1. Vitoria Lipan este presonaj principal pozitiv al romanului Baltagul de M. Sadoveanu.

Romanul poate fi
considerat cartea acestei eroine care se individualizeaz printr-o serie de trsturi distincte. Vitoria
impresioneaz prin frumuseea ei fizic: avea aproape 40 de ani, prul castaniu i ochi cprui. Femeia
nu mai era tnr, dar avea o frumusee neobinuit n privire. Ochii ei luceau ca ntr-o uoar cea n
dosul genelor lungi. Privirea ei dus departe era un semn al gndurilor care o copleeau. nfiarea fizic
a eroinei ilustreaz ngrijorarea pentru tcerea soului ei i prefigureaz zbuciumul sufletesc ce o va stpni pn la
descoperirea i pedepsirea ucigailor lui Lipan. Femeie aspr, Vitoria este o gospodin harnic i priceput care i
conduce cu mult pricepere gospodria mai ales c soul este deseori plecat; ea tie pe de rost ce produse mai are
de vnzare, se tocmete cu cei care vin s cumpere, sau merge chiar ea la cmpie s vnd din produse.

Vitoria este ordonat i nzestrat cu un deosebit sim practic; astfel, nainte de plecare, ea i ornduiete toate
treburile nct niciunul dintre amnunte nu-i scap; prevztoare vinde din produse, duce peste noapte baniila preot
pentru a nu fi prdat i contient de pericolele care-i pndesc pe drum, i face lui Gheorghi un baltag pe care
preotul l sfinete, iar pentru sine i ia puca pe care s-o foloseasc n caz de nevoie.

Vitoria este o femeie credincioas, ea respect obiceiurile strmoeti; astfel, nainte de a pleca se consult cu
preotul, merge la Mnstirea Bistria unde se roag la icoana Sfintei Ana, ine post dousprezece vineri, se
spovedete, se mprtete, face daruri bisericii, respect tradiiile att n cazul botezului i al nunii ntlnite n drum
spre Dorna, ct i n cazul pomenirii i nmormntrii lui Lipan. Femeia este superstiioas deoarece crede n vise, n
semne, n descntece i n vrji, motiv pentru care se duce la baba Maranda, vrjitoarea, pentru a afla despre soul
ei.

Visul n care Lipan apare ntors cu spatele trecnd peste o ap neagr i cntecul cocoului ntors ctre poart i dau
certitudinea c soul ei a fost ucis. Eroina se caracterizeaz prin luciditate i stpnire de sine cci pleac mpreun
cu Gheorghi n cutarea lui Nechifor, ea dndu-i seama c acesta are nevoie de mintea i experiena ei de via.
Vitoria are o inteligen ieit din comun pe care i-o manifest n diverse mprejurri: n primul rnd reuete s-i
conving fiul de necesitatea plecrii la drum i n al doilea rnd, culege cu abilitate informaii de la cei din jur pe care
i trage de limb, dovedindu-se foarte priceput n descifrarea sufletului oamenilor pe care i intlnete n drumul spre
Dorna.

Felul ei de a vorbi dovedete faptul c este inteligent: uneori ea apeleaz la proverbe i zictori (Cine nu cearc,
nu izbutete), alteori apeleaz la umor li ironie, iar n unele cazuri vorba ei devine ascuit i ntrebtoare. Cu toate
greutile ntmpinate n drumul su, ea dovedete tenacitate, drzenie i voin de nenfrnt deoarece nu renun la
scopul propus. Spiritul ei justiiar nvinge i o dat scopul atins, Vitoria va reveni la vechile ndeletniciri, cci viaa
merge nainte.

2. Caracterizarea Vitoriei Lipan

Romanul Baltagul este o capodopera a creatiei sadoveniene. Inspirat din

balada Miorita, cu o actiune mai complexa decat a acesteia, romanul largeste
viziunea asupra satului si taranului roman.

Vitoria Lipan este personajul principal al operei, deoarece este prezenta in

toate momentele actiunii si polarizeaza in jurul ei toate celelalte personaje.
 Muntenca de la Magura Tarcaului, ea traieste viata aspra a oamenilor de la
munte, devenind un tip reprezentativ pentru aceasta lume arhaica. Pentru
caracterizarea ei, autorul foloseste o diversitate de procedee artistice: direct, prin
descriere, prin parerea celorlalte personaje sau indirect prin fapte, prin atitudine,
prin relatia cu celelalte personaje sau prin felul de a vorbi.

