0.

1 Spectre atomice
S¼ a consider¼am un tub din sticl¼ a, umplut cu gaz la presiune joas¼ a şi prev¼azut
cu doi electrozi metalici. Dac¼ a între cei doi electrozi se aplic¼ a o diferenţ¼ a de
potenţial de ordinul sutelor de kV, gazul emite lumin¼ a adic¼ a în tub apare o
desc¼ arcare electric¼a. Studiile experimentale asupra desc¼ arc¼ arilor electrice lu-
miniscente a jucat un rol esenţial în …zica precuantic¼ a. Studiul luminii emise
de gaze în desc¼ arc¼
arile luminiscente au ar¼ atat faptul c¼
a acestea constau într-un
num¼ ar de linii caracteristice …ec¼
arui gaz.
Ansamblul lungimilor de und¼ a (frecvenţelor) caracteristice radiaţiei electro-
magnetice formeaz¼ a spectrul acelei unde.
Spectrele pot … de emisie sau de absorbţie şi sunt speci…ce …ec¼ arei substanţe.
Gazele emit spectre discrete, ce constau într-un ansamblu de linii. Exist¼ a îns¼
a
şi spectre continue, ce conţin toate lungimile de und¼ a, cum este cazul radiaţiei
termice.
Fizicianul elveţian Balmer, studiind spectrul emis de atomii de hidrogen
dintr-o desc¼ arcare luminiscent¼ a a observat c¼a lungimile de und¼ a ale liniilor spec-
trale emise de atomii de hidrogen în domeniul vizibil pot … calculate cu ajutorul
formulei:
1 1 1
= = RH 2
; m = 3; 4; 5; ::: (1)
2 m2
unde:
RH = 1:0973731534 107 m 1 (2)
este constanta Rydberg.
Mai târziu au fost descoperite în spectrul hidrogenului şi alte serii spectrale,
care au putut … calculate dup¼a o relaţie similar¼
a.Aceast¼
a regularitate în spectre
a fost generalizat¼
a de c¼
atre Ritz pentru toate liniile spectrale ale unui element.
1 1 1
= = RH = Tn Tm (3)
n2 m2
Ritz a constatat c¼a orice diferenţ¼
a dintre doi termeni spectrali (Tn ; Tm ) ai unei
serii corespunde unei alte linii spectrale, caracteristice aceluiaşi element chimic,
dar într-o alt¼
a serie spectral¼
a.

1
 Toate seriile spectrale pentru atomul de hidrogen au fost astfel descrise:

seria Lyman: n = 1; m = 2; 3; 4; :::(UV)

seria Balmer: n = 2; m = 3; 4; 5; :::(V)
seria Paschen: n = 3; m = 4; 5; 6; :::(IR)
seria Brackett: n = 4; m = 5; 6; 7; :::(IR)
seria Pfundt: n = 5; m = 6; 7; 8; :::(IR)

Domeniul spectral pentru …ecare serie este speci…cat în paranteze: ultraviolet

(pentru prima serie), vizibil (V) pentru seria Balmer şi infraroşu (IR) pentru
ultimele trei serii.
În aceast¼a perioada a experimentelor cu desc¼ arc¼ari electrice nu era formulat
un model bine de…nit asupra structurii atomului. Exista îns¼ a ideea, demonstrat¼ a
experimental, c¼ a electronii sunt parte component¼ a a atomului şi c¼ a aatomii
sunt practic transparenţi la electroni energetici. Experimentele lui Rutherford
din 1911 de deviere a particulelor alfa la trecerea prin foite subtiri de aur au
demonstrat strucutura lacunar¼ a a atomilor, şi au condus la formularea modelului
planetar al atomului. Acesta const¼ a dintr-un nucleu pozitiv, de dimensiuni de
ordinul 10 14 m în jurul c¼ aruia graviteaz¼ a electronii, pe traiectorii de ordinul
10 10 m. Conform acestui model, spatiul dintre nucleu şi electroni este complet
gol.
Teoria electrodinamica clasic¼ a nu a reusit sa explice spectrul de linii (spectrul
discret) emis de atomii de gaz. Un electron în mişcare accelerat¼ a, pe o traiectorie
circular¼a sau eliptic¼
a emite energie aşa c¼ a, la un moment dat„peirzând energie
îşi va micşora raza traiectoriei şi, în …nal, el va c¼adea pe nucleu. Frecvenţa de
rotaţie pe traiectorie deci şi radiaţia emis¼a poate avea orice valoare, ca urmare
spectrul emis va … unul continuu, în contradicţie cu rezultatele experiemntale.

