TELESCOAPELE ASTRONOMICE

Corpurile cosmice emit diferite forme de radiatii , dar cel mai

adesea undele luminoase si radio ating suprafata Pamantului . De
aceea se folosesc telescoape optice si radio pentru a studia
Universul .
Telescoapele optice aduna mai multa lumina decat ochiul uman . Irisul
Ochiului normal nu se poate deschide mai mult de 8mm . Un telescop cu
apertura de diametrul de 80mm are o suprafata colectoare de 100 de ori mai
mare . Astfel se va aduna de 100 de ori mai multa lumina si va arata stele
care nu pot fi vazute cu ochiul liber. Telesoapele folosite de astronomi au
aperturile mult mai mari . Telescopul din Mount Palomar , California USA , are
o apertura de 5m . Cu cat diametrul telescopului este mai mare , cu atat
steaua va aparea mai luminoasa si astronomul va putea sa vada mai departe
in spatiu . De asemenea , deoarece telescoapele maresc obiectele , ele arata
detalii mici care nu pot fi vazute cu ochiul liber . Mijlocul prin care telescopul
aduna lumina pentru a forma imaginea se numeste obiectiv . Acesta poate fi o
lentila sau oglinda curbata . Un telescop cu o lentila-obiectiv se numeste
refractor , sau telescop refractor , pentru ca lentila functioneaza refractand
(indoind) lumina . Daca obiectivul este o oglinda , telescopul este numit
reflector , sau telescop reflector . In ambele cazuri , se foloseste o lentila
oculara pentru a mari imaginea formata de obiectiv .

- TELESCOAPE REFRACTOARE -
Primele refractoare erau pline de defecte optice . Cea mai grava dintre
acestea a fost aberatia cromatica - formarea de imagini colorate in jurul
imaginii . Folosind lentile subtiri cu distanta focala mare se micsora aberatia
cromatica , dar astfel telescoapele puternice deveneau extrem de masive ,
unele cu o lungime de peste 45 de metri . Totusi , folosind asemenea
telescoape , suspendate de un aranjament complex de stalpi si scripeti , s-au
facut multe descoperiri despre sistemul Solar .
Telescoapele refractare moderne folosesc lentile facute din doua tipuri de
sticla . Aberatia cromatica a unui element o anuleaza pe cea a urmatorului ,
astfel incat se produce o imagine practic lipsita de culoare . O asemenea
lentila este acromatica , adica "fara culoare" . Inventia lentilei acromatice a
dus la dezvoltarea refractorului de 0,47m folosit pentru descoperirea micutei
stele albe pitice de mica luminozitate ce o insoteste pe Sirius . Cele mai mari
refractoare construite vreodata sunt telescopul de 0.91m din Observatorul
Lick si cel de 1.01m din Observatorul Yerkes , ambele fiind americane si
ambele folosite si in prezent .
Marimea refractorului are o limita superioara , iar telescopul de la Yerkes
se apropie de aceasta limita . Motivul este acela ca lentilele mari tind sa se
surpe , pentru ca sunt sustinute doar in jurul marginii si de aceea
distorsioneaza imaginea . Din fericire , daca obiectivul este o oglinda ,
aceasta poate fi sustinuta pe intreaga suprafata posterioara . Din acest
motiv , cele mai mari telescoape optice sunt telescoapele reflectoare .
Acestea nu au aberatie cromatica si sunt mult mai compacte decat
refractoarele .
- TELESCOAPE REFLECTOARE -
Lumina adunata de oglinda principala (primara) a unui telescop reflector
este reflectata pe o oglinda plana mai mica , iar de acolo intr-un ocular .
Acesta poate fi plasat langa sau in spatele tubului telescopului . Spre
deosebire de oglinzile obisnuite , oglinzile de telescop au invelisul pe
suprafata superioara . Imperfectiunile din sticla nu au efect asupra imaginii
pentru ca lumina nu trece prin aceasta si numai o singura suprafata trebuie
modelata si lustruita .
Primul telescop mare cu oglinda de sticla a fost reflectorul de 1.5m
instalat de George Ellery Hale in 1908 la Mount Wilson , California . Hale a
proiectat si un reflector urias de 5m , care a intrat in functiune pe Muntele
Palomar in 1948 , la zece ani dupa moartea sa . A fost nevoie de multe
incercari pentru turnarea placii de sticla pentru oglinda si luni intregi de racire
lenta pentru a-i preveni sfaramarea . Timp de multi ani , reflectorul de 5m al
lui Hale a fost cel mai mare telescop optic din lume . In prezent cel mai mare
este reflectorul de 6m de la Zelenchukskaya , Rusia , din Muntii Caucaz , intre
Marea Neagra si Marea Caspica .

REFLEXII MULTIPLE
Oglinzile reflectoare mari trebuie sa aiba o suprafata extrem de neteda si
aceasta le face extrem de costisitoare . O abordare alternativa este de a
asambla oglinzi mai mici , care sunt mai ieftin de fabricat . Cel mai mare
telescop de acest gen este Telescopul cu Oglinzi Multiple (TOM) de la
Universitatea din Arizona , Sua . El are sase oglinzi de 1.8m cu o suprafata
colectoare combinata egala cu cea a unui telescop cu diametrul de 4.5m .

TELESCOAPE FOTOGRAFICE
Un dezavantaj al telescoapelor conventionale este acela ca prin ele se poate
vedea doar o parte mica a cerului . In 1930 opticianul estonian Bernhard
Schmidt a inventat un nou tip de telescop fotografic care largea unghiul de
vedere combinand lentile cu oglinzi . Astazi telescoapele Schmidt sunt o parte
esentiala a observatoarelor . Astronomii inspecteaza cerul cu un telescop
Schmidt dupa care se apropie de obiectele selectate cu reflectoare mari .
Contrar credintelor , astronomii profesionisti petrec relativ putin timp uitandu-
sse prin telescoape. Mult mai adesea , telescoapele optice sunt folosite ca
teleobiective uriase pentru realizarea unor fotografii cu timp de expunere lung
care pot fi vazute prin observare directa . Expunerile pot dura o ora sau mai
mult si in acest timp telescopul trebuie miscat constanta pentru a se
compensa miscarea de rotatie a Pamantului si a-l mentine pe tinta . Uneori se
folosesc amplificatoare electronice de imagine pentru detectarea si
imbunatatirea luminii slabe receptionate de la cele mai indepartate obiecte .
In plus , computerele imbunatatesc imaginile , escopera detalii care altfel ar fi
imperceptibile . Un alt instrument atasat uneori este spectroscopul , care e
folosit pentru a se analiza lumina care intra . Cea mai buna vizibilitate a
cerului este obtinuta deasupra paturii incetosate si filtratoare pe care o
formeaza atmosfera Pamantului . In aprilie 1990 oamenii de stiinta americani
au folosit o naveta spatiala pentru a pune in orbita in jurul Pamantului
Telescopul Spatial Hubble . In ciuda unei greseli de fabricatie in oglinda
principala de 2,4m a telescopului si a unor probleme cu sistemele de
telecomanda a aparaturii , oamenii de stiinta de pe Pamant au obtinut multe
imagini de detaliu cu planete si galaxii folosind un calculator pentru
corectarea distorsiunilor produse de oglinda . Alte telescoape pe orbita in jurul
Pamantului au fost folosite pentru studierea universului folosind alte forme de
radiatie ca undele radio . Telescopul HUBBLE

TELESCOPUL REFRACTOR GREENWI

Astrologie vedica - introducere

Astrologia vedica este o astrologie de tip stelar: punctul de pornire n

divizarea zodiacului coincide cu o stea fixa din constelatia Zeta Piscum, aflata
la 180 grade de steaua Corvi din constelatia Chitra. Raportarea la un punct fix
de pe bolta cereasca - steaua Corvi din constelatia Chitra - este deosebirea
esentiala fata de Astrologia occidentala, n cadrul careia raportarea zodiacului
se face la echinoctiul de primavara care gliseaza n timp. Diferenta ntre cele
doua puncte, punctul fix din zodiacul sideral, vedic, si punctul echinoctial al
zodiacului mobil, occidental, marcata pe ecliptica printr-o distanta unghiulara,
se numeste Ayanamsha sau distanta precesionala. Aceasta explica de ce
situarea Soarelui sau a Ascendentului n doua horoscoape alcatuite n cele
doua sisteme nu coincide ntotdeauna.
Raportarea la constelatii si nu numai la Sistemul solar, caracteristica
Astrologiei vedice, se manifesta si n faptul ca Luna este considerata un factor
mult mai important n determinarea personalitatii si destinului individului
dect Soarele. Luna este studiata din punctul de vedere al tranzitului ei prin
constelatii *, prin calitatea ei de stapn al unei zodii (Racul) care se
suprapune cu casa 4 n horoscopul universal (Kala Purusha), si din punctul de
vedere al unei case ntr-un horoscop normal, ceea ce-i atribuie calitatea de
benefic sau malefic functional, etc.
Trei elemente sunt extrem de importante ntr-o astrograma vedica:
Ascendentul, Soarele si Luna.
Soarele in Astrologia vedica

Soarele reprezinta bagajul nostru karmic, ceea ce aducem cu noi din

ncarnarea anterioara ca si un dat, fix, static, predispozitional pentru actuala
viata. Este acea componenta a personalitatii precisa, definita, dinamico-
energetica si indestructibila, statica prin imposibilitatea modificarii ei, pe care
psihologia o numeste temperament. Asadar, situarea Soarelui ntr-o anumita
zodie este scheletul, coloana vertebrala care va sustine esafodajul
personalitatii care se structureaza pe baza planetelor.
Calitatile si caracteristicile planetelor se ntrepatrund cu situarea lor ntr-o
zodie si casa si cu calitatea lor de stapni ai zodiilor si caselor. Si ntruct
calitatea principla a sistemului osos este tare *, Soarele situat ntr-o zodie
traseaza esenta nativului, ceea ce el exprima cel mai puternic n exteriorul
sau. Pe acest schelet trasat de informatia purtata de Soare, informatia
purtata de celelalte planete structureaza o personalitate, o entitate biologica
si psihica (emotional si mental), ntocmai cum pe sistemul osos se prind si
sunt sustinute si protejate celelalte tesuturi, sisteme si organe care alcatuiesc
n final un corp fizic.
n momentul ncarnarii, Spiritul si alege familia n care se va naste, astfel ca
informatia referitoare la corpul fizic se va materializa prin informatia genetica
purtata de catre ADN-ul parintilor si alcatuind n momentul conceptiei codul
genetic al copilului, genotipul. Fenotipul, ceea ce nseamna cum este modulat
genotipul sub actiunea factorilor de mediu, la nivel psihic structurndu-se
caracterul si la nivel fizic aspectul corpului, este reprezentat n Ascendent.

