Sunteți pe pagina 1din 12

CUPRINS

Introducere............................................................................................................................
Capitolul I. Delimitri privind stocurile de materiale i caracteristica lor
1.2 Reglementarea

normativ

legislativ

privind

gestionarea

stocurilor

materiale....
Arii de definire a stocurilor de materiale reflectate n diverse surse bibliografice.........
1.1 Structura stocurilor de materiale,caracteristica , recunoaterea i evaluarea lor..................

Capitolul II. Contabilitatea sintetica si analitica a stocurilor de materiale


2.1contabilitatea intrarii stocurilor de materiale ................................
2.3 Perfectarea documentar i contabilitatea ieirilor de materiale...................................
2.2 Evidena materialelor le depozit i n contabilitate........................................................

ncheiere.................................................................................................................
Bibliografie.............................................................................................................
Anexe.......................................................................................................................

de

INTRODUCERE
Contabilitatea i aduce o contribuie deosebit n economie, deoarece, prin ntregul su
coninut, mbin armonios teoria abstract cu realitatea fenomenelor studiate. Prin mecanismul
sistemului de conturi, contabilitatea furnizeaz un sistem de informaii corelat i verificat,
nelsnd loc subectivului i promovnd rigurozitatea i exactitatea n reflectarea fenomenelor
economico-financiare. Realitile actuale ne arat c dezvoltarea economiei de pia i sporirea
gradului de complexitate a acesteia necesit asigurarea unei informaii economice operative i
complete.
Republica Moldova n prezent se afl la etapa unor schimbri de profunzime n sistemul
ei social economic care se caracterizeaz prin crearea relaiilor de pia. Aceste transformri
au condiionat reforme cardinale n sistemul contabil n Republica Moldova viznd n special
introducerea noilor metode de constatare i evaluare a activelor, pasivelor, veniturilor i
cheltuielilor, etc. n acest context, un domeniu de interes major pentru muli ageni economici l
constituie contabilitatea valorilor materiale, Deci, n condiiile economiei de pia, apare
necesitatea de a gsi mijloacele i modalitile cele mai adecvate pentru a efectua evaluarea i
evidena corect a valorilor materiale.
Actualitatea temei studiate. Contabilitatea Stocurilor din punct de vedere teoretic ct i
practic reprezint un domeniu important de cunoatere. Aceasta se explic prin obiectivele
diverse pe care le urmrete n asigurarea integritii patrimoniului i a rezultatelor activitii
entitate. Anume stocurile de mrfuri i materiale reprezint o parte integrant a oricrei activiti
de ntreprinztor.
Gradul de cercetare a temei. Suportul teoretic al proiectului de specialitate l constituie
studiile facute n materie de literatura de specialitate, legi, regulamente precum i internet.
Literatura prezentului denot c nu se poate vorbi de un proces ncheiat n studierea stocurilor de
materiale i a obiectelor de mica valoare i scurt durat, deoarece n procesul complex al
conducerii aceasta prezint o problematica destul de vasta a stocurilor de materii prime si
materiale.
Scopurile i obiectivele lucrrii constau n examinarea i analiza stocurilor de materiale,
reieind din faptul c desfurarea demersul logic al prelucrrilor contabile ce in de operarea
stocurilor de reprezint principalul obiectiv de specialitate din cadrul fiecrei entiti.

Pentru materializarea scopului cercetrii, au fost formulate urmtoarele obiective:


- analiza abordrilor conceptuale privind definiia, funciile i importana stocurilor de materiale
- identificarea structurii i metodelor de evaluare a stocurilor de materiale
- descrierea mecanismului de intrare i ieire a stocurilor de materiale
- argumentarea necesitii desfurrii inventarierii stocurilor de materiale
- formularea recomandrilor aferente rezervelor interne de mbuntire a situaiei economicofinanciare a ntreprinderii.
Obiectul de studiu al lucrrii l constituie FPC Confort SRL. ntreprinderea a fost creat
n anul 1992 i a fost nregistrat cu denumirea de Mebelcik. Au fost arendate ncperi cu o
suprafa de 35 m.p., n care munceau aproximativ 10 persoane. Firma s-a extins treptat,
devenind tot mai cunoscut, iar n anul 1994, la renregistrare, i-a fost atribuit o denumire nou
Confort, n frunte cu directorul general Pavel Bor fondatorul i conductorul firmei.
Din anul 1994 pn n anul 1997, n perioada consolidrii poziiilor ntreprinderii pe piaa
intern, ncepe ptrunderea pe pieele de desfacere din rile vecine.
n 1995 firma a cumprat 5000 m.p. de teren la marginea oraului, n sectorul Buiucani, i
a nceput construcia fabricii proprii.
n aprilie 2008 ntreprinderea a primit certificatul de conformitate a sistemului de
management al calitii cu cerinele standardului internaional EN ISO 9001:2000, certificat de
TUV SERT, pe baza cruia funcioneaz ntregul sistem de producere i comer. n anul 2010
a avut loc recertificarea sistemului confirmndu-se astfel respectarea cerinelor MC ISO 9001:
2008. Pe parcursul a peste 20 ani care s-au scurs de la crearea firmei, conducerea a depus toate
eforturile i a investit mijloace n dezvoltarea fabricii. Dotarea seciilor ntreprinderii cu
echipament modern i de calitate, perfecionarea procesului tehnologic, instruirea i
perfecionarea permanent a cadrelor, utilizarea materiilor prime calitative i ecologic pure
toate acestea au permis obinerea unei caliti nalte a produciei realizate i plasarea pe una
dintre primele poziii printre productorii de mobil capitonat din Republica Moldova.

1.1 Structura stocurilor de materiale i a a obiectelor de mic valoare i scurt


durat, recunoaterea i evaluarea lor.
Stocurile de materiale reprezint produsul activitii de aprovizionare, producere i vnzare,
care depinde de caracteristicile i natura acestora, de condiiile de furnizare i transportare aprovizionare, de asemenea i de strategiile pe care unitatea economic le elaboreaz.
Caracteristica principal a stocurilor de materiale este durata ciclului de utililizare mai
mic de un an, i spre deosebire de celelalte categorii de bunuri aflate n

ntreprindere,

stocurile de materiale se caracterizeaz prin faptul c se consum la prima lor utilizare n


procesul de producie i trebuie nlocuite cu exemplare noi de acelai fel.
n cadrul ciclului de exploatare la FPC Confort SRL stocurile de materiale parcurg mai
multe faze ale circuitului economic din ntreprindere: aprovizionare producere desfacere,
n cursul crora i schimb att forma, ct i coninutul material.
Dup felul activittii desfaurate de unitatea patrimonial, ciclul de exploatare cuprinde
urmtoarele faze:
- pentru unitile patrimoniale productive (creatoare de valori noi) exist fazele de
aprovizionare -- producie desfacere, n care stocurile i schimb att forma ct i coninutul
lor material;
- pentru unitile patrimoniale de desfacere (de comer) ciclul de exploatare cuprinde numai
dou faze aprovizionare desfacere.

Circuitul materialelor la FPC Confort SRL este prezentat n figura 1.1.

Furnizor
autohtoni

Subdiviziuni
de
producie

Seciile de
producie

Depozitul
central
Seciile
auxiliare

Persoane
fizice sau
titularii de
avans

Furnizori
strini

Surs: Elaborat de autor


Schema1.1 Fazele circuitului stocurilor de materiale

n cadrul ciclului de exploatare la FPC Confort SRL stocurile de materiale parcurg mai
multe faze ale circuitului economic din ntreprindere: aprovizionare producere desfacere,
n cursul crora i schimb att forma, ct i coninutul material.
Dup felul activittii desfaurate de unitatea patrimonial, ciclul de exploatare cuprinde
urmtoarele faze:
- pentru unitile patrimoniale productive (creatoare de valori noi) exist fazele de
aprovizionare -- producie desfacere, n care stocurile i schimb att forma ct i coninutul
lor material;
- pentru unitile patrimoniale de desfacere (de comer) ciclul de exploatare cuprinde numai
dou faze aprovizionare desfacere.
Astfel, n cadrul ntreprinderilor de

producie, n faza de aprovizionare activele

circulante sub form de disponibiliti bneti se transform n active circulante sub form de
stocuri de materii prime i materiale consumabile; n faza de producie stocurile de materii
prime i materiale consumabile se transform n stocuri de semifabricate i produse finite; n

