Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
9. Accidentele care apare cel mai frecvent in timpul extractiei dentare sunt ABE 173-187
reprezentate de:
A. luxatia dintilor vecini
B. fractura dintilor vecini sau antagonisti
C. hemoragia imediata
D. neuropraxia
E. fractura procesului alveolar
10. Factorii locali care favorizeaza hemoragiile postextractionale sunt ABDE 194
urmatorii :
A. persistenta tesutului de granulatie in alveola
B. plagi intinse ale mucoasei
C. antiplachetarele
D. anticoagulantele
E. fractura oaselor maxilare
11. In hemoragiile postextractionale mijlocii si mari pierderea de sange este: AD 194-195
A. 30% din masa sangelui circulant
B. 100 ml
C. 350 ml
D. 150-300 ml
E. peste 300 ml
12. Care din urmatoarele afirmatii privind atitudinea fata de plaga alveolara ACDE 166
normala sunt adevarate?
A. este contraindicat chiretajul brutal al alveolei
B. se recomanda introducerea in alveola a meselor iodoformate
afanate
C. este contraindicata irigarea alveolei cu substante antiseptice
D. este contraindicata introducerea in alveola a substantelor
antiseptice
E. este contraindicata introducerea in alveola a conurilor cu
antibiotice
13. Starea generala a pacientului cu alveolita postextactionala poate fi AD 199
alterata prin urmatoerele manifestari clinice, cu doua exceptii:
A. scadere in greutate
B. insomnie
C. febra
D. poliurie
E. adenopatie loco-regionala
14. In producerea accidentelor extractiei dentare sunt implicati o serie de ABD 92
factori legati de:
A. leziuni patologice preexistente
B. particularitatile morfologice ale structurilor de vecinatate
C. starea generala a pacientului
D. particularitatile morfologice ale dintelui ce urmeaza a fi
extras
E. starea de igiena a cavitatii orale
15. In aparitia fracturii radiculare a dintelui de extras , factorii de risc sunt: ACDE 92
A. radacini curbe,cudate,inbaioneta
B. creasta zigomato-alveolara
C. anchiloza dento-alveolara
D. sept interradicular gros
E. os alveolar dens
16. Contraindicatiile relative ale extractiei dentare sunt: BD 51-118
A. infarctul miocardic mai recent de 6 luni
B. unele afectiuni generale
C. leucemia acuta
D. unele afectiuni locale
E. dinti situati intr-o masa tumorala maligna
Tema 17. Metode locale de prevenire a cariei dentare din santuri si fosete
Stomatologie pediatric (Stomatologie comportamental pediatric - pag. 43-57, 129-
177; Elemente introductive n pedodonie - pag. 62-81; Pedodonie, traumatisme
dento-parodontale - pag. 29-50, 98-104, 111-141; Pedodonie, distrofii dentare - pag.
20-48; Periodontologie pediatric - pag. 43-54, 80-107; Practica pedodontic - pag.
219-248, 207-216, 251-259, 261-280)
TEMA 17. Metode locale de prevenire a cariei dentare din santuri si fosete
164. Diviziunea 2 din anomalia clasa a II a Angle se caracterizeaza prin: AD Zegan, p92
A. ocluzie adanca acoperita
B. proclinarea incisivilor superiori
C. ocluzie adanca in acoperis
D. forma in trapez a maxilarului
E. activitate musculara anormala
165. Diviziunea 1 din anomalia clasa a II a Angle se caracterizeaza prin: AD Zegan, p92
A. forma in V a maxilarului
B. inghesuire in zona frontala
C. ocluzie adanca acoperita
D. inocluzie sagitala pozitiva
E. activitate musculara normala
166. Diviziunea 2 din anomalia clasa a II a Angle se caracterizeaza prin: ABD Zegan, p92
A. ocluzie adanca acoperita
B. palato-versia incisivilor centrali superiori
C. ocluzie adanca in acoperis
D. forma in trapez a maxilarului
E. activitate musculara anormala
167. Diviziunea 1 din anomalia clasa a II a Angle se caracterizeaza prin: ABD Zegan, p92
A. forma in V a maxilarului
B. proclinarea incisivilor superiori
C. ocluzie adanca acoperita
D. inocluzie sagitala pozitiva
E. activitate musculara normala
168. n malocluzia de clasa a II-a exist: BCD Doroba/78
A. rapoarte normale la nivel molar
