CONCEPTUL DE ACQUIS SI PROCESUL DE ARMONIZARE

Conceptul de armonizare a legislatiei utilizat nu numai in legislati

a actuala romana, ci si in legislatia celorlalte state candidate, precum si in l
egislatia comunitara este susceptibil de diferite definitii si interpretari, ala
turi de cel de aliniere, apropiere, coordonare, unificare (a legislatiilor). Se
considera ca, in general, termenii coordonare, apropiere, (rapprochement) si arm
onizare au fost utilizati ca notiuni sinonime de catre autorii Tratatului de la
Roma privind Com 646d36g unitatea Economica Europeana in anul 1957.[1]
'Partile recunosc ca o conditie importanta a integrarii economice a Romaniei in
Comunitate este armonizarea legislatiei prezente si viitoare a Romaniei cu cea a
Comunitatii. Romania se va stradui sa asigure ca legislatia sa sa devina gradua
l compatibila cu cea a Comunitatii'.[2]
Regulamentului privind procedurile pentru supunerea proiectelor de acte normativ
e spre adoptare Guvernului prevede ca 'proiectul de act normativ trebuie corelat
cu reglementarile comunitare si cu tratatele internationale la care Romania est
e parte'.
Termenul acquis comunitar nu se regaseste in Tratatul de la Roma privind Com 646
d36g unitatea Economica Europeana, 1957, dar apare de mai multe ori in Tratatul
Uniunii Europene de la Maastricht, din 1992, conform caruia: 'Uniunea dispune de
un cadru institutional unic care asigura coerenta si continuitatea intreprinse
in vederea atingerii obiectivelor sale prin respectarea si dezvoltarea acquis-ul
ui comunitar' (Art.3).
In legislatia romaneasca termenul de acquis comunitar a fost definit in Hotarare
a de Guvern nr. 1367/decembrie 2000 privind constituirea si functionarea grupulu
i de lucru pentru studierea concordantei dispozitiilor si principiilor Constitut
iei Romaniei cu acquisul comunitar, in perspectiva aderarii la Uniunea Europeana
.
In volumul editat sub egida Consiliului Legislativ si intitulat Integrarea Europ
eana: Dictionar de termeni comunitari, semnat de Prof. Dr. Andrei Popescu si Ion
Jinga, acquis-ul comunitar este definit mai detaliat, in sensul ca sunt incluse
, pe langa actele mentionate mai sus si 'declaratiile si rezolutiile adoptate in
cadrul Uniunii Europene'[3], precum si 'actiunile
comune, pozitiile comune, conventii semnate, rezolutii, declaratii si alte acte
adoptate in cadrul politicii Externe si de Securitate Comuna (PESC- al 2-lea pil
on UE) si a cooperarii din domeniul Justitiei si Afacerilor Interne (JAI- al 3-l
ea pilon UE)'.
Dupa un deceniu de reforme structurale, legislative si institutionale, de restru
cturare economica si sociala in vederea pregatirii aderarii, Romania trebuie sa
faca fata unui context semnificativ schimbat si cu un nivel crescut de interdepe
ndente intre Statele Membre, care necesita un comportament strategic rational si
eficace.
Aderarea la UE constituie oportunitatea si mijlocul de a imbunatati calitatea vi
etii cetatenilor sai, alaturi de toti cetatenii europeni. Faptul ca Romania urma
sa devina un stat membru UE cu un PIB pe cap de locuitor mult sub media europea
na accentua faptul ca statul roman, urma sa gaseasca o cale eficienta de chletui
re a resurselor proprii si a fondurilor comunitare, de asemenea stimuland invest
itiile straine si autohtone.
Romania avea si are nevoie de mentinerea pe o perioada cat mai lunga a cresterii
economice rapide, echilibrate si durabile, de institutii puternice si eficiente
, de un sistem legislativ coerent si de un sistem fiscal predictibil.[4]
Romania trebuie, de asemenea, sa execute la termen obligatiile pe care si le-a a
sumat prin Tratatul de aderare si sa realizeze obiectivele Europei unite. Aceste
 obiective includ
modernizarea infrastructurilor fizice, adaptarea sistemului educational la cerin
tele europene, revigorarea cercetarii stiintifice si inovarii, cu accent pe apli
cabilitate in practica economica bazata pe parteneriatul intre mediul de afaceri
, universitati si institutele de cercetare, restructurarea fundamentala a agricu
lturii si impulsionarea dezvoltarii rurale, precum si consolidarea capacitatii a
dministrative in vederea implementarii acquis-ului comunitar.
Romania trebuie sa actioneze in continuare pentru o dezvoltare durabila si pentr
u protectia mediului, pentru flexibilizarea pietei muncii si asigurarea conditii
lor pentru dezvoltarea unui climat concurential optim.