Portretul fizic, realizat in expozitiune, surprinde elemente ce infatiseaza

frumusetea fizica, dar si trairea interioara a eroinei: avea ochii caprui, aprigi si
inca tineri, ce cautau zari necunoscute. Infatisarea fizica prezinta ingrijorarea
femeii pentru intarzierea sotului ei plecat la Dorna sa cumpere oi.

Portretul moral este cel al unui personaj exponential care sintetizeaza

trasaturile omului simplu. Ea este o femeie harnica si priceputa, care stie a aiba
grija de gospodarie in timp ce sotul ei este plecat. Inainte de a porni in cautarea lui,
ea oranduieste totul cu o exactitate demna de invidiat. Mai intai, vinde produsele si
duce peste noapte banii la preot pentru a nu fi pradata. Fiind constienta de
pericolele care ii pandesc pe drum, Vitoria ii face un baltag lui Gheorghita, pe care
preotul il sfinteste, iar pentru sine ia pusca pe care sa o foloseasca in caz de nevoie.

Vitoria este o femeie credincioasa si respecta cu sfintenie datinile si

obiceiurile stramosesti.. Inainte de a pleca, femeia cere sfatul parintelui Daniil,
merge la manastirea Bistrita unde se roaga la icoana Sfintei Ana, tine post
paisprezece zile, se spovedeste, se impartaseste si face daruri bisericii.

In popasurile de la Farcasa, Borca sau de la Cruci, Vitoria respecta

ceremoniile la care asista. In acelasi timp, ea reuseste sa-si pastreze sufletul curat
si sa-si ascunda durerile si framantarile personale, inchinand un pahar in cinstea
mirilor. Vitoria Lipan este o femeie superstitioasa, deoarece ea crede in vise si in
semne rau prevestitoare cu privire la soarta lui Nechifor. Astfel, cel dintai vis care
a impuns-o si a tulburat-o il arata pe sotul ei

calare cu spatele intors catre ea. Altadata l-a visat rau, trecand calare o apa
neagra.

Femeia intelege in egala masura si semnele naturii. Ea stie ca se schimba

vremea deoarece dumbravencile zboara in carduri sub soare. Eroina este
inzestrata cu o inteligenta diabolica, pe care si-o manifesta intr-o diversitate de
imprejurari. Pe tot parcursul drumului, Vitoria da dovada de istetime, ascultand si
culegand informatii de la cei care l-au cunoscut pe sotul ei. Ea dovedeste o mare
pricepere in descifrarea sufletului oamenilor: Eu te cetesc pe tine, macar ca nu stiu
carte sau toate pe lumea asta arata ceva. Cu toate greutatile intampinate in
drumul sau si in investigatiile facute, Vitoria dovedeste tenacitate, darzenie si
vointa, deoarece nu se linisteste pana nu descopera adevarul.

Spirit justitiar, Vitoria regizeaza magistral in scena demascarii vinovatilor

la praznicul de inmormantare. Cu o logica impecabila, prin vorbe intepatoare si
aluzive, ea ii constringe pe faptasii crimei sa marturiseasca adevarul. Datoria fata
de barbatul ucis fusese implinita cu muchia baltagului in frunte asupra ucigasului
de catre Gheorghita. Pentru Vitoria, datoria crestineasca se afla inainte de toate.
Datina inmormantarii si pedepsirea ucigasilor vin dintr-o etica straveche a
poporului: cine ucide om nu se poate sa scape de pedeapsa Dumnezeiasca.

Vitoria Lipan ii uimeste pe cei din jurul sau prin insusirile sale deosebite si
de aceea celelalte personaje isi exprima punctul de vedere apreciindu-i calitatile.
Gheorghita gandeste cu uimire mama asta trebuie sa fie fermecatoare, cunoaste
gandul omului. La randul sau, Calistrat Bogza este la fel de uimit de exactitatea cu
care Vitoria a reconstituit totul. De aceea, fiind pe moarte, el isi recunoaste fapta:
Sis a se stie ca a fost intocmai cum a aratat femeia mortului. La sfarsitul
romanului, dupa incheierea praznicului, Vitoria si Gheorghita isi reiau problemele
vietii cotidiene. Vitoria este un personaj complex, contradictoriu si viu ca insasi
viata.

