Sunteți pe pagina 1din 4

Metode de cercetare - Focus - Grupul

Cătălin Gărgăun, Colegiul Henri Coandă Bacău, catalin_costel@yahoo.com Nicoleta Gărgăun, Colegiul Henri Coandă Bacău, ananicoleta2002@yahoo.com

Abstract

Focus-grupul se află intersecția interviului focalizat cu interviul de grup, fiind denumit și interviu de grup în profunzime. Morgan definește focus grupul ca o tehnică de colectare a datelor prin interacțiunea dintre membrii grupului, referitoare la o problemă stabilită de către cercetător.

1. Introducere

Cea mai întâlnită formă a unei cercetari calitative este focus-grupul. Această tehnică o folosim în special când vrem să vedem cât de viabil este un nou produs propus sau un nou serviciu. În fiecare grup în jur de 8-9 persoane discută o anumită temă. Grupul este condus de un moderator specializat, care începe discuția de la un nivel foarte general, apoi, gradual, focalizează discuția pe subiectul vizat; participanților nu li se spune înainte care este subiectul vizat ci doar domeniu de interes. De exemplu, daca un post de televiziune vrea să realizeze un o nou program de știri, persoanele alese să facă parte din grup, ar putea fi cei ce vizionează programe informative; ei vor fi anunțați că tema discuție este mass-media. Discuția poate începe cu informațiile din mass-media în general, ce le place sau displace participanților, iar apoi, treptat discuția este focalizată către informațiile vehiculate prin intermediul televiziuni și programele de știri TV.

intermediul televiziuni ș i programele de ș tiri TV. 1.1. Analiza Tot ceea ce participan ț

1.1. Analiza Tot ceea ce participanții spun, se înregistrează atât video cât și audio. Adevarata muncă abia de aici începe; analiza este mult mai dificilă și ia mai mult timp. Casetele sunt vizionate în mai multe rânduri, accentual căzând în special pe conținutul relatărilor participanților, dar și pe expresiile, gesturile și mimica participanților. Cunoștințe solide de psihologie precum și multă experiență este necesară pentru reușita focus-grup-ului. În urma studierii înregistrărilor sau transcrierilor, realizăm un raport. Nu există metode simple de a transforma declarațiile participanților în concluzii. Folosim unele proceduri standardizate dar, de cele mai multe ori, procedurile se stabilesc de la caz la caz, în funcție de tema și obiectivele stabilite împreună cu beneficiarul studiului. Fiecare membru al grupului va primi o consolă pe care o va folosi pentru a răspunde la întrebări pe parcursul întâlnirii. Întrebarile pot implica răspunsuri simple (o singura variantă de răspuns), poziționare pe diferite scale (acord-dezacord) sau

implica r ă spunsuri simple (o singura variant ă de r ă spuns), pozi ț ionare

288

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea „Transilvania” din Braşov

răspunsuri multiple, ajungând până la realizarea unor ierarhii (de exemplu factorii luați în considerare la achiziționarea unui autovehicul). Răspunsurile membrilor grupului sunt anonime și își vor putea compara opiniile cu ale celorlalți astfel dezvoltându-se discuții benefice grupului, sporind interesul și interacțiunea.Imediat ce datele sunt recepționate, acestea pot fi afișate pe un ecran pentru a fi observate de participanții. Răspunsurile sunt salvate în computer, evitându-se eventualele bias-uri de conversie și pot fi exportate pentru o analiza ulterioara - gen SPSS. Aplicația conține o suită de funcții dedicate analizei datelor obținute într-un focus-group.

1.2. Cum realizăm un "focus-group". Într-un "focus-group" organizat , cursanții sunt invitaţi să ia parte la discuţii în grup. Numai cei invitaţi pot participa deoarece "focus-group"-ul nu este o întâlnire deschisă. Iniţial, sunt 8-12 participanţi care provin dintr- o anumită categorie socială sau un grup de interes (ex. profesori, elevi, studenţi, etc). Participanţii sunt rugaţi să ia parte la o discuţie care se structurează pe un set de întrebări - "chestionar". Moderatorul "focus-group"-ului, sau asistentul, realizează o transcriere sau un rezumat scris al întrebărilor. "Focus-group"-ul este repetat de câteva ori, folosindu-se acelaşi set de întrebări, până când acesta nu mai genereaza alte noi răspunsuri. În acel moment se dețin informaţii complete despre atitudinile şi opiniile participanţilor referitoare la subiectele dezbătute în cadrul discuţiilor de grup.

subiectele dezb ă tute în cadrul discu ţ iilor de grup. 1.3. Soft educa ț ional

1.3. Soft educațional – focus grup Dorim să aflăm opiniile elevilor și cadrelor didactice privitoare la utilizarea softului educațional la orele de curs. Distribuire focus-grup-uri: s-au realizat, în total, 4 focus-grupuri, câte un FG pe fiecare nivel de studiu (clasele 9,10,11,12), cu o durată de maximum 2h, ce au fost înregistrate pe suport audio- video. Structura focus-grup-urilor – Conform tematicii şi a obiectivelor acestui studiu, FG-urile au avut o structură eterogenă din punct de vedere al profilului participanţilor (elevi, cadre didacticei).

