliului de Securitate sau din
partea majoritatii membrilor organizatiei, pentru convocarea unei astfel de
sesiuni.

Fiecare sesiune a Adunarii Generale isi alege un presedinte si mai multi

vicepresedinti. Acestia impreuna cu cei 7 presedinti ai comitetelor principale ale
Adunarii constituie Biroul sesiunii respective.

Activitatea Adunarii Generale se desfasoara in sedinte plenare si in

cadrul celor 7 comitete principale. Aceste comitete principale sunt: comitetul
politic special; comitetul pentru problemele politice si de securitate; comitetul
pentru problemele economice si financiare; comitetul pentru problemele sociale,
umanitare si culturale; comitetul pentru problemele de tutela; comitetul pentru
problemele administrative si bugetare; si comitetul pentru problemele juridice.
Conform Regulamentului intern al Adunarii Generale, limbile oficiale ale
organizatiei sunt: engleza, chineza, spaniola, franceza, rusa si araba.

Hotrrile Adunarii Generale au, in general, caracter de recomandare catre

statele membre, dupa cum rezulta din prevederile Cartei O.N.U. (in art. 10-14 se
precizeaza, textual, ca ea face recomandari privind chestiunile dezbatute, atat
membrilor ei, cat si altor organe principale ale O.N.U.). Ea adopta si anumite
hotarari obligatorii, in cazul votarii bugetului organizatiei sau a alegerii
Secretarului General ori cu privire la primirea de noi membri sau aplicarea unor
sanctiuni.

Principial, conform Cartei i altor acte constitutive, aciunile Adunrii Generale

n domeniul reglementrii panice, la fel ca i cele ale Consiliului de Securitate,
nscriindu-se n cadrul diplomaiei multilaterale, nu au for juridic obligatorie,
ci numai valoare moral-politic. n acest sens, funciile i puterile Adunrii
Generale au numai un caracter deliberativ i de recomandare.

Consiliul de Securitate al Naiunilor Unite

10
 Spre deosebire de Adunarea Generala care este organul principal deliberativ si
de recomandare al organizatiei, Consiliul de Securitate este organul principal de
actiune si de aplicare a masurilor de constrangere pentru mentinerea pacii si
securitatii internationale. Carta O.N.U. precizeaza ca membrii organizatiei
"confera Consiliului de Securitate raspunderea principala pentru mentinerea
pacii si securitatii internationale"

Consiliul de Securitate este format din 15 membri ai organizatiei, din care 5

sunt membri permanenti (S.U.A., Anglia, Franta, China si Rusia), iar 10
sunt membri nepermanenti, alesi de Adunarea Generala pe timp de doi ani. In
alegerea membrilor nepermanenti se iau in considerare contributia lor la
mentinerea pacii si criteriul repartitiei geografice echitabile Consiliul de
Securitate fiind un organ permanent al organizatiei, membrii sai trebuie sa aiba
reprezentanti permanenti la sediul organizatiei.

Consiliul de Securitate are raspunderea principala pentru mentinerea pacii si

securitatii internationale. In indeplinirea indatoririlor impuse de aceasta
raspundere, Consiliul actioneaza in numele tuturor membrilor organizatiei si in
conformitate cu scopurile si principiile O.N.U.

Prima functie ce revine, in acest scop, Consiliului de Securitate este cea

de prevenire a conflictelor, prin rezolvarea pe cale pasnica a diferendelor
internationale, in conformitate cu prevederile capitolului VI din Carta. Consiliul
de Securitate poate invita partile sa-si rezolve diferendul prin mijloace pasnice,
poate ancheta el insusi orice diferend sau orice situatie ce ar putea duce la
nasterea unui diferend sau, mai mult de atat, poate recomanda procedurile sau
metodele de aplanare corespunzatoare.

