Endoscopia

Endoscopia-metoda de examinare a organelor cavitare prin vizibilitate directa cu ajutorul

endoscopului.
Endoscopul poate fi rigid- iunstrument tubular prevazut cu sursa de lumina proprie, system de
lentil, pense
-flexibil- fibroscop - format din:
-Cablu de alimentare, fibra optica, lumina proprie
-ocular, buton pt miscarea tubului, adaptor pt aspiratie,
canal pt introducerea penselor, pense
-tubul fibroscopului format dintr-un manunchi de fibre
optice cu diametru intre 8-14mm, de lungimi variabile in functie de tipul
endoscopiei (50cm-esofagoscop, bronhoscop; 120-130cm-gastro-
duodenoscop; 165-185cm-colonoscop)
Tipuri de endoscopii

Analizatorul visual: OFTALMOSCOPIA (FUND DE OCHI)

Analizatorul auditiv: OTOSCOPIA
Ap. Respirator: - RINOSCOPIA
-BUCOFARINGOSCOPIA
-LARINGOSCOPIA
-BRONHOSCOPIA
-PLEUROSCOPIA (TORACOSCOPIA)
-MEDIASTINOSCOPIA
Ap. Cardiovascular: CATETERISMUL CARDIAC
Ap. Digestiv: - ESOFAGOSCOPIA
-GASTRO-DUODENOSCOPIA
-COLONSCOPIA
-RESTO-SIGMOIDOSCOPIA
-ANUSCOPIA
-LAPAROSCOPIA
Ap. Locomotor: ARTROSCOPIA
Ap. Genital feminin: COLPOSCOPIA

OFTALMOSCOPIA-examineaza retina, papilla nervului optic si vasele retiniene.

Indicatii: pt diagnosticul afectiunilor retinei si coroidei, pt observarea vascularizatiei retinei, se face in
cadrul oricarui examen oftalmologic
Se face cu oftalmoscopul sau cu biomicroscopul.
Pregatirea bolnavului:
Fizica: -inainte cu 30min se instileaza 2-3 picaturi de Midrium in fiecare ochi (NU se face in caz de
Glaucom), se transporta bolnavul in camera obscura.
Psihica-informare, explicare, consimtamant
Ingrijiri ulterioare: -se transporta bolnavul la pat fiind supravegheat in continuare pana incepe sa
vada normal.
OTOSCOPIA-examinarea conductului auditiv extern si al membrane timpanale.
Se face cu ajutorul otoscopului-aparat cu sistem de lentil si lumina proprie. Se mai poate efectua cu
ajutorul speculului auricular, oglinda frontala si sursa de lumina.
Scop:
Explorator: -diagnostic
-biopsie
Terapeutic: -extragere de corpi straini
-aspiratia secretiilor, tratarea plagilor
-efectuarea paracentezei timpanale
Pregatirea bolanvului:
Fizica: Pozitia bolanvului este sezand. Asistena sustine capul bolnavului, cu o mana pe frunte cealalta
pe barbie.
Psihica: informare, explicare, consimtamant.
RINOSCOPIA
Anterioara=examinarea foselor nazale(narine, vestibule nazale, mucoasa pituitara, sept nazal)
Posterioara=examinarea cornetelor nazale (inferior, mijlociu, superior) si a rinofaringelui (cavum).
Se face cu fibroscopul (endoscop flexibil). Se mai poate efectua cu ajutorul speculului, oglinda
frontala si sursa de lumina (rinoscopia anterioara) si cu oglinda de rinoscopie (rinoscopia posterioara).
Scop:
Explorator: -diagnostic
-biopsie
Terapeutic: -extragere de corpi straini
-tratament local, cauterizari
Pregatirea bolnavului:
Fizica: pozitia bolnavului este sezand. Asistenta sustine capul bolnavului.
Psihica: informare, explicare, consimtamant
BUCOFARINGOSCOPIA=examinarea cavitatii bucale si a orofaringelui. Se efectueaza cu
fibroscopul. Se mai poate efectua cu spatula linguala, oglinda frontala si sursa de lumina.
Scop:
Explorator: -diagnostic
-biopsie
Terapeutic: -badijonari
-toaleta
Pregatirea bolnavului:
Fizica: se face in pozitie sezand, asistenta sustine capul bolnavului, mana pe frunte si cealalta pe
barbie.
Psihica: informare, explicare, consimtamant.
LARINGOSCOPIA=examinarea si vizualizarea laringelui in caz de insuficienta respiratorie,
disfonie, tulburari de deglutitie. Este de doua feluri:
Laringoscopie indirecta-vizualizarea cea mai simpla a laringelui cu ajutorul oglinzii laringiene,
oglinzii frontale si sursa de lumina sau fibroscopul.
Pregatirea bolnavului:
Fizica: se face in pozitie sezand, asistenta sustine capul bolnavului cu o mana pe frunta
Psihica: informare, explicare, consimtamant.
Tehnica:
-pacientul deschide gura
-medicul trage in fata limba pacientului cu o compresa, cu mana stanga si roaga pacientul sa respire
linistit
-cu mana dreapta introduce oglinda laringiana, incalzita, spijinind-o de lueta si palatul moale, priveste
epiglota, corzile vocale si primele inele traheale.
-pacientul este rugata sa spuna A si E.
Laringoscopia Directa-permite vizualizarea directa a laringelui, sub anestezie generala, cu ajutorul
unui laringoscop si aparatura specifica.
Pregatirea bolnavului:
Fizica: -pacientul va fi a jeune
-pacientul se aseaza in decubit dorsal pe masa de operatie, cu capul ridicat pe o perna
Psihica: explicare, informare, consimtamant.
Tehnica:
-se introduce laringoscopul cu mana stanga pe o parte a limbii, cand ajunge la baza limbii se muta
medial si se introduce pana la epiglota, se impgine usor inainte fara a leza maxilarul
-se vizualizeaza laringele, cu ajutorul unui telescop se vizualizeaza sub glota si corzile vocale
Ingrijiri ulterioare:
-se urmareste respiratia pacientului, se educa pacientul sa tuseasca si sa scuipe secretiile si sangele, se
previne edemul laringian.
CATATERISMUL CARDIAC=consta in introducerea prin intermediul unui ac a unui cateter (tub
subtire din plastic) intr-un vas de sange pana in cavitatile inimii pt a-I explora functionarea. Se
introduce o substanta de contrast pe baza de Iod. Se vizualizeaza sub ecran radiologic.
Calea de introducere: Vena periferica pt explorarea inimii drepte
Artera periferica pt explorarea inimii stangi.
Scop:
Explorator: -masurarea presiunii din vase si cavitatile inimii
-angiocardiografie
Terapeutic: -implantare de stent, de peacemaker
-valvuloplastii
Pregatirea bolnavului:
-in preziua examenului se efectueaza EKG, R-grafie pulmonare, examen de sange, HLG, teste de
coagulare, testarea sensibilitatii la substante iodate.
-in ziua examenului bolnavul isi face toaleta generala (dus), se va rada in regiunea unde se face
punctia vasculara
Ingrijiri ulterioare:
-se previn accidentele hemoragice prin aplicarea deasupra punctului de punctionare a unui pansamanet
steril si compresiune cu sac de nisip
-supravegherea bolanvului: TA, puls, pot apare extrasistole, tulburari de ritm, tromboze.
BRONHOSCOPIA=reprezinta examinarea carilor respiratorii cu ajutorul bronhoscopului. Se
vizualizeaza: faringele, laringele, traheea, bronhiile mari si mici.
Bronhoscopia se face cu bronhoscop rigid sau cu bronhoscop flexibil.
