Lucrarea practică Nr 1, Clasa XII

Elev (Nume, Prenume):__________________________________________________________

IP:___________________________________________________ Data: ___________________
Tema: Spectre de emisie ale gazelor și analize spectrale. Legități seriale în spectrele
atomului de hidrogen. Determinarea constantei Rydberg. cu ajutorul Spectrometrului
digital PASCO
Scopul lucrării: Studiul atomului de hidrogen.Înregistrarea spectrului de emisie al hidrogenului
cu spectrometrul digital PASCO-SUA; studiul legităților seriale, determinarea constantei
Rydberg și ridicarea diagramei energetice pentru atomul de hidrogen în teoria lui Bohr.
Aparate, materiale,accesorii și SOFT:
1. Tuburi spectrale
2. Generator
3. Tabletă de achiziționare a datelor PASCO Spark
4. Spectrometrul digital PASCO PS-2600 cu fibră optică PS-2601
5. SOFT Spectrometer, PASCO-SUA
Sarcini experimentale:
1. Înregistrarea spectrelor de emisie a gazelor (H, He, Ne, Kr) cu ajutorul Spectrometrului
digital PASCO PS-2600 și fibră optică PS-2601.
2. Analiza spectrelor de emisie a gazelor prin idendificare în biblioteci de spectre.
3. Descifrarea spectrului de emisie pentru atomul de hidrogen prin formula Balmer
generalizată și modelul Bohr.
4. Determinarea constantei Rydberg.
5. Construirea diagramei energetice a atomului de hidrogen.
6. Energii de excitare, energia de ionizare și energia de legătură pentru atomul de hidrogen.
7. Determinarea masei electronului.
8. Calcularea razei Bohr și și a următoarelor 4 orbite (până la r4).
9. Calcularea vitezei electronului pe primele 5 orbite Bohr.
10. Calcularea perioadei de rotație a electronului pe primele 5orbite Bohr.

Mod de lucru și Schema bloc a instalații le faceți în baza secvenței video și prezentarea ppt.
Note teoretice, planificarea experimentului și montaje experimentale:
Formule de lucru: din ppt
XXXXXXXXXXX Formula lui Balmer generalizată, ș.a..
Spectrul energetic
me ∙ e 4 1 1 1
En =−k 02
2ℏ n2
n {
∙ 2 =−hc Ŕ ∙ 2 , unde , k 0=
4 π ε0
în S I , k 0=1 î nCGS
}
Masa electronului
4 πc ℏ 3
me = ∙ Ŕ=…
k 02 e 4
Razele orbitelor Bohr
ℏ2 2 2
rn = 2
∙ n =r B ∙ n , unde n=1, 2, 3, ... –număr cuantic principal și determină razele orbitelor
k 0 me e
 ℏ2 ℏ2 k 0 e2
∙ n2= 2
rn = 2 3
∙n = ∙ n2 =r B ∙ n2
k 0 me e 4 πc ℏ Ŕ 2 4 πc ℏ Ŕ
k 0( 2 4
)e
k0 e
Viteza electronului pe orbite Bohr
k 0 e2 1 1 c 1 , umde constanta α = 1 este numită constanta structurii fine
v n= ∙ =αc ∙ = ∙
ℏ n n 137 n 137
Perioada de rotație a electronului pe primele 5orbite Bohr.
4 π r n =v n ∙ τ n
Măsurand: Înregistrarea Spectrelor de emisie atomică în domeniul UV-V-IR cu spectrometrul
digital PASCO PS-2600 cu fibra optică PS-2601.
Rezultatele experimentale:

AICI se aduc imaginile spectrelor de emisie (copier ”print-screen”/”stamp”)

Tabelul 1. Caracteristici Spectrale ale hidrogenului

Nr n m H Culoarea Iλ, u.r. λmn, nm λref, nm ∆ λ, nm -1
R ∙10−7,(m ) ελ,% εR,%
1
2
Media

Exemplul de calcul al mărimilor căutate:

1. Exemplu de calcul al constantei Rydberg folosind lungimile de undă a liniilor spectrale Hα și
Hβ a spectrului de emisie a hidrogenului:
36 …
1) Hα: R= = =…
5 ∙ λ32 …
…
2) Hβ: R= =…
…
Calcularea valorii medii a constantei Rydberg:
Ŕ=¿
2. Calculul energiei pentru nivelele n = 1, 2, 3, 4, 5 (VEZI exeplul de calcul în ppt și secvețele
video). Constanta Plankh=4,135 ∙ 10−15 eV ∙ s. Viteza luminii în vid c=2,997∙ 108 m/s.
1
E1=−hc Ŕ ∙ =¿
12
1
E2=−hc Ŕ ∙ =¿
22
1
E3 =−hc Ŕ ∙ =¿
32
1
E 4=−hc Ŕ ∙ =¿
42
1
E5 =−hc Ŕ ∙ =¿
52
3. Construirea diagramei energetice a atomului de hidrogen (separat pe o pagină întreaga se pun
valorile energetice obținute în pct. 2, Energia variază discret și este negativă!!! – diferit decât
în fizica clasică, unde energia variază continuu și este pozitivă)
4. Caracteristici energetice
Primele 3 energii de excitare a atomului de H:
1 1
E1 exc =E2−E 1=−hc Ŕ ∙
( ) − =…
22 12
1 1
E2 exc =E −E =−hc Ŕ ∙
3 1
( 3 − 1 )=…
2 2

E3 exc =E −E =−hc Ŕ ∙
4 1
( 41 − 11 )=…
2 2

Energia de ionizare:

Eion =E∞ −E1=−hc Ŕ ∙

( ∞1 − 11 )=hc Ŕ=…
2 2

Energie de legătură=Energie de ionizare

Eleg =Eion =¿
5. Masa electronului
4 πc ℏ 3
m e = 2 4 ∙ Ŕ=…
k0 e
Comparați valoarea obținută cu valoarea tabelară.
6. Razele orbitelor Bohr: r n =r B ∙ n2 ,n=1 ,2 , 3 …; n –număr cuantic principal și determină razele
orbitelor

Raza primei orbite (raza Bohr)

k 0 e2 2
r B=r 1= ∙ 1 =¿
4 πc ℏ Ŕ
k 0 e2
r 2= ∙ 22=r B ∙ 22=¿
4 πc ℏ Ŕ
k 0 e2
r 3= ∙ 32=r B ∙ 32=¿
4 πc ℏ Ŕ
k0 e2
r4 = ∙ 42=r B ∙ 4 2=¿
4 πc ℏ Ŕ
k e2
r 5= 0 ∙ 52=r B ∙ 52=¿
4 πc ℏ Ŕ

k 0 e2 1 1 c 1
7. Viteza electronului pe primele 5 orbite Bohr: v n= ∙ =αc ∙ = ∙
ℏ n n 137 n
c 1
v1 = ∙ =¿
137 1
 c 1
v 2= ∙ =¿
137 2
c 1
v3 = ∙ =¿
137 3
c 1
v 4= ∙ =¿
137 4
c 1
v5 = ∙ =¿
137 5
8. Calcularea perioadei de rotație a electronului pe primele 5orbite Bohr.
4 π rn 4 π rB
4 π r n =v n ∙ τ n; τ n= = ∙ n; r B=0,53 ∙ 10−10 m=0,53 Å,
vn vn
4 π r1 4 π r B
τ1= = ∙ 1=¿
v1 v1
4 π r1 4 π r B
τ 2= = ∙ 2=¿
v1 v1
4 π r1 4 π r B
τ3= = ∙ 3=¿
v1 v1
4 π r1 4 π rB
τ 4= = ∙ 4=¿
v1 v1
4 π r1 4 π r B
τ5= = ∙ 5=¿
v1 v1

Exemplu de calcul al erorilor

Erorile relative pentru oricare mărime fizică determinată în această lucrare este egală numeric cu
eroarea relativă procentuală cu care a fost determinată lungimea de undă, anume
∆λ
ε τ =ε r =ε m =ε E=ε R =ε λ = ∙ 100 %, unde
e
λ
∆τ ∆λ
ε τ = n ∙100 %=ε λ= ∙ 100 %
n
τn λ
∆ rn ∆λ
εr = ∙ 100 %=ε λ = ∙100 %
n
rn λ
∆ me ∆λ
εm = ∙100 %=ε λ = ∙100 %
e
me λ
∆ En ∆λ
εE = ∙ 100 %=ε λ = ∙ 100 %
n
En λ
∆R ∆λ
ε R= ∙100 %=ε λ= ∙ 100 %
R λ
Respectiv pentru erorile absolute avem:

∆λ
∆ R= ∙ R=¿
λ
∆λ
∆ E n= ∙ E n=¿
λ

∆λ
∆ me = ∙ me
λ
 ∆λ
∆ r n= ∙r
λ n

∆λ
∆ τ n= ∙τ
λ n

Astfel totul se reduce la calcului erorii absolute pentru lungimea de undă care se determină ca
diferența dintre lungimea de undă de referință din biblioteca de spectre ( λ ref ) și lungimea de undă
determinată experimental λ exp.

Prin urmare pentru linia Hα și Hβ respectiv obținem:

Eroarea absolută a lungimilor de undă

∆ λ α ( H α ) =|λ ref ( H α ) −λexp ( H α )|=|… nm−… nm|=… nm

∆ λ β ( H β ) =|λ ref ( H β ) −λexp ( H β )|=|… nm−… nm|=… nm

și

Eroarea relativă a lungimilor de undă

∆ λα ( Hα )
ελ α(
H α )= ∙ 100 %=¿,
λref ( H α )

∆ λβ ( H β)
ελ ( H β )= ∙ 100 %=¿
β
λref ( H β )

Valoarea medie a erorii relativer pentru lungimile de undă

1
ε´λ = ( ε ¿ ¿ λα ( H α ) +ε λ (Hβ)
)¿
2 β

Erorile absolute pentru:

Constanta Rydberg

∆ λα ( H α )
∆ R ( H α )= ∙ R=¿
λ ref ( H α )

∆ λβ ( H β )
∆ R ( H β)= ∙∙ R=¿
λref ( H β )

Valoarea medie pentru eroarea absolută a constantei Rydberg se determină prin 2 metode

1
∆ Ŕ= (∆ R ( H α ) + ∆ R ( H β ))=
2

sau
 ελ
∆ Ŕ= ∙ Ŕ=¿
100 %

Valoarea medie pentru eroarea relativă a constantei Rydberg este

∆ Ŕ
ε R= ∙100 %=¿
1,097 ∙ 107 m−1
Sau
ε R =ε λ =… %

Masa electronului

ελ
∆ ḿe = ∙m =¿
100 % e
ε m =ε λ =… %
e

etc.

Rezultatul final:

Constanta Rydberg: R=Ŕ ± ∆ Ŕ=… ± …

Masa electronului: m e =ḿ e ± ∆ ḿ e =¿ … ± …

etc.

Concluzii și Recomandări:
1.
2.
3.
Implimentare:

Bibliografie:
1.
2.
3.

Autor/: Dr. hab, Prof. univ, grad didactic superior în Fizică, Igor EVTODIEV.
Didact Vega, S.R.L. (www.didactvega.md ievtodiev@yahoo.com )