 

Matricea eșantionării

 

Clasa a 9 -a

Clasa a 10 -a

Clasa a 11 -a

Clasa a 12 -a

FG 1

FG 2

FG 3

FG 4

13 persoane

11 persoane

9 persoane

15 persoane

Profesori

Profesori

Profesori

Profesori

Elevi

Elevi

Elevi

Elevi

Având în vedere faptul că tema cercetată este o temă de interes general s-a considerat potrivită o metodă calitativă de grup, în speţă focus - grupul. S-a optat pentru organizarea unui focus – grup / nivel studiu datorită:

posibilităţii producerii unor seturi de date concentrate despre tema pusă în discuţie;

obţinerii unor detalii ale problemei de cercetat şi unor aspecte de factură emoţională care nu pot fi obţinute prin cercetări cantitative;

interacţiunii de grup, aceasta generând efecte sinergice care au condus la o calitate superioară a informaţiilor comparativ cu interviurile individuale;

posibilităţii de a se obţine informaţii exploratorii despre o temă;

Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, ediţia a X-a, 2012

289

construirii de ipoteze şi pregătirea culegerii de date de tip cantitativ (prin intermediul chestionarelor), prin rafinarea instrumentelor de cercetare care vor fi folosite în culegerea datelor;

identificarea percepţiilor, opiniilor şi reacţiilor privind calitatea unor servicii primite de către elevi.

1.4. Analiza de focus-grup În privința îmbunătățirii ofertei educaționale, elevii au făcut referire la soluții software și o abordare mai atractivă a cursurilor, în timp ce cadrele didactice au făcut referire la necesitatea ca elevul să se implice mai mult la nivel individual în procesul de învățare dar și să își dezvolte propria capacitate de a gândi inovativ “elevul produce mai multă valoare dacă este inovativ şi mai puţină valoare dacă este numai executant”. Ceea ce demonstrează cele menționate mai sus este faptul că se simte necesitatea sporirii numărului de activități aplicative, în care elevul să se dezvolte profesional ca individ, și care să stimuleze capacitatea de creativitate și de punere în practică a noțiunilor acumulate. Elevii și-au manifestat în mod explicit dorința de a avea un acces îmbunătățit la resurse bibliografice, datorită dificultăților financiare de a accesa astfel de resurse în momentul de față. Se sugerează în mod explicit dorința unei biblioteci virtuale „pentru elevi este importantă facilitatea accesului la informaţie, ne-a fost greu să adunăm informaţii legate de soft-ul educațional pentru că toate articolele trebuiau plătite ca să avem acces la ele, de aceea consider că este necesară o bibliotecă virtuală a școlii, sau chiar a mai multor instituţii de învăţământ preuniversitar”. Se identifică aici o nouă problemă a grupului țintă a cărei rezolvare este inclusă într-un obiectiv distinct al proiectului, acela de înființare a unei biblioteci virtuale care să ofere acces gratuit atât elevilor cât și cadrelor didactice la resurse bibliografice de specialitate. De asemenea, elevii au menționat dificultatea accesului la laboratoarele din cadrul liceului atât probabil datorită unei limite de timp a accesului alocat fiecărei clase cât și a raportului de locuri în acest tip de laboratoare raportat la numărul de elevi. În privința bibliotecii virtuale, ideea este pozitiv evaluată având în vedere și orientarea societății actuale spre cunoaștere și acces larg la informații specializate, dar principala problemă și reținere identificată de cadrele didactice intervievate este asigurarea drepturilor de autor pentru lucrările publicate în mediul virtual, temere care se resimte (conform spuselor participanților) în întreaga colectivitate a cadrelor didactice. Un avantaj al acestei biblioteci este faptul că oferă informație specializată colectată într-o singură sursă sigură și verificată, și că accesarea sa prin intermediul acestei surse este legală. În ceea ce privește accesul la materialele din biblioteca virtuală, elevii au înclinat spre ideea unui acces liber, nerestricționat, a rezultatelor și a proiectelor, atât ale cadrelor didactice cât și ale elevilor. Se observă așadar o viziune diferită în acest aspect față de cea a cadrelor didactice, care sunt înclinate spre protejarea propriilor drepturi de autor pentru cărți, publicații, rezultate ale cercetărilor etc. Biblioteca virtuală este văzută ca o sursă specializată de informare atât pentru student cât și pentru profesori interesați de o anumită temă.

Focus-grupul e utilizat pentru scopuri diferite :

pentru colectarea unor date cu privire la experienţele, credinţele, atitudinile etc. legate de o anume problematică – colectare efectuată într-un context social;

pentru recoltarea credinţelor şi atitudinilor, percepţiilor şi opiniilor care susţin un comportament observabil (Carey, 1994 : 225), de exemplu cumpărarea unui produs care urmează a fi comercializat

290

Universitatea din Bucureşti şi Universitatea „Transilvania” din Braşov

pentru recoltarea unor date cu privire la comportamente observabile ; în unele situaţii, poate furniza mai multe informaţii despre comportamente decât interviul individual (ibidem) ;

la finalul unei cercetări : pentru îmbogăţirea sau clarificarea unor interpretări cu privire la rezultate, îndeosebi când acestea sunt contradictorii.

Focus-grupul NU poate fi folosit pentru :

educaţia participanţilor

terapia participanţilor (Carey, 227) ;

nu este un grup de rezolvare a unor probleme şi nici unul de luare a unor decizii (Patton,

2002:385);

nu trebuie să ajungă la contrucţia unui consens ! ne interesează diversitatea experienţelor şi opiniilor, nu consensul !

Bibliografie

[1] Metode de cercetare, Prof. Univ. Dr. Carmen Crețu [2] Metode si tehnici de cercetare in psihologie, Lect. Univ. Dr

Lucian Traşă