-cu bronhoscopul rigid se face in caz de : hemoptizie, corpi straini mari (bucati de mancare), extirpare
de tumori
-cu bronhoscopul flexibil este mai frecvent folosit pt ca nu necesita anestezie generala, este mai bine
tolerat de pacient si ofera o imagine mai buna a cailor respiratorii
Scop:
Explorator: -diagonsticul afectiunilor respiratorii
-recoltare de sputa
-biopsii
Terapeutic: -controlul hemoptiziilor
-extragere de corpi straini
Pregatirea bolnavului:
Psihica: informare, explicare, consimtamant
Fizica: - R-grafie pulmoara, recoltare de sange pt HLG, coagulograma
-se va scoate eventual placa dentara, ochelarii
-in seara dinaintea examenului se adiminstreaza un sedativ usor (Diazepam)
-in dimineata examenului bolnavul nu va manca sau bea
-se va adiministra 1f Atropina s.c (pt diminuarea secretiilor) si un sedativ (Diazepam) inaintea
bronhoscopiei flexibile
-pozitia bolnavului va fi decubit dorsal pt bronhoscopia rigida si decubit dorsal sau pozitia
sezant pt bronhoscopia glexibila
-testare la Xilina (Lidocaina)
Tehnica:
-se face anestezia generala (iv cu IOT si PEV) pt bronhoscopia rigidfa sau anestezie locala cu Xilinina
1% pt bronhoscopia flexbila
-se aseaza bolnavul in decubit dorsal, pe masa de operatie, se pune sub umeri un sul sau perna (capul
sa stea in hiperextensie)
-pt bronhoscopia flexibila medicul face anestezia locala a faringelui (sau a fosei nazale daca se
introduce bronhoscopul pe nas) cu spray cu Lidocaina
-dupa IOT bolnavul este supravegheat in sectia ATI. Dupa 2-3 ore se transporta in salon
-bolnavul nu are voie sa vorbeasca in timpul investigatiei
-dupa 2 ore bolnavul are voie sa bea, regimul in prima zi va fi seemisolid, fara alimente fierbinti, nu
are voie sa fumeze
Incidente si accidente:
-disconfort (senzatie de insuficienta respiratorie)
-tuse
-disfonie
-febra, infectii
-leziuni la locul biopsiei=mici sangerari pana la hemoptizie
-insuficienta respiratorie (Edem glotic)
PLEUROSCOPIA (TORACOSCOPIA)=examinarea cavitatii toracice cu ajutorul unui endoscop
prin introducerea in cavitatea pleurala.
Pleuroscopia se poate efectua dupa instituirea de pneumotorax (cu ajutorul unui aparat) sau direct (in
cazul colectiilor pleurale). Toracoscopul se poate introduce pritr-un trocar special sau prin 2 mici
incizii intercostale.
Toracoscopul=endoscop special cu sistem optic si sursa de lumina ce permine vizualizarea pe monitor
a cavitatii pleurale.
Scop:
-diagnostic recoltare de lichid pleural
-biopsii
-diagnosticarea afectiunilor pleuro-pulmonare
-terapeutic evacuarea colectiilor pleurale
-pleurodezia (introducerea in cav pleurala a unor substante medicamentoase)
-interventii chirurgincale
- in contuzii si plagi toracice
Pregatirea bolnavului:
Psihica: informare, explicare, consimtamant
Fizica:
-R-grafie pulmonara, HLG, coagulograma
-in seara precedenta se adm un sedativ usor
-in dimineata examenului bolnavul va fi a jeune, se va adm. Atropina, Mialgin
-se efectueaza anestezie locala
-se transporta la sala e operatie, se dezbraca toracele
Ingrijiri ulterioare:
-repaus la pat in decubit dorsal, deoarece bolnavul ramane cu drenaj pleural cateva zile
-supravegherea drenajului pleural
-calmarea durerii
Incidente si accidente:
-colaps pulmonary
-emfizem subcutanat
-infectii
-hemoragii
MEDIASTINOSCOPIA=explorarea mediastinului cu ajutorul unui endoscop.
Scop: pt biopsie in cancer bronhopulmonar
Se face sub anestezie generala, printr-o incizie deasupra sternului. O investigatie asemanatoare este
mediastinostomia, printr-o incizie parasternala.
Bolnavul nu bea si nu mananca inainte cu 8 ore inainte de investigatie. Se face anestezie generala.
Asistenta va supraveghea bolnavul postoperator.
ESOFAGOSCOPIA=examinarea lumenului esofagului cu ajutorul esofagoscopului.
Esofagoscopia se poate face cu esofagoscop rigid (tub metallic de 60cm, este folosita in cazul corpilor
straini mari), sau cu esofagoscop flexibil (fibroesofagoscop). Astazi este folosita mai ales
esofagoscopia flexibila.
Scop:
-diagnostic: -diagnosticul afectiunilor esofagului
-biopsie
-terapeutic: -extragere de corpi straini
-sclerozarea varicelor esofagiene
-invizia abceselor, cauterizarea ulceratiilor, polipectomie
Pregatirea bolnavului:
Psihica: informare, explicare, consimtamant
Fizica:
-in seara precedent se adm un sedative
-se face testarea la Xilina
-in dimineata examenului bolnavul va fi a jeune
-se va adm Atropina si Diazepam
-pozitia bolnavului este sezand, decubit dorsal sau ecubit lateral stang cu o tavita renala in mana
-medicul face anestezia orofaringelui, hipofaringelui si esofagului cu Xilocaina spray
Ingrijiri ulterioare:
-bolnavul nu va bea si nu va manca 2 ore dupa examen, in ziua examenului alimentatia va fi
semisolida, fara alim fierbinti
-la nevoie (hemoragii) se vor adm hemostatice si HHC (rol antiedematos)
-asistenta va supraveghea functiile vitale ale bolnavului
Incidente si accidente:
-hemoragii
-disfagie
-infectii, febra
GASTROSCOPIA=vizualizarea directa a mucoasei gastrice cu ajutorul gastrofibroscopului.
Scop:
-diagnostic: -diagonsticarea afectiunilor gastro-duodenale
-biopsie
-terapeutic: -electroexcizii (polipectomie)
-electrocoagulare (hemostaza)
-laserterapie
Pregatirea bolnavului:
Psihica: informare, explicare, consimtamant, linistire
Fizica:
-se va recolta sange pt HLG, coagulograma
-testarea sensibilitatii la Xilina
-in seara precedent se adm un sedative (Diazepam)
-tot seara se face o spalatura gastrica cu apa calduta, apoi nu mai mananca
-in dimineata examenului bolnavul nu bea, nu mananca, nu fumeaza
-cu 30min inainte se adm Atropina, Scobutil, Diazepam
-pozitia este decubit lateral stang
-se face anestezia locala a orofaringelui si faringelui cu spray Xilocaina
-medicul efectueaza examinarea
Ingrijiri ulterioare:
-asistenta va supraveghea functiile vitale ale bolnavului
-va bea dupa 2 ore, apoi regim alimentar semisolid, fara alimente fierbinti
-la nevoie se repeta spalatura gastrica
Incidente si accidente:
-hemoragii
-disfagie
-infectii, febra
COLONOSCOPIA=examinarea colonului cu ajutorul colonoscopului endoscop flexibil cu camera,
lung e 1.50-1.80m)
Cu ajutorul colonoscopului se poate vizualiza si o mica portiune din intestinal subtire.
Scop:
-explorator: -diagnostic
-biopsie
-terapeutic: extirparea unor polipi sau tumori.
Pregatirea bolnavului:
Psihica: informare, explicare, consimtamant.
Fizica:
-va fi educat sa nu ingere alimente rosii sau medicamente pe baza de fier
-va avea un regim alimentar hydric cu 2 zile inainte
-se face pregatirea colonului la indicatia medicului (clisme seara si dimineata administrare de laxative)
cu 2 zile inainte
-in seara dinaintea examenului se adm un sedativ
-in dimineata examenului bolnavul va fi a jeune, i se va administra: Scobutil, No-Spa, Diazepam
-examenul se face intr-o camera speciala
-pozitia bolnavului va fi decubit lateral stang, ghemuit
-hidratare
Incidente si accidente:
-dureri abdominale
-sangerari
-tahicardie
RECTOSIGMOIDOSCOPIA=explorarea colonului sigmoid si al rectului. Se face cu colonoscopul.
Scop:
Explorator- pt giagnostic sau biopsie
Terapeutic- pt extirparea unor polipi, cauterizari, aplicatii locale de meicamente.
Pregatirea bolnavului:
Psihica: informare, explicare, consimtamant.
Fizica:
-cu 2 zile inainte regim hidric
-in seara precenta se fac 2 clisme evacuatorii
-pozitia este genupectorala, pt bolnavii cardiaci sau foarte slabi, pozitie ginecologica
-se lubrefiaza rectoscopul cu vaselina
Ingrijiri ulterioare:
-asistenta face toaleta regiunii anale
-transporta bolnavul la pat
-eticheteaza si duce produsele recoltate la laborator
ANUSCOPIA=explorarea anusului si a ampulei rectale. Se face dupa tuseu rectal. Se face cu
anuscopul.
Se practica in clinici specializate pt diagnosticarea si tratamentul: hemoroizilor, fisurilor si fistulelor
anale, abcese, tumori.
LAPAROSCOPIA=procedura chirurgicala minim invazica ce consta in introducerea laparoscopului
printr-o mica incizie la nivelul peretelui abdominal in cavitatea peritoneala pt examinarea organelor
abdominale sau genitale interne. Se face sub anesteie generala sau rahianestezie.