faza de desfacere stocurile de semifabricate sunt vndute clienilor, iar n urma decontrilor
cu clienii se transform n active circulante sub form de disponibiliti bneti.
Stocurile de mrfuri i materiale constituie o parte component a activelor curente ale
entitii . n structura acestora, o pondere important o ocup stocurile de materiale, care sunt
destinate fabricrii produselor, prestrii serviciilor, necesitilor comerciale i administrative
ale entitii.
Dup coninutul economic i destinaia lor n activitatea unitii patrimoniale stocurile
sunt individualizate n urmtoarele structuri:
materii prime, care particip direct la fabricarea produselor, regsindu-se n componena lor
integral sau parial, n stare iniial sau transformat;
materiale consumabile sau furnituri ce cuprind materialele auxiliare, combustibili, piesele de
schimb, seminele i materialul de plantat, furajele i alte materiale consumabile care particip
indirect sau ajut activitatea de exploatare fr a se regsi, de regul, n produsul rezultat.
Dup locul n care se afl la un moment dat se deosebesc:
- stocuri proprii stocuri aflate la dispoziia entitii ;
- stocuri aflate n procesul de producie;
- stocuri aflate la teri pentru prelucrare sau pstrare;
- stocuri aflate n drum;
- stocuri ipotecate cu titlul de garanie;
- stocuri aflate n consignaie.
Din punct de vedere al funcionalitii lor, se deosebesc mai multe tipuri de stocuri i anume:
- stocul curent;
- stocul de siguran;
- stocul de pregtire sau condiionare;
- stocul de transit.
O deosebit importan pentru organizarea corect a evidenei stocurilor de materiale
reprezint clasificarea lor dup rolul i destinaia n procesul de producie. FPC Conform SRL
acestei clasificri n structura stocurilor de materiale se cuprind:
a. Materii prime i materiale de baz reprezint baza produciei fabricate, fiindc
particip direct la fabricarea produselor i se regsesc n produsul finit integral sau parial, fie
n starea lor iniial, fie transformate. De obicei, materie prim se consider producia

industriei de extracie (petrol, gaz) sau producia agricol (gru, ln), iar materialele de baz
produsele industriei de prelucrat la FPC Confort SRL (diverse esturi, piele, etc).
b. Materiale auxiliare se consider acele materiale care nu formeaz baza produsului
fabricat, care particip direct sau indirect la procesul de producie, regsindu-se sau nu n
coninutul material al noului produs. Materialele auxiliare au rol diferit

n procesul de

producie, adic ele pot fi consumate de ctre mijloacele de munc sau particip alturi de
materia prim n procesul de transformare a acesteia.
c. Combustibil reprezint o materie auxiliar, ns din

cauza

nsemntii sale

gospodreti se plaseaz ntr-o grup aparte. n funcie de destinaia lui combustibilul poate fi:
tehnologic utilizat n procesul de producie n scopul transformrii

materiilor prime,

materialelor de baz i auxiliare; energetic consumat pentru obinerea energiei necesare


punerii n

micare a unui utilaj; gospodresc care nu

particip direct la procesul de

producie, dar este folosit pentru nclzitul seciilor de producie etc.


e. Ambalaje i materiale pentru ambalat acestea includ materialele folosite n scopul
pstrrii calitii i proprietii lor fizico-chimice ale materialelor pentru transportul de la
productor la consumator i pentru desfacerea produselor. Ambalajele sunt bunuri necesare
pentru protecia materialelor i a mrfurilor n timpul transportrii i depozitrii, sau pentru o
prezentare comercial ct mai bun a acestora. Acestea se refer la ambalajele refolosibile
achiziionate goale sau odat cu materialele i mrfurile cumprate, ambalajele confecionate
de ntreprindere i cele restituite de la clieni n conformitate cu contractele ncheiate cu
acetia.
n schimb ambalajele i materialele de ambalat fabricate n seciile de producie ale entitiii
pentru a fi vndute, fac parte din categoria produselor finite.
f. Piese de schimb sunt destinate pentru efectuarea reparaiilor, schimbarea pieselor uzate,
instalarea unor aparate de producie.
g. Materiale de construcie se folosesc n procesul de producie, la lucrrile de montaj
pentru obinerea materialelor i pieselor de construcie, unele pri de cldiri etc.,
h. Alte materiale includ deeurile de producie deeuri recuperabile de la rebut, valori
materiale obinute din demontarea strungurilor.

Clasificarea materialelor prezentat mai sus are mare importan pentru calcularea
normelor de stocuri, elaborarea planului de aprovizionare, pentru structura costurilor,
precum i pentru contabilitatea sintetic i analitic.