Cand constata, insa, amenintari la adresa pacii, incalcari ale pacii sau un act de
agresiune, Consiliul de Securitate poate sa faca recomandari sau sa adopte
hotarari privind masurile ce se vor aplica pentru mentinerea sau restabilirea pacii
si securitatii internationale, in conformitate cu art. 41 si 42 din Carta. Ni se
releva astfel cea de-a doua functie a Consiliului de Securitate, derivata din
responsabilitatea majora cu care este investit.

In temeiul dispozitiilor art. 41 al Cartei, Consiliul de Securitate poate

aplica masuri de constrangere care nu implica folosirea fortei armate. Astfel de
masuri sunt: intreruperea completa sau partiala a relatiilor economice sau a
comunicatiilor feroviare, maritime, aeriene, postale, telegrafice, prin radio si a
altor mijloace de comunicatie, precum si ruperea relatiilor diplomatice.

11
 Competenele Consiliului de Securitate a Naiunilor Unite sunt exprimate
n temeiul art. 24 al Cartei, care confer acestuia rspunderea principal n
meninerea pcii i securitii internaionale, competenele n cauz urmrind
prevenirea izbucnirii unor conflicte, intervenia, dac este cazul, pentru a le pune
capt i, n general, dezamorsarea crizelor internaionale.

n acest cadru, atribuiile Consiliului sunt grupate, de Carta ONU, n trei capitole
distincte:

Capitolul VI atribuii n soluionarea n soluionarea panic a diferendelor

internaionale;

Capitolul VII atribuii n cazul unor ameninri mpotriva pcii, nclcri

ale pcii i acte de opresiune, care impun msuri de constrngere, fr
folosirea forei urmate, dac este cazul, de folosirea acesteia;

Capitolul VIII atribuii n raporturile dintre ONU i organizaii ori acorduri

regionale, avnd ca obiect meninerea pcii i securitii ntr-o anumit zon
geografic.

Consiliul Economic si Social (ECOSOC)

Este organul principal al O.N.U. de coordonare a activitatii sale in domeniile

economic, social, cultural, de educatie si sanatate publica, dar si in alte domenii
conexe. Cuprinzand 54 de membri alesi de catre Adunarea Generala, el isi
desfasoara activitatea sub directa indrumare si controlul acesteia.

In activitatea sa, Consiliul Economic si Social urmareste realizarea

unor obiective principale cum sunt: sa contribuie la ridicarea nivelului de viata
al popoarelor si la folosirea cat mai completa a fortei de munca; sa favorizeze
conditiile necesare progresului lor economic si social; sa rezolve problemele
internationale economice, sociale, culturale, de educatie si de sanatate; sa
asigure respectarea universala si efectiva a drepturilor fundamentale ale omului.

Consiliul Economic si Social isi desfasoara activitatea in sesiuni

ordinare, care se tin de doua ori pe an. El adopta recomandari adresate Adunarii
Generale, membrilor organizatiei sau institutiilor specializate. Aceste
recomandari sunt adoptate cu majoritate simpla de voturi.

Functiile si puterile Consiliului Economic si Social sunt: sa efectueze

studii si rapoarte cu privire la chestiunile care tin de competenta sa si sa
formuleze recomandari catre Adunarea Generala privind aceste chestiuni; sa
faca recomandari pentru asigurarea respectarii efective a drepturilor
12
fundamentale ale omului, fara vreo discriminare; sa pregateasca proiecte de
conventii internationale asupra chestiunilor ce tin de competenta sa si sa le
supuna spre aprobare Adunarii Generale sau sa convoace, in acest scop,
conferinte internationale; sa incheie acordurile de asociere cu institutiile
specializate si sa coordoneze activitatea acestor institutii, prin consultari cu ele si
recomandari facute lor.

Consiliul Economic si Social poate sa furnizeze informatii Consiliului de

Securitate si sa acorde servicii membrilor organizatiei sau institutiilor
specializate, cu aprobarea Adunarii Generale. De asemenea, el poate consulta
organizatiile internationale neguvernamentale care se ocupa de chestiuni ce intra
in competenta Consiliului.

