SUBSTANTELE BIOCATALITICE

VITAMINE ENZIME HORMONI

 Biocatalizatori
Sunt compusi care in organismele vii regleaza reactiile biochimice ce stau la baza
vietii. Actiunea lor este asemanatoare cu a catalizatorilor chimici insa nu pot
cataliza reactiile termodinamice imposibile.
Biocatalizatorii actioneaza in conditii de temperatura si presiune mult mai blande
decat catalizatorii chimici si actioneaza intotdeauna asupra aceluiasi substrat. Se
admite ca in reactiile biocatalitice are loc formarea unor combinatii labile pentru o
scurta perioada de timp intre substratul A si catalizatori, K:

A +K AK
AK + B AB + K
Biocatalizatorii se gasesc in organism in cantitati foarte mici si nu au rol plastic sau
energetic. Prezenta lor este indispensabila pentru ca ei catalizeaza reactiile din
metabolism i nu poate exista via fr metabolism. Din clasa biocatalizatorilor fac
parte vitaminele, hormonii, enzimele (biocatalizatori).
Vitaminele pot face parte din compoziia enzimelor.
Nu putem trasa o grani strict ntre aceti biocatalizatori.
VITAMINE
 Ce sunt vitaminele ?
Sunt substante organice cu molecule relativ mici
care in cantitate foarte mica regleaza si stimuleaza
transformarile biochimice normale din organism. Nu
sunt componente structurale ale organismului.

compui organici pe care esuturile umane nu

i pot sintetiza
 Surse pentru vitamine
Toate vitaminele pot fi furnizate de alimente.
Unele vitamine pot fi sintetizate de ctre
microorganismele intestinale dar acestea nu pot
furniza ntregul necesar de vitamine al organismului
uman.
Rolul vitaminelor este strans legat de cel al
enzimelor. Au fost puse in evidenta prin tulburarile ce
apar in lipsa lor (avitaminoze- au manifestri
specifice funcie de vitamina care lipsete).
 Clasificare
Dup solubilitate:
Vitamine solubile n
ap: vitaminele B,
acidul folic, niacina,
acidul pantotenic,
biotina i vitamina C.
Au rol i de coenzime.
Vitamine liposolubile:
A, D, E i K conin un
rest izoprenic:

CH2 C CH CH2
CH3
Vitamine hidrosolubile
 Complexul B

Vitamina B1
(tiamina)
NH2 O
CH3
R= P OH Tiaminmonofosfat (TMP)
+
N N
OH
CH2 CH2 OR
O O
H3 C N S
R= P O P OH Tiamindifosfat (TDP) =
R=H Tiamina = Aneurina = Vitamina B1 OH OH Tiaminpirofosfat (TPP)
 Vitamina B1
Surse naturale: prima data a fost extrasa din cortexul bobului de orez, drojdie
de bere, in toate semintele de cereale nedecorticate, ficat, inima, muschiul de
porc, menta, tei, pelin.
Rol si activitate biologica: este o vitamina ce nu se depune in organism, este
total absorbita in intestinul subtire. Se gaseste in stare libera sau esterificata
cu acid fosforic in organism.
Actiunea biochimica a vitaminei B1 se datoreaza in cea mai mare parte
contributiei la formarea enzimelor. Sub aceasta form, a pirofosfatului de
tiamina (TPP), participa la biosinteza decarbozilazelor enzime cu rol important
in procesele de decarboxilare ale cetoacizilor, aminoacizilor, metabolismul
glucidelor.
 Vitamina B1
Lipsa vitaminei B1 conduce la astenie, nevrite si polinevrite, boala Beriberi
(paralizii ale membrelor, dereglari nervoase, cardiace ale aparatului
digestiv). Are actiune protectoare pentru alte vitamine (exemplu vitamina
C) si indirect asupra unor hormoni (insulina si tirozina). n general
tratamentul cu vitamina B1 se realizeaz n asociere cu alte vitamine din
complexul B, deoarece deficiena n vitamin B1 este asociat n
numeroase cazuri cu deficiena altor vitamine. Se utilizeaza si pentru
respingerea tantarilor ca urmare a degradarii moleculei cu formarea unor
compusi sulfurici urat mirositori care resping tantarii. O bun parte din
aceti compui se elimin prin transpiraie. Necesarul zilnic este de 0.4 mg
/ 1000 cal.
 Mecanismul de aciune biochimic
decarboxilