Sunteți pe pagina 1din 15

Jocuri de cunoastere

11.40. Cine este cntreul? (T 40)

Materiale necesare: legturi pentru ochi.

Regulile jocului: dup ce participanii alctuiesc un cerc, stnd cu faa spre centru i atingndu-
se cu umerii de vecini, se vor lega la ochi. Se numr 1,2,1,2 amd. pn la captul irului
(cercului) iar numerele 2 vor ridica o mn n sus. n continuare, cu excepia instructorului,
nimeni nu va mai vorbi. Instructorul va schimba n mod dezordonat (aleator) juctorii cu
numrul 2 ntre ei, lundu-i de mn i conducndu-i, astfel c nimeni din cerc nu va mai ti cine
i sunt vecinii. Dup ce se termin schimbarea locurilor participanilor cu numrul 2, instructorul
va da semnalul: numerele 1 vor cnta ncet un cntec la urechea vecinilor din stnga!. Dup
aprox. 1 minut instructorul va comanda: Gata terminai cntatul!. Apoi cei care au ascultat
vor ncerca s ghiceasc cine le-a cntat i vor spune vecinului numele ales. Vecinul-cntre
reine numele, dar nu spune nimic. Dup ce toat lumea a terminat, ntreaga procedur se repet
cu cealalt jumtate din participani: instructorul va da semnalul: numerele 2 vor cnta ncet un
cntec la urechea vecinilor din stnga!. Dup aprox. 1 minut instructorul va comanda: Gata
terminai cntatul!. Apoi cei care au ascultat vor ncerca s ghiceasc cine le-a cntat i vor
spune vecinului numele ales. Vecinul-cntre reine numele, dar nu spune nimic.

Instructorul va comanda: scoatei legturile de pe ochi!, dup care pe rnd, fiecare juctor va
spune cu voce tare numele celui pe care l-a crezut c i cnt din dreapta (acesta sesizeaz dac
vecinul nu spune adevrul).

Jocul se poate desfura n sal sau n aer liber.

14. Jocuri de ncheiere

14.14. Aprecierea fulgertoare (C 14)

Materiale necesare: fr.

Regulile jocului: pentru aprecierea activitii echipei, sau a modului de desfurare a edinei de
teambuilding, participanii se adun n cerc, n picioare sau eznd.

Instructorul le va pune ntrebri cum ar fi:


- Cum te-ai simit n echipa asta, sau n edina la care ai participat?

- Cum apreciezi modul de colaborare al tu cu ceilali; sau al celorlali cu tine etc.?

- Cum ai contribuit la succesul aciunii echipei?

- Cum apreciezi modul n care s-au luat deciziile n echip?

amd.

Rspunsul se exprim n note: 1 = foarte slab/ ru; 10 = foarte bine/ bun.

Dup fiecare ntrebare participanii nchid ochii, ntind braele nainte i ridic un numr de
degete egal cu nota, sau evaluarea, pe care o dau ca rspuns (strngnd restul degetelor). Dup ce
toi participanii i exprim rspunsul, instructorul d semnalul pentru deschiderea ochilor i
toat lumea vede prerile celorlali. Cei cu opinii mult diferite de medie vor fi eventual invitai
de instructor s explice pe scurt motivaia rspunsului lor.

Indicaii pentru instructor: pe lng ntrirea ncrederii reciproce, jocul permite exprimarea
opiniei personale fr influene de la cei din jur.

I. A penny for your thoughts

o materiale: monede din ani diferiti

o participantii primesc cate o moneda si trebuie sa povesteasca ce amintiri au legate


de anul inscris pe moneda

1. Jocul AGATA PROBLEMA

Marimea grupului: 10 30 persoane

Timp: 45 minute
Materiale: hartie, ace de gamalie si markere

Obiectiv: pentru a identifica abilitati individuale; pentru a descoperi ce se pot folosi


pentru rezolvarea problemelor de zi cu zi

Cand il folosim? Inainte de o sesiune de training privind rezolvarea problemelor

Pasi:

1. Distribuiti hartie si markere participantilor

2. Pe o parte a hartiei scrieti 2 probleme majore cu care se confrunta in munca


lor si pe cealalta parte a hartiei o inventarierea abilitatilor de care are nevoie
pentru rezolvarea lor.

