Seminarul european Copenhagen 2003 The Future of Social Work in Europe

CARACTERISTICILE PERSONALE ALE

PROFESIONISTILOR SI INFLUENTA PERSONALITATII
ASUPRA PRACTICA ASISTENTEI SOCIALE
Helle Strauss, Ms Associated Professor
National Danish School of Social Work, Copenhagen, Denmark

Eu consider ca persoana profesionista si practica asistentei sociale sunt doua elemente

interdependente.
Conform acestei afirmatii devine important sa se acorde atentie provocarilor pe care
practica asistentei sociale le face dezvoltarii si mentinerii profesionalismului.
Dar inainte doresc sa explic de ce ma intereseaza aceste aspecte. Am devenit profesor
de asistenta sociala acum 7 ani. Inainte am lucrat in domeniul psihiatriei. Aici era extrem de
important sa fi constient de efectul pe care-l are apropierea ta asupra pacientilor cu boli
psihice, de vreme ce ei erau foarte sensibili, vulnerabili si adesea neputinciosi, atunci cand
venea vorba de deprinderi sociale.
Cand am inceput sa lucrez la facultate am fost surprinsa ca se acorda asa de putina
atentie elementului personal in asistenta sociala.
Cand educatia acordata de noi a fost evaluata acum cativa ani, a fost subliniat printre
altele ca in timpul procesului educational ne-am concentrat prea putin pe aspectul dezvoltarii
personale.
Avusesem de cativa ani incoace posibilitatea sa devin implicata in discutii despre
persoana si profesie intr-o retea de profesori din alte sisteme educative: profesori de scoala
primara, educatori sociali si asistente medicale. Am publicat in ianuarie o antologie a acestor
subiecte. Dar astazi ma voi concentra asupra asistentei sociale. (Weicher & Fibk Lauersen,
red., 2003: Person og profession, en udfordring for socialradgivere, sygeplejesker, lrere og
pdagoger Billes og Baltzer).
Ma voi concentra asupra urmatoarelor 4 aspecte:
- Motivatia pentru profesie
- Ce au nevoie clientii ?
- Dezvoltarea persoanei profesioniste
- Mentinerea persoanei profesioniste

Am aflat oricum ca aceste subiecte sunt de asemenea interdependente si nu pot fi luate

in considerare separat.
Pentru inceput doresc sa arunc o privire asupra modului in care noi intelegem
personalitatea, ce caracteristici include aceasta?
- Norme etice - Relatii
- Valori - Comunicare
- Cultura - Sentimente
- Deprinderi - Dispozitie
- Norme - Siguranta de sine
- Morala

Aceste elemente personale sunt toate importante atunci cand practici asistenta sociala.

Motivatia pentru profesie

Ati putea intreba: De ce doresc tinerii sa lucreze cu clientii care sufera sau cei care au
mari probleme sociale?

1
Seminarul european Copenhagen 2003 The Future of Social Work in Europe

Diferiti asistenti sociali au binenteles motive diferite pentru a-si alege profesia de
asistenti sociali. Cred ca multi dintre noi suntem in stare sa ne motivam alegerea profesiei, dar
pe de alta parte, probabil ca nu e posibil sa dam un raspuns desavarsit si in totalitate adevarat.
De asemenea, s-ar putea ca in timp motivatiile noastre sa varieze.
Oricum, asistentii sociali mentioneaza adesea faptul ca ei nu doresc sa faca diferentieri
ci doar sa ajute alti oameni. E satisfacator sa ajuti copii si adulti care au nevoie de suport in
situatii dificile. E motivant si ofera o semnificatie mai profunda decat sa-ti faci o cariera, sa
castigi un statut si un salariu pe masura. De asemenea, asistentii sociali recunosc faptul ca le
face placere sa aiba putere. Foarte adesea profesionistii au valori personale determinate de
abordarea umanista, crestina si sunt solidari acestora.
Dar uneori asistentii sociali si studentii se indoiesc asupra motivatiilor lor profunde.
Fac asta doar ca sa am o parere buna despre mine? Poate ca eu am fost educat sa fiu mai
responsabil. Pot sa sufar de complexul celui care ajuta? Doresc sa-mi cladesc respectul de
sine?
Cum corespund aceste motivatii dorintei clientilor de a fi ajutati?