Ascendentul in Astrologia vedica

Ascendentul, direct legat si determinat de ora precisa a nasterii, de locul

nasterii prin longitudinea si latitudinea localitatii, este prin nsusi modul sau
de determinare componenta mobila a personalitatii noastre, schimbabila si
construibila, ceea ce psihologia numeste caracter.
Nasterea noastra ntr-o anumita familie, deci predispozitia catre un anumit tip
de educatie, ntr-un anumit loc geografic si n anumite conditii climatice
reprezinta complexul de factori care traseaza linii directoare pentru
manifestarea sau inhibarea elementelor temperamentale. Ascendentul atrage
dupa sine pozitionarea caselor, adica domeniile din viata, etapele pe care le
vom parcurge n mplinirea noastra ca om, ceea ce vom fi dispusi sa
manifestam si sa facem n aceasta ncarnare. Cnd vom face, cum vom face
si cu ce pret vom face, acestea se stabilesc pe parcursul existentei prin
corelarea perioadelor majore ale vietii (stabilite prin sistemul Vimshotthari
dasha*) cu tranzitele planetare ce joaca rol de catalizator pentru declansarea
anumitor evenimente n viata.
ntruct n momentul nasterii, Sufletului ncarnat (Jivatman, Jeeva), i sunt
deschise toate posibilitatile, Astrologia vedica merge, n modalitatea clasica,
traditionala, pe principiul caselor egale, mai mult, suprapuse peste un semn
zodiacal, astfel nct casa se suprapune pe zodie, planeta stapna a zodiei
respective devenind astfel guvernatorul casei.

Luna in Astrologia vedica

Luna reprezinta psihismul nostru, partea aceea imposibil de controlat, care ne
face sa fim att de omenesc de umani, ne individualizeaza si ne structureaza
specific, subconstientul, inconstientul, dar si supramentalul atunci cnd face
legatura cu Constiinta macrocosmica. Este partea care ne ocroteste, ne
vegheaza si ne creste precum mama (dealtfel, planeta karaka pentru mama,
adica semnificatoare, este Luna).
Astrologia vedica, raportndu-se la constelatii, ia n calcul si tranzitele Lunii
prin cele 27 constelatii ( Nakshatra), tranzite extrem de importante n
recalcularea orei nasterii unei persoane, n trasarea unor caracteristici de
constitutie fizica, psihica, mentala si de comportament. Luna se considera n
Astrologia vedica la fel de importanta ca si Ascendentul, de aceea n calcule si
pentru interpretari se fac raportari si la un Ascendent lunar. De fapt, multe din
interpretari iau n calcul nu numai Ascendentul natal sau Ascendentul lunar, ci
si un Ascendent solar, desi acesta este cel mai putin important. De altfel,
principiul Bhavat Bhavam face ca orice casa sa poata fi considerata ntr-un
moment dat casa 1, astfel nct interpretarile sa fie mai nuantate.

Astrograma in Astrologia vedica

Modalitatea de abordare a unei astrograme n Astrologia vedica este diferita

de aceea a Astrologiei occidentale. Astfel, n Astrologia vedica:
- Planetele sunt interpretate predominant n calitatea lor de stapni ai unor
zodii si case, de dispozitori ai planetelor situate n respectivele zodii si case,
cu care manifesta relatii de potentare, obstructionare sau inhibare a
caracteristicilor naturale n functie de relatiile de prietenie sau dusmanie
naturala sau functionala dintre ele.
- Relatiile interplanetare sunt determinante n desfasurarea efectelor si
atributiilor caselor.
- ntre planete se stabilesc, n functie de ocuparea caselor, cu raportare la
Ascendent, Luna sau Soare, anumite relatii speciale, numite Yoga astrologice
care confera efecte deosebite si independente de efectele obisnuite date de
planete.
- Ascendentul si Luna sunt considerati ca fiind de mai mare importanta n
ceea ce priveste conturarea destinului individului dect Soarele. De aceea,
situarea Soarelui ntr-o anumita zodie este de importanta secundara, acest
lucru reprezentnd mai degraba o nuantare a calitatilor casei si zodiei
respective. Deasemeni, Soarele n Astrologia vedica este considerat un
malefic natural, el reprezentnd bagajul karmic al actualei ncarnari si, ca
atare, se constituie ntr-o constrngere pentru entitatea respectiva care,
datorita traseelor impuse de bagajul karmic adus de Soare, trebuie sa se
"deplaseze" n mod obligatoriu pe aceste rute, ntre liniile stabilite karmic. n
concluzie: Soarele blocheaza, deci, firesc, este malefic. Deasemeni, calitatea
Soarelui de stapn al unei anumite zodii si case, n special, conferindu-i
calitatea functionala, malefic sau benefic, este mult mai importanta dect
situarea lui n zodie.
- Atributul de benefic sau malefic functional se apreciaza prin calitatea
planetei de a fi stapn al unei anumite case; Astrologia vedica clasificnd
casele n benefice si malefice, calitatea de stapn al casei transfera planetei
n manifestare beneficitatea sau maleficitatea. Aceasta dubla calitate de
natural si functional face de multe ori ca un malefic natural puternic sa
devina, n manifestare pentru un anumit horoscop, cea mai favorabila
planeta, deci un benefic functional, care produce cele mai favorabile efecte.
Asa este, de exemplu, Saturn pentru Ascendent n Taur si Balanta, cnd, fiind
stapnul unor case benefice (casele 9 si 10, respectiv 4 si 5), devine planeta
Yoga karaka si manifesta efecte pozitive.

Zodiacul european

Zodia Fecioara / arhetipul virginei, calugaritei

23 august - 21 septembrie

Semn : feminin, negativ

Planeta dominanta : Mercur 34779mye19hbd4j

Element : Pamant

Calitate : mutabil

Culoare : gri petrol, bleumarin, verde

Metal : mercur sau nichel yb779m4319hbbd

Modest, obiectiv, meditativ, cu un simt pronuntat al datoriei, nativul din zodia

Fecioarei poate fi un bun savant, contabil sau critic, pentru ca are o capacitate
analitica deosebita. Este un om rational, foarte atent la detalii. Actioneaza cu
grija si corect, dar are o atitudine critica. Iubeste natura, ii place sa studieze.
Apreciaza viata simpla si nu ii plac experimentele. Mizeaza mai degraba pe
rabdare si perseverenta decat pe aventura si speculatie. Isi planifica afacerile
pe termen lung. Are talent pedagogic. Daca Soarele este prost aspectat,
nativul din Fecioara poate fi meschin si carcotas. Indecizia il poate face sa
rateze sansele. Nativul din Fecioara poate lua totul in nume de rau, poate fi
zgarcit sau cu toane. Sanatate : Nervii sunt sensibili. Uneori, nativii acestei
zodii pot fi ipohondri. Sunt predispusi la eczeme sau ulcere, mai ales daca
parerile nu le sunt luate in considerare si le este lezat amorul propriu. Digestia
poate fi dificila, motiv pentru care pot sa apara constipatii.

Zodia Varsator / arhetipul prietenului

20 ianuarie - 18 februarie

Semn : pozitiv, masculin

Planeta dominanta : Uranus

Element : Aer

Calitate : fix

Culoare : turcoaz
Metal : aluminiu

Imprevizibil, imaginativ, dornic sa isi dezvolte ideile. Poate fi o fire rebela si

rece. Nativii din Varsator sunt niste oameni neobisnuiti. Planeta Uranus, care ii
patroneaza, le confera vioiciune si originalitate. Ei sunt activi, deloc plicticosi.
Au multe idei bune. Sunt atrasi de tot ceea ce este vechi, tainic si
indescifrabil. Varsatorii sunt progresisti. Pentru ei, viitorul a inceput deja. Desi
sunt individualisti, le place societatea, in care stralucesc. Apreciaza modul
modern de viata si progresul inseamna totul pentru ei. Soarele prost aspectat
indica incordare si instabilitate. Ciudateniile lor ii fac pe nativii din Varsator sa
para excentrici. Din cauza modului lor contradictoriu de a gandi si simti, iau
uneori decizii incorecte si sunt deseori nedrepti in aprecieri. Sanatate : Nativii
din Varsator sunt predispusi la boli ale inimii, spatelui, circulatiei sanguine (in
special varice). Sunt vulnerabili la schimbarile de vreme si au nervi sensibili.

Zodia Capricorn / arhetipul pustnicului

21 decembrie - 19 ianuarie

Semn : negativ, feminin

Planeta dominanta : Saturn

Element : Pamant

Calitate : cardinal

Culoare : gri inchis, negru, maro inchis

Metal : plumb

Disciplinat, loial, serios, practic, se orienteaza catre succes. Capata cu greu

incredere in ceilalti. Capricornul are un puternic simt al realitatii. El se
concentreaza asupra esentialului, este sarguincios, perseverent, econom,
corect. Este un om pe care te poti baza. Isi cheltuie energia metodic si "se
catara" incet spre telurile lui ambitioase. Un Capricorn merge la sigur si evita
experimentele. Are aptitudini pentru profesiuni ca inginer, administrator,
constructor sau mestesugar (in general in profesiuni legate de pamant). Daca
Soarele este prost aspectat, nativul din Capricorn poate gandi si actiona in
mod egoist, inclina spre supraevaluare, este incapatanat, ipocrit si, din cauza
neincrederii in ceilalti, isi deschide cu greu inima. Sanatate : Nativul din
Capricorn este mai expus la boli cronice decat la cele acute; totusi este
amenintat de fracturi, raniri, in special la genunchi sau incheieturi,
reumatism, raceli, afectiuni ale stomacului si ale pielii, ca si la dereglari
metabolice.

Zodia Sagetator / arhetipul marelui preot sau al marii preotese

22 noiembrie - 20 decembrie

Semn : pozitiv, masculin

Planeta dominanta : Jupiter

Element : Foc

Calitate : mutabil

Culoare : bleumarin, violet

Metal : cositor

Prietenos, pasionat, tolerant, ii place libertatea si aventura. Poate fi

extravagant si necioplit. Sagetatorul este calauzit de idealuri, pana cand se
hotaraste sa se retraga intr-o pozitie sociala sigura. E amabil, deschis,
optimist. Poate fi, insa, si extrem de arogant. Succesele lui se datoreaza atat
intuitiei, cat si disponibilitatii de actiune si mobilitatii. Talentul sau
organizatoric e remarcabil. E neclintit in principiile sale fundamentale, care
sunt adevarul si dreptatea. Sagetatorul e un luptator cinstit, care iubeste
sportul si natura, marinimos fata de sine si fata de ceilalti. Soarele prost
aspectat indica sentimente divergente si un amor propriu exagerat si foarte
usor de lezat, trasaturi care duc la toane, la exagerare sau la autoamagire.
Nativul mai inclina spre capriciu, risipa, fanfaronada si speculatie. Sanatate :
Sagetatorul este pus in corespondenta cu soldurile, pulpele, astfel incat
nativul acestei zodii este predispus la paralizii ale membrelor, accidente
sportive, sciatica.