B. rapoarte distalizate la nivel molar
C. ocluzie adnc n acoperi
D. ocluzie adnc n acoperit
E. rapoarte mezializate la nivel molar
169. Urmtoarele modificri aparin sensului transversal: AD Dorob/81
A. endoalveolia
B. proalveolia
C. retrodenia
D. endognaia
E. progenia
170. Urmtoarele modificri aparin sensului sagital: BCE Dorob/81
A. endoalveolia
B. proalveolia
C. retrodenia
D. endognaia
E. progenia
171. Urmtoarea clasificare aparine colii germane: AB Dorob/79
A. sindromul de ocluzie ncruciat
B. sindromul de compresie de maxilar
C. retrognaia
D. malocluzia clasa a III-a
E. laterognaia
180. Diviziunea 1 din anomalia clasa a II a Angle se caracterizeaza prin: ABD Zegan, p92
A. forma in V a maxilarului
B. inocluzie sagitala pozitiva
C. ocluzie adanca acoperita
D. proclinarea incisivilor superiori
E. activitate musculara normala
181. Diviziunea 1 din anomalia clasa a II a Angle se caracterizeaza prin: DE Zegan, p92
A. forma in trapez a maxilarului
B. inghesuire in zona frontala
C. ocluzie adanca acoperita
D. proclinarea incisivilor superiori
E. buza superioara hipotona
182. Diviziunea 1 din anomalia clasa a II a Angle se caracterizeaza prin: BDE Zegan, p92
A. forma in trapez a maxilarului
B. malocluzie cu rapoarte distalizate bilaterale
C. ocluzie adanca acoperita
D. proclinarea incisivilor superiori
E. buza superioara hipotona
183. Diviziunea 1 din anomalia clasa a II a Angle se caracterizeaza prin: ADE Zegan, p92
A. inocluzie sagitala pozitiva
B. inghesuire in zona frontala
C. ocluzie adanca acoperita
D. proclinarea incisivilor superiori
E. buza superioara hipotona
184. Factorii etiologici ai malocluziei clasa a II-a diviziunea 1 sunt: ABDE GZ/156
A. ereditari
B. rahitismul
C. gigantismul hipofizar
D. respiraia oral
E. obiceiul vicios de sugere
185. Semnele clinice din anomalia de clasa a II-a diviziunea 1 sunt: ACD GZ/157
A. fanta labial deschis
B. incisivii superiori retroclinai
C. sanul labio-mentonier accentuat
D. buza inferioar groas, fisurat, eversat
E. sant labio-mentonier sters
186. n malocluzia de clasa a II a diviziunea 1 arcada dento-maxilar este: BD GZ/158
A. scurtat
B. ngustat
C. lrgit
D. alungit
E. scurtat i lrgit
187. n malocluzia de clasa a II a diviziunea 1 rapoartele ocluzale sunt : BD GZ/159
A. normale la nivel molar
B. distalizate la nivel molar
C. mezializate la nivel canin
D. distalizate la nivel canin
E. normale la nivel canin
188. Diviziunea 2 din anomalia clasa a II a Angle se caracterizeaza prin: ADE Zeganp92
A. ocluzie adanca acoperita
B. palato-versia incisiviolor centrali superiori
C. ocluzie adanca in acoperis
D. forma in trapez a maxilarului
E. ocluzie gingivala
189. Diviziunea 2 din anomalia clasa a II a Angle se caracterizeaza prin: CD Zeganp92
A. ocluzie deschisa
B. proclinarea incisivilor superiori
C. ocluzie adanca acoperita
D. forma in trapez a maxilarului
E. activitate musculara anormala
190. Diviziunea 2 din anomalia clasa a II a Angle se caracterizeaza prin: AD Zeganp92
A. ocluzie adanca acoperita
B. proclinarea incisivilor superiori
C. ocluzie adanca in acoperis
D. forma in trapez a maxilarului
E. forma in V a maxilarului
191. Diviziunea 2 din anomalia clasa a II a Angle se caracterizeaza prin: ADE Zeganp92
A. ocluzie adanca acoperita
B. proclinarea incisivilor superiori
C. ocluzie adanca in acoperis
D. forma in trapez a maxilarului
E. inghesuire frontala
192. Urmtoarele semne clinice aparin malocluziei de clasa a II a AD GZ/170
diviziunea 2:
A. arcada superioar scurtat
B. baza apical mai mic dect baza coronar
C. spaiere dentar n zona frontal
D. ocluzie n capac de cutie
E. absena afectrii parodoniului
193. Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizeaz prin: ABCE Dorob/396
A. reducerea diametrelor premolare
B. reducerea diametrelor molare
C. nghesuire dentar
D. prodenia incisivilor
E. supraacoperire n zona frontal