3. Cereti participantilor sa agate hartia/partea cu problemele pe piept

4. Cereti participantilor sa mearga prin sala si sa priveasca ce probleme au


ceilalti dar sa nu vorbeasca.

5. Incercati sa adunati in grupuri oamenii care au probleme similare si lasati-I sa


discute cum si-au folosit ei abilitatile pentru a le rezolva.

COMENTARII:

In plen se discuta concluziile. Pe parcursul discutiilor, punctati faptul ca exista o


multime de mijloace/abilitati care pot fi utilizate pentru a rezolva problemele lor.si
ca in sala, printre cele scrise de ceilalti colegi pot gasi solutii.

EVALUARE

1. Jocul SCRISOARE CATRE

Marimea grupului: 15 30 persoane

Timp: 30 minute

Materiale: flip-chart si markere

Obiectiv: pentru a evalua cretiv un proces de grup

Cand il folosim? la sfarsitul unei zile sau la sfarsitul unui workshop


Pasi:

1.

1. Pregatiti 3 sau 4 flip-charturi

2. Denumiti fiecare dintre flip-charturi dupa cum urmeaza:

Scrisoare catre participanti

Scrisoare catre instructor

Scrisoare catre conducere

3. Cereti participantilor sa formeze 3 grupuri si sa se alinieze cu fata la


flip-chart. Prima persoana din linie scrie pe hartie un salut si o fraza de
deschidere.

4. Urmatoare persoana adauga urmatoarea propozitie, construind un


continut logic care are legatura ce a fost scris.

5. Urmatorul continua si tot asapana la ultima persoana care va semna


scrisoarea.

6. Fiecare participant trebuie sa scrie o singura fraza/propozitie intr-o


scrisoare.

7. Dupa ce este finalizata scrisoarea, dati timp participantilor sa o


reciteasca.

NOTE:

Acest exercitiu poate fi utilizat pentru a demonstra beneficiile colaborarii de grup


demonstrand participantilor, spre surpriza lor, puterea grupului lor in a scrie scrisori.

1. Jocul ESTI OK

Marimea grupului: 10 30 persoane

Timp: 15 20 minute

Materiale: hartie si markere


Obiectiv: a marca sfarsitul trainingului intr-o nota pozitiva

Cand il folosim? la sfarsitul unei training

Pasi:

1. Asezati participantii in cer. Distribuiti hartie fiecaruia.

2. Cereti participantilor sa-si scrie numele pe foaie (sus)

3. Treceti hartiile de la unul la altul in jurul grupului. Dupa ce dati comanda


STOP cereti participantilor sa scrie despre persoana al carei nume este scris
pe hartie un comentariu pozitiv.

4. Returnati foile completatte fiecarui participant.

5. Jocuri grup
6. 1) Baloane surpriza
7. Echipament: baloane cu mesaje nauntru. Jucatorii stau n cerc. Un balon este
8. pasat de-a lungul cercului. Fiecare jucator trebuie sa stea pe balon timp de 3
secunde.
9. Daca cineva sparge balonul trebuie sa faca ceea ce este scris pe mesajul din
interiorul
10. balonului. (ex. sa cnte un cntec, sa latre, sa danseze)

11. 7) Ultimul detaliu

12. Se alege un partener si se sta n fata lui. Ai 3 minute la dispozitie pentru a studia
cum este mbracat partenerul tau. Trebuie sa te ntorci, moment n care
partenerul tau va schimba 5 lucruri la modul n care este mbracat. Din nou
partenerii vor sta fata-n fata si vei ncerca sa determini ce este schimbat la
partenerul tau.

13. 13) Ciudatenii

14. Toata lumea este rugata sa spuna celorlalti 3 ntmplari ciudate, trecute sau
15. prezente. Doua trebuie sa fie adevarate iar una falsa. Grupul trebuie sa decida
care

16. ciudatenie nu este adevarata. Este cu adevarat distractiv. Am jucat 3 runde:


ciudatenii

17. personale si particularitati, obiceiuri neplacute si disconforturi, situatia cea mai


bizara

18. din viata.