Zodia Scorpion / arhetipul alchimistului

23 octombrie - 21 noiembrie

Semn : negativ, feminin

Planeta dominanta : Pluto

Element : Apa

Calitate : fix

Culoare : grena si maro

Metal : otel sau fier

Hotarat, rafinat, tainic, curios. Poate fi gelos si smecher. Nativii din Scorpion
pot fascina datorita caracterului lor puternic, cu atat mai mult cu cat au si
ceva misterios in ei. Vointa si dorinta de a-si impune individualitatea,
instinctul lor de conservare, tenacitatea si perseverenta, un mod de a gandi si
actiona puternic marcat de sentimente - sunt alte caracteristici foarte
pronuntate ale nativilor Scorpion, carora li se adauga o buna cunoastere si
constientizare a obiectivelor, mandria si respectul fata de sine. Scorpionii pot
imbratisa cu succes cariera de cercetatori sau de psihologi. Pentru ei, moartea
si invierea nu sunt simple figuri de stil. Cunosc atat culmile, cat si abisurile
existentei. Deoarece sunt permanent sub tensiune, pot cadea usor in
extreme. Atitudinea lor fata de ceilalti este marcata de neincredere. Pot fi
vicleni, razbunatori, agresivi, incapatanati si exagerat de gelosi. Sanatate : Un
om al placerilor, nativul din Scorpion este victima acestora. Predispozitii la
boli de stomac, gat si nas, infectii, hemoroizi, intoxicatii.

Zodia Balanta / arhetipul iubitei sau iubitului

22 septembrie - 22 octombrie

Semn : pozitiv, masculin

Planeta dominanta : Venus

Element : Aer

Calitate : mutabil

Culoare : albastru, tonuri de roz si de verde

Metal : cupru, uneori bronz

Sarmant, sociabil, bun diplomat. Accepta compromisurile. Poate fi indecis.

Nativii din Balanta sunt sociabili si au nevoie de ceilalti pentru a se desfasura.
Caracterul lor iubitor si armonios este controlat de ratiune. Sunt inimosi,
diplomati innascuti si stapanesc arta de a se purta cu ceilalti. Pentru ei,
mentinerea echilibrului, ideea de "a trai si a-i lasa si pe ceilalti sa traiasca"
sunt necesitati vitale. Sunt adaptabili, au bun gust si talent artistic. Iubesc
culorile, tablourile, muzica si dansul si ies in evidenta datorita aspectului lor
exterior placut. Daca Soarele este prost aspectat, rafinamentul erotic poate
duce la viciu. Ambitia, toanele, lingusirile, desfraul si vanitatea le pot dauna
nativilor din Balanta, iar dorinta de lux ii poate costa prea mult. Sanatate :
Nativii Balanta sunt gurmanzi innascuti. Din acest motiv, la maturitate pot
avea tendinte de ingrasare. Sunt predispusi la boli de rinichi, la afectiuni ale
vezicii, uretrei, pielii si incheieturilor.

Zodia Leu / arhetipul tatalui

23 iulie - 22 august

Semn : pozitiv, masculin

Planeta dominanta : Soare

Element : Foc

Calitate : fix

Culoare : toate tonurile de la rosu la galben

Metal : aur
Increzator in propriile forte, mandru, generos; stie sa isi reprezinte interesele,
ii place sa atraga atentia, poate fi condescendent. Leul este constient de
propria valoare si este mereu preocupat ca meritele sa-i fie recunoscute in
mod corespunzator si sa iasa in evidenta. Are o mare nevoie de respect. Este
ambitios si creativ. Stie sa isi creeze aparitii de efect. Vrea sa fie "vioara
intai", isi organizeaza succesul, cauta prestigiul social. Este drept si
marinimos. Uneori poate parea arogant. Amorul propriu si autoadmiratia il pot
costa simpatia celor din jur. Ii plac aparitiile teatrale, iar in familie tinde sa
adopte rolul de stapan. Sentimentele sale puternice il pot duce la speculatii si
aventura. Poate fi egoist. Sanatate : Vitalitatea Leului este remarcabila; totusi,
este sensibil la stres, care ii poate provoca tulburari cardiace. Este predispus
la afectiuni ale sangelui, ale maduvei osoase si ale incheieturilor. Insuccesele
ii pot afecta sanatatea.

Zodia Rac / arhetipul mamei

22 iunie - 22 iulie

Semn : negativ, feminin

Planeta dominanta : Luna

Element : Apa

Calitate : cardinal

Culoare : gri argintiu

Metal : argint

Precaut, inclinat spre meditatie, dotat cu multa imaginatie. Are nevoie de

siguranta, este interiorizat. Caminul este important. Racul este tandru,
binevoitor, sensibil, plin de fantezie, dornic de liniste. Este dominat de
sentimente, isi aude vocea interioara, are presimtiri, intuitia avertizandu-l
deseori. Ii place sa fie laudat si este recunoscator pentru laudele primite.
Creativitatea sa il poate ajuta sa se afirme in domeniul artistic. Racul este
grijuliu si totdeauna gata sa dea o mana de ajutor. Respecta conventiile
sociale si recunoaste necesitatea disciplinei, chiar daca ii vine greu sa se lase
ingradit. Racul este, insa, si foarte susceptibil, usor de jignit si ranchiunos.
Uneori poate fi prea sentimental. Are toane, risca sa se lase dus de val si sa
cada. Imaginatia prea puternica il poate face sa vada pericole si acolo unde
nu sunt, favorizand teama. Racul poate fi instabil, fapt care il face sa fie
dornic de schimbari. In relatiile cu ceilalti, este uneori prea inchis in sine. Cu
toate ca nu pretinde ca le stie pe toate, vrea sa aiba ultimul cuvant.
Sanatate : Cel mai sensibil organ este stomacul. Starea sanatatii sale este
influentata de starea de spirit.

Zodia Gemeni / arhetipul frate-sora

22 mai - 21 iunie
Semn : pozitiv, masculin

Planeta dominanta : Mercur 34779mye19hbd4j

Element : Aer

Calitate : mutabil

Culoare : aproape toate; benefic este galbenul

Metal : mercur

Sensibil, energic, comunicativ, iubeste schimbarile; este sociabil, dar adesea

indecis. Un Geaman este mobil, se adapteaza usor, este curios, interesat de
multe lucruri, este mediatorul innascut. Este sociabil si cauta permanent
latura vesela a vietii. Bunatatea, talentul diplomatic si negustoresc si usurinta
in exprimare ii permit sa abordeze cu succes multe domenii. Gemenilor li se
poate reprosa orice in afara faptului ca ar fi plicticosi. Activi si creativi, ei
cauta fascinantul si neobisnuitul. Daca interesele de moment sunt prea
puternice, atunci Geamanul se orienteaza dupa cum bate vantul. Un Geaman
fuge dupa doi iepuri si isi schimba comportamentul in functie de starea de
spirit. Din acest motiv, e nehotarat si instabil, nu e intotdeauna ordonat si
statornic in viata. Nelinistea, lipsa concentrarii si infidelitatea, motivate de
temperamentul sanguin, sunt defectele cele mai frecvente ale nativilor
acestei zodii. Sanatate : In cazul Gemenilor, sunt sensibili nervii, bratele,
mainile, intregul aparat locomotor si organele respiratorii.

Zodia Taur / arhetipul curtezanei

21 aprilie - 21 mai

Semn : negativ, feminin

Planeta dominanta : Venus

Element : Pamant

Calitate : fix

Culoare : roz

Metal : cupru

Un Taur autentic gandeste si actioneaza conform realitatii. El isi cunoaste

limitele, iubeste ordinea, este obiectiv, nu amesteca obligatiile cu distractia,
este rabdator, rezistent, practic, iubeste muzica si arta si mai ales placerea.
Este adeptul naturaletei, al lipsei de complicatii. Este inimos, sociabil si are
simtul umorului. Schimbarile nu-i stau in fire. Are nevoie de siguranta.
Gandurile si sentimentele lui sunt ghidate de ideea de proprietate, chiar daca
este vorba despre cea a partenerului. Daca Soarele este prost aspectat in
horoscop, Taurul poate fi dominat de dorinta de comoditate si de placeri, dar
si de incapatanare, gelozie. Taurul poate fi dur, unilateral si inflexibil, de
neclintit din prejudecatile lui, imobil spiritual. Comportamentul Taurului
depinde foarte mult de starea sa de spirit, fapt care nu face decat sa-l traga in
jos. Stapanirea instinctelor poate deveni o problema. Perseverent si ferm,
iubeste luxul si siguranta. Este un prieten credincios si un dusman
neinduplecat. Sanatate : In cazul Taurului, gatul, esofagul, partea superioara a
aparatului respirator sunt sensibile. Digestia poate fi proasta.

Zodia Berbec / arhetipul eroului

21 martie - 20 aprilie

Semn : pozitiv, masculin

Planeta dominanta : Marte

Element : Foc

Calitate : cardinal

Culoare : rosu

Metal : fier

Incapatanat si intreprinzator, isi urmeaza propriul drum; poate fi chiar

indaratnic. Un Berbec autentic este vioi, intreprinzator si plin de entuziasm
pentru tot ce e nou. Cutezator, deseori naiv, e plin de idei, are initiativa si
trece imediat la actiune, pentru ca vrea totul cat mai repede. Se simte in
largul sau in situatii clare, nu-i plac ocolisurile si ambiguitatile. Decide fara
drept de apel, este foarte rational, vrea si poate conduce. Are aptitudini
tehnice si practice. Aspectul negativ al zodiei este excesul de zel, care poate
deveni daunator. Berbecul poate fi brutal, furios, certaret. Este un subaltern
nerabdator, recalcitrant si incomod, care incepe multe lucrari dar nu le
termina. Daca nu-si poate stapani impulsurile, Berbecul se poate lasa tarat in
aventuri riscante. Sanatate : Berbecul este plin de vitalitate. Poate avea
probleme cu dantura, face usor febra, este sensibil la stres, deoarece nu stie
sa se opreasca atunci cand trebuie, e nervos, are un somn neodihnitor, rinichii
si stomacul sunt sensibili. Berbecul este insa semnul cu cea mai mare putere
de regenerare.