194. Urmtoarele semne clinice se ntlnesc n malocluzia cls a II-a ABDE Dorob/397
diviziunea 2:
A. etaj inferior micorat
B. an labio-mentonier accentuat
C. menton retrognat
D. buze groase
E. nas proeminent
195. n anomalia cls a II-a diviziunea 2: ACD Dorob/398
A. creterea facial este anterioar
B. creterea facial este posterioar
C. relaii mandibulo maxilare de clasa a II-a
D. baza maxilarului este mare
E. baza maxilarului este mic
316. In tehnica de injectare a gutapercii ramolite prin incalzire, este necesara BCDE 237
respectarea urmatoarelor reguli obligatorii:
A. trebuie evitata largirea excesiva a canalelor
B. plasarea corecta a varfului canulei
C. injectarea gutapercii la temperatura indicata de prospect
D. injectarea gutapercii la consistenta adecvata
E. proba clinica prealabila a pluggerelor
317. Tehnica de condensare lateral la rece a gutapercii prezinta urmatoarele AB 224
avantaje:
A. asigura o sigilare superioara obturatiilor, prin cimentarea
unui con
B. prezinta succes clinic considerabil in timp
C. asigura o obturatie foarte omogena
D. simplitatea si rapiditatea executiei
E. nu da fenomene de iritatie apicala
318. Printre timpii operatori ai obturatiei de canal cu conuri de gutaperca BCD 221
calibrate se numara si:
A. individualizarea conului de gutaperca
B. proba clinico-radiologica a conului
C. toaleta finala a canalului prin irigatie endodontica
D. introducerea cimentului de sigilare pe canal
E. condensarea cimentului de sigilare cu spreaderul
319. Avantajele utilizarii conurilor de titan sunt urmatoarele: CDE 244
A. sunt nedeformabile
B. inchiderea canalului e posibila doar prin asocierea unui
ciment de sigilare
C. rigiditate superioara fata de cea a conurilor de argint
D. lipsa coroziunii
E. biocompatibilitate
320. Situatii mai frecvent intalnite la proba conului inaintea obturatiei, sunt ABCD 220
urmatoarele:
A. neadaptarea festa la calibrul portiunii apicale a canalului
B. imposibilitatea propulsarii conului pe toata lungimea de lucru
a canalului
C. depasirea lungimii de lucru
D. discordanta de forma dintre varful conului si segmentul
apical al canalului radicular
E. canale cu apex larg deschis
321. Alegerea acului Lentulo pentru realizarea obturatiei de canal se face ABC 215
dupa urmatoarele criterii:
A. topografia dintilor
B. integritatea fizica a acului Lentulo
C. volumul canalelor radiculare
D. morfologia canalelor radiculare
E. materialul utilizat
322. Finger spreaderele prezinta urmatoarele caracteristici fata de hand ABC 223
spreadere:
A. confera sensibilitate tactila
B. permit indepartarea din canal fara dislocarea gutapercii
C. permit rotirea cu usurinta a spreader-ului in jurul axului sau
propriu, in ambele sensuri
D. permit rotirea cu usurinta a spreader-ului in jurul axului sau
propriu, in sensul acelor de ceasornic
E. la indepartarea lor din canal se dizloca conul de gutaperca
323. In utilizarea acului Lentulo pentru introducerea pastei in obturatia AD 219
radiculara, trebuie ca acesta:
A. sa aiba spirale integre
B. sa fie usor indoit
C. sa se verifice patrunderea acului in turatie pe canal
D. sa nu fie ruginit
E. sa se specifice sensul corect de rotatie ( invers acelor de
ceasornic) pentru propulsarea pastei in canal
Tema 41. Tratamentul parodontitelor apicale acute si cronice
324. In stadiul submocos al parodontitei apicale acute exudative purulente, ACD 257
terapia este urmatoarea:
A. drenaj endodontic
B. ionoforeza endocanalara cu enzime
C. incizia mucoasei
D. extractia dintelui si drenaj alveolar
E. aplicarea unui aparat fix de imobilizare
325. Pentru prevenirea evolutiei parodontitelor apicale exudative seroase spre ACD 253
forme purulente, se recomanda instituiea unui tratament medicamentos
cu:
A. antibiotice
B. anticoagulante
C. antiinflamatoare nespecifice
D. antialgice
E. antiacide