Avantaje:
-traumatism minim
-disconfort postoperator minim
-recuperare rapida
-mortalitate mult mai mica fata de laparotomia exploratorie
Scop:
Diagnostic: -biopsii
-diagnosticarea afectiunilor organelor abdominale si genitale (laparoscopia exploratorie)
Terapeutic:
-indepartarea unor tumori, organe (apendice, colecist, ovare)
-tratarea afectiunilor imflamatorii pelvine, a sarcinii ectopice, fibroame, chisturi, aderente
-aflarea si tratarea cauzei infertilitatii
-ligatura tubara
-rezolvarea herniei hiatale sau inghinale
-diagnosticarea si tratarea bolnavilor tarati (varstinici, cu tare organice majore)
Pregatirea bolnavului:
Psihica: informare, explicare, onsimtamant, linistire
Fizica:
-recoltare de sange pt HLG, coagulograma, grup ded sange si Rh, VSH, uree, glicemie, TGO, TGP
-testarea sensibilitatii la substante anestezice
-in ziua precedenta se face clisma evacuatorie, se repeta eventual in dimineata interventiei
-se pregateste zona prin spalare, degresare, radere, dezinfectie (abdomen si zona pubiana)
-cu 12 ore inainte de interventie bolnavul nu are voie sa manance sau sa bea
-in seara precedenta se adm un sedativ
-in dimineata interventiei se poate adm un sedativ
-se transporta pacientul in sala de operatie
-se scot proteza, lentilele de contact, bijuteriile
-se aseaza pe masa de operatie, se instituie PEV, se incepe anestezia, se practica IOT
-in functie de scopul interventiei se poate pune sonda gastrica sau urinara
Interventia consta in efectuarea unei incizii de 1.5-2.5cm in peretele abdominal, localizata in functie
de scopul interventiei. Prin incizie se introduce un ac (Veress) prin care se introduce in cavitatea
peritoneala un gaz (dioxid de carbon sau oxid de azot). Gazul ridica peretele abdominal formand un
spatiu ded manevra. Prin incizie se introduce apoi laparoscopul vizualinzandu-se pe monitor organele.
In functie de procedura se mai pot crea si alte incizii prin care se introduc instrumente (pense,
aspiratie, foarfece, laser). Dupa efectuarea interventiei se indeparteaza laparoscopul, se elimina gazul,
se sutureaza inciziile cu fire resorbabile, se aplica pansament. Pacientul va fi transportat in sectia ATI,
unde va fi supravegheat pana la trezirea completa.
Ingrijiri ulterioare:
-supravegherea functiilor vitale
-in functie de procedura se poate relua alimentatia la 2 ore
Accidente si incidente:
-disfagie si disfonie postintubatie orotraheala
-hemoragie prin lezarea unui organ intern sau a unui vas de sange
-infectii (eritem, edem in jurul inciziei)
-emfizem subcutanat
COLPOSCOPIA=examineaza suprafata vulvei, vaginului si a colului cu ajutorul colposcopului
(aprat prevazut cu camera, poate fotografia sau inregistra imagini).
Scop:
Diagnostic: -testul Babes Papanicolau este modificat
-pt biopsie din tumori sau leziuni cervicale
-urmareste efectul tratamentului
Pregatirea bolnavului:
Psihica: informare, explicare, consimtamant
Fizica: -se face in ziua 8-12 de ciclu
-analize ded sange: coagulograma
-se face cu vezica urinara golita
-inainte cu 1 ora se administreaza un analgezic
-pozitie ginecologica pe masa speciala
Ingrijiri ulterioare:
-o saptamana se vor evita spalaturi sau tampoane vaginale, contact sexual
-se evita exercitiile fizice grele
Incidente: sangerare, durere abdominala, febra
ARTROSCOPIA=examinarea cavitatii articulare, a ligamentelor si a cartilajelor articulare cu
ajutorul artroscopului (vizualizare pe camera).
Se face in special la articulatia genunchiului, umarului si gleznei. Artroscopul se introduce prin
intermediul unei mici incizii la piele, iar in scop terapeutic se pot executa mici interventii chirurgicale
(se fac incizii prin care se introduc si alte instrumente). Avantajul artroscopiei: mai ieftina, mai putin
dureroasa, recuperare mai rapida.
Scop:
Explorator-diagnostic, biopsie, recoltare de lichid sinovial
Terapeutic-interventii chirurgicale la nivel articular
Pregatirea bolnavului:
Psihica: informare, explicare, consimtamant
Fizica:
-analize de sange: coagulograma
-testarea sensibilitatii la medicamente
-se adm un sedativ usor inainte sau se face sub anestezie generala
-se face toaleta, raderea si ezinfectia zonei
Ingrijiri ulterioare:
-pansament local, punerea zonei in repaus (imobilizare), calmarea durerii
-folosirea e carje ajutatoare pt deplasare