Cuprins:

1. Uscatorii de cereale............................................................pag.2
2. Depozite de cereale.............................................................pag.7
3. Silozuri si baze de receptie.................................................pag.8
4. Instalatii fixe de uscare a cerealelor.................................pag.9
 USCTORII DE CEREALE

Uscarea cerealelor se face natural, prin folosirea caldurii razelor solare,

sau artificial.

Uscarea artificiala a cerealelor se poate realiza prin ventilarea activa a

masei de cereale prin vnturarea cerealelor, prin folosirea gazelor de
ardere sau a razelor infrarosii, prin utilizarea curentilor de nalta
frecventa, cu ajutorul substantelor higroscopice sau folosindu-se vid.

Dintre metodele aratate mai sus, cea mai larga raspndire n agricultura,
silozuri si industria moraritului o au metodele de ventilare prin vnturarea
cerealelor si folosirea unor agenti termici.

Uscatoriile de cereale care functioneaza pe baza de amestec de gaze si

aer sunt de mai multe tipuri: cu vatra, cu stelaje, transportabile si tip
vagon.

n conditiile normale de depozitare, cerealele nu prezinta prea mare

pericol de incendiu, deoarece se aprind greu si ard ncet. n cazul unui
incendiu, cerealele depozitate se degradeaza, devenind inutilizabile n
scopuri alimentare si chiar furajere.

Arderea si propagarea incendiului n masa de cereale cresc daca

acestea contin impuritati (paie, pleava etc).

Este cunoscut ca 85% din substantele care alcatuiesc bobul sunt

organice. Din punct de vedere al comportarii lor la actiunea caldurii,
cerealele se aseamana cu lemnul. Astfel: la 100-110C se usuca, pierd
umiditatea si ncep sa elimine substante volatile, la 150-230C se
descompun, degajnd o mica parte de substante gazoase si se
carbonizeaza, la 270-300C se produce un proces intens de
carbonizare, iar la 350-400C are loc aprinderea.

Viteza si temperatura de ardere a cerealelor n conditii normale sunt n

general mici.

Arderea cerealelor se intensifica pe masura ce creste fluxul de aer n

locul unde a nceput arderea mocnita. Cerealele ard foarte intens n
stare de suspensie n timpul transportului pneumatic al cerealelor, la
uscarea lor n stare de suspensie si n anumite cazuri de ventilatie
activa. Viteza de ardere n aceste cazuri este de 9-11,5 m/s la gru, 8,5-
10 m/s la secara, 8-9 m/s la ovaz si 8,5-10,5 m/s la orz.

Pe timpul depozitarii cerealelor n conditii necorespunzatoare se pot

produce acumulari de caldura, din cauza activitatii vitale a
microorganismelor si a proceselor biologice interne, care duc la
autoncalzire (ncingere).

Cresterea temperaturii contribuie la intensificarea proceselor de

respiratie a cerealelor si la dezvoltarea microorganismelor, avnd drept
urmare degajari apreciabile de caldura, modificarea compozitiei chimice
a cerealelor si a culorii (apare o culoare cafenie nchisa). Se degajeaza
de asemenea un miros specific, care permite descoperirea procesului de
autoncalzire si luarea de masuri pentru a preveni degradarea definitiva.
n practica, nu au fost cazuri de autoncalziri care sa se transforme n
incendiu.

Praful de cereale este format din componenti organici (particule fine de

pleava, paie, buruieni, germeni de boabe, boabe sfarmate etc.) si
minerali (nisip, pamnt etc.).

Praful de cereale arde si poate forma cu aerul amestecuri explozive,

limita inferioara de explozie fiind destul de mare, 227 g/m3, iar cea
superioara de aproximativ 2 000 g/m3.

Cel mai mare pericol de aprindere l prezinta impuritatile existente n

cereale, ca: paie sfarmate, pleava, buruieni etc. Acestea se aprind la
140-160C; ele pot fi aprinse si de aerul fierbinte, la o temperatura de
185-195CC.

Cea mai frecventa cauza de incendiu la uscatoriile de cereale o

constituie senteile scapate din focare, care, mpreuna cu gazele arse,
pot patrunde n camera de uscare sau, iesind pe cos n exterior, sa
ajunga n contact cu cerealele.