326. Schema de tratament a parodontitei apicale cronice fistulizate cuprinde ABC 260
urmatorii timpi:
A. tratament de gangrena
B. se insista cu irigatiile pe traiectul dinte-fistula
C. se obtureaza in aceeasi sedinta daca s-a obtinut uscarea
canalului
D. se sutureaza fistula
E. se obtureaza dintele retrograd
327. Tratamentul parodontitelor apicale acute poate fi dictat de: CDE 249
A. profesia pacientului
B. sexul pacientului
C. reactivitatea individuala
D. forma anatomo-clinica de inflamatie
E. pozitia dintelui pe arcada
328. In cazul parodontitelor apicale hiperemice consecutiv gangrenei pulpare, AC 250
pasta cu antibiotice:
A. se aplica din prima sedinta
B. nu se aplica din prima sedinta
C. se mentine 48 de ore
D. se mentine minimum 72 de ore
E. se mentine o saptamana
329. Care sunt situatiile clinice in care nu se poate realiza drenajul CD 253
endodontic:
A. obturatii coronare de amalgam
B. dinti acoperiti de coroane
C. lucrari protetice cu ancoraj in canal
D. corpi straini in canal
E. radacini curbe
330. Cauzele persistentei secretiei pe canal sunt: ABC 258
A. apex larg deschis la copii si adolescenti
B. largirea excesiva a apexului in timpul tratamentului mecanic
C. mese impinse dincolo de apex
D. tratamente endodontice incomplete
E. canale curbe
331. Metoda chirurgicala aleasa in tratamentul parodontitelor apicale acute ABCE 249
este in raport de:
A. forma anatomo-clinica a parodontitei apicale
B. stadiul ei de evolutie
C. conditiile topografice locale
D. conditiile topografice generale
E. starea generala a pacientului
396. Tratamentul parodontitei marginale cronice cuprinde urmatoarele etape: ABCD 317
A. etapa etiologica
B. etapa curativa
C. etapa corectiva
D. etapa de mentinere
E. etapa de stimulare parodontala
397. In tratamentul medicamentos local al GUN nu se recomanda: ABDE 310
A. clorura de zinc
B. iod
C. apa oxigenata
D. nitratul de argint
E. acidul cromic
398. n tratamentul GUN: BCDE 310
A. nu se recomanda antibioticele pe cale generala
B. se recomanda antibioticele pe cale generala la pacientii cu
complicatii toxice sistemice
C. nu se recomanda aplicatii locale de antibiotice
D. penicilina v este medicamentul de electie
E. antibioticele se administreaza pana la disparitia
complicatiilor sistemice
399. In tratamentul medicamentos al GUN: ACD 310
A. penicilina V este medicamentul de electie
B. penicilina G este considerat medicamentul de electie
C. se poate utiliza eritromicina la pacientii alergici la penicilina
D. se poate utiliza metronidazolul in caz de sensibilitate la
penicilina
E. nu este un antibiotic anume considerat ca fiind de electie
400. In cazul administrarii penicilinei V in trat GUN sunt recomandate AD 310
dozele:
A. 250mg la 4 ore
B. 500mg la 6 ore
C. 1 gram la 12 ore
D. 300.000 ui im, la 24 ore
E. 300.000 ui im, la 12 ore
401. Pacientii cu parodontita ulcero-necrotica: ABCE 311
A. trebuie tratati in colaborare cu medicul generalist
B. sunt susceptibili la necroza structurilor parodontale
C. vor fi tratati atat local cat si sistemic
D. pot fi tratati doar pe cale sistemica
E. terapia antimicrobiana se bazeaza pe rezultatele testelor de
laborator
402. Scopul tratamentului abcesului parodontal acut este: ABC 311
A. reducerea durerii
B. controlul raspandirii infectiei
C. stabilirea drenajului
D. chiuretarea pungii parodontale
E. prevenirea recidivei
403. Drenajul unui abces parodontal acut : ABE 311
A. se poate face prin punga parodontala
B. se poate face prin incizia suprafetei externe
C. nu este obligatoriu daca se administreaza antibiotice
D. se recomanda doar la pacientii cu afeciuni sistemice
E. drenajul prin incizia suprafetei externe se face cand acesta nu
poate fi stabilit la nivelul pungii
Tema 58. Etape ale terapiei prin punti dentare: Inregistrarea relatiilor
mandibulo-craniene
Surse bibliografice:
3. Clinica si terapia edentatiei partiale intercalate Vasile Burlui, Norina Forna, Gabriela
Ifteni, Ed. Apollonia, 2001
Tema 59
EXAMENE CLINICE I PARACLINICE N EDENTAIA PARIAL I
EDENTAIA TOTAL: EDENTAIA PARTIAL
465. Prin palparea masei musculare, se evalueaz: ABCD cap 7 pag
A. Dezvoltarea muchiului. 150
B. Sensibilitatea..
C. Consistena.
D. Tonicitatea.
E. Nici un raspuns nu este corect.
466. Palparea planului osos presupune examinarea contururilor osoase BD cap 7 ,pag
urmarind anumite aspecte cu exceptia: 150
A. Integritatea osoasa.
B. Consistenta.
C. Deformarile.
D. Tonicitatea.
E. Sensibilitatea.
467. Palparea punctelor de emergen ale trigemenului se realizeaz prin BCE cap 7, pag
presiune simetric exercitat cu policele la nivel: 150
A. Retroauricular.
B. Mentonier.
C. Supraorbitar.
D. Submandibular.
E. Suborbitar.
468. Palparea grupelor ganglionare se face comparativ, simetric, pe grupe cu BCDE cap 7,pag
exceptia: 151
A. Genieni.
B. Mentonieri.
C. Supraorbitari.
D. Suborbitari.
E. Prevertebrali.
469. Prin palparea in dinamica a articulatiei temporo-mandibulare se ABCE cap 7,pag
apreciaza urmatoarele elemente : 152
A. Sensibilitatea regiunii pretragiene.
B. Poziia condililor.
C. Excursiile condiliene (simetrie, sinergie, amplitudine).
D. Coloratia tegumentelor preauriculare.
E. Zgomotele articulare.
470. La examenul orificiului bucal urmarim: ACD cap 7,pag
A. Culoarea si textura labial. 152-153
B. In edentatiile frontale se poate observa o marire a rosului
buzei.
C. Simetria arcului lui Cupidon.
D. Simetria deschiderii orificiului bucal.
E. Raspunsuri corecte B si C.
471. Zona Ah: ABC cap 7 pag
A. Este o zon cheie periferic de nchidere marginala. 154-155
B. Are rol in realizarea succiunii.
C. Se poate palpa cu ajutorul instrumentelor.
D. Raspuns corect A si B.
E. Toate raspunsurile sunt corecte.
472. Testele de vitalitate se pot realize cu: ABCE cap 7 pag
A. Stimul rece. 157
B. Foraj explorator.
C. Stimul cald.
D. Radiografie.
E. Pulpatest.
Tema 63. Etape ale terapiei prin proteze partial mobilizabile scheletate:
Amprentarea
505. Cte tipuri de portamprente exista n functie de modalitatea de realizare ABC
a obiectivelor amprentarii:
A. portamprente standard
B. portamprente semifunctionale
C. portamprente individuale functionale
D. portamprente semipiriforme
E. portamprente semiovale
506. Care sunt materialele din care se confectioneaza portamprentele standard CDE
de serie sau universale:
A. ceara bucoplastica
B. silicon chitos
C. metal cromat sau nichelat
D. aluminiu
E. materiale plastice.
507. Cum se adapteaza portamprentele standard la nivelul marginilor: BDE
A. prin ramolire n apa calda
B. prin ndoire cu ajutorul unui crampon cnd marginile sunt
prea lungi
C. prin sinterizare
D. prin completare cu material termoplastic cnd marginile sunt
prea scurte
E. prin aplicarea unui rulou de masa termoplastica pe versantul
intern al marginii pe tot conturul acesteia.