Ce au nevoie clientii de la profesionisti?

Acest subiect este in fruntea discutiilor din Danemarca si din alte parti.
Cu siguranta, beneficiarii doresc ca asistentii sociali sa fie persoane inzestrate, care isi
cunosc bine profesia. Asistentii sociali care cunosc sistemul si care sunt capabili sa ofere
ajutor, indiferent daca acesta este de natura financiara, personala sau unul practic.
Clientul este adesea intr-o situatie haotica ce il impiedica sa-si gaseasca propriul drum
si sa ia decizii. Adesea el ramane cu o retea personala minima care sa-l sustina. Dar asistentul
social nu mai este demult vazut ca un expert care ar trebui sa acorde sfaturi pe care clientul sa
le urmeze.
Planul de interventie porneste de la dorintele clientului. Sarcina asistentilor sociali este
acela de a-l informa pe acesta despre diverse posibilitati, sa incerce sa ajute clientul sa-si
analizeze propriile situatii, sa gaseasca argumente pro si contra si astfel sa ajute clientul sa ia
hotararile corecte. Aceasta este preocuparea principala pentru asistenta sociala moderna.
O cercetare realizata in Danemarca de catre Lars Uggerhoj dezvaluie faptul ca
beneficiarii considera importanta apropierea asistentilor sociali. Clientii gasesc ca find cel mai
important sa intalneasca o atitudine onesta, devotata si umana. (Uggerhj, Lars, 1995: Hjlp
eller afhngighed, Aalborg Universitetsforlag).
Acest fapt atrage atentia asupra asistentului social ca persoana si putem sustine faptul
ca persoana este parte a ajutorului profesionist si ca nu e posibil ca acesta sa fie luat in
considerare fara sa se tina cont de personalitatea celui care ajuta.
Mai apoi o mai mare atentie s-a acordat mai multor aspecte ale educatiei si practicii
precum cele emotionale/irationale, chiar daca acestea sunt dificil de cuantificat si in
consecinta supuse in mod continuu riscului de a fi eradicate si inlocuite de raspunsuri
rationale si birocratice.
In propunerea pentru standarde minime a Federatiei Internationale a Asistentilor
Sociali se arata ca sudentul trebuie sa acorde atentie propriei persoane intr-un mod critic auto-
reflexiv. Modul in care experienta de viata si sistemul valorilor personale au impact asupra
practicii asistentei sociale este un subiect de discutie caruia i s-a acordat atentie de foarte mult
timp. Acesta include de asemenea faptul ca studentii de la asistenta sociala invata cum sa
formeze relatii (legaturi) si sa trateze toti clientii cu respect si demnitate indiferent de cultura,
credintele si orientarile etnice.

2
Seminarul european Copenhagen 2003 The Future of Social Work in Europe

Standardele evidentiaza ca este necesar, in educatia asistentilor sociali, sa existe un

indicator al modului in care studentii isi evalueaza propriile valori, atitudini si legaturi in
relatie cu un cod etic al asistentei sociale acceptat si relevant.
Inainte de a reveni la dezvoltarea si pastrarea asistentului social, voi trece in revista
conditiile si provocarile pentru profesionisti:

Provocari pentru profesionisti:

Cand asistentul social isi incepe cariera in domeniu, adesea trebuie sa realizeze ca nu
este posibil sa fie puse in practica idealurile care l-au motivat pentru alegerea profesiei,
precum si cele care au fost invatate in timpul perioadei de instruire.
Clientii s-ar putea sa nu aiba acces la institutiile de care au nevoie ei sau copiii lor.
Imperfectiunea consultantilor sau a supervizorilor poate crea probleme asistentului social.
Aglomerarea cu cazuri, limitele ajutorului financiar, restrictiile legislatiei, cultura si regulile
institutiei pot fi toate bariere atunci cand asistentul social doreste sa-si faca meseria.
Asistentul social trebuie accepte conditia asistentei sociale, cum ca nu se acorda
niciodata raspunsuri exacte pentru rezolvarea problemelor dificile cu care se confrunta. Nu
vor exista in acelasi timp doua cazuri si imprejurari identice iar solutiile sunt dependente de
societatea mereu in schimbare. Regulamentul este un alt element in munca si asistentul stie ca
acesta nu este intotdeauna in favoarea clientului.
Profesionistul este sau ar trebui sa fie caracterizat de o doza considerabila de
constienta. Esti disponibil pentru client cu atentie si empatie. Nu poti in mod spontan sa spui
tot ceea ce gandesti, este necesara multa auto-disciplina. Dupa o perioda de mai multe zile in
contact cu multi oameni, profesionistul se simte adesea obosit si epuizat.
Majoritatea asistentilor sociali pot deveni apasati de problemele cu care se intalnesc in
anumite perioade de timp. Se simt fara putere, neajutorati si devin nesiguri si speriati. Ei incep
sa se indoiasca de faptul ca sunt suficient de folositori si de destepti, precum si de sensul
muncii lor.
Aceste perspective pot sa dauneze asistentului social pentru ca se interiorizeaza si dau
nastere unor alte simptome permanente. Sunt doua categorii de simptome:
- epuizare (burn out)
- trauma secundara
Acestea sunt subiectele unei carti importante scrise de un asistent social danez,
supervizor si terapeut: Susanne Bang. (Bang, Susanne, 2002, Rrt, ramt og rystet.
Socialpdagogisk Bibliotek).
Unele dintre consecintele primului simptom (burn out, epuizare) poate fi faptul ca te
indepartezi de clienti si nu te mai implici cu aceeasi intensitate ca inainte. Mai apoi te
protejezi adancind distanta dintre tine si clienti. Ii invinovatesti, devii iritat si furios cu acestia
si observi la tine o oarecare insensibilitate/cruzime. Acestea au drept urmare aparitia
sentimentelor de lipsa de valoare, incompetenta si slabiciune ale profesionistului. Retragerea
de la studiile de specialitate este un fapt care accelereaza simptomul burn out.
La fel de daunatoare sunt simptomele victimelor traumatizate care sunt
transferate/transmise profesionistului. Este o reactie fireasca pe care o au cei care ajuta, care
poate aparea atunci cand efectele intalnirilor cu persoane traumatizate s-au acumulat in timp.
Transforma asistentul social in sens negativ in legatura /in relatie cu viata sa privata si felul in
care percepe clientii. Devine mai cinic, pesimist, concentrandu-se doar asupra aspectelor
negative. Isi pierde pofta de viata, creativitatea si energia. Trauma secundara are efecte atat
asupra vietii personale cat si asupra celei profesionale. Asistentii sociali pot prelua anxietatea
si retragerea si simptomele specifice acestora de la clientii lor.

3
Seminarul european Copenhagen 2003 The Future of Social Work in Europe

Poate fi foarte greu pentru profesionist sa recunoasca si sa accepte faptul ca ceva atat
de rau vine de la clienti si de la experientele lor. Profesionistul este obisnuit sa gandeasca
despre clienti ca fiind niste oameni mai ales fara noroc si nefericiti si este neconfortabil sa-i
blamam pentru sentimentele pe care le incercam. Noi nu dorim sa-i invinuim pe cei care deja
sunt in suferinta.
Cum supravietuim deci? Cum sa facem fata? Cum putem sa ne dezvoltam deprinderi
care sa vina in intampinarea nevoilor si sa le depaseasca ramanand asistenti sociali sensibili,
reflexivi si umani? Asistentii sociali sunt constienti de importanta dezvoltarii continue.