Pericolul de scapare a scnteilor si gazelor arse este si mai mare n

cazul formarii fisurilor, n special n sectoarele orizontale ale zidariei,
unde de obicei se acumuleaza depuneri combustibile, precum si n
locurile de intersectie a canalelor de fum cu elementele combustibile, ca:
stelaje, plansee, nvelitori etc. Scnteile care ies pe cos pot aprinde
nvelitoarea combustibila a uscatoriei sau a constructiilor nvecinate.

Incendiul mai poate fi cauzat si de suprancalzirile produse prin

nerespectarea regimului termic de uscare: se introduce aer prea
fierbinte, si aceasta fie din cauza reducerii aspiratiei aerului rece, fie din
cauza alimentarii excesive cu gaze arse. La iesirea din focar,
temperatura gazelor ajunge la 600-800C. n cazul arderii fortate a
combustibilului, la orice fel de uscatorie de cereale se poate produce
suprancalzirea cosurilor de fum si a focarelor, pna la o temperatura
care sa aprinda praful si deseurile de paioase depuse pe el.

Bucatile incandescente de lemn sau de carbune cazute din focar pot

aprinde cu usurinta materialele si deseurile combustibile din jur.

La uscatoriile n care se folosesc motoare cu ardere interna, scnteile

care ies din teava de esapament, n special din cauza lipsei sau a
constructiei gresite a parascnteilor, constituie o cauza de incendiu;
nsasi caldura puternica radiata de teava de esapament ncalzita poate
aprinde materiale combustibile din imediata apropiere.

Incendiile pot izbucni si din cauza scurtcircuitarii conductoarelor electrice

din instalatia de aprindere a motorului sau datorita frecarilor produse la
elevatoare, transportoare (patinarea pe saiba, suprancarcarea etc), la
lagare, care duc la suprancalziri locale, putndu-se aprinde cu usurinta
praful depus, n special cel mbibat cu ulei si unsori.

Pentru a preveni incendiile la uscatoriile de cereale este necesar sa se

ia o serie de masuri, n primul rnd, ndreptate asupra unei bune
construiri a focarelor si camerelor de uscare # 21421o1413v 1;i n al
doilea rnd referitoare la o buna exploatare, respectndu-se cu strictete
regimul de lucru si regulile generale de prevenire a incendiilor specifice.

Focarele si cosurile uscatoriilor de cereale se construiesc n conditii

optime, pentru a nu se produce crapaturi prin care sa iasa n exterior
scntei si gaze arse.

nainte ca uscatoriile sa se puna n functiune, focarele si cosul de fum se

verifica prin facerea focului. Fisurile si eventual degradarile mai mari se
pot constata dupa drele de funingine si fum ce se fixeaza pe partea
exterioara a cosului si focarului. Orict de mici ar fi asemenea defectiuni,
trebuie sa se nlature imediat dupa constatare.

Pentru a se evita patrunderea scnteilor n camera de uscare a

uscatoarelor transportabile, focarele uscatoriilor se prevad cu dispozitive
de stingere a scnteilor, ca de exemplu n camerele de ardere
suplimentara, n cicloane etc. Uscatoriile mai simple din punct de vedere
constructiv se prevad cu site metalice sau cu un strat de material inert,
care dupa un oarecare timp de folosire se curata de funingine si cenusa,
deoarece prin nfundare se reduce substantial tirajul.

Captarea scnteilor trebuie sa se faca integral si pentru aceasta este

necesar ca dispozitivele destinate acestui scop sa functioneze perfect,
lucru ce se poate asigura prin supravegherea, verificarea si curatirea lor
la timp.

Pentru a se nlatura uzura prematura a captuselii focarului, este necesar

ca fiecare focar sa deserveasca numai o singura camera de uscare, sa
nu se instaleze ventilatoare suplimentare si nici sa se nlocuiasca cu
altele mai puternice, deoarece viteza gazelor arse creste foarte mult si
din aceasta cauza scnteile nu mai pot fi captate.

Usita focarului se va deschide la alimentarea cu combustibil, la controlul

acestuia si la evacuarea cenusii si zgurii. Platforma din fata focarului se
amenajeaza din materiale rezistente la foc, iar n fata usitei de
alimentare si de evacuare a cenusii se amenajeaza o adncitura, pentru
a nu da posibilitate carbunilor incandescenti si cenusii sa se mprastie.