Pentru organizarea raional a contabilitii i exercitarea controlului asupra folosirii


materialelor n procesul de producie n legtur cu sortimentul lor bogat, ntreprinderile de
producie utilizeaz o clasificare mai amnunit a materialelor, din punct de vedere al
nsuirilor lor fizice i chimice. Dup acest criteriu materialele trebuie clasificate pe categorii
de materiale, pe grupe, subgrue i clase,n aa fel nct n interiorul unei grupe s figureze
materiale cu nsuiri comune. n vederea organizrii operaiilor de aprovizionare, pstrare i
utilizare a materialelor, pe baza acestei grupri trebuie ntocmit o list a tuturor materialelor
folosite de ntreprindere, care este cunoscut sub denumirea de Nomenclator de materiale.
Acest
gruparea

nomenclator servete pentru identificarea cu uurin a fiecrui material, pentru


materialelor dup rolul lor n procesul

de

producie, de

asemenea pentru

simbolizarea materialelor. n nomenclator materialele se trec pe categorii, grupe, subgrupe,


clase i fiecrui material i se atribuie un simbol.
La ntocmirea documentelor cu privire la micarea materialelor, la organizarea evidenei
operative la depozite i a evidenei contabile analitice se ine cont n mod obligatoriu de
Nomenclatorul de materiale. n toate documentele de eviden materialele sunt indicate att
prin denumire, ct i codul lor, aa cum sunt prevzute n nomenclator.
Recunoaterea stocurilor de materiale, i aa cum este definit n Cadrul general pentru
ntocmirea i prezentarea situaiilor financiare, este procesul ncorporrii n

bilan sau n

contul de profit i pierdere a unui element care ndeplinete criteriile de recunoatere. Acest
proces implic descrierea n cuvinte a elementului

respectiv i

asocierea unei anumite

sume, precum i includerea sumei respective n totalul bilanului sau al contului de profit i
pierdere.
n calitate de elemente de natura activelor, stocurile de materiale i sunt recunoscute n
condiiile care se respect simultan prevederile a dou criterii:
- este probabil ca orice avantaj economic viitor asociat s intre sau s ias n sau din
ntreprindere;

- elementul s aib un cost sau o valoare care s poat fi evaluat n mod credibil.
1.

Primul criteriu se refer la gradul de incertitudine n realizarea unor beneficii viitoare

asociate unui element. Evaluarea gradului de incertitudine menionat ia n calcul informaia


disponibil n

momentul ntocmirii

rapoartelor financiare. n ce

privete beneficiile

economice viitoare ncorporate n active, acestea reprezint potenialul de a contribui, direct


sau indirect, la fluxul de numerar i echivalentul de

numerar ctre ntreprindere. Acest

potenial poate fi unul productiv, fiind parte a activitilor de exploatare ale entitii. De
exemplu, stocurile de materiale sunt utilizate de ntreprindere, de obicei, pentru a produce
bunurile sau pentru a presta servicii, capabile s satisfac dorinele sau necesitile clienilor.
Din aceste consi- derente clienii sunt dispui s plteasc pentru a le obine, contribuind
astfel la fluxul de numerar al entitii. Numerarul n sine confer un avantaj entitii, ntruct
permite controlul celorlalte resurse.
Deci, avantajele economice viitoare ncorporate n active, ct i n stocuri, pot intra n
ntreprindere n mai multe moduri, cum ar fi:
- utilizarea separat sau mpreun cu alte active pentru prestarea de servicii sau utilizarea
produciei de bunuri destinate vnzrii;
- schimbul cu alte active;
- utilizarea pentru decontarea unei datorii.
2. Al doilea criteriu de recunoatere a activelor de natura stocurilor de materiale l
reprezint credibilitatea evalurii efectuat conform prevederilor Cadrului general referitoare
la credibilitatea ca o caracteristic calitativ a situaiilor financiare. De regul, acest criteriu
este satisfcut deoarece la intrarea stocurilor de materiale costul este identificabil n mod cert.
n multe cazuri ns, costul sau valoarea trebuie estimat, folosirea unor estimri rezonabile
constituie o parte esenial n elaborarea situaiilor financiare i nu influeneaz credibilitatea
lor. Atunci cnd nu poate fi realizat o estimare rezonabil, elementul nu este nscris n bilan
sau n contul de profit i pierdere.
Dup prerea autorului, momentele n care se realizeaz
materiale sunt urmtoarele: la achiziie, la obinerea din

recunoaterea stocurilor de

producie proprie, la aport la

capitalul social sau la primirea prin donaie i subvenii guvernamentale etc.

Stocurile de materiale achiziionate se constat n contabilitate, indiferent de achitarea


contravalorii acestora, cu condiia existenei obligatorii a documentului

primar nsoitor

(factura de expediie, factura fiscal, actul de achiziie, bonul de intrare etc.).