3. Mihail Sadoveanu este cel mai mare povestitor artist al literaturii

romanesti, el afirmand ca poporul a fost parintele meu literar.

Romanul Baltagul este un adevarat poem al naturii si al sufletului

omului simplu, o <<Miorita>> in dimensiuni mari(George Calinescu),
reprezentand una din culmile cele mai inalte ale creatiei sadoveniene si
poate fi comparat cu o adevarata epopee a vietii pastoresti.

Eroina acestuia este Vitoria Lipan, un tip de munteanca de prin partile

Tarcaului si Valea Bistritei, o fire voluntara si mai ales neinduplecata in
hotararile ei, dictate parca de un destin de crud. La mijloc sta dorinta sa
apriga de a stabili adevarul cu privire la moartea naprasnica a sotului si de a
face dreptatea cuvenita, comform unor legi nescrise, stravechi, mai tari dect
cele impuse de lumea civilizata; Baltaguldevenind romanul unui suflet de
munteanca(Perpessicius).

Figura reprezentativa de erou popular, Vitoria intruneste calitati

fundamentale ale omului simplu care se inscriu in principiile etice pe care le
apreciaza cel mai mult poporul roman: cultul adevarului, al dreptatii, al
respectarii legii stramosesti si al datinei. Ea nu este o individualitate, ci un
exponent al sperantei(G.Calinescu)

Prin intermediul caracterizarii directe, autorul ii schiteaza portretul

fizic: ochii ei caprii, in care parca se rasfrangea lumina castanie a parului.
Personificarea ei erau dusi departe sugereaza fatul ca Vitoria era
ganditoare, ea amintindu-si de povestile sotului ei si de discutiile lor,
deoarece el acum era departe si ii simtea lipsa.

Indirect, prin intermediul faptelor sale, fusul se invartea harnic, dar

singur deducem ca era o femeie harnica, insa a carei atentie fusese rapita
deoarece suferea ca este singura si astfel incerca sa patrunda pana la el.
Dragostea pentru el nu incetase nici o clipa era dragostea ei de 20 si mai
bine de ani. Asa-i fusese drag in tinereti Lipan, asa-I era drag si acum. Desi
era usor banuitoare, ea avea simtul adevarului si al realitatii, bazat pe
increderea in barbatul ei.

Nechifor, sotul ei, spunea ca era asa de apriga si de indarjita, calitati

care reies si mai tarziu, prin atitudinea ei fata de domnul David, negustorul,
care ramane profund impresionat de eaDaca n-as fi ovrei si insurat, si
munteanca asta n-ar avea sot, intr-o saptamana as face o nunta.

Munteanca este o buna mama care-si educa cu exigenta copii

(scrisoarea, tinuta Minodorei, curatenia, harnicia), pastrand si transmitand
obiceiurile stamosesti. Insa ea are atitudini diferite fata de Gheorghita si de
Minodora, baiatul fiind preferatul ei: maica-sa il ocotea si-l apara ed cate
ori in ochii lui Lipan apareau nuori de vreme rea,Gheorghita era numele
care-I placuse Vitoriei, caci era numele cel adevarat si tainic al lui Nechifor
Lipan.

Prin intermediul faptelor sale, prin faptul ca ea calarea barbateste pe

calul din frunte, deducem ca ea era stapana pe puterea si forta ei
barbateasca. Tot prin intermediul caracterizarii indirecte, aflam ca Vitoria
este o femeie simpla, fara carte deoarece ea merge la parintele Daniil pentru
a-I trimite o scrisoare fiului sau, Gheorghita, care era cu oile la iernat si
pentru a I se confesa, deoarece este foarte ingrijorata ca au trecut 40 de zile
de cand sotul ei a plecat de acasa si nu a primit nici o veste de la el Stie ca-l
doresc si nici eu nu I-am fost urata. Prin intermediul autocaracterizarii,
Vitoria recunoaste cu o nota ironica ca desi-s femeie proasta, am
numarat

Foarte superstitioasa, ca orice femeie din popor, ea este cunoscatoare

a interpretarii viselor si a semnelor naturii si crede in vraji, astfel mergand la
baba Maranda. Ea crede in Dumnezeu si are speranta ca forta divina
vegheaza asupra tuturor oamenilor. Avusese un vis in care l-am visat rau,
trecand calare o apa neagra.Era cu fata in colo, fapt ce inseamna ca sufletul
sotului ei se ridicase la Cer si ca-l pierduse.