La traversarea cosurilor prin elementele combustibile ale acoperisului,

se executa izolarea acestora cu caramida, iar a cosurilor metalice prin
folosirea nisiparului (inel cu nisip).

n apropierea focarului nu se va depozita dect cantitatea de combustibil

necesara unei singure ncarcari (alimentari).

Pentru a ntrzia o eventuala aprindere, toate elementele de lemn ale

camerelor de uscare se trateaza cu substante ignifuge.

Amplasarea ventilatoarelor se va face astfel nct sa nu favorizeze

declansarea sau propagarea incendiului; cea mai avantajoasa
amplasare din punct de vedere al protectiei mpotriva incendiilor este
dupa camera de uscare.

Una dintre cele mai eficace masuri de prevenire a incendiilor este

controlul sistematic al temperaturii. Temperatura n camera de uscare
depinde de constructia uscatoriei, de felul si umiditatea cerealelor, nsa
nu va depasi 60-80C. In afara de temperatura se mai controleaza cu
aparate si cantitatea de gaze arse introduse n camera de uscare,
pentru a nu da mastere la suprancalziri.

nlaturarea frecarilor produse de griparea, patinarea si atingerea benzilor

transportoare cu diferite elemente se asigura printr-o ntindere normala,
o supraveghere permanenta si o exploatare rationala, a ntregului sistem
de transport.

La functionarea elevatoarelor, transportoarelor, axelor de transmisie si a

altor mecanisme n miscare, se va acorda o deosebita atentie ungerii,
ntretinerii si curatirii de praf a lagarelor.

Curelele de transmisie se vor ntinde normal, fara a patina pe saibe,

interzicndu-se tratarea cu colofoniu, deoarece prin marirea aderentei
favorizeaza cresterea ncarcarii cu electricitate statica.

Motoarele electrice folosite n medii cu praf vor fi de tipul celor protejate

mpotriva prafului.

n cazul folosirii motoarelor cu ardere interna, acestea se instaleaza ntr-

o ncapere separata, iar teava de esapament se prevede cu parascntei.

Golurile executate pentru trecerea axelor si conductelor n peretii care

separa ncaperile motoarelor cu ardere interna, focarele si camerele de
uscare se fac de dimensiuni minime si se izoleaza cu presgarnituri.

Terenul din jurul uscatoriei de cereale se curata de iarba si de materiale

combustibile.

Praful depus pe utilaje si pe elementele constructive ale cladirii

uscatcriei de cereale se> curata de cel putin doua ori pe luna, iar
suprafata exterioara a cuptorului la fiecare trei zile de functionare.
 DEPOZITE DE CEREALE

Cerealele se depoziteaza n magazii, silozuri si baze de receptie, nainte

de depozitarea n magazii cerealele se curata de impuritati, dupa
posibilitati. Depozitarea se face pe loturi si n grosimi diferite, n raport cu
natura cerealelor si de gradul de umiditate. Recoltarea cerealelor pe
timp ploios (umed) impune luarea unor masuri n ceea ce priveste mai
nti asigurarea unui grad de umiditate admis si apoi. a unui control
permanent pentru prentmpinarea unei eventuale autoncalziri. Dintre
cereale, cel mad mare pericol de autoaprindere l prezinta ovazul.

Controlul temperaturii se executa cu sonde special construite, care se

introduc n diferite adncimi, pentru luarea probelor. La depasirea
temperaturii de 35C, se trece imediat la aerisirea cerealelor prin
vnturare si, n situatii mai grave, la uscarea lor n aer liber sau n
uscatorii speciale.

Pentru a se asigura evacuarea cerealelor n caz de incendiu, n dreptul

fiecarei usi a magaziei se lasa un spatiu liber, iar longitudinal si
transversal se asigura treceri n latime de 1-2 m (n functie de marimea
magaziei).

La depozitarea n vrac a cerealelor, pe timpul manipularii (vnturarii etc).

se degajeaza foarte mult praf, oare se depune pe grinzi, pereti, pardoseli
etc. Din aceasta cauza este necesar ca magaziile sa fie ventilate, iar
impuritatile depuse, curatite si evacuate.