2) ANTONIO SI ALI
Se spune ca pentru a-ti putea folosi creativitatea trebuie sa fii singur. Ati ncercat

vreodata sa compuneti o poveste cu 10 persoane sau mai multe n jur?Aveti ocazia sa

ncercati!

Temele

Stereotipurile

Scopuri

Explorarea imaginii pe care o avem despre oamenii altor culturi, grupuri

sociale etc.

Sa vedem cum aceste imagini conditioneaza astepentruarile noastre legate

de oameni ce apartin altor grupuri

Timpul

30 min.
Numarul membrilor grupului

8-10. Nota:grupurile mai mari pot fi rempartite

Pregatire

O minge

Foaie si pix pentru observator

O panoplie si marker

Instructiuni

1. Oamenii trebuie sa stea n cerc.

2. Unii dintre ei sunt observatori. Ei trebuie sa stea n afara cercului si sa scrie

povestea.

3. Membrii grupului vor compune mpreuna o poveste. Au nevoie de o minge.

4. Spuneti: Aceasta este povestea lui Antonio, un tnar din Madrid si pasati

mingea la un membru al grupului si puneti-l sa continue cu urmatoarele cteva


propozitii

si apoi sa paseze mingea la altcineva.

5. Continuati n acest mod pentru ca povestea sa fie scrisa n mod cooperativ.

6. Dupa 10 sau 12 rotatii cereti mingea si spuneti: Antonio l cunoaste pe Ali, un

baiat marocan, care are si el o poveste si pasati mingea napoi n cerc pentru a se
ncepe

povestea lui Ali.

7. Desfasurati activitatea n timp de10-15 minute.


Concluzii si evaluare

Cereti observatorilor sa citeasca notitele pe care le-au facut despre povestiri.

Apoi cereti membrilor grupului sa spuna cum au nteles povestea vietilor diferite

ale celor doi, Antonio si Ali, si comentati legatura cu imaginile pe care noi le avem

despre acesti tineri din Madrid si Maroc. Notati principalele observatii pe panoplie.

ntrebati de unde provin aceste imagini. S-a gndit cineva n asa fel la Spania si

Maroc?De ce?De ce nu ?

Sfaturi pentru animator

E cel mai bine daca povestea e creata n mod spontan si ntr-un ritm rapid. n

acest caz observatorului i va fi greu sa noteze tot. Atunci poate sa existe un al doilea

observator sau se poate nregistra povestea pe o caseta.

E important ca activitatea sa fie prezentata la nceput ca o simpla creatie a unei

povesti cooperative.

Numele personajelor i va ndruma pe membrii grupului spre tema pe care doriti

sa o abordati. De exemplu, daca doriti sa tratati problema imigrantilor, alegeti nume

asociate n mod traditional cu majoritatea si imigrantii. Daca vreti sa va referiti la


femei si

barbati, alegeti nume feminine si masculine.

Aceasta activitate se potriveste oriunde unde exista discriminare, fapentru evident

din prima propozitie a povestirii:aceasta e povestea lui Frank, un tnar

homosexualsauAceasta este povestea Mariei, care are un handicap fizic;comparati


povestea cu cea a unei persoane din clasa principala.

Alternative

1. mpartiti grupul n doua subgrupe si fiecare din ele sa lucreze la o singura

poveste. Apoi, comparati-le. Acest schimb are avantajul ca participantii nu se

asteapentrua ca povestile sa fie comparate.

Trebuie ca participantii sa fie mpartiti la ntmplare n subgrupe.

2. Formati doua subgrupe si fiecare din ele sa scrie o biografie sau un moment

important din viata unui personaj al povestirii. Apoi comparati cele doua.

Sugestii

Daca va plac povestile si surprizele cititiPovestile lumii

Daca Ali traia n Antoniois cum s-ar fi simtit ca apartinnd minoritatii si cum s-ar

fi simtit Antonio n aceasta ipostaza?ncercati Forteaza cercul

51) Statul n linie


Jucatorii sunt mpartiti n echipe. Ei vor sta cu ochii nchisi si nu vor avea voie sa

vorbeasca. Scopul jocului este ca jucatorii sa formeze rnduri n functie de greutate,

data nasterii, ordine alfabetica, etc.