Ca mijloace de expresivitate artistica, autorul foloseste epitetul glas

de dulceata pentru a caracteriza vocea suava a ei, cu care si-a fermecat
sotul.

Incepe sa devina pesimista: presimte moartea barbatului ei deoarece

sufletul ii transmite aceasta stare.

Gheorghita este uimit de puterea mamei lui care-I citeste ganduri-le,

spunandu-si Mama asta trebuie sa fie fermecatoare.
 Amintindu-si iarasi de Lipan, ea ofta cu naduf, fapt ce simbolizeaza
nesiguranta:in inchipuirea ei, banuiala care inrase intr-insa era un vierme
neadormit. Prin intermediul caracterizarii indirecte aflam ca Vitoria se
interiorizeaza (se desfacuse incet-incet de lume si intrase oarecum in sine
si tot o data sarbatorile I-au fost pentru prima data straine si indepartate,
ea insa se socotea moarta, ca si omul ei care nu era langa dansa. Nu are
liniste si ziua si noaptea eu nu ma gandesc la alta si, in mod direct, ea era
plina de ganduri, de patima si de durere, fiind sigura ca I s-a intamplat
ceva la care ma ingrozesc a gandi.

Spiritul ei de dreptate innascut rezulta din hotararea ei de a pleca in

cautarea adevarului, deoarece ea fara el simte ca nu poate trai, insa vrea ca
totul sa fie lasat in ordine in proprietati, in lipsa ei. Astfel incepe sa se
pregateasca, atat fizic cat si spiritual: face un baltag, il sfiinteste, tine post sa
se purifice, se inchina la Icoana Sfiintei Ana, vorbeste cu ciobanii, il
pregateste pe Mitrea sa aiba grija de gospodarie.

Vitoria este o combinatie a traditilor arhaice cu tendintele moderne

deoarece, simtind ca si-a facut datoria fata de lumea arhaica, ea merge la
autoritati.; astfel incercand totul.

Fiind sigura ca sotul ei este mort, este hotarata sa gaseasca ucigasii

barbatului ei, incoltind din nou in sufletul ei, dupa o lunga perioada de timp,
speranta. Incepe metamorfoza ei, intrucat se preface, la hanul lui Donea,ca-l
cauta pentru ca ii era dator cu niste bani. Nimeni nu poate sari peste umbra
lui, spunea razand Nechifor Lipan. Femeia trece peste aceasta umbra,
dobandind lumina adevarului si dreptatii implinite.

Este o fire ganditoare, intre ea si barbatul sau creandu-se o tainica

legatura spirituala.Astfel, acasa la domnul David, la Calugareniincearca sa-l
opreasca pe Lipan si sa-I intoarca spre ea obrazul, ca sa I-l ceteasca. El era
insa tot mai in fund. Metafora peste el se revarsau ape de primavara
reprezinta sufletul lui care se ridica la ceruri si, gandinsu-se la aceasta
posibilitate, ea capata putere si curaj sa continue cercetarile, insa nu
neaparat ca sa-l gaseasca, era constienta de faptul ca el nu mai este in
viata, ci sa-I razbune moartea.

Spiritul de intuitie n-o inseala si devine mai increzatoare cand

descopera ca acesta este drumul pe unde a trecut Nechifor. Prin intermediul
caracterizarii indirecte, prin fatul ca varsa o picatura din pahar inainte sa
bea, ea indeplineste traditia si credinta stramoseasca. Gandirea sa este
exacta, stabilind locul pe unde a trecut sotul sau.

Respectand traditiile si sentimentele oamenilor, ea se opreste la Borca

la un botez si apoi la o nunta la Cruci. Acest e intamplari o nelinistesc
deoarece isi imagineaza ca urmeaza moartea, dand dovada de inteligenta.