Dezvoltarea profesionistului ca persoana

Sursele dezvoltarii personale, subiect pe care-l voi aborda in cele ce urmeaza, se

regasesc n facultati diferite. Am aratat deja importanta de a li se vorbi studentilor in mod
pedagogic despre valori, in timp ce studiaza.
In timpul procesului educativ, exista o tendinta in Danemarca de a presupune ca
dezvoltarea personala este un proces continuu care are loc singur, de la sine, pe masura ce
studentii invata despre teoria, practica, metodele si legile din domeniu, psihologie si
sociologie. Dezvoltarii personale nu i se acorda prea mare atentie. Aceasta poate fi o strategie
periculoasa.
Studentii trebuie sa reflecteze asupra propriei motivatii si valori personale, despre
dorintele clientilor de a fi ajutati, despre valorile umane, dileme din lege etc. Ei trebuie sa fie
deschisi si altor cai de gandire si de actiune si sa invete sa acorde atentie modului in care
atitudinile si comportamentul personal afecteaza alti oameni. Noi modalitati de a aborda
aceste chestiuni trebuie in mod continuu dezvoltate in timpul programelor educative.
Susane Bang, in cartea mentionata mai sus, a aratat modul in care asistentul social
insusi poate fi o sursa nelimitata pentru dezvoltare personala. Asistentul social ar putea sa se
dezvolte personal si profesional deoarce ii este permis sa cerceteze viata si credinta altor
oameni, sa ajunga sa cunoasca trecutul clientilor si sa inteleaga ce a stat la baza alegerilor lor.
In timpul acestui proces, asistentul social adesea poate trage concluzii intemeiate.
Atunci cand vezi taria si curajul clientului, oferi speranta clientului, tie si celorlalti.
Realizezi ca puterea/taria si curajul exista si ca aceste resurse pentru dezvoltare sunt
inepuizabile.
Confruntat cu tragediile si durerile altor oameni realizezi ca toti suntem vulnerabili. Ar
fi putut fi vorba de tine daca te-ai fi aflat in locul si intr-un moment nepotrivit. Inveti sa
apreciezi mai mult viata ta, timpul si ceea ce ai.
Asistentii sociali intalnesc in timpul profesiei lor oameni ce provin din diverse medii si
categorii. Asistentii sociali vor trebui sa foloseasca tot felul de limbaje, chiar si argoul.
Obtinem prin urmare o flexibilitate sociala de care vom beneficia si in afara profesiei.
De asemenea, asistentul social trebuie sa trateze cu responsabilitate munca sa cu
clientii. In cadrul relatiei profesioniste se intreaba adesea pana unde rebuie sa se intinda
responsabilitatea legata de profesie. Aceasta incercare de a stabili limitele profesionale, poate
insoti asistentul social si in viata sa personala. Viata asistentilor sociali, in comparatie cu cea a
clientilor este intr-o oarecare masura mai protejata. Sa intalnesti oameni care traiesc in haos si
pentru care fiecare zi este o drama, cere abilitatea de a ramane calm, limitand anxietatea
acestor oameni. Trebuie sa-ti educi/antrenezi atentia pentru a fi pe deplin prezent si constient,
chiar si sub presiune/stres. Deprinderea de a obtine starea de constiinta de sine poate fi
benefica si in confruntarea cu problemele care ar putea tulbura linistea vietii particulare.
De asemenea, atunci cand in lucrul cu clientii sunt infatisate/abordate subiecte ce au o
insemnatate personala deosebita, suntem mereu inspirati in rezovarea problemele noastre
personale.

4
Seminarul european Copenhagen 2003 The Future of Social Work in Europe

Mentinerea profesionistului ca o persoana sensibila, reflexiva si umana

1. Solutii diferite pentru asistenti sociali diferiti

2. Supervizare
3. Cursuri, consultare de specialitate, conditiile de la locul de munca
4. Reteaua profesionala si personala
5. Pretuirea unei vieti multumitoare ce ofera alternative care te inspira
6. Crearea in scoala de noi metode pedagogice

1) Trebuie sa fii constient de faptul ca solutii diferite vor fi cerute pentru a implini
nevoile diferitilor asistenti sociali.
Trebuie sa acceptam faptul ca munca asistentilor sociali cu aceleasi probleme, in
aceeasi institutie, doresc - si au nevoie - de alte instrumente de lucru. Si de obicei acestia stiu
(simt) ce fel de suport ar fi benefic pentru ei, daca sunt pusi sa aleaga dintre mai multe
variante/optiuni. Nevoile asistentilor sociali neexperimentati precum si cele ale celor
experimentati se pot materializa in dorinte pentru anumite instrumente de lucru. Dar discutia
dintre cele doua generatii poate conduce la inspiratie benefica si mutuala.