4) Ceapa diversitatii !
Indiferent de componenta grupului, exista multe diferente, care nsa se
compenseaza ntre ele. Un exercitiu mic pentru a descoperi distractia!
Resursele necesare :
?? o ncapere foarte spatioasa
Marimea grupului :
De la 10 la 40, este necesar un numar egal de participanti !
Timpul :
Pna la 30 de minute
Pas cu pas :
1. Participantii sunt rugati sa formeze un cerc interior si unul exterior ( asezarea
sa se faca exact ca si nvelisurile unei cepe ), participantii sunt situati fata n
fata n perechi.
2. Fiecare pereche trebuie sa gaseasca foarte repede un lucru ( obicei, asemanare,
mediu, atitudine), ce au n comun si sa gaseasca o modalitate de exprimare a
acestuia.(puteti sa lasati la libera alegere modalitatea de exprimare sau puteti
indica de fiecare data alta: Cnta un cntec!,Mimeaza!,Creaza o poezie
din doua versuri!,Exprimarea cu galagie!,Exprimarea printr-un simbol)
3. Odata ce aceasta s-a ntmplat, cercul exterior se va muta n partea dreapta si
fiecare cuplu nou va trebui sa gaseasca asemanarea si sa o exprime. Poti de
asemenea sa i sfatuiesti: mncarea preferata, ce nu le-a placut n scoala,
familie, muzica, obiceiuri, atitudine, parere politica ), intrnd de fiecare data
mai adnc n interiorul cepei.
4. Cuplurile pot fi schimbate de cteva ori, pna cnd cercul este destramat
complet, depinde de cti participanti sunt). O varianta mai grea ar fi sa se
caute diferentele dintr-un cuplu si sa exprime complementaritatile ( sau sa se
gaseasca o expresie/ sau o situatie care sa le integreze pe amndoua).
Meditarea si evaluarea :
Poate fi urmat de discutii despre :
?? Care sunt asemanarile/diferentele care ne-au uimit?
?? De unde provin?
?? Care este perioada de complementaritate?
Efectele acestei metode :
Poate fi o metoda asemanata cu un adevarat spargator de gheata, dar
poate fi utilizat la sfrsitul unei ntalniri (ca ramas bun ), sau pentru a identifica
unele elemente ajutatoareTotul depinde de ce fel de ntrebari veti pune. Atentie
poate fi galagios si haotic.
Sursa : Claudia Schachinger
1 EGAL CU 1
Toti suntem diferiti, uneori suntem mandri ca suntem diferiti si ne place s-o aratam.
Alteori preferam sa ascundem acest lucru pentru ca ne temem de respingere sau pentru
ca vrem sa fim ca ceilalti.
SUBIECTE DE DISCUTAT
-identitatea personala
-calitatile fiintei umane
-toti suntem diferiti, dar suntem egali
SCOPURI
-sa-i cunoastem si sa-i acceptam pe toti din grup
-sa aratam ca suntem diferiti
-sa aratam ca suntem egali
-sa reflectam asupra felului in care ne formam identitatea
TIMP
Partea A: 30 min
Partea B: 30 min
Partea C: 20 min
Discutia: 20 min
MARIMEA GRUPULUI
-oricare
PREGATIREA
-creta si o lista cu trasaturi caracteristice pentru Partea A
-hartii si creioane colorate si ace sau banda pentru Partea B
INSTRUCTIUNI
Aceasta activitate consta in 3 mini-activitati care au fos legate pentru a-i face pe
particpanti sa exploreze diferentele dintre ei, sa ne gandim ce ne face pe fiecare unici si
sa impartasim unele lucruri pe care le avem in comun.
PARTEA A: DIFERENTE
1. Asigura-te ca ai destul spatiu si ca camera e destul de goala.
2. Spune-le participantilor ca trebuie sa-si imagineze o linie in mijlocul camerei
impartind-o in 2 jumatati. Stati pe linie.
3. Spunele sa stea la un capat al camerei si spune Trece peste linie cel care poarta
pantaloni.
4. Dupa ce au trecut linia spune alta caracteristica Trec linia cei carora le place sa
gateasca.
5. Odata ce s-au incalzit, poti include multe caracteristici Trec linia cei care au prieteni