Spiritul profund al adevarului o determina sa gaseasca intocmai drumul

parcurs de cei trei. Semnele ce i se arata sunt indelung gandite, un vis
risipeste o indoiala si aduce alta; ea cauta confirmarile in lumea din jur.
Sadoveanu regizeaza magistral invazia derutei femeii.(Z. Singcorzan)
 Pentru Vitoria datoria crestineasca se afla inainte de toate. Ea trebuie
sa-si scoata barbatul din rapa, sa-l ingroape in `tintirim`,sa nu ramaie intre
lupi, sa-l aduc intre crestini. Datina inmormantarii si pedepsirea ucigasilor
vin dintr-o etica straveche a poporului cine ucide un om nu poate sa scape
de pedeapsa Dumnezeiasca. Blastamat este sa fie urmarit si dat pe fata.
Dator este sa-l urmareasca omul, randuit este sa-l urmareasca fiarele si
dobitoacele.

In comportamentul Vitoriei se cuprinde o intreaga filozofie a

vietii(asemenea ciobanului din Miorita), un echilibru si o masura in toate,
fara nici o tanguire, mostenita din asprimea vietii din vremuri imemorabile.
Odata implinita datoria catre cel ucis, totul reintra in tiparul vietii de la
munte.

Descoperind adevarul, Vitoria verifica implicit armonia lumii:afla ceva mai

mult decat pe faptuitorii omorului si anume ca lumea are o coerenta pe care
moatea lui Lipan n-a distrus-o, noteaza N. Maiorescu. Complexitatea
personajului ne ofera posibilitate de a o asemana cu Mara din romanul
mara,de Ioan Slavici, amandoua dand dovada de tarie de caracter , ele
urmarindu-si scopul cu exactitate.

Prin sobrietate, simplitatea grava a eroinei invaluita in duhul eposului

popular, al ritualurilor stravechi, cu iz de epopee existentiala(Perpessicius),
Vitoria a fost alaturata eroinelor din tragediile antice. Dar ea ramane, mai
ales, un personaj ce ilustreaza profund o spiritualitate taraneasca straveche,
un model prin cultul adevarului, dreptatii si traditiei.

4.

Caracterizarea Vitoriei
Romanul este o specie a genului epic, in proza, de mare intindere, cu o actiunecomplexa,
desfasurata pe mai multe planuri, cu un numar mai mare de perssonaje,antrenate in conflicte
puternice. In romanul sadovenian
Baltagul,
personajul principaleste Vitoria Lipan, personaj reprezentativ pentru categoria oamenilor din
comunitatearurala. Eroina este un personaj de factura realista, ceea ce presupune coexistenta
unor trasaturi complexe.Urmarind schema romanului
realist
, personajul principal este prezentat de lainceput prin caracterizare directa, naratorul realizandu-i
portretul fizic, a caruicaracteristica este frumusetea. Acesta este construit din linii care
accentueaza trasaturilesale interioare:
Obrazul ei paraca era un portret neclintit (), ochii ei caprui in care parka se rasfrangea
lumina castanie a parului, erau dusi departe.
Personajul trece, parkca, printr-un process de interiorizare:
Acei ochi aprigi si inca tineri cautau zarinecunoscute, iar cel care observa primul schimbarea
este Gheorghita
:
maica-sa s-a schimbat () se uita numai cu suparare s ii-au crescut tepi de aricioaica.
. Tot el estecel care observa puterea mamei sale de a intelege gandurile celorlalti:
Mama astatrebuie sa fie farmacatoare; cunoaste gandul omului Cugeta cu mare
uimireGheorghita
. Dintre produsele caracterizarii directe nu lipseste nici autocaracterizarea:
Eu te cetesc pe tine macar ca nu stiu carte, urma femeia, intelege ca jucariile au stat
.
De-acu trebuie sa te arati barbat. Eu n-am alt sprijin si am nevoie de bratul tau.
.Fiind un personaj
tipic
, Vitoriei i se precizeaza si
statutul social
. Mama si sotieiubitoare, femeia este reprezentativa pentru o intreaga categorie umana. Are doi
copii:Gheorghita si Minodora, pe care incearca sa-i educe in spiritual traditiei. Pe timpul cateste
plecata alaturi de Gheorghita, femeia o trimite pe Minodora la manastire pentru a-idesavarsi
educatia si pentru a o sti in siguranta. Gheorghita o urmeaza si inveata de lamama sa datinile
legate de momentele importante ale existentei -nastere-nunta-inmormantare- invata sa ii
cunoasca pe ceilalti, sa fie circumspect, san u isi exteriorizezeemotiile.
Portretul moral
al Vitoriei ete dezvaluit preponderent prin mijloacelecaracterizarii indirecte, trasaturile
muntencei reiesind din faptele, gesturile si vorbeleacesteia. Paleta trasaturilor se imbogateste
indirect din actiune, caci femeia este o firedinamica.Traind in lumea satului
traditional
, credincioasa, dar atenta si la semnele naturiisau la visele premonitorii, Vitoria are o
conceptie duala asupra lumii. Preotul sivrajitoarea sunt in egala masura importanti pentru
ea, neezitand sa le ceara sfatul. Ca un bun crestin, ea se roaga divinitatii si tine post negru inainte
de a pleca la drum. Este un pas necesar pe care femeia il face pentru a se putea aproia de lumea
umbrelor, pentru a- l putea gasi pe Nechifor.
Relatiile cu alte personaje
, alt mijloc indirect de caracterizare, dezvaluie inVitoria o fire sireata, buna cunoscatoare
a oamenilor. Stie ce sa intrebe, la cine sa apelezesi, cu o inteligenta ascutita, deduce foarte
correct cursul evenimentelor. Desi intristata dedisparitia lui Nechifor, pe care simte ca l-a pierdut
pentru totdeauna, nu ezita sa simulezeveselia atunci cand intalneste o cumetrie pe drum. In felul
acesta, demonstreazacapacitatea de disimulare, dar si de intelegere a lumii in toata complexitatea
ei, lume incare limita dintre viata si moarte, dintre veselie si tristete este foarte fragila. Pentru