Zodia Pesti / arhetipul misticului, sfantului

19 februarie - 20 martie

Semn : negativ, feminin

Planeta dominanta : Neptun

Culoare : vernil

Metal : platina sau cositor

Complex, intelegator, prietenos, este un visator. Intampina greutati in a fi
practic. Nativii din zodia Pestilor sunt sensibili, impresionabili, comozi, bonomi
si sociabili, modesti si dispusi sa se sacrifice pentru altii. Au mult umor.
Fantezia lor bogata ii face sa fie visatori. Ei ii inteleg foarte bine pe ceilalti si
astfel pot iesi din situatii critice. Sunt foarte curajosi si isi indeplinesc
obligatiile cu constiinciozitate si la timp. Pe plan profesional, sunt colaboratori
exceptionali, care ii lasa cu placere pe altii sa comande. Nativii din Pesti isi
intuiesc slabiciunile. Uneori sunt prea secretosi si au tendinta sa se retraga in
lumea lor. Pot fi atrasi de droguri, de speculatii care pot duce la pagube.
Sanatate : Nativii acestei zodii sunt predispusi la infectii si afectiuni ale
picioarelor, in special ale gleznelor. Intestinele sunt, de asemenea, sensibile.
Socurile sufletesti pot duce la depresii si dereglari fizice.

Eclipsa

Eclipsa este intunecarea unui corp ceresc. Apare cand umbra unui obiect din
spatiu cade pe un altul sau cand un obiect trece prin fata altuia, blocand
lumina. Eclipsa solara are loc cand luna trece printre Soare si Pamant.
Eclipsa lunara are loc cand luna trece prin umbra Pamantului.
Si alte corpuri ceresti, in afara de Pamant si Luna pot avea eclipse. Planeta
Jupiter cateodata blocheaza lumina solara a lunilor sale. De asemenea, lunile
planetei Jupiter pot umbri cateodata planeta. Eclipsa solara apare cand
umbra lunii trece prin fata Pamantului. Umbra se misca de la vest la est in
jurul Pamantului, cu o viteza de 2000 mile (3200 km) pe ora. Oamenii care se
afla in calea umbrei pot vedea trei tipuri de eclipsa. Eclipsa totala apare cand
luna este in totalitate in fata Soarelui. Daca luna se afla in cel mai indepartat
punct fata de Pamant cand are loc eclipsa totala, eclipsa poate fi eclipsa
inelara. In astfel de eclipsa, intunecimea lunii este doar in mijlocul Soarelui,
lasand un inel de lumina in jurul ei. O eclipsa partiala apare cand Luna
acopera doar o parte din Soare. O eclipsa solara totala este este una dintre
cele mai impresionanate vederi. Luna intunecata apare la marginea de vest a
Soarelui si se misca incet in jurul lui. In momentul eclipsei totale, un nimb de
lumini inconjoara Soarele intunecat. Acest nimb este corona Soarelui. Cerul
ramane albastru, dar intunecat. Cateva stele si planete pot deveni vizibile de
pe Pamant. Dupa cateva minute, Soarele reapare, iar Luna isi continua
miscare inspre est. Perioada in care Soarele este total intunecat poate fi
intre 2 minute si jumatate si 7 minute 40secunde. O eclipsa solara nu trebuie
privita direct, deoarece radiatiile solare pot afecta ochii.
Eclipsele lunare au loc cand luna trece prin umbra
Pamantului. Eclipsa totala apare cand Luna trece in
intregime prin umbra Pamantului. Eclipsa partiala apare
cand doar o parte din Luna trece prin umbra Pamantului.
O eclipsa lunara totala poate dura 1 ora si 40 minute.
Eclipsa lunara poate fi vazuta pe timpul noptii, nu exista
nici un pericol in a o privire. Luna nu devine total
intunecata in timpul eclipselor lunare. In multe cazuri,
ea devine rosiatica. Lumina devine astfel, din cauza
atmosferei si a a altor culori prezente in lumina Soarelui.
O eclipsa are loc atunci cand un obiect se interpune in
fata altuia. O eclipsa poate fi totala sau partiala. Umbra
unei eclipse are doua parti: umbra propriu-zisa (eclipsa totala) si penumbra
(eclipsa partiala). Eclipsa de Luna are loc atunci cand Pamantul se interpune
intre Luna si Soare. Astfel, Pamantul blocheaza lumina solara si aceasta nu
mai ajunge pe Luna. Acest tip de eclipsa poate avea loc doar cand e luna
plina. Eclipsa de Soare are loc atunci cand Luna blocheaza lumina solara si
aceasta nu mai ajunge pe Pamant. O eclipsa de Soare nu poate avea loc
decat atunci cand e luna noua. Eclipsa (totala) de soare se manifesta sub
forma unei fasii inguste pe suprafata Pamantului, in rest eclipsa fiind partiala.
Soarele este mult mai mare si mai departe decat Luna dar marimea aparenta
a lor este uneori egala (depinzand de orbita eliptica a Pamantului). In acest
caz Soarele este acoperit in totalitate de Luna.

Eclipsele in astrologie

Eclipsele. De luna, de soare. Ele aduc schimbari foarte importante n vietile

noastre : nimic din ceea ce se ntmpla n timpul unei eclipse ori n zilele
premergatoare si, mai ales, de dupa eclipse nu este simplu. Eclipsele sunt ca
un fel de jokeri n horoscop ele schimba situatiile, ntotdeauna n mod
dramatic. Tot ceea ce urmeaza unei eclipse are mai multa "greutate", ne
maturizeaza si ne nvata. Eclipsele sunt mna destinului n viata noastra. Si
nici macar nu trebuie ca o eclipsa sa aiba loc n semnul tau ca sa te
influenteze, dar daca, ntmplator, cade n ziua ta de nastere, anul ce
urmeaza va fi un punct de rascruce n viata ta. Eclipsele duc la finalizarea
n bine sau n rau a unor situatii care treneaza. Ele sunt... deznodaminte.
Sunt felul n care destinul si spune cuvntul ntr-o lume n care oamenii
sunt convinsi ca viata ti-o faci tu si numai tu (ceea ce este foarte adevarat,
numai ca eclipsa, ca si zodia, l modeleaza pe "tu" din aceasta propozitie!).
Poate o slujba noua, poate o casatorie, poate o casa oricum, ceva important
se petrece sigur, si cel mai adesea fara vreun semn prevestitor, ci asa,
deodata, ca si cum ceva s-ar amesteca n viata noastra. Eclipsele te pot
rasplati sau pedepsi. Ele, nsa, i fac ntotdeauna pe oameni sa fie mai "ei
nsisi", accentund calitatile si defectele elementare ale zodiilor carora le
apartinem. De exemplu, un Berbec va fi "mai Berbec dect de obicei" ntr-o
asemenea perioada. De cele mai multe ori, ele "corecteaza" o traiectorie, ne
fac sa ntelegem mai bine anumite lucruri, sa vedem adevaruri pe care nu le-
am observat. Imaginati-va ca faceti un puzzle viata voastra , tot ncercnd
sa gasiti si sa potriviti piesele ca sa se mbine... si la un moment dat, iata,
cade din cer una dintre piesele puzzle-ului. E buna? E rea? E ceva n plus si te
poate face sa spui : "Da, acum inteleg! n sfrsit, acum nteleg!". Eclipsele
maturizeaza, prin evenimente bune sau rele. Prin nceputuri si sfrsituri.
Astrologic, simbolic, moartea nu este dect un alt nceput. La fel si sfrsitul
unei relatii, n care partenerul poate s-a schimbat de nu-l mai recunosti n
zilele eclipsei... Desigur, ESTE posibil ca o eclipsa sa nu te afecteze direct. Dar
ea afecteaza ntreaga societate. n trecut, oamenii erau mai atenti la
ritmurile lumii si ale naturii, se temeau de eclipse si le respectau. Pe buna
dreptate : viata capata un ritm mai alert n preajma lor, e mai accelerata,
toata lumea e mai altfel. Si acum ajungem la sfatul cel mai important : nu
actionati n timpul sau sub influenta unei eclipse. Reactionati la evenimente,
dar nu initiati proiecte sub mantia ntunericului. n vechime se spunea ca
nici un plan care este nceput n timpul unei eclipse, sau n zilele de dinainte
si dupa aceasta, nu va avea rezultatele dorite. Cntariti ideile, dar nu luati
hotarri. Daca eclipsa este de luna, poate ca emotiile or s-o ia razna (o iau ele
si cnd e luna plina, daramite la eclipsa!). Asteptati un timp, macar o
saptamna, nainte de a actiona sau de a lua o hotarre. Influenta eclipselor
este simtita n cele patru zile care o preced sau o urmeaza. Dar o eclipsa de
luna, de exemplu, poate avea influenta asupra vietii cuiva chiar si cu doua
saptamni nainte de a avea loc, sau la sase luni dupa. Eclipsele solare sunt
altfel : ele ne vorbesc despre nceputuri. Iar schimbarile pot avea influenta la
luni de zile dupa ce acest eveniment a avut loc. Dar n mod sigur, la doua, la
patru sau la sase luni dupa o eclipsa de soare (daca nu chiar n zilele din
preajma ei), ceva se va sfrsi si altceva, mult mai important si mai de durata,
va ncepe.

ECLIPSELE DE SOARE

Conform dictionarului Larousse, o eclipsa reprezinta disparitia temporara a

unui astru datorata trecerii sale prin zona de umbra sau de penumbra a unui
alt astru.O ocultatie reprezinta disparitia unui astru in spatele unui alt astru cu
un diametru aparent superior.

Din figura de mai jos se poate vedea ca o eclipsa de Soare reprezinta de fapt
o ocultatie si nu o
eclipsa propriu-
zisa.

Eclipsele de Soare
pot fi de trei
tipuri: partiale,
inelare si totale.

