UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACUTATEA DE TEOLOGIE ORTODOX

LUCRARE DE SEMINAR LA

SPIRITUALITATE I CULTUR FILOCALIC

Akedia la Evagrie Ponticul i Diadoch al Foticeii

Pr. Prof. Coord. Student:

Lucian Bo Neagoie Ctlin Adrian

 Akedia la Evagrie Ponticul i Diadoch al Foticeii

Akedia este o patim descris n literatura duhovniceasc ca

amorire i vlguire a sufletului, pe de o parte, i, pe de alt parte, ca o
zpcire i neornduial a tuturor puterilor sufletului care sunt de folos
n viaa duhovniceasc. Prinii Bisericii ne nva c akedia nu este
urmat de o alt patim pentru c le are n ea pe toate. Omul care este
cuprins de akedie, este cuprins de toate celelalte patimi. Akedia este "cea
mai apstoare i greu de ndurat patim" (Sf. Maxim
Mrturisitorul), "moartea sufletului i a minii" (Sfntul Simeon Noul
Teolog), "gustarea gheenei" (Sfntul Ioan Casian).
Iat cum descrie n secolul IV, Evagrie Ponticul1, starea de
akedie: "Atunci cnd cel czut prad akediei citete, casc mult i uor
se las dus spre somn. Se freac la ochi i i ntinde minile i
dezlipindu-i ochii din carte i fixeaz pe perete. Iari ntorcndu-i,
citete puin i frunzrind-o caut curios sfritul, numr paginile,
murdrete literele i podoaba crilor. Iar nchiznd-o, pune cartea sub
cap i cade ntr-un somn nu foarte adnc, cci foamea i scoal sufletul

1 Evagrie Ponticul , Cuvant despre rugaciune, impartit in 153 de capete, in: Filocalia, vol 1, traducere din greceste,
introducere si note de pr. prof. Dumitru Staniloaie, Bucuresti, Editura Institului Biblic si de Misiune Ortodoxa, 2008,
p. 5
i el i face grijile lui".2 Ne spun Prinii c aceast patim a akediei,
fiind o patim att de grea i cuprinznd toate celelalte patimi, nu este
urmat ndeaproape de nici o alt patim. i de aceea omul care reuete
s biruiasc akedia, nu este lovit imediat de nici o alt patim, ci
cunoate un moment de rgaz n rzboiul duhovnicesc. Evagrie Ponticul
spune: "Acest demon al akediei nu e urmat ndeaproape de nici un altul.
O stare de linite cuprinde sufletul dup ncheierea btliei. i aceast
stare care cuprinde sufletul dup ce a biruit demonul akediei, se
caracterizeaz prin odihn, pace, o bucurie duhovniceasc de nespus".
Diadoch al Foticeii vorbeste despre starea de akedie astfel: "Cand
sufletul nostru incepe sa nu mai pofteasca lucrurile frumoase ale
pamantului, se furiseaza de cele mai multe ori in el un gand de
trandavie, care nu-i ingaduie sa stea cu placere nici in slujba cuvantului
si nu-i lasa nici dorinta hotarata dupa bunurile viitoare; ba ii
infatiseaza si viata aceasta trecatoare ca neavand nici un rost si fiind cu
totul incapabila de vreo fapta vrednica de-a fi numita virtute; si insasi
cunostinta o dispretuieste, ca pe una ce a fost data si altor multi oameni,
sau ca pe una ce nu ne fagaduieste nimic desavarsit.
De aceasta patima molesitoare si aducatoare de toropeala vom
scapa de ne vom tine cu tarie cugetul nostru intre hotare foarte inguste,
cautand numai la pomenirea lui Dumnezeu. Caci numai intorcandu-se
2 Evagrie Ponticul , Cuvant despre rugaciune, impartit in 153 de capete, in: Filocalia, vol 1, traducere din greceste,
introducere si note de pr. prof. Dumitru Staniloaie, Bucuresti, Editura Institului Biblic si de Misiune Ortodoxa, 2008,
p. 35
astfel mintea la caldura ei, va putea sa se izbaveasca fara durere de
acea imprastiere nesocotita.".
Prinii Bisericii ne spun c akedia nu are o anumit virtute care s
i se opun n mod direct i pe care s o cutm n mod deosebit, pentru
c akedia adun n sine toate patimile. Primul pas n lupta cu akedia este
identificarea bolii acesteia de care suferim, nfruntarea ei i nu fuga de
ea. S luptm cu ispita schimbrii, a devierii ateniei, a distraciei, si
Prinii i spun s nfruni. S ieim din toropeala sufleteasc i
trupeasc care ne cuprinde, s nu ne lsm biruii de somnul trupului i
al sufletului, s ne aplecm asupra noastr i s cutm s ne linitim
sufletul, s ne dobndim pacea sufleteasc. Pentru a putea ajunge la pace
sufleteasc, la linite sufleteasc i pentru a birui akedia este nevoie de o
lupt ndelungat i nencetat, care nu aduce lesne biruina, ci numai
dup o ndelung nevoin. Pentru aceea avem nevoie de foarte mult
rbdare. S rbdm, s nu plecm, s nu ncercm s evadm. Apoi
trebuie s avem ndejde. S avem ndejde c Dumnezeu ne va izbvi de
aceast patim, s avem ndejde n buntile viitoare n viaa
venic. Apoi este nevoie de pocin, de ntristarea cea dup
Dumnezeu. Este nevoie s ne aducem aminte de moarte. Toate
mijloacele de divertisment nu au alt scop dect s ne fac s pierdem
timpul, s treac timpul fr s ne dm seama, ori timpul ne-a fost dat ca
un interval n care s ne dobndim mntuirea i atunci orice minut pe
care-l pierdem n zadar este de fapt o riscare a mntuirii noastre, a
veniciei. Lucrul minilor, adic s avem o ndeletnicire, s mpleteti
munca cu rugciunea.
Cea mai importanta arm n lupta cu akedia este rugciunea.
Rugciunea d putere tuturor celorlalte lucruri pe care le-am enumerat
pn acum. Fr rugciune nu se poate nimic. Rugciunea poteneaz
aadar, toate celelalte leacuri mpotriva akediei, pentru c prin rugciune
noi chemm ajutorul lui Dumnezeu. Harul lui Dumnezeu vine asupra
noastr i ne d putere s luptm cu aceast patim a akediei. Numai
acest har ne poate izbvi de akedie. De asemenea Prinii ne ndeamn
s nu ne lenevim la rugciune i s mbinm rugciunea cu metaniile,
pentru ca lenevirea trupului, moleeala trupului s o alungm prin
metanii, angajnd i trupul n rugciune.
Cnd mintea zaboveste n ideile simple ale lucrurilor, nca nu a
ajuns la locul rugaciunii. Caci poate sa se afle necontenit n contemplatia
lucrurilor si sa flecareasca despre ntelesurile lor, care, desi sunt idei
simple, dar exprimnd vederi de-ale lucrurilor, dau mintii forma si
chipul lor si o duc departe de Dumnezeu. Pna ce mintea nu s-a ridicat
mai presus de contemplarea firii trupesti, nca n-a privit locul lui
Dumnezeu. Caci poate sa se afle n cunostinta celor inteligibile si sa se
faca felurita ca ele. 3

3 Evagrie Ponticul , Cuvant despre rugaciune, impartit in 153 de capete, in: Filocalia, vol 1, traducere din greceste,
introducere si note de pr. prof. Dumitru Staniloaie, Bucuresti, Editura Institului Biblic si de Misiune Ortodoxa, 2008,
p. 40
Daca stai n rugaciune naintea lui Dumnezeu Atotstiutorul, Facatorul si
Proniatorul tuturor, de ce I te nfatisezi att de lipsit de judecata, nct ti
uiti de frica Lui cea nentrecuta si tremuri de niste tntari si gndaci? Sau
n-ai auzit pe cel ce zice: De Domnul Dumnezeul tau sa te temi, si
iarasi: De El se nfricoseaza si tremura toate, de fata puterii Lui si cele
urmatoare.
Atentia mintii cautnd rugaciune va afla rugaciune; caci rugaciunea i
urmeaza atentiei mai mult dect orice altceva. De aceea trebuie sa ne
srguim spre ea.4
Cuvntul cunostintei ne nvata ca sunt doua feluri de duhuri rele. Unele
dintre ele sunt oarecum mai subtiri, iar altele mai materiale. Cele mai
subtiri razboiesc sufletul. Celelalte obisnuiesc sa duca trupul n robie
prin anumite mboldiri staruitoare. De aceea dracii care razboiesc
sufletul si cei care razboiesc trupul si sunt mereu potrivnici, cu toate ca
au acelasi scop de-a vatama pe oameni. Cnd deci harul nu locuieste n
om, acestia foiesc ca niste serpi n adncurile inimii, nengaduind ctusi
de putin sufletului sa caute spre dorinta binelui. Dar cnd harul e ascuns
n minte, se strecoara ca niste nouri ntunecosi prin partile inimii, spre
patimile pacatului, sau iau chipul feluritelor mprastieri ca, furnd
mintea de la pomenirea lui Dumnezeu, sa o desfaca de convorbirea cu
harul. Cnd deci dracii, care supara sufletul nostru, ne aprind spre
4 Evagrie Ponticul , Cuvant despre rugaciune, impartit in 153 de capete, in: Filocalia, vol 1, traducere din greceste,
introducere si note de pr. prof. Dumitru Staniloaie, Bucuresti, Editura Institului Biblic si de Misiune Ortodoxa, 2008,
p/ 50
patimile sufletesti si mai ales spre nalta parere de sine, care este maica
tuturor relelor, sa ne gndim la moartea trupului nostru si vom rusina
umflarea iubirii de slava. Dar acelasi lucru trebuie sa-l facem si cnd
dracii, care ne razboiesc trupul, ne mping inima sa se aprinda spre pofte
de rusine.
Caci singur acest gnd, nsotit cu pomenirea de Dumnezeu, poate
opri feluritele lucrari ale duhurilor rele. Dar daca dracii, care razboiesc
sufletul, vor sa se foloseasca si de acest gnd, punndu-ne n minte
nimicnicia nemarginita a firii omenesti, ca neavnd nici un pret din
pricina trupului (caci aceasta iubesc sa o faca, dar vrea cineva sa-l
chinuiasca cu acest gnd), sa ne amintim de cinstea si de slava
mparatiei Ceresti, netrecnd cu vederea nici amaraciunea si ntunecimea
osndei vesnice, ca printr-una sa ne mngiem tristetea, iar prin cealalta
sa ntristam usuratatea inimii noastre. 5

5 Diadoh al Foticeii, Cuvant ascetic despre viata morala, despre cunostiinta si despre dreapta socoteala
duhovniceasca, impartit in 100 de capete in : Filocalia, vol 1, , traducere din greceste, introducere si note de pr. prof.
Dumitru Staniloaie, Bucuresti, Editura Institului Biblic si de Misiune Ortodoxa, 2008, p. 78
 Bibliografie

Evagrie Ponticul , Cuvant despre rugaciune, impartit in 153 de capete, in:

Filocalia, vol 1, traducere din greceste, introducere si note de pr. prof. Dumitru
Staniloaie, Bucuresti, Editura Institului Biblic si de Misiune Ortodoxa, 2008

Diadoh al Foticeii, Cuvant ascetic despre viata morala, despre cunostiinta si

despre dreapta socoteala duhovniceasca, impartit in 100 de capete in : Filocalia,
vol 1, , traducere din greceste, introducere si note de pr. prof. Dumitru Staniloaie,
Bucuresti, Editura Institului Biblic si de Misiune Ortodoxa, 2008