Gheorghita, Vitoria este un adevarat maestro care il initiaza. Coducandu-l cu siguranta,dar si cu

asprime, femeia il lasa pe fiul ei sa actioneze doar atunci cand stie ca s-amaturizat. Este
semnificativa in acest sens scena pedepsirii criminalilor in careGheorghita are rolul decisiv. In
aceeasi scena, sunt puse in lumina din nou inteligenta sispiritual de detective ( cf. George
Calinescu ). Felul in care sties a ii invrajbeasca pe caidoi criminali pentru a-si da in vileag fapta
este reprezentativ pentru caracterul sau.Momentul este foarte bine ales: praznicul inmormantarii,
unde nimeni nu se asteapta cafaptele sa fie dezvaluite. Cazut la lovitura de baltag a lui
Gheorghita, sub ochii cainelui,Bogza isi recunoaste vina, marturisind ca evenimentele s-au
petrecut exact cum le-a redatfamilia sic ere sa fie iertat. Raspunsul femeii, crestinesc,
ascunde retinerea ei in a ierta pana la capat fapta:
Dumnezeu sa te ierte, ii zise Vitoria
.
Replicile sale
, cand umile, vorbind cu preotul, cand dure, in relatia cu Minodora(
Iti arat eu tine coc, valt si bluza!
) , demonstreaza o extraordinara capacitate de a seadapta oricarui interlocutor.Pentru a contura cu
finite portretul moral al muntencei, autorul apeleaza si la
introspectia psihologica
, prin care sunt evidentiate trairile intense ale femeii, temerile sisperantele sale. Introspectia
psihologica reprezinta alt mijloc de caracterizare indirecta a personajului.Facand parte din
galleria personajelor
complexe si puternice
,Vitoria Lipan, alcarei nume sugereaza biruinta, a fost comparata cu maicuta batrana din balada
Miorita,avand in comun cu aceasta o dragoste extraordinara pentru cel disparut si o
vointadeosebita de a- l gasi. Pe de alta parte, din perspectiva mitologica, critical
AlexandruPaleologu descoperea in Vitoria portretul zeitei egiptene Isis, care porneste in
cautareasotului ei, Osiris, rapus de Seth. Ca in mitologie, eroina romanului descopera
sirecompune Trupul sotului sau, recompunand prin aceasta, in mod simbolic,
echilibruluniversului.Baltagul ramane in literature romana, asa cum afirma Nicolae
Manolescu,romanul unui suflet de munteanca, o opera epica realizata in primul rand in jurul
unui personaj feminine complex, meorabil