Eclipsele partiale
se produc atunci
cand Luna este foarte aproape de linia nodurilor, dar nu atat de aproape
pentru ca umbra sa sa atinga globul terestru. Atunci o anumita regiune din
suprafata terestra va fi acoperita de zona de penumbra a Lunii insa zona de
umbra va trece pe langa globul Pamantesc. Datorita faptului ca orbita Lunii
este eliptica, si nu perfect circulara, distanta ei fata de Pamant este variabila,
deci diametrul sau aparent vazut de pe Pamant este de asemena variabil,
fluctuand de la 33'29'' cand Luna este la perigeu (distanta minima fata de
Pamant) la 29'23'' cand ea se afla la apogeu (distanta maxima). Acelasi lucru
se intampla cu diametrul aparent al Soarelui care variaza de la 31'27'' la
apheliu (distanta maxima dintre Soare si Pamant), la 32'31'' la periheliu. Este,
deci, destul de clar ca atunci cand Luna are un diametru aparent mai mic
decat cel al Soarelui, discul ei nu poate acoperi in intregime discul Soarelui,
rezultand atunci o eclipsa inelara.
Atunci cand Luna este aproape de linia nodurilor si destul de aproape de
Pamant pentru ca diametrul sau aparent sa fie comparabil cu cel al Soarelui,
se produce o eclipsa totala.

Eclipsele totale sunt, dintre toate eclipsele de Soare, cele mai interesante. In
timpul fazei de totalitate pot fi observate cromosfera solara, coroana si
protuberantele solare, toate fiind extrem de pretiose si pentru observatorul
amator, dar mai ales pentru cercetari stiintifice care nu ar putea fi realizate
altfel.

Calendarul iulian a fost introdus de Iuliu Cezar n 46 .Hr., intrnd n uz n

anul 45 .Hr., (sau 709 ab urbe condita). Acest tip de calendar a fost ales dup
consultri cu astronomul Sosigenes din Alexandria i a fost cel mai probabil
calculat prin aproximarea anului tropic. Calendarul iulian are un an obinuit de
365 de zile, mprit n 12 luni, cu un an bisect adugat la fiecare patru ani,
ceeace face ca anul mediu s aib 365,25 de zile. Calendarul iulian a rmas
n uz n unele ri pn n secolul al XX-lea i mai este folosit nc de mai
multe biserici naionale ortodoxe. Cu aceast calendar ar trebui adugate prea
multe zile pentru a pstra corespondena cu anul astronomic, care este mai
lung cu 11 minute dect anul iulian mediu, aceast ducnd la acumularea
unei zile diferen n 128 de ani. S-a spus c Cezar era contient de
imperfeciunea calendarului propus, dar a considerat c este vorba de o
problem minor. Pentru a pune de acord anul calendaristic cu cel
astronomic, n secolul al XVI-lea, s-a fcut reforma calendarului gregorian,
care fcea reglarea funcie de echinociul de primvar i luna sinodic
(pentru Pate). Uneori, pentru a avita confuziile dintre cele dou moduri de
datare, se folosete denumirea de Stil Vechi prin comparaie cu Stilul Nou,
denumirea dat calendarului gregorian.

Denumirea lunilor

Romanii au dat numele lui Iuliu Cezar i Augustus unor luni astfel: au
rebotezat luna a cincea Quintilis (luna martie fiind prima lun a anului)
Iulius (iulie) n 44 .Hr. i luna a asea Sextilis Augustus n anul al 8-lea al
erei noastre. i alte luni au fost rebotezate de diferii mprai, dar noile nume
nu au supravieuit morii iniiatorilor schimbrii. Caligula a redenumit a aptea
lun September Germanicus; Nero a redenumit Aprilis aprilie Neroneus,
Maius mai numele de Claudius i Iunius iunie Germanicus; Domiian a
redenumit September Germanicus i luna a opta October Domitianus.
September a fost redenumit Antoninus i Tacitus. November a noua lun a
fost redenumit Faustina i Romanus. Commodus a fost unic prin redenunirea
tuturor lunilor dup propriile lui nume: Amazonius, Invictus, Felix, Pius, Lucius,
Aelius, Aurelius, Commodus, Augustus, Herculeus, Romanus i Exsuperatorius.
Mai mult timp dect nume efemerele date de mpraii romani au rezistat
numele introduse de Charlemagne. El a redenumit toate lunile denumirile
agricole n vechea limb german. Aceste nume au fost folosite pn n
secolul al XV-lea i, cu unele modificri, pn n secolul al XVIII-lea, astfel:
Wintarmanoth (luna de iarn ianuarie), Hornung (bastard? februarie),
Lentzinmanoth (luna mprumutat - martie), Ostarmanoth (luna Patelui
aprilie), Winnemanoth (luna punatului mai), Brachmanoth (luna aratului
iunie), Heuvimanoth (luna fnului iulie), Aranmanoth (luna recoltei august),
Witumanoth (luna lemnului septembrie), Windumemanoth (luna culesului
viei), Herbistmanoth (luna ierbii - noiembrie), and Heilagmanoth (luna sfnt
decembrie).

Numrul de zile al lunilor

Conform nvatului din secolul al XIII-lea Sacrobosco, schema original a

lunilor calendarului iulian era una foarte regulat, cu luni alternative scurte i
lungi. Astfel, din ianuarie pn n decembrie, numrul de zile ale lunilor era,
pentru calendarul roman republican, urmtoarea: 30, 29, 30, 29, 30, 29, 30,
29, 30, 29, 30, i 29, totaliznd 354 zile. El credea c Iuliu Cezar a adugat o
zi fiecrei luni, cu excepia lunii februarie, n total de 11 zile n plus, anul
ajungnd astfel la 365 de zile. O zi suplimentrar putea s fie adugat la
februarie n anii biseci: 31, 29 (30), 31, 30, 31, 30, 31, 30, 31, 30, 31, i 30. El
considera c Augustus a schimbat schema astfel: 31, 28 (29), 31, 30, 31, 30,
31, 31, 30, 31, 30, i 31, dndu-ne astfel modul neregulat al numrului de zile
ale lunilor pe care l avem i n zilele noastre. Motivul ar fi fost dorina ca
lungimea lui Augustus s nu fie mai mic (i inferioar ca importan) lui
Iulius. Dei aceast teorie este rspndit i n prezent, este aproape sigur c
Sacrobosco a greit. O pictur mural, care nfieaz un calendar roman
republican, s-a pstrat pn n zilele noastre, ceea ce confirm faptul c lunile
aveau o lungime neregulat nc mai nainte ca Iuliu Cezar s reformeze
calendarul astfel:29, 28, 31, 29, 31, 29, 31, 29, 29, 31, 29, and 29. De
asemenea, un lucru care nu s-a schimbat la trecerea de la calendarul roman
la cel iulian au fost datele Nonelor i Idelor. n particular, Idele erau pe 15 (sau
pe 13) ale lunilor martie, mai, iulie i octombrie. Acest lucru sugereaz c
lunile menionate mai sus au avut tot timpul 31 de zile n calendarul iulian. n
sfrit, teoria lui Sacrobosco este contrazis de lungimea de 31 de zile a lunii
Sextilis dat de papirusul egiptean din anul 24 .Hr.

Numerotarea anilor
Metoda cea mai folosit de romani pentru identificarea anilor n scopul
numerotrii er s-i numeasc dup cei doi consuli care i inaugurau
consulatul n acel an. Din 153 a. Chr., ei i ncepeau mandatul pe 1 ianuarie,
iar Iuliu Cezar nu a schimbat acest obicei. Anul acela era un an eponim
(botezat cu numele unui magistrat). Anii romani au fost astfel numii pn la
mandatul ultimului consul numit n 541. Romanii numrau mai rar anii de la
fondarea fondarea oraului Roma, ab urbe condita (AUC). Aceast metod era
folosit de istoricii romani pentru determinarea numrului de ani dintre dou
evenimente, nu pentru numirea datei calendaristice. Mai mult dect att,
istoricii foloseau date diferite pentru fondarea Romei. Fasti Capitolini, o
inscripie care conine o list a consulilor, publicat de Augustus, folosea ca
dat a fondrii 752 a. Chr.. Data folosit de Varro, 753 a. Chr., a fost adoptat
de istoricii moderni. Editorii renascentiti adugau data fondrii Romei
manuscriptelor pe care le publicau, dnd falsa impresie c romanii i
numerotau anii. Este de amintit c anul de fondare varronian nu a nceput pe
1 ianuarie, ci n Ziua ntemeietorului 21 aprilie. Acest lucru mpiedica
biserica romana timpurie s srbtoreasc Patele dup 21 aprilie, deoarece
srbtorile de Ziua ntemeietorului erau n dezacord cu sobrietatea Postului
Mare. Pe lng anii consulari, romanii mai foloseau uneori i anii de domnie ai
unui mprat. Anno Diocletiani, numii astfel dup Diocleian, au fost folosii
de cretinii din Alexandria pentru a-i numerota Patile de-a lungul secolului al
IV-lea i al V-lea. n 537, Iustinian a hotrt ca, din acel moment nainte, data
trebuie s includ numele mpratului, indiciunea i numele consulului.
Indiciunea a fcut ca anul Bizantin s nceap pe 1 septembrie. n anul 525,
Dionisie cel Mic a propus sistemul anno Domini, care s-a rspndit treptat n
Europa Occidental cretin, dup ce sistemul a fost adoptat de clugrul
Beda Venerabilul. Anii au nceput s fie numerotai de la anul presupus al
naterii lui Isus, de 25 martie Bunavestirea, pentru ca n curnd aceast
dat s fie schimbat pe 25 decembrie Crciunul, napoi de Bunavestire n
Anglia, pentru ca n Frana anii s fie numrai ncepnd cu ziua de Pate.