2) Supervizarea este bine cunoscuta ca fiind un instrument extrem de valoros cand e

vorba de dezvoltarea si mentinerea profesionalismului.
Un cercetator danez, Tine Egelund, a efectuat o cercetare in Suedia care arata in mod
clar ca liderii au empatie pentru dezvoltarea si promovarea personalului, ca aspectele pe care
supervizarea le poate realiza cel mai bine.

Ce fel de scopuri sunt atinse de supervizare?

Scopuri profesionale:
- Conduc la dezvoltarea metodelor profesionale si un management de caz corect 78%
- Conduc la acumularea de cunostinte despre teoria si stiinta asistentei sociale 32%

Scopuri privind dezvoltarea profesionala si personala a angajatilor:

- Conduce la extinderea introspectiei 96%
- Da nastere suportului emotional si previne stresul/epuizarea 85%
- Face ca munca in grup sa fie mai eficienta 70%

Scopuri ce vizeaza clientul:

- O intelegere mai buna a clientului si contribuie la o mai buna activitate practica 68%

3) Numar rezonabil de cazuri, o cultura flexibila stimulatoare, invatamant superior de

buna calitate, o conducere care sa te sprijine, posibilitatea de a-ti continua studiile, servicii de
consultanta, birou si tehnologie corespunzatoare, o tactica/politica a institutiei legata de valori
potrivita pentru asistentii sociali. Se pot adauga mult mai multe.

4) Reteaua profesionala si cea personala

Adesea dorim sa ne motivam clientii sa-si extinda retelele de suport. Asistentul social este in
aceeasi masura dependent de retelele de suport. Vei avea nevoie de o retea de profesionisti,
preferabil din afara locului de munca, care sa fie capabili sa te inteleaga, sa te sustina si sa-ti
ofere un feedback reflexiv la sarcinile si reactiile sub presiune pe care le intalnesti in timpul
muncii tale Reteaua privata nu poate si nici nu ar trebui sa se ocupe prea mult de greutatile
pe care le intalnesti la locul de munca.

5
Seminarul european Copenhagen 2003 The Future of Social Work in Europe

5) Pretuirea unei vieti multumitoare ce ofera alternative care te inspira. Experientele

pozitive si destinse vor energiza si furniza inspiratie pentru ziua de lucru. Pe anumite perioade
de timp, asistentii sociali se vor simti supraincarcati si se vor sustrage activitatilor din viata
personala. Poate chiar se simt vinovati ca se distreaza in timp ce clientii sufera. Dar asistentii
sociali au mai mare nevoie decat altii sa se detaseze de munca. Inspiratia ce provine din surse
din afara preocuparilor intelectuale vor fi mult mai benefice: folosind muzica si arta, precum
si intalnirile cu familia si prietenii din afara domeniului profesional.

6) Scolile trebuie sa creeze noi metode de predare si impreuna cu practicienii si

studentii sa colaboreze in vederea dezvoltarii personale si a mentinerii acesteia. Cred ca
aceasta este cea mai importanta sarcina a zilelor noastre pentru a ajuta asistentii sociali sa
ramana implicati din punct de vedere personal, atunci cand au experienta in munca lor
pentru a fi in interesul atat al asistentului social cat si al asistentei sociale.

Supervizarea este binecunoscuta si pentru multi reprezinta o metoda de dezvoltare

profesionala si personala. Oricum, unii dintre asistentii sociali se sustrag supervizarii din
diverse motive. Este important a fi creativ si inovativ pentru a gasi metode noi si alternative
care sa raspunda nevoilor si dorintelor asistentilor sociali de astazi si de maine.