0.2 Modelul atomic al lui Bohr

În 1913, Niels Bohr a dat explicaţii asupra spectrelor discrete pe baza unui
model care îmbina ipotezele lui Planck, Einstein şi modelul planetar. El a
considerat pentru simplitate traiectorii circulare. Spre deosebire de cazul clasic,
în care este posibil¼
a orice valoare a razei, Bohr consider¼a c¼
a sunt stabile doar
anumite orbite, numite st¼ari staţionare. Tranziţia electronii între aceste st¼
ari
sunt însoţite de emisia sau absorbţia de fotoni.
Postulatele lui Bohr:

2
1. Electronii în atom se mişc¼
a doar pe orbitele staţionare. Aceste orbite sunt
caracterizate de cuanti…carea momentului cinetic. În st¼ arile staţionare,
atomii nu emit şi nu absorb energie.
2. Trecerea atomului dintr-o stare în alta este însoţit¼
a de emisia sau absorbţia
unui foton de energie egal¼
a cu diferenţa nivelelor implicate.
h = Em En (4)
St¼
arile staţionare sunt g¼
asite din condiţia:
L = mvr = n~; n = 1; 2; 3::: (5)
unde raza traiectoriei se g¼
aseşte din condiţia de stabilitate:
Ze2 mv 2
2
= (6)
4 "0 r r
Din aceste dou¼
a relaţii rezult¼
a condiţiile de cuanti…care:
cuanti…carea vitezei
Ze2
= mvn2 rn = n~vn (7)
4 "0
Ze2 1 v1
vn = = (8)
4 "0 ~ n n
cuanti…carea razei
n~ 4 "0 ~ 2 2
rn = = n = r1 n 2 (9)
mvn mZe2
cuanti…carea energiei totale
En = Ec + E p (10)
mvn2 Ze2
= (11)
2 4 "0 rn
Ze2 mZ 2 e4 1
= = (12)
8 " 0 rn 8h2 "20 n2
Observaţii:
n = 1 reprezint¼ a starea fundamental¼
a a atomului, pentru care valoarea
energiei totale este minim¼a.
energia total¼
a este negativ¼
a, ceea ce semni…c¼
a faptul c¼
a atomul este un sis-
tem legat (stabil). Pentru a scoate electronul din atom trebuie s¼
a furniz¼
am
acestuia, din exterior, o energie minim¼a:
E = jE1 j (13)
care senumeşte energie de ionizare.

3
 st¼
arile energetice corespunz¼ atoare pentru n 1 se numesc st¼ari excitate:
Aceste st¼ ari sunt metastabile. Atomii r¼amân în aceste st¼
ari un timp (timp
de viaţ¼
a) 10 8 s dup¼
a care trec în starea fundamental¼a.