508. Cte tipuri de amprente functionale exista n functie de gradul de AC
mobilizare al periferiei cmpului protetic:
A. amprente functionale mucostatice
B. amprente functionale de rascroire
C. amprente functionale mucodinamice
D. amprente functionale posterioare
E. amprente functionale anterioare.
509. Amprenta final cu portamprent decupat vestibular: ADE 290
A. Utilizeaz o portamprent care acoper n ntregime crestele
edentate, faa oral i marginea incizal a dinilor restani,
lsnd liber faa vestibular a acestora.
B. Este o tehnic de amprentare n doi timpi introdus de
Hindel, care utilizeaz dou portamprente
C. Este o metod de amprentare ntr-un singur timp , care
utilizeaz portamprent individual
D. In cadrul acestei amprentari se realizeaz o cheie vestibular
cu gips, silicon vscos sau mas termoplastic.
E. ndeprtarea amprentei se face pe fragmente, mai nti cheia
vestibular, apoi restul.
510. Amprenta final cu portamprent decupat dentar: ABD 290
A. Este o tehnic de amprentare n doi timpi introdus de
Hindel, care utilizeaz dou portamprente
B. Prima portamprent este standard decupat n dreptul
dinilor, eliberndu-le faa mezial i distal i prevzut cu
butoni de presiune la nivelul crestei edentate.
C. Prima portamprent este o portamprenta funcional
decupat n dreptul dinilor, eliberndu-le faa vestibular i
oral i prevzut cu butoni de presiune la nivelul crestei
edentate.
D. Cea de a doua portamprent este standard, prevzut cu dou
orificii n dreptul butonilor de presiune ai primei
portamprente.
E. Este o amprent de compresiune la nivelul spaiului dentat.
511. Testele lui Franz Herbst pentru maxilar sunt urmtoarele: BCD 286
A. deschiderea uoar a gurii, pune n tensiune periferia
cmpului protetic la nivelul premolarului1 i al caninului;
B. deschiderea larg a gurii realizeaz modelarea la nivelul
pungii Eisenring, prin punerea n tensiune a ligamentului
pterigomandibular;
C. surs forat, realizeaz modelarea la nivelul zonei vestibulare
laterale;
D. sugere, suflat, fluierat, srut, modeleaz marginile port-
amprentei n zona vestibular frontal; se realizeaz o
traciune spre interior a plicii alveolo-jugale;
E. sugere, suflat, fluierat, srut, modeleaz marginile port-
amprentei n zona laterala frontal; se realizeaz o traciune
spre exterior a plicii alveolo-jugale.
512. Testele F. Herbst pentru mandibul sunt urmtoarele: BDE 286, 287
A. deschiderea larg a gurii, modeleaz modeleaz zona milo-
hioidian, versantul vestibular al tuberculului piriform prin
contracia marginii posterioare a maseterului; se pune n
tensiune ligamentul pterigomandibular;
B. umezirea roului buzelor (de la o comisur la alte),
modeleaz zona milohioidian n dreptul molarilor;
C. vrful limbii ntr-un obraz i n cellalt modeleaz aceeai
zon milohioidian ntre canin-molar;
D. limba ctre nas pune n tensiune zona Slack n poriunea sa
anterior de canin, modelnd mai cu seam zona
genioglosului;
E. deglutiie, modeleaz zona pungii Neill i Bowen.
Tema 66 - p.550-564
ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE TOTALE: DETERMINAREA
RELAIILOR INTERMAXILARE
526. Reperele necesare alegerii dinilor artificiali sunt reprezentate de: AB p. 563
A. linia median ;
B. linia caninilor
C. linia interpremolar;
D. linia bipupilar;
E. toate variantele corecte.
527. Metodele antropometrice, cu repere preextracionale, de determinare a CE p. 554
DV a etajului inferior sunt:
A. metoda Da Vinci;
B. metoda Landa;
C. metoda Silvermann;
D. metoda Willis;
E. metoda Swenson.
528. Metoda Patterson: AB p.559
A. asigur stimularea reflexelor vestigeale de poziionare
centric;