Potrivit prevederilor S.N.C. 2 Stocuri de mrfuri i materiale, valoarea stocurilor de
materiale vndute se recunoate drept cheltuial a perioadei n care se determin veniturile
din aceste vnzri. Aceasta asigur concordana veniturile obinute i cheltuielile efectuate.
Stocurile de materiale constituie o parte considerabil a activelor curente, de aceea
reflectarea i evaluarea lor n rapoartele financiare au o importan deosebit pentru analiza
activitii economico-financiare a entitii.
Evaluarea stocurilor de materiale n contabilitatea curent i n situaiile finan- ciare ale
entitii se face dup normele de evaluare elaborate n acord cu

principiile contabile

fundamentale i cu Standardele Naionale de Contabilitate.


Potrivit prevederilor actelor normative n vigoare, evaluarea stocurile de materiale vizeaz
4 momente diferite:
- la intrarea n patrimoniu (evaluare iniial);
- la ieirea sau darea n consum (evaluarea curent);
- la inventariere;
- la data ntocmirii rapoartelor financiare (evaluare de bilan) .
Valoarea de intrare a stocurilor de materiale se stabilete astfel:
- preul de cumprare a stocurilor de materiale;
- taxele vamale aferente stocurilor importate i alte taxe nerecuperabile;
- cheltuielile de transport - aprovizionare i alte cheltuieli accesorii de achiziionare.

Elementele ce formeaz costul stocurilor de materiale i snt reflectate n figura 1.2.

Costul
stocurilor de
materiale
Cheltuieli de achiziionare

Cheltuieli de prelucrare

1.valoarea cumprturilor

Alte cheltuieli

1.consumuri directe de
retribuire a muncii

1.incluse n stocurile de
materiale

2.neincluse n

4. taxele vamale

2.consumuri indirecte de
producie variabile

5. alte impozite i taxe

i constante

2.cheltuieli de transport
3.serviciile terilor

stocurile de materiale

Surs: Elaborat de autor


Figura 1.1 Elementele ce formeaz valoarea de intrare a stocurilor de materiale

Metodele de evaluare curent la ieirea stocurilor de materiale ntlnite n literatura de


specialitate sunt urmtoarele:
a. metoda costului mediu ponderat;
b. metoda primei intrri primei ieiri (FIFO);
c. metoda vnzrilor cu amnuntul.
Costul stocurilor de materiale cuprinde cheltuielile de achiziionare, cheltuielile pentru
prelucrare i alte cheltuieli aferente stocurilor de materiale la locul pstrrii i n starea de
utilitate.
Valoarea realizabil net reprezint preul probabil de vnzare al stocurilor ce ar putea
fi obinut pe parcursul desfurrii normale a activitii economice ordinare, mai puin
costurile estimate pentru finalizarea bunului i costurile necesare vnzrii.

Costul stocurilor nu este recuperabil dac acele stocuri au suferit deteriorri, au fost
uzate moral, integral sau parial, sau preurile lor de vnzar s-au diminuat. Totodat, costul
stocurilor poate s nu fie acoperibil, n condiiile care costul estimat, necesar pentru
realizarea vnzrii, a crescut.

Prin urmare, evaluarea stocurilor de materiale la valoarea realizabil net se efectueaz


atunci cnd aceasta este sub cost, adic n cazuril cnd:
1. preul de vnzare al stocului s-a diminuat ori a crescut costul estimat pentru
finalizarea sau vnzarea produsului;
2. a fost uzat parial sau integral;
3. a suferit deteriorri pariale;
4. cheltuielile rmase de efectuat la comercializarea stocurilor s-au majorat.
Aplicarea corect a regulilor de evaluare a stocurilor de materiale exercit o influen
activ asupra patrimoniului entitiin i a rezultatelor financiare a ei.