homosexuali sau lesbiene.
PARTEA B. UNICITATEA
6. Spune grupurilor sa se gandeasca la tricourile pe care le poarta, in special cei care au
inscrise sloganuri legate de subiect. Le poarta pentru ca le place desenul, sau vor sa arate
ca sprijina o anumita cauza?
7. Spune-le ca fiecare persoana va desena un slogan pentru tricoul lor, un slogan ca re-i
dezvaluie si care spune cine sunt.
8. Imparte hartie si creioane grupurilor si da-le 15 minute sa deseneze sloganul.
9. Cand au terminat, spune-le sa lipeasca sau sa prinda cu ace sloganul de tricoul lor, si
sa se plimbe prin camera pentru ca sa se vada ceea ce au desenat.
PARTEA C. CAUTAREA LUCRURILOR PE CARE LE AU IN COMUN.
10. Spune-le jucatorilor sa-si gaseasca un partener si sa identifice 3 lucruri pe care le au
in comun, un lusru pe care il fac intotdeauna, il simt sau il gandesc, al doilea, un lucru pe
care il fac cateodata, il simt sau gandesc, al treilea un lucru pe care nu-l fac, simt sau
gandesc niciodata.
11. Spune-le perechilor sa-si gaseasca alta pereche care are aceleasi caracteristici. Daca
nu-si gasesc vreo pereche, atunci vor forma un grup de 4 si vor cauta noi caracteristici pe
care le impartasesc.
12. Cere echipelor din 4 sa formeze altele din 8 si sa repete negocierile. Activitatea e
terminata cand toti participantii formeaza un singur grup si au gasit 3 lucruri pe care le au
in comun.
13. Daca grupul e foarte mare, verifica daca impartasesc aceleasi caracteristici, cerandule
sa stea in cerc, si odata ce caracteristica e mentionata, cei care o au se ridica in
picioare. Daca cineva nu se potriveste, incearca cu alte caracteristici.
EVALUARE SI CHESTIONARE
Intreaba-i daca le-a placut activitatea si discutati despre ceea ce au invatat.
Cum te-ai simtit cand ai trecut linia de unul singur?
Cum te-ai simtit cand ai aratat ca esti o persoana unica?
Cum a fost cand ai vazut ca ai atatea caracteristici ca si restul echipei?
In viata de zi cu zi, cand ne place sa fim unici si diferiti, si cand ne place sa fim la fel sau
egali cu ceilalti?
Spune-le participantilor sa impartaseasca experienta lor:
A trebuit sa-ti ascunzi identitatea pentru a fi acceptat?
Ai simtit ca sa facut discriminare daca erai deosebit sau ca erai asociat cu altcineva?
Cand a trebuit sa renunti la o parte din identitatea ta pentru a fi acceptat in grup?
INDICII pentru FACILITATOR
In partea A incearca sa gasesti calitati personale care nu sunt impartasite de restul
grupului, dart care nu sunt prea intime. Pot fi curiozitati personalede e xemplu: felul in
care iti speli dintii, sau canti sub dus. Cand grupul s-a incalzit, treci la experiente
personale, intreaba daca cineva s-a simtit discriminat, cine are un prieten imigrant (tigan
sau calator) , sau daca au prieteni homosexuali, care au trait in alta tara, daca au relatii cu
emigranti sau cu persoane imobilizatein scaunul cu rotile. Treci mai departe la placeri
personale, dorinte, sentimente. Din moment ce caracteristicile din prima parte trebuie sa
fie speciale, trebuie sa pregatesti o lista inaintea i nceperii activitatii. Alege caracteristici
potrivite grupului si in functie de ceea ce sti despre praticipanti. Alternativ roaga
membrii grupului sa sugereze caracteristicile, dar fii atent ca grupul se cunoaste si nimeni
nu va incerca asa rusineze pe nimeni. In timpul partii a doua si a treia depinde de fiecare
persoana sa identifice caracteristicile. Sugeram sa te alaturi grupului asa incat sa
urmaresti mai bine procesul.