B. utilizeaz machete de ocluzie special pregtite;
C. este o metod simpl;
D. are ca principal avantaj derapajul Devin;
E. toate variantele sunt corecte.
529. Printre metodele funcionale de determinare a DV a etajului inferior se BC p. 550-556
numr i:
A. metoda planului de la Frankfurt (metode Landa);
B. metoda Silvermann;
C. metoda Robinson;
D. metoda Willis;
E. toate variantele sunt corecte.
530. Autoocluzorului Land, pentru determinarea relaiei centrice la edentatul AC p. 561
total:
A. se bazeaza pe un principiu original de determinare a relatiei
centrice;
B. poate transmite laboratorului reperele pentru alegerea dinilor
artificiali ;
C. se bazeaza pe un principiu original de determinare a relatiei
de postura;
D. nu poate transmite laboratorului reperele pentru alegerea
dinilor artificiali ;
E. toate variantele sunt corecte.
531. Metodele antropometrice, fr repere preextracionale, de determinare a ACD p. 550-552
DV a etajului inferior sunt reprezentate de:
A. metoda planului de la Frankfurt (metode Landa);
B. metoda Swenson;
C. metoda Boianov;
D. metoda Willis
E. toate variantele sunt corecte.
532. Dintre metodele simple de determinare a RC face parte i: AB p. 559
A. manevra temporal Green;
B. metoda Patterson;
C. memoria ocluzal Lejoyeux;
D. metoda Wright;
E. toate variantele sunt corecte.
Tema 68 - P. 583-593
VERIFICAREA I ADAPTAREA PROTEZELOR TOTALE
541. Aplicarea protezelor mandibulare: AC p. 586
A. se face dup umezirea lor ;
B. se face dup ce se spal cu peria i spun
C. nu are risc crescut n apariia senzaiei de vom
D. se face dup cele maxilare fiind mai greu de suportat
E. toate variantele corecte.
542. La controlul fizionomiei i fonaiei: BC p. 589
A. se observ forma i culoarea feei
B. se observ forma,culoarea,poziia i vizibilitatea frontalilor
superiori
C. se examineaz anurile periorale i conturul buzei superioare
D. se efectueaz primele probe de masticaie
E. toate variantele corecte.
543. Purttorii de proteze totale: ABE p. 591-592
A. nu trebuie s scoat din gur protezele primele 24h;
B. trebuie s se prezinte la primul control la 24h dup inserarea
protezelor
C. nu trebuie s evite mncruruile lipicioase
D. trebuie s foloseasc pasta de dini la splatul protezelor, nu
ap i spun
E. nu trebuie s poarte protezele noaptea dect la indicaiile
medicului curant.
544. Zonele mandibulare unde apar n special leziuni de decubit sunt: CD p. 583
A. la nivelul papilei bunoide;
B. la nivelul tuberculului piriform acoperit de mucoas dur;
C. la nivelul tuberculului piriform acoperit de mucoas friabil;
D. torus mandibular;
E. torus maxilar.
545. Retuarea protezelor totale: AC p.583
A. necesit lustruire dac intereseaz faa extern a protezelor;
B. nu necesit lustruire dac intereseaz faa extern a
protezelor;
C. se face dup marcarea zonelor perilezionale cu creion chimic
;
D. se face cu freze montate la turbin;
E. nici o variant corect.
546. Ulceraia esuturilor subiacente protezei : AC p. 584
A. poate fi cauzat de un contact prematur ;
B. poate fi cauzat de o DVO micorat;
C. poate fi cauzat de o DVO mrit;
D. nu poate fi cauzat de boli sistemice;
E. toate variantele corecte.
547. Pentru diminuarea senzaiei de vom: BE p. 588
A. nu se recomand un anestezic de contact aplicat pe bolta
palatin
B. se recomand tragerea genunchiului flectat cu amndou
minile ctre piept
C. se realizeaz retuuri n Zona Ah
D. se ndeprteaz proteza
E. se recomand lsarea forat n jos a umerilor.
548. La controlul fizionomiei : AD p. 589
A. se pot ajusta marginile incizale ale frontalilor dac sunt prea
lungi;
B. se efectueaz primele probe fonetice ;
C. se observ forma,culoarea,poziia i vizibilitatea frontalilor
inferiori;
D. se examineaz anurile periorale i conturul buzei
superioare;
E. nici o variant corect.
Tema 70 - P.693-703
REOPTIMIZAREA PROTEZELOR MOBILE