Radiatia X

Primele inregistrari de radiatie X solara s-au facut la 6 august 1948, la bordul

unei rachete V-2 ce s-a ridicat la peste 100km. Mai mult de 10 ani Laboratorul
National de Cercetari al Statelor Unite (NRL) ramane singurul implicat in astfel
de cercetari. Rezultatele acestor masuratori cu rachetele au stabilit doua
lucruri importante : ca Soarele este o sursa puternica de radiatie X si ca
intensitatea emisiei X solare este legata de activitatea solara.Prima
confirmare directa a localizarii surselor de radiatie X in coroana solara,
deasupra regiunilor active, a fost obtinuta in timpul eclipsei totale de Soare
din octombrie 1958. In 1960, o data cu obtinerea primei imagini a Soarelui in
radiatie X cu regiunile active solare. Lucrarile teoretice ale lui Elwert din anii
1950 prezinta in paralel cu observatiile, uneori anticipand chiar,
caracteristicile emisiei X a coroanei neperturbate si a condensarilor coronale
mai dense si mai fierbinti. Inregistrarea unor perturbatii bruste in ionosfera
terestra, concomitente cu eruptiile solare puternice, a indreptat atentia
cercetatorilor asupra emisiilor X asociate eruptiilor solare. S-a gasit ca radiatia
X dura creste in timpul eruptiilor de cateva ori, rezultat confirmat , ulterior, de
masuratorile facute cu satelitii artificiali. A urmat apoi deceniul 7, cu primele
imagini in radiatie X obtinute cu telescoape cu incidenta razanta.
Instrumentele pentru detectie s-au perfectionatcontinuu, s-au masurat liniile
spectrale X, polarizarea radiatiei. Misiuni spatiale lansate ulterior pentru studii
ale radiatiei electro-magnetice solare (Skylab, in 1973-1974 si Misiunea
Soarelui Maxim, in 1979-1980) au adus un bogat material si in domeniul
radiatiei X. Soarele este cea mai puternica sursa observata de radiatie X intre
0,5-10keV, cu cel putin trei ordine de marime mai stralucitoare decat Sco X-1.
Studiul radiatiei X solare prezinta interes pentru astronomia in radiatie X din
mai multe motive. In primul rand, fiind steaua cea mai apropiata de Pamant,
Soarele permite studiul detaliat al fenomenelor din atmosfera sa, in scopul
elucidarii naturii proceselor fizice nestationare ce au loc aici. Pentru Soare
sunt posibile observatii concomitente in radiatie X, in UV, in lumina integrala,
in domeniul radio precum si inregistrari de campuri magnetice solare si
particule solare in spatiul interplanetar. Un material atat de bogat este
imposibil de obtinut pentru o alta sursa cosmica de radiatie X. Datele
observationale solare obtinute in radiatie X au revolutionat complet
cunostiintele asupra coroanei solare si coroanelor stelare in general. Daca
pana nu demult, coroana solara era considerata o structura spatiala relativ
omogena, incalzita prin disiparea undelor acustice din zona convectiva, astazi
se stie ca in coroana sunt prezente o serie de structuri bine definite (bucle,
arce) de temperaturi si presiuni diferite ce pot coexista, campul magnetic
constituind izolatorulnecesar si probabil contribuind la incalzirea plasmei
coronale. Soarele este singura sursa de radiatie X pentru care au fost
masurate liniile spectrale de origine termica intr-un larg domeniu de conditii
astro-fizice : densitati electronice de 10 la puterea a VIII-a pana la 10 la
puterea a XII-a /cm cubi si temperaturi de 10 la puterea a VI-a pana la 10 la
puterea a VII-a K. Soarele este o stea din secventa principala, de tip G2, de
varsta medie aproximativ 4,5 miliarde de ani. Este una dintre stelele
reprezentative pentru astrofizica si se evalueaza ca va ramane in starea
actuala inca vreo 5 miliarde de ani. Energia solara provine din reactiile
termonucleare ce au loc in nucleul sau, unde la temperaturi de ordinul a
15x10 la puterea a VI-a K patru nuclee de hidrogen fuzioneaza pentru a
produce un nucleu de heliu cu eliberarea unei energii de 25MeV=4x10 la
puterea minus 12J. Comparand aceasta energie cu luminozitatea Soarelui,
4x10 la puterea 26W, deducem ca pe secunda au loc 10 la puterea 38 astfel
de fuziuni ceea ce inseamna ca 6,4x10 la puterea 11kg de hidrogen se
transforma in heliu in fiecare secunda. In fiecare reactie, 0,7% din masa de
repaus devine energie, deci 4,5 milioane tone de materie solara se transforma
in energie in fiecare secunda. Transportul catre suprafata a acestei energii se
produce prin fotoni care sufera in drumul lor o serie de absorbtii, reemisii,
difuzii, pierzand continuu din energia lor initiala. Astfel fluxul de fotoni emisi
din nucleul solar ca radiatie gama se transforma pe parcurs in radiatie X, apoi
in radiatie ultravioleta (UV) si in final, in lumina vizibila emanata la suprafata
astrului.

Radiotelescop
Salt la: Navigare, cutare

Radiotelescopul Parkes, Alectown, Australia.

Radiotelescopul este un instrument astronomic de msur prevzut cu
antene speciale, folosit la recepionarea i la studierea n domeniul
spectral al undelor radio (cuprinse ntre frecvenele de la civa kHz
pn la 3 GHz) emise de corpurile cereti .

Antena parabolic unic a radiotelescopului de la Arecibo (Porto Rico),

are diametrul de 300m.

Undele radio din univers (mai precis din Calea Laptelui) a fost descoperit n
anul 1932 de fizicianul american Karl Guthe Jansky (1905 - 1950), acest
eveniment a determinat dezvoltarea radioastronomiei.
In cinstea lui a fost denumit unitatea de msur folosit n radioastronomie
(Unitatea Jansky)

Deoarece aceast descoperire pe atunci n-a avut un ecou deosebit n lumea

astronomilor, primul radiorelescop va fi construit n anul 1937 de ctre
inginerul american Grote Reber (1911 - 2002) din Wheaton, Illinois, n cinstea
lui este denumit Grote asteroidul 6886.
In Germania este construit n 1956 primul radiotelescop mobil (cu un
diametru al antenei de 25 m) Stockert (Astropeiler) de lng Eschweiler n
Eifel (din 1999 obiect de muzeu). Cele mai multe radiotelescoape au o anten
din metal parabolic, care joac rolul unei oglinzi concave de a concentra prin
reflexie ntr-un focar undele recepionate. Azi radiotelescoapele constau din
mai multe antene parabolice (engl. Arrays = ordonare, aezare, serie, cmp).
Antenele unui sistem Arrays sunt legate ntre ele, astfel suprafaa fiecrei
antene cumulat constituie o suprafa global mare, avantajul este c pot fi
observat concomitent mai multe obiecte (surse) cereti, azi astfel de
raditelescoape obin imagini comparabile cu imaginile telescopului optic.
Sunt radiotelescope fixe (fixate permanent spre zenit) sau mobile care pot fi
rotite, mrind cosiderabil domeniul de recepie. Calitatea rezultatelor obinute
e influenat numai parial de diametrul antenei, aceast valoare fiind
completat de sensibilitatea instrumentelor care detecteaz impulsurile
primite. In timp ce telescoapele mari pot recepiona unde radio cu lungimile
de und cuprinse ntre metri i civa centimetri, telescoapele mai mici, ca
telescopul IRAM din Spania sau KOSMA din Elveia cu diametrul antenei de 30
m poate recepiona unde care au lungimi de ordinul milimetrilor.
Radiotelescoapele sunt utilizate i la observarea corpurilor cereti, prin
recepionarea datelor emise de sondele spaiale ndeprtate.

Radioteleskop-Array (Ryle Telescope interferometer, Universitatea Cambridge)

Telescoape mai importante

Cel mai mare Radiotelescop fix din lume este telescopul rusesc RATAN 600 din
Republica Karaciai-Cerchez, iar cel mai mare Radiotelescop mobil din lume
(diametrul antenei 100 x 110 m) este Robert C. Byrd Green Bank Telescope
aparinnd Green-Bank-Observatoriums in West Virginia, USA pe locul doi
urmeaz 100 m-Radiotelescop ce aparine institului radioastronomic Max
Planck din Bonn i este amplasat n apropiere de Effelsberg n Eifel, Germania.
Cel mai mare Radiotelescop din categoria milimetrilor de lungimi de und
recepionate este radiotelescopul cu diametrul de 50 m din Puebla Mexic, iar
cel mai mare Radioteleskop-Array este Very Large Array din Socorro, New
Mexico, USA cu 27 de telescoape fiecare cu un diametru de 25 de m
amplasate sub forma literei Y. Un proiect important al radioastronomiei este
stabilirea hidrogenului n univers ca indicator al existenei unei galaxii, n
emisfera sudic acest proiect este deja ncheiat, datele cele mai multe au fost
gsite cu ajutorul Radiotelescopului Parkes din Australia.

Galerie de imagini

Very Large Array, 100-m-

New Mexico Astropeiler de la BadRadiotelescopul Sonda
Mnstereifel-Eschweiler Effelsberg Germania spaial
Germania Lunik-3
Galaxii

Cea mai detaliat imagine a galaxiei M81 arat braele spirale i stelele tinere
de culoare albastruie ce se formez acolo. Credit: NASA, ESA, and The Hubble
Heritage Team (STScI/AURA) La sfitul lunii mai, astronomii americani au dat
publicitii cea mai detaliat imagine a unei galaxii, realizat cu telescopul
spaial Hubble. n imagine se afl galaxia M81 (Messier 81) situat n
constelaia Ursa Major (Ursa Mare). n galaxie se pot observa, pentru prima
dat, stele individuale tinere, de culoare albastr dar i stele btrne, de
culoare roie. Stelele tinere, ce au o vrst de cteva milioane de ani, se afl
situate n braele spirale ale galaxiei. Stelele btrne se gsesc n centrul i n
jurul centrului galaxiei. n imagine se observ aglomerri de setele, numite
roiuri stelare, regiuni cu praf interstelar ce se ndreapt spre centrul galaxiei i
regiuni imense cu hidrogen devenit fluorescent sub aciunea radiaiei stelelor
tinere. Imagine a fost realizat de-a lungul a doi ani, folosindu-se o camer ce
acum nu mai funcioneaz. Imaginea este folosit la studierea locurilor unde
se nasc stele, mai ales c aceast galaxie s-a ciocnit acum 300 milioane de
ani cu alte dou galaxii vecine, NGC3077 i M81. Forma galaxiei M81 este
asemntoare cu cea a galaxiei noastre dar dimensiunile sunt diferite. M81
este puin mai mare iar n centrul ei se afl o gaur neagr de 15 ori mai
masiv dect cea din centrul galaxiei noastre. Situat la 11,6 milioane de ani
lumin deprtare, M81 este una din cele mai strlucitoare galaxii vizibile.
Chiar dac nu se poate observa cu ochiul liber, este accesibil binoclurilor i
telescoapelor mici.