O atentie deosebita pentru a nlatura pericolul de incendiu trebuie sa se

acorde dezinfectarii magaziilor cu substante chimice inflamabile (pe
baza de sulfura de carbon etc). Ct timp dureaza aceste operatii,
folosirea n interior a focului deschis, iluminatul cu flacara si fumatul sunt
strict interzise. Aceste restrictii se impun tuturor magaziilor de cereale
sau de alte produse agricole vegetale combustibile, att n interiorul lor
ct si pe o raza de 30 m. n locuri vizibile se monteaza indicatoare
"Fumatul oprit", iar la locul amenajat pentru fumat "Loc pentru fumat".

n jurul magaziilor de cereale trebuie pastrata n permanenta curatenia,

terenul nefiind ocupat de alte materiale.
 SILOZURI SI BAZE DE RECEPIE

n aceste constructii exista pericol de explozie determinat n buna

parte de existenta prafului combustibil si a numeroaselor puncte
generatoare de scntei si flama care exista n ansamblul instalatiilor
tehnologice. Scnteile
electrice si flamele pot sa apara cel mai frecvent la contactele
aparatelor folosite n instalatiile electrice.

La preeuratatorie si pe timpul curatirii fine a cerealelor, odata cu

produsele pot patrunde n instalatii diverse corpuri metalice, datorita
nefunctionarii sau aglomerarii magnetilor produ-cndu-se scntei
mecanice, care pot aprinde praful. Incendii mai pot izbucni si datorita
caldurii degajate n urma frecarii lagarelor.

La silozuri si baze de receptie n ceea ce priveste depozitarea se va

respecta aceleasi reguli si masuri de prevenire a incendiilor, ca la
magazii, iar pentru instalatiile de preeuratatorie aceleasi reguli ca la
morile sistematice.

Regulile generale de prevenire si stingere a incendiilor trebuie

respectate ntocmai. Dupa terminarea lucrului n silozuri si magaziile
bazelor de receptie se va face un control amanuntit, dupa plecarea
muncitorilor pentru a nu ramne n interior surse de aprindere, ca
felinare, lampi etc. O deosebita atentie se va acorda instalatiilor
electrice, de la tabloul de distributie pna la aparatele consumatoare de
curent, pentru a se nlatura toate defectiunile si praful depus pe acestea.
Fumatul este cu desavrsire interzis.
 INSTALAII FIXE DE USCARE A CEREALELOR

Acestea functioneaza pe principiul uscarii directe si indirecte. Cele cu

uscare directa prezinta un pericol accentuat de incendiu, n care caz
gazele de combustie n amestec cu aerul din atmosfera, iau contact
direct cu produsele supuse operatiunii de uscare. n unele situatii, de
exemplu da reaprinderea combustibilului n vatra ncinsa, dupa o
ntrerupere a alimentarii injectorului, dupa caderea tensiunii pe circuit, se
poate produce si o rabufnire.

Pentru prevenirea incendiilor este necesar sa se echipeze instalatia cu

termometre de diferite tipuri, prin care sa se masoare temperatura
agentului de uscare (la iesirea din focar si la intrarea n focarul de
uscare), cit-si temperatura produsului (n zona de uscare si n sectorul
de racire).

Temperatura agentului termic si a produsului, precum si debitul de lucru

trebuie sa fie corelate astfel incit sa nu se depaseasca temperaturile de
regim normal prevazute de instructiunile de functionare, n cazul n care
nu este posibila aceasta corelare se va urmari numai respectarea
temperaturii produsului, a carei valoare se va nregistra n fiecare ora
ntr-un registru special. nainte de uscare, produsele cerealire se vor
supune trrii pentru nlaturarea impuritatilor.

Uscatoarele de cereale trebuie supravegheate n permanenta pe timpul

functionarii, urmarindu-se respectarea ntocmai a parametrilor
tehnologici. De asemenea, se impune o buna organizare a prevenirii si
stingerii incendiilor pe locul de munca, stabilindu-se reguli de prevenire a
incendiilor specifice fiecarui sector de activitate, care trebuie Cunoscute
si respectate de catre ntregul personal. Silozurile si magaziile de
cereale trebuie sa aiba asigurate alimentarea cu apa pentru incendiu,
precum si un sistem de alarmare eficient.
 Bibliografie

1. http://www.scritub.com/tehnica-mecanica/PREVENIREA-
INCENDIILOR-N-INDUS5421141312.php