S-ar putea să vă placă și

  • Presentation Transnistria
    Presentation Transnistria
    Document8 pagini
    Presentation Transnistria
    Andriana Domentean
    Încă nu există evaluări
  • Intre Limba Si Cultura Exista o Reciprocitate: Limba Ajuta Cultura Si Cultura Ajuta Limba. Limba - Comoara Cea Mai de Preţ A Unui Popor
    Intre Limba Si Cultura Exista o Reciprocitate: Limba Ajuta Cultura Si Cultura Ajuta Limba. Limba - Comoara Cea Mai de Preţ A Unui Popor
    Document2 pagini
    Intre Limba Si Cultura Exista o Reciprocitate: Limba Ajuta Cultura Si Cultura Ajuta Limba. Limba - Comoara Cea Mai de Preţ A Unui Popor
    Andriana Domentean
    Încă nu există evaluări
  • Ypi 27 DMG 8 I
    Ypi 27 DMG 8 I
    Document7 pagini
    Ypi 27 DMG 8 I
    nadejda
    Încă nu există evaluări
  • Ion Druta
    Ion Druta
    Document2 pagini
    Ion Druta
    Andriana Domentean
    Încă nu există evaluări
  • Caract
    Caract
    Document8 pagini
    Caract
    Andriana Domentean
    Încă nu există evaluări
  • Sania
    Sania
    Document2 pagini
    Sania
    andrianadomentean21
    Încă nu există evaluări
  • Evolutia Relatiilor Internationale in Anii 70-90 Al Secolului XX-lea
    Evolutia Relatiilor Internationale in Anii 70-90 Al Secolului XX-lea
    Document2 pagini
    Evolutia Relatiilor Internationale in Anii 70-90 Al Secolului XX-lea
    Andriana Domentean
    Încă nu există evaluări
  • Limba Si Cultura
    Limba Si Cultura
    Document6 pagini
    Limba Si Cultura
    Andriana Domentean
    Încă nu există evaluări
  • Grigore Vieru
    Grigore Vieru
    Document4 pagini
    Grigore Vieru
    Andriana Domentean
    Încă nu există evaluări
  • Problema Lichidarii Analfabetismului
    Problema Lichidarii Analfabetismului
    Document10 pagini
    Problema Lichidarii Analfabetismului
    Andriana Domentean
    Încă nu există evaluări
  • Caracterizare
    Caracterizare
    Document1 pagină
    Caracterizare
    Andriana Domentean
    Încă nu există evaluări
  • Contabilitate
    Contabilitate
    Document12 pagini
    Contabilitate
    Andriana Domentean
    Încă nu există evaluări
  • Limba Si Cultura
    Limba Si Cultura
    Document6 pagini
    Limba Si Cultura
    Andriana Domentean
    Încă nu există evaluări
  • Portofoliu
    Portofoliu
    Document31 pagini
    Portofoliu
    Andriana Domentean
    Încă nu există evaluări
  • Chimie
    Chimie
    Document13 pagini
    Chimie
    Andriana Domentean
    Încă nu există evaluări
  • Chimie
    Chimie
    Document5 pagini
    Chimie
    Andriana Domentean
    Încă nu există evaluări
  • Malai Ana
    Malai Ana
    Document59 pagini
    Malai Ana
    Andriana Domentean
    Încă nu există evaluări
  • Intreb 20
    Intreb 20
    Document2 pagini
    Intreb 20
    Andriana Domentean
    Încă nu există evaluări
  • Intreb 17
    Intreb 17
    Document1 pagină
    Intreb 17
    Andriana Domentean
    Încă nu există evaluări
  • Geografia
    Geografia
    Document2 pagini
    Geografia
    Andriana Domentean
    Încă nu există evaluări
  • Prelucrarea Inf
    Prelucrarea Inf
    Document2 pagini
    Prelucrarea Inf
    Andriana Domentean
    Încă nu există evaluări
  • Ipoteze
    Ipoteze
    Document4 pagini
    Ipoteze
    Andriana Domentean
    Încă nu există evaluări
  • Organizarea Contabilitatii in Ramura Comertului
    Organizarea Contabilitatii in Ramura Comertului
    Document36 pagini
    Organizarea Contabilitatii in Ramura Comertului
    Delly_Fands
    Încă nu există evaluări
  • Intreb 16
    Intreb 16
    Document2 pagini
    Intreb 16
    Andriana Domentean
    Încă nu există evaluări
  • Intreb 13
    Intreb 13
    Document1 pagină
    Intreb 13
    Andriana Domentean
    Încă nu există evaluări
  • Intreb 15
    Intreb 15
    Document1 pagină
    Intreb 15
    Andriana Domentean
    Încă nu există evaluări
  • Intreb 18
    Intreb 18
    Document1 pagină
    Intreb 18
    Andriana Domentean
    Încă nu există evaluări
  • Intreb 19
    Intreb 19
    Document1 pagină
    Intreb 19
    Andriana Domentean
    Încă nu există evaluări
  • Intreb 12
    Intreb 12
    Document2 pagini
    Intreb 12
    Andriana Domentean
    Încă nu există evaluări
  • Intreb 14
    Intreb 14
    Document1 pagină
    Intreb 14
    Andriana Domentean
    Încă nu există evaluări