Ca stat membru al UE si in indeplinirea obiectivelor sale, Romania va aplica pri
ncipiile si valorile fundamentale ale Uniunii: solidaritatea, consensualitatea s
i spiritul de compromis. Romania va avea o abordare constructiva si de cooperare
, in indeplinirea rolului sau de partener egal in dezvoltarea Uniunii Europene.
In literatura de specialitate, dreptul comunitar este considerat un caz tipic de
unificare legislativa. In ceea ce priveste relatia dreptului comunitar cu cel n
ational, aceasta este nemarginita de un model unic, realizandu-se prin patru mod
alitati: substitutia, armonizarea, coordonarea si coexistenta.[5] Romania a ince
rcat o armonizare legislativa atat ante cat si post aderare, pentru asigurarea b
unului mers al pietei.
Multitudinea de documente programatice elaborate in cadrul procesului de pregati
re a aderarii Romaniei la UE (majoritatea aflate in implementare, iar unele in c
urs de finalizare) au facut necesara definirea unui cadru strategic care sa stab
ileasca prioritatile dezvoltarii Romaniei in perioada 2007-2013 si sa reorientez
e astfel toate strategiile, politicile, programele si planurile de actiune secto
riale, in conformitate cu cerintele integrarii rapide si complete a Romaniei in
UE. [6]
Premisa elaborarii acestei strategii este ca interesele Romaniei sunt convergent
e cu cele ale UE, iar promovarea intereselor UE ca entitate, raspunde, in egala
masura, intereselor Romaniei. La baza elaborarii strategiei post-aderare au sta
t urmatoarele principii:
Participarea, Concordanta cu strategiile si programele nationale existente, Core
larea cu strategiile si programele UE.
Agenda Lisabona, lansata in 2000 si relansata in anul 2005, ofera cadrul de coor
donare intre masurile nationale si cele luate la nivel european pentru ca Uniune
a Europeana sa devina pana in 2010 'cea mai competitiva si dinamica economie baz
ata pe cunoastere din lume, capabila de o crestere economica durabila, cu locuri
de munca mai bune si mai multe si o mai mare coeziune sociala'. Unul din obiect
ivele Programul National de Reforme pentru Strategia Lisabona, elaborat de catre
Guvernul Romaniei pentru perioada 2007-2010 este imbunatatirea functionarii pie
tei fortei de munca.
In concordanta documentele programatice ale Uniunii Europene, dezvoltarea capita
lului uman din Romania se va desfasura pe cinci mari directii:
* educatie si formare profesionala pe toata durata vietii;
* stimularea cercetarii - dezvoltarii si inovarii cu impact semnificativ in
economie;
* flexibilizarea pietei fortei de munca si minimizarea constrangerilor biro
cratice, eliminarea discriminarilor (pe baza de sex, varsta, origine etc.), incl
uziune sociala, protectie sociala (asigurari sociale si pensii);
* imbunatatirea sistemelor de sanatate publica.
Pentru favorizarea dezvoltarii personale, a incluziunii sociale si a insertiei p
e piata muncii, procesul educational se va focaliza pe formarea in domenii de co
mpetente cheie, indispensabile vietii active intr-o societate a cunoasterii.
In ceea ce priveste formarea profesionala continua, Romania isi va directiona ef
orturile catre dezvoltarea unui sistem de formare profesionala continua flexibil
si transparent, bazat pe competente, integrat Cadrului National al Calificarilo
r, pe imbunatatirea retelei de informare, consiliere si orientare profesionala s
i pe cresterea calitatii si eficientei sistemului de formare profesionala contin
ua printr-un management orientat spre rezultate.
In vederea raportarii catre Comisia Europeana a progreselor inregistrate in preg
atirea
pentru aderarea la Uniunea Europeana, MMFES a elaborat si transmis documente cup
rinzand informatii detaliate privind actiunile si masurile intreprinse pentru in
deplinirea criteriilor de aderare si respectarea angajamentelor asumate prin doc
umentele de pozitie in cadrul negocierilor, precum si in documentele programatic
e, pentru domeniul propriu de competenta.[7]
In 26 septembrie 2006, Comisia Europeana adopta ultimul sau raport de monitoriza
re cu privire la pregatirea Romaniei pentru a fi stat membru al UE. Tinand cont
de progresele inregistrate, Comisia Europeana a apreciat ca statul roman va fi
gata sa-si asume drepturile si obligatiile de stat membru al Uniunii Europene, l
a 1 ianuarie 2007.
In total, MMFES a avut in responsabilitatea sa pre-notificarea a 61 de directive
comunitare, dintre care in anul 2006 a pre-notificat 57 de directive.