3) 60 secunde = 1 minut , sau nu este asa ?


Cu totii stim ca timpul este relativ dar ce nseamna asta de fapt? Participantii
traiesc propriul lor minut. Comparati rezultatele.
Materialele necesare :
?? mediatorul are nevoie de un ceas
?? fiecare participant are nevoie de un scaun
?? daca exista un ceas n ncapere, acopera-l cu o hrtie dar daca ticaie mutati-l n
alta ncapere
Marimea grupului :
Nedeterminata
Timpul :
Orict pna la 2 minute si 30 de secunde
Pas cu pas :
1. Mediatorul roaga participantii sa-si ascunda ceasurile.
2. Apoi fiecare participant va trebui sa se aseze pe scaunul sau, tacut si cu ochii
nchisi.
3. Mediatorul i roaga pe toti sa se ridice si sa tina ochii nchisi. La comanda
START! fiecare va ncepe sa numere 60 de secunde si sa se aseze pe rnd ce
au terminat de numarat. Este important de stiut de catre toti participantii ca
acest exercitiu poate fi realizat doar daca se pastreaza liniste deplina. Odata ce
au terminat de numarat se pot aseza pe scaune si sa deschida ochii, dar nu
nainte!
Meditarea si evaluarea :
Acest energizer deschide portile spre un nou concept de timp si fiecare
relatie individuala cu acesta. Puteti continua n a discuta daca exista diferente
culturale privitoare la perceperea notiunii timp.
Efectele acestei metode :
Chiar daca sunt grupuri culturale omogene, acest energizer poate produce
efecte spectaculoase. NU rdeti de persoanele care se aseaza ultimele. S-ar putea
ca acestia din urma sa aibe una din zilele acealea ncete.
Sursa : Swatch, Timex, etc
Citate

Nu judecai oamenii dup cei cu care se adun:


Iuda avea amici ireproabili
Ernest Hemingway

Metafore terapeutice

Cei trei mosnegi

O femeie iese din cas i vede 3 monegi cu barb alb stnd n faa casei. Nu-i cunotea, dar
vzndu-i suprai i invit n cas s mnnce ceva.Soul tu este acas? ntreab ei.
Nu, este ieit.
Atunci nu putem intra. rspunser ei.

Seara cnd soul se ntoarce acas ea i povestete despre cei trei monegi Du-te i spune-le
c am venit i poftete-i nuntru

Femeia se duce i i invit.

Nu putem intra toi n cas, rspunser ei.


Cum aa? ntreab ea.

Unul dintre monegi i explic: Eu sunt BUNSTARE, el este SUCCES iar cellalt este
IUBIRE. Acum du-te i ntreab-l pe soul tu care dintre noi s vina n cas.

Femeia intr n cas i i spune soului, care se bucur. Ce bine! n acest caz invit-l pe
BUNSTARE s ne umple casa cu bunstare!

Soia nu a fost de acord. De ce s nu-l invitm pe SUCCES?

Nora i ascult dintr-un col al casei. N-ar fi mai bine s-l invitm pe IUBIRE? Casa noastr ar
fi atunci plin de iubire! a sugerat nora.

Hai s ne ghidm dup sfatul norei, i zice soul soiei.


Du-te afar i invit-l pe IUBIRE s ne fie oaspete.

Femeia iese afar i ntreab: Care dintre voi este IUBIRE? Pe el l invitm s ne fie oaspete.

IUBIRE pornete nspre cas. Odat cu el se pornesc n urma lui i ceilali doi. Surprins femeia
ntreab : L-am invitat doar pe IUBIRE. Cum de venii i voi cu el?
Cei trei monegi replicar: Dac l-ai fi invitat pe BUNSTARE sau pe SUCCES, ceilali ar fi
rmas pe loc, dar de vreme ce l-ai invitat pe IUBIRE, unde merge el mergem i noi.

Unde este IUBIRE este i BUNSTARE i SUCCES!!

S-ar putea să vă placă și