Din modelul Bohr se poate determina valoarea teoretic¼

a a constantei Ryd-
berg pentru atomul de hidrogen:

h mn = Em En (14)
mZ 2 e4 1 1
= (15)
8h2 "20 m2 n2
1 1
= RH (16)
m2 n2

Ca urmare, pentru hidrogen (Z = 1), rezult¼

a:

RH = 1:0973731534 107 m 1
(17)

Aceast¼a valoare este mai mare decît cea g¼asit¼

a experimental. Diferenţa provine
din faptul c¼a modelul Bohr a considerat atomul în repaus. Calcule mai labo-
rioase consider¼
a c¼a şi nucleul execut¼
a o rotaţie în jurul electronului astfel c¼
a,
masa electronului trebuie înlocuit¼ a cu masa redus¼ a a sistemului:
mM
= (18)
m+M
Modelul semicuantic al lui Bohr explic¼ a mecanismul emisiei şi absorbţiei fo-
tonilor de c¼ ate relectroni. Totuşi, nu furnizeaz¼a informaţii referitoare la inten-
sit¼
aţile liniilor spectrale emise şi nu este valabil pentru atomii care au mai mulţi
electroni.

0.3 Nivele de energie ale electronilor în atomi. Experienţa

lui Franck şi Hertz
Franck şi Hertz demonstreaz¼ a experimental c¼ a tranziţia atomilor (în particular
atomi de Hg) de pe un nivel energetic pe altul se produce numai pentru anumite
valori ale energiei primite (de ex. prin ciocniri electronice). Aşadar, acest
experiment este o con…rmare a cuanti…c¼ arii nivelelor de energie a electronilor în
atom.
O schiţ¼
a a dispozitivului experimental si simularea numerica este dat¼ a în
http://phys.educ.ksu.edu/vqm/free/FranckHertz.html.
Într-un tub vidat (T), exist¼ a atomi de Hg la presiunea de circa 1 Torr.
Electronii emişi de …lamentul F (densitatea acetora …ind modi…cat¼ a de tensiunea
de alimentare a …lamentului ) sunt acceleraţi în spaţiul KG (G-gril¼ a pozitivat¼a)
de tensiunea reglabil¼ a de accelerare, dat¼
a de sursa U. Între gril¼ a şi anod se
aplic¼
a un mic potenţial de frânare, care are ca efect reducerea energiei cinetice
a electronilor care trec prin gril¼
a. Experimentul se desf¼ aşoar¼
a m¼
arind continuu

4
tensiunea de accelerare şi m¼ asurând curentul colectat de anod ca funcţie de
aceast¼a tensiune.
Caracteristica curent tensiune a acestui dispozitiv este de forma celei obtin-
uta de simularile din link-ul mentionat mai sus. Pentru mercur, se observ¼ a o serie
de maxime şi minime de intensitate egal distanţate la o valoare U = 4; 9V .
Creşterile sunt mai lente decât c¼ aderile de curent, care se produc rapid, în
vecin¼atatea lui U = 5V:
Explicaţiile pot … date considerând c¼ a primul nivel de excitare a electronilor
în Hg este la valoarea de 4; 9eV . Electronii acceleraţi pân¼ a aproape de aceast¼ a
valoare nu-şi pierd decât o fracţiune de energie prin eventuale ciocniri eleastice,
astfel c¼
a ei reuşesc s¼a ajung¼ a la placa colectoare. Dac¼ a tensiunea de acceler-
are produce o energie cinetic¼ a egal¼a cu aceast¼ a valoare în vecin¼ atatea grilei,
electronii ciocnesc inelastic atomii de Hg şi le transmit energia corespunz¼ atoare
primului nivel de excitare. Electronii r¼ amîn astfel f¼ar¼
a energie su…cient¼ a şi nu
pot str¼abate zona de frânare din faţa catodului. Ca rezultat, curentul a…şat
de ampermetru scade brusc. Noi acceler¼ ari permit repetarea proceselor. Dac¼ a
electronii câştig¼
a în spaţiul de accelerare o energie de dou¼ a ori mai mare decât
primul nivel de excitare, ei vor ciocni inelastic atomii de HG de dou¼ a ori în
parcursul lor pân¼ a la gril¼
a. În curentul cules apar dou¼ a maxime şi dou¼ a sc¼
aderi
rapide.
Franck şi Hertz au m¼ asurat şi linia corespunz¼ atoare tranziţiei de pe primul
nivel excitat în starea fundamental¼ a, plasat¼a în UV.