Raportul Comisiei Europene a stabilit ca aderarea inseamna si deschiderea pietei
muncii din intreaga Uniune Europeana pentru romani, ca si deschiderea pietei ro
manesti pentru cetatenii oricarui stat membru UE-27 (UE 25 plus Bulgaria si Roma
nia). Totusi, pentru a preveni efecte de slabire a coeziunii sociale in UE-25, s
au a disponibilitatilor de solidaritate europeana, Tratatele de aderare cu noile
state membre au prevazut posibilitatea stabilirii unor perioade de tranzitie in
care nu vor opera principiile constitutionale, ci politicile interne si acordur
ile bilaterale, conform procedurii 2+3+2 pentru aplicarea principiului liberei cir
culatii a fortei de munca in Uniunea Europeana.

In domeniul pietei interne, Romania a continuat alinierea legislatiei in privint

a liberei circulatii a persoanelor, in special in ceea ce priveste recunoasterea
reciproca a calificarilor profesionale si libera circulatie a lucratorilor. Est
e nevoie ca alinierea sa fie finalizata in ceea ce priveste drepturile cetatenil
or in general, iar unitatile administrative si de instruire trebuie sa fie conso
lidate.
Libera circulatie a persoanelor a inregistrat unele progrese in domeniul permise
lor de munca pentru cetatenii straini. Pe de alta parte, nu s-a realizat o evolu
tie semnificativa in ce priveste coordonarea sistemelor de securitate sociala,
fiind necesara, in acest sens, dezvoltarea structurilor administrative si instru
irea personalului necesar. Se impune totodata o intensificare a masurilor de asi
gurare a recunoasterii reciproce a calificarilor profesionale si diplomelor, pre
cum si introducerea structurilor administrative necesare si a programelor de edu
catie si training corespunzatoare.[8]
.A continuat transpunerea acquis-ului referitor la politica sociala si din domen
iul ocuparii fortei de munca. De asemenea Uniunea Europeana nu trebuie sa evalue
ze o tara in raport de numarul de directive transpuse prin acte normative intern
e, ci in raport de calitatea armonizarii legislatiei nationale cu reglementarile
comunitare.[9]
In privinta legislatiei armonizate din domeniul sanatatii si securitatii in munc
a, etapele au fost parcurse la inceput prin prezenta in textul Constitutiei revi
zuite, a dreptului cetatenilor privind alegerea libera a locului de munca, a pro
tectiei sanatatii si securitatii in munca. Apoi Noul Cod al Muncii intrat in vig
oare la 1 martie 2003, aprobat prin Legea nr. 53/2003 si modificat prin Legea nr
. 480/12.11.2003 pentru modificarea lit. e) art. 50 din Legea nr. 53/2003 Codul
Muncii. [10] In scopul crearii cadrului legislativ necesar, in anul 2002 a fost
aprobata si promulgata Legea nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de
 munca si boli profesionale, care a fost modificata prin Ordonanta de Urgenta a
Guvernului nr.107/24.10.2003 astfel se instituie un sistem de asigurare special
izat, forma a protectiei sociale, existent in toate tarile membre ale Uniunii Eu
ropene. Legea instituie un sistem de asigurare obligatorie pentru toti salariat
ii angajati cu contract individual de munca si unul optional pentru liber profes
ionisti, agricultori.
In privinta stimularii ocuparii fortei de munca, Legea nr. 76/2002 contine mai m
ulte dispozitii care vizeaza:
* cresterea sanselor de ocupare a persoanelor in cautarea unui loc de munca
* stimularea angajatilor pentru incadrarea in munca a somerilor si creearea
de noi locuri de munca.[11]
Datorita preluarii acquis-ului comunitar si modificarii continue a legislatiei n
ationale cu implicatii in domeniu, apare necesitatea revizuirii Legii nr. 90/199
6 a protectiei muncii republicata, legea-cadru care gestioneaza domeniul securit
atii si sanatatii in munca, aceasta trebuind sa transpuna integral Directiva cad
ru 89/391/CEE privind introducerea de masuri pentru promovarea imbunatatirii sec
uritatii si sanatatii lucratorilor la locul de munca.
Eforturile trebuiesc concentrate asupra finalizarii armonizarii legislative in d
omeniul dreptului muncii, si asupra consolidarii Inspectoratului Muncii pentru a
asigura punerea in practica in mod adecvat reglementarilor din domeniul sanatat
ii si sigurantei la locul de munca. Trebuie sa fie acordata atentia cuvenita pro
movarii dialogului social si imbunatatirii starii de sanatate a populatiei, care
se afla la un nivel semnificativ mai scazut decat standardele UE.
Incepand cu data aderarii, Romania are obligatia de a aplica in totalitate acqui
s-ul comunitar. Acest demers vizeaza doua aspecte[12]:
1. transpunerea directivelor comunitare; 2. crearea cadrului juridic necesar apl
icarii directe, de la data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, a regulamente
lor comunitare.