Curtea Internationala de Justitie

Este organul judiciar principal al O.N.U. Sediul ei este la Haga. Membrii

O.N.U. sunt ipso facto (in mod automat) parti la statutul Curtii, deoarece acesta
face parte integranta din Carta O.N.U. La statutul Curtii pot deveni parti si
statele care nu sunt membre ale O.N.U., in conditiile stabilite de Adunarea
Generala a organizatiei, cu recomandarea Consiliului de Securitate.

In fata Curtii Internationale de Justitie pot apare ca parti intr-o

cauza numai statele.

Curtea are o competenta facultativa. Ea poate judeca numai acele cauze

care ii sunt supuse spre solutionare de catre partile aflate in diferend, care au
cazut de acord asupra acestui fapt, in prealabil. Curtea Internationala de Justitie
poate judeca si chestiunile prevazute in mod special de Carta O.N.U. sau de
tratatele internationale. Aceasta activitate a Curtii constituie competenta sa
contencioasa.

Curtea Internationala de Justitie are si o competenta consultativa, care consta in

acordarea de avize consultative, la cererea organelor principale ale O.N.U. sau a
institutiilor specializate, cu aprobarea Adunarii Generale a O.N.U.

Hotararile Curtii au forta obligatorie numai pentru statele care sunt parti
in diferendul judecat de ea si numai pentru cauza solutionata. Hotararile Curtii
sunt definitive, prin urmare, ele nu pot fi atacate in fata unei alte instante de
judecata. Se admite revizuirea lor de catre Curte, in conditiile prevazute de
statutul ei.

13
 Curtea Internationala de Justitie este alcatuita din 15 judecatori alesi de
Adunarea Generala si Consiliul de Securitate, in mod independent, pe timp de 9
ani. Ei nu pot exercita alte functii, in timpul mandatului lor.

Secretariatul O.N.U.

Este format din Secretarul General al organizatiei si personalul sau. Secretarul

General este cel mai inalt functionar al organizatiei. El este numit de Adunarea
Generala, la recomandarea Consiliului de Securitate, pe timp de cinci ani;
aceeasi persoana poate indeplini functia de Secretar General timp de doua
mandate a cate cinci ani.

Secretarul General actioneaza in aceasta calitate la toate sedintele Adunarii

Generale, ale Consiliului de Securitate, ale Consiliului Economic si Social si ale
Consiliului de Tutela. De asemenea, el poate indeplini orice alte functii care ii
sunt incredintate de aceste organe ale O.N.U. si prezinta un raport anual
Adunarii Generale asupra activitatii organizatiei.

CONCLUZIE
14
 Din cele relatate mai sus putem conchide c, Carta ONU este instrumentul
principal de constituire a Organizaiei, care stabilete drepturile i obligaiunele
statelor membre.Astfel asigurnd cele mai importante principia ale relaiilor
internaionale de la respectarea suvernitii trilor pn la interzicerea folosirii
forei n relaiile internaionale i drepturile fundamentale ale omului.

Meninerea pcii i securitii n lume, a fost conform Cartei, principalul

domeniu al activitii ONU.

Organizatia Natiunilor Unite este cea mai important Organizatie

International din lume n prezent deoarece are scopuri i obiective care sunt
realizate la nivel internaional i totodata pe ling meninerea ordinii mai
protejeaz i omul .

BIBLIOGRAFIE
Literatura de specialitate

1.Dreptul Organizaiilor Internaionale , C.Ceban,Chisinu 2012;

15
2. O.N.U. Adaptarea la cerintele lumii contemporane, R. Neagu, Edit. Politica,
Bucuresti, 1983, p.46;

3. Drept comunitar,Popescu Eugen, Editura Alma Mater, Sibiu 2008;

4.Drept comunitar,urcanu Stela, Chisinu 2001

16