Printre stelele din galaxia M81 se pot vedea alte galaxii, situate la miliarde de
ani lumin deprtare. Acestea sunt nroite din cauz c se observ prin
praful din M81.
Galaxie

NGC 4414, o galaxie n spiral tipic din constelaia Coma Berenices, are un
diametru de aproximativ 56.000 ani lumin i se afl la o distan de
aproximativ 60 milioane de ani lumin fa de Pmnt. O galaxie (de la
rdcina greceasc galaxias [], nsemnnd "lptos", o referin la
Calea Lactee) este un sistem masiv, unit de fore gravitaionale, alctuit din
stele, praf i gaz interstelar, materie ntunecat invizibil i, posibil, energie
ntunecat. [1][2] Galaxiile tipice conin ntre 10 milioane (10 7 - galaxiile pitice)[3]
i un bilion (galaxiile gigante - 1012)[4], sau mai multe stele, toate orbitnd n
jurul unui centru de gravitaie comun. n plus fa de stele singuratice i de un
mediu interstelar subtil, majoritatea galaxiilor conin un numr mare de
sisteme stelare, de clustere stelare i de tipuri variate de nebuloase.
Majoritatea galaxiilor au un diametru cuprins ntre cteva zeci i cteva sute
de mii de ani lumin i sunt de obicei separate una de alta prin distane de
ordinul ctorva milioane de ani lumin. Cu toate c aa numinta materie
ntunecat i energie ntunecat reprezint peste 90% din masa majoritii
galaxiilor, natura acestor componente invizibile nu este neleas bine. Exist
ceva dovezi conform crora n centrul unor galaxii (probabil a tuturora) exist
guri negre imense. Spaiul intergalactic, spaiul dintre galaxii este aproape
vid, avnd o densitate de mai puin de un atom pe metru cub de gaz sau praf.
Probabil c exist mai mult de 1011 galaxii n universul vizibil.

Tipuri de galaxii

Edwin Hubble a clasificat galaxiile n trei grupe: eliptice, spiralate i

lenticulare; n afar de aceste grupe generale mai exist i tipuri
particulare de galaxii, cum ar fi cele neregulate. Cu toate c secvena
Hubble cuprinde toate galaxiile, ea se bazeaz numai pe aspectul
morfologic vizibil, deci poate omite importana anumitor caracteristici ale
galaxiilor cum ar fi rata de formare a stelelor. Galaxia noastr, Calea
Lactee, uneori numit pur i simplu Galaxia (prima liter cu majuscul),
este o galaxie n spiral cu bare de forma unui disc, avnd un diametru
de aproximativ 30 kiloparseci sau 100.000 ani-lumin i o grosime de
aproximativ 3.000 ani-lumin. Ea conine aproximativ 310 11 stele i are o
mas de aproximativ 61011 ori masa Soarelui. La galaxiile spiralate,
braele spiralei au forma asemntoare cu spiralele logaritmice, o
structur care poate rezulta n mod teoretic n urma unei dislocri ntr-o
mas uniform de stele rotative. Asemenea stelelor, braele spiralei se
rotesc i ele n jurul centrului, aceasta ntmplndu-se cu o vitez
unghiular constant. Asta nseamn c stelele se deplaseaz n
interiorul i n afara braelor spiralei. Se crede c braele spiralei sunt
suprafee cu densitate mare. Pe msur ce stelele se mic n interiorul
unui bra, ele ncetinesc, crend astfel o densitate mai mare. Braele sunt
vizibile deoarece densitatea mai mare faciliteaz formarea de stele noi,
deci adpostesc multe stele strlucitoare i stele tinere. Un nou tip de
galaxii, clasificate drept Galaxii Pitice Ultra Compacte, au fost
descoperite n 2003 de Michael Drinkwater de la Universitatea din
Queensland, Australia.

Structuri de proporii mai mari

Puine galaxii exist de unele singure. Majoritatea galaxiilor sunt legate

gravitaional de alte galaxii. Structurile coninnd pn la 50 de galaxii sunt
numite grupuri de galaxii, iar structurile mai mari, coninnd multe mii de
galaxii nghesuite ntr-o arie de civa megaparseci n diametru sunt numite
clustere. Clusterele de galaxii sunt adesea dominate de o galaxie eliptic
gigantic, care, cu timpul, distruge galaxiile satelit din jurul ei i le
incorporeaz. Superclusterele sunt colecii gigantice coninnd zeci de mii de
galaxii, gsite n clustere, grupuri i cteodat individuale. Galaxia noastr
este membr a Grupului Local, pe care-l domin mpreun cu galaxia
Andromeda; per total, Grupul Local conine cam 30 de galaxii ntr-un spaiu de
aproximativ un megaparsec diametru. Grupul Local este la rndul lui parte
component a Superclusterului Virgo, care este dominat de Clusterul Virgo
(din care Galaxia noastr nu face parte).

Gaur neagr
O gaur neagr este un object astronomic nconjurat de o suprafa limit n
care cmpul gravitaional este att de puternic nct nimic nu poate scpa
dup ce a trecut de aceast suprafa orizontul evenimentului. Radiaia
electromagnetic (lumina de ex.) nu poate scpa dintr-o gaur neagr, aa
nct interiorul unei guri negre nu este vizibil, de aici provenind i numele.
Gaura neagr are n centrul ei o regiune cunoscut i ca singularitate". La
suprafaa limit gravitaia este att de mare, nct nici o raz de lumin n-are
energie suficient pentru a ptrunde n afar. Deplasarea gravitaionala spre
rou este la aceast suprafat limit, infint de mare. Viteza de scpare
gravitaional este la suprafaa limit egal cu viteza lumini, aa nct raza
suprafeei limit este egal cu raza traiectoriei circulare, numit raza
Schwarzschild.

Despre gurile negre

Dac raza unei sfere, cu aceeai densitate ca cea a Soarelui, ar depi raza
acestuia ntr-o proporie de 500 la 1, un corp ce ar cdea de la o nalime
foarte mare - infinit - ar avea la contact viteza egal cu viteza luminii.
Lumina este la rndul ei atras de aceeai for, proporional cu masa
inerial a sferei. n consecin toat lumina emis de un astfel de corp ar fi
imediat atras de fora lui gravitaional

John Mitchell 1783, ntr-o lucrare adresat Societii Regale din Anglia

Istoric

O gaur neagr fictiv

1783 n lucrarea lui John Mitchell adreasat Societii Regale din Anglia
se aduce pentru prima oar n discuie ideea unui corp suficient de
mare, capabil s absoarb i lumina.
1796 Matematicianul Pierre-Simon Laplace suine ideea lui Mitchell n
primele doua ediii din cartea Expoziia Sistemului Lumii; dar ideea era
neverosimil n secolul al XIX-lea cnd nc nu se tia c lumina este
 influenat de forta gravitaional (lumina era considerat o und far
mas).
1915 Einstein public Teoria relativitii generalizate, n prealabil
demonstrnd faptul c lumina este influenat de fora gravitaional.
Cteva luni mai trziu Karl Schwarzschild demonstreaz c, cel puin
teoretic, o gaur neagr poate exista. Raza Schwarzschild, obinut ca
soluie Schwarzschild, numit i metric Schwarzchild, este dat de
soluia exact nerotaional a ecuaiei relativitii generalizate, care
este n prezent considerat raza unei guri negre statice sau
nerotaionale (clasice).
1920 Subrahmanyan Chandrasekhar susine c, conform teoriei
relativitii, un corp care nu mai emite radiaii i are masa mai mare
dect o anumit limit (numit limita Chandrasekhar) s-ar prbui n el
nsui (prbuire gravitaional, n interior, asemntoare unei implozii),
deoarece nu ar fi nimic care s mpiedice prbuirea respectiv.
1939 Robert Oppenheimer si H. Snyder emit ideea c stelele mari pot
trece prin prbuiri gravitaionale (prin prbuirea gravitaional se
nelege o prbuire n interiorul ei, ca i cum ea ar fi absorbit de
propria-i gravitaie). Astfel de corpuri au fost cunoscute i sub form de
stele ngheate (prbuirea este scurt iar corpul se nroete n zona
razei Schwarzchild); termenul de ngheat nu se refer la o
temperatur foarte sczut ci la oprirea timpului n sens cosmologic.
1967 Stephen Hawking i Roger Penrose demonstreaz c ideea de
gaur neagr a plecat de la teoria relativitii a lui Einstein iar n unele
cazuri formarea lor este inevitabil. Interesul general crete odat cu
descoperirea pulsarilor (stele care emit un semnal radio regulat).
1976 Stephen Hawking demonstreaz c, odat format o gaur neagr,
ea ncepe s piard din mas radiind energie (radiaie Hawking), ceea ce
intr in contradicie cu fizica cuantic.
2004 Este descoperit un grup de guri negre ce duce la noi teorii privind
distribuia gurilor negre n univers i la concluzia c exist de cinci ori
mai multe guri negre dect s-a presupus pn acum.
o Samir Mathur din Ohio State University, demonstreaz c
modelnd o gaur neagr conform teoriei corzilor, aceasta apare
ca o mare ncurctur de corzi, radiaia Hawking emis de ctre
aceasta avnd i informaii legate de ce este nuntru. Teoria
corzilor susine un model al universului care are la baz corzi mici
vibrante, n loc de particule punctiforme.
Iulie 2004
o n constelaia Ursa Mare este descoperit o gaur neagr gigantic
(Q0906+6930), dimensiunea gurii negre, precum i vrsta sa
aproximativ pot oferi informaii despre vrsta universului.
o Hawking rezolv paradoxul gurilor negre, demonstrnd ca radiaia
emis de o gaur neagr conine informaii referitoare la coninutul
acesteia, dar aceast informaie este foarte greu de descifrat de
ctre om, neavnd nimic n comun cu informaia care a intrat in
gaura neagr.

Aceast for nu se poate explica n fizica clasic i astronomii folosesc teoria

relativitii a lui Einstein ca s explice comportamentul luminii i al materiei
fa de aceast imens for gravitaional. Potrivit relativitii generale,
spaiul din jurul miezului este att de puternic curbat nct atrage i lumina. O
stea de zece ori mai mare dect soarele nostru se poate transforma ntr-o
gaur neagr doar dac se comprim pn la un diametru de aproximativ
90 km sau chiar mai puin. Presupunerile astronomilor spun c mijlocul
galaxiei noastre este o gaur neagr imens.

Und gravitaionalDeocamdata o gaura neagra nu poate fi invinsa deoarece

nu s-a gasit soluatia unei fiinte respectiv un lucru care sa determine energia
sa nu mai poata fi atrasa de o gaura neagra.Alta solutie ar fi sa gaseasca
oamenii de stiinta un obiect care sa nu contina energie,cum ar fi un dop urias
trimis cu ajutorul unei telecomande destul de buna pentru a gasi vibratia
obiectului de la aproximativ 6 ani distant

Calea Lactee

Calea Lactee (din latin Via Lactea, sau greac (Galaxias)), este
galaxia gazd a sistemului nostru solar i a altor aproximativ 200 miliarde de
stele cu planetele lor i peste 1000 nebuloase. Toate obiectele din galaxie
orbiteaz n jurul centrului de greutate al galaxiei numit i centru galactic.
Calea Lactee este un gigant, avnd o mas de circa 750-1000 miliarde ori mai
mare dect a Soarelui i un diametru de aproximativ 100.000 ani-lumin.
Galaxia noastr face parte dintr-un grup format din 3 mari galaxii i un numr
de alte 30 galaxii mai mici, ea fiind a doua ca mrime dup galaxia
Andromeda (M31). Andromeda, situat la aproximativ 2,9 milioane ani lumin
este cea mai apropiat mare galaxie de noi. Cu toate acestea un numr de
aa numite false galaxii se gsesc mult mai aproape de noi, acestea jucnd
un rol de satelii ai galaxiei noastre. Cea mai apropiat dintre acestea se
gasete la 80.000 ani lumin de noi i la 50.000 ani lumin de centrul
galactic. Galaxia noastr are forma unei spirale uriae i braele acestei
spirale conin pe lng altele i materie interstelar, nebuloase i stele tinere
ce iau natere din aceast materie. Pe de alt parte centrul galaxiei este
format din stele btrne concentrate n grupuri cu form sferic. Galaxia
noastr are aproximativ 200 astfel de grupuri dintre care cunoscute nu sunt
dect 150. Aceste grupuri sunt concentrate n special n centrul galactic.
Nucleul i roiurile globulare conin multe stele btrne, cunoscute ca stele de
Populaie II care s-au format din materie cosmic originar. Braele spiralei,
unde se nasc stele noi, conin mai ales stele de vrst medie i tinere,
cunoscute ca stele de Populaie I. Acestea s-au format din materie stelar
reciclat i sunt bogate n metale. Vrsta celor mai vechi stele din Calea
Lactee a fost estimat recent la aproximativ 13,6 miliarde de ani, adic doar
puin mai mic dect vrsta estimat a Universului (13,7 miliarde de ani).

Pmnt
Pmntul (numit i Terra sau Planeta Albastr) este a treia planet ca
distan fa de Soare n sistemul nostru solar, i a cincea ca mrime. Cnd
desemneaz planeta, cuvntul se scrie cu majuscul. Pmntul face parte
dintre planetele interioare ale sistemului solar (planetele aflate n interiorul
centurii de asteroizi). Este cea mai mare planet teluric din sistemul solar, i
singura din Univers cunoscut ca adpostind via (controversele legate de
existena vieii extraterestre continu s existe).\ Pmntul s-a format acum
aproximativ 4,57 miliarde (4,57109) de ani, iar singurul satelit natural Luna,
numit i Selena, a nceput s-l orbiteze puin timp dup aceea, cu 4,533
miliarde (4,533109) de ani n urm1. Suprafaa Pmntului este acoperit n
proporie de 70,8% de ap, restul de 29,2% fiind solid i "uscat". Zona
acoperit de ap este mprit n oceane, iar uscatul se submparte n
continente. De la formarea sa Pmntul a trecut prin numeroase procese
geologice i biologice majore, astfel nct toate urmele condiiilor sale iniiale
au fost terse. Suprafaa exterioar a Pmntului este mprit n mai multe
plci tectonice, care de-a lungul timpului se deplaseaz unele fa de
celelalte. Miezul planetei este activ (fierbinte i lichid), fiind format din
mantaua topit i miezul metalic, generator al cmpului magnetic. Condiiile
atmosferice i de la suprafa, care au permis apariia vieii pe Pmnt, au
fost la rndul lor influenate n mod decisiv de ctre diversele forme de via.
Acestea se afl ntr-o balan ecologic fragil, n permanent schimbare.
ntre Pmnt i restul Universului exist o permanent interaciune. Astfel,
Luna este cauza mareelor. n afar de asta, ea a infuenat continuu viteza
micrii de rotaie a Pmntului. Toate corpurile din jurul globului terestru
sunt atrase spre Pmnt; fora de atracie se numete gravitaie, iar
acceleraia cu care aceste corpuri cad n cmpul gravitaional se numete
acceleraie gravitaional (notat cu "g" = 9,81 m/s 2). Se crede c motivul
apariiei oceanelor a fost o "ploaie" de comete din perioada timpurie a
Pmntului. Impacturile ulterioare cu asteroizi au modificat i ele mediul
nconjurtor ntr-o manier decisiv. Schimbrile de orbit ale planetei pot fi
considerate rspunztoare pentru glaciaiunile produse de-a lungul istoriei,
care au acoperit suprafa terestr cu un strat de ghea. Pmntul nu are ali
satelii naturali n afar de Lun; corpul ceresc Cruithne a fost calificat n mod
greit drept satelit al Pmntului, fiind n realitate un asteroid.
Cometa
Cometa (Pe latin, stella cometa, steaua cu pr), corp ceresc de aparen
nebuloas care se nvrtete n jurul Soarelui.O comet este caracterizat prin
o coad luminoas i lung dar numai n acea parte a orbitei sale n care trece
cel mai aproape de Soare. Apariii a unor mari comete au fost observate ca
fenomene atmosferice pn 1577, cnd astronomul danez Tycho Brahe a
dovedit c sunt corpuri cereti. n sec al XVII-lea Isaac Newton, marele savant
englez, a demonstrat c micrile cometelor se supun la aceleai legi ca
planetele cnd vine vorba de orbit. Comparnd elementele orbitale de la alte
comete, Edmund Halley a artat c: cometa aprut n 1682 este identic cu
cele din 1607 i 1531, i a prezis cu succes ntoarcerea cometei, care a
reaprut n 1758.Apariiile Cometei lui Halley sunt relatate nc din anul 240
.Hr.Cometa lui Halley a trecut pe lng Soare cel mai recent n anul 1986.n
luna Martie a acelui an n timp ce cometa se ndeprta de Soare au fost
surprinse imagini de la transmise de ctre Vega 1 i 2, staii de transmitere
sovietice, de ctre Giotto, lansat de ctre Agenia European pentru Spaiu, i
de pe 2 staii Japoneze.
Compoziia
O comet este format din nucleu, artnd ca o stea privit cu ochiul liber,
nvelit ntr-un nor nebulos numit coam. Astronomul american Fred L. Whipple
a dovedit, n 1949, c nucleul unei comete, care coninea de fapt toat masa
acesteia, este de fapt un bulgre murdar o aglomerare de ghea i praf.
Dovezi, pentu teoria bulgrului, sunt foarte multe. n primul rnd, gazele i
particulele observate n coamele i cozile cometelor sunt cele mai multe din
gazele, moleculele, radicalii, din cele mai obinuite elemente din spaiu:
hidrogen, carbon, nitrogen i oxigen. Radicalii, de exemplu, ai CH, NH i OH
pot fi rupte din moleculele stabile CH 4(metan), NH3(amoniu), H2O(ap), care
pot exista ngheate sau mai complex, sub forma unor compui foarte reci n
nucleul cometei. Alt lucru ce dovedete teoria bulgrului este c cometele
cele mai bine observate deviaz ncet dar cu o mare semnificaie, din punctul
de vedere al micrii gravitaionale Newtoniene. Acest lucru este o dovad
clar c gazele produc o reacie ce are ca efect micarea nucleului astfel nct
s nu mai urmeze calea previzibil. O alt dovad sunt cometele de perioad
scurt, care fiind analizate, au adus alt dovad: cometele pierd din
materialele ce o compun, o concluzie ateptat n cazul structurii propuse de
Whipple.
Capul cometei, incluznd coama ce l acoper, poate s fie mai mare ca
Jupiter sau chiar ca Soarele, n mrime. Poriunea solid din cele mai multe
comete au totui volumul de numai civa kilometri cubici.
Efectele Solare
Cnd o comet se apropie de Soare, cldura solar evapor, sau sublimeaz,
gheaa astfel c aceasta strlucete foarte tare. Apropiindu-se de Soare
cometa mai poate s-i creeze nc o coam sau chiar mai multe, acestea
avnd lungimi de milioane de kilometri n spaiu. De obicei coama cometei
are direcia opus Soarelui, chiar i atunci cnd cometa se ndeprteaz de
Soare. Partea gazoas a coamei este foarte bine structurat, format din
molecule ionizate, incluznd i monoxid i dioxid de carbon. Moleculele de gaz
sunt aruncate de vntul solar, un curent de gaze foarte fierbini, n continuu
scoase de coroana solar, ultima atmosfera a soarelui, la o vitez de 400
km/s. Cometele arat frecvent i coame curbe compuse din praf suflat din
coam de presiunea radiaiilor solare. Cometa plecnd de la Soare, este
pierdut din ce n ce mai puin gaz i praf, i cozile dispar. Unele dintre comete,
cu orbit scurt, au coamele aa de scurte nct sunt practic invizibile. Pe de
alt parte, coada a cel puin unei comete a depit 320 de milioane de
kilometri n lungime. Variaiile lungimilor coamelor, mpreun cu apropierea
dintre Soare i Pmnt, conteaz pentru vizibilitatea cometelor. Pn acum
sunt date despre 1 400 de comete, mai puin de jumtate au fost vizibile
ochiului liber, iar mai puine de 10% erau clar vizibile. Cometele au orbite
eliptice, iar perioadele a peste 200 de comete timpul luat de o comet de a
merge pe orbit a fost calculat. Cometa lui Encke are o perioad de numai
3,3 ani; Cometa lui Donati (cea din 1858) trece odat la 2000 de ani; dar
majoritatea cometelor au o orbit mult mai mare. Majoritatea orbitelor
cometelor sunt att de vaste nct virtual sunt mult mai mari acele comete
care au orbite ce duc afar din sistemul solar, dar astronomii observnd cu
atenie au gsit c ele sunt de asemenea elipse, n ciuda faptului c au o
mare excentricitate, i cu perioade msurate la zeci de milioane de ani. La
sfritul micrii lor, departe de Soare, orbitele multor comete sunt modificate
semnificant de stele, i chiar de efectul total al discului Galactic. Nici o
comet nu s-a apropiat de Soare cu o orbit hiperbolic; asta ar nsemna c
acea comet ar avea origini din afara sistemului solar, dintr-un spaiu
interstelar. Unele comete, oricum, ar putea s plece din sistemul solar, fr s
se ntoarc, din cauza unor mici alteraii ale orbitelor lor din cauza
interaciunii cu gravitaiile altor planete. Astfel de aciuni s-au observat, dar la
scal mic. Aproape 160 de comete de perioad mic au a orbite ce au fost
modificate de planeta Jupiter, i este spus c aparin familiei lui Jupiter.
Perioadele lor sunt de la 3,3 pn la 9 ani sau mai mult.

Ministerul Educaiei i Tineretului

Colegiul Financiar-Bancar
La disciplina: Astronomie

A elaborat: Domentean Andriana

Grupa CI 1102 G

A verificat: Duca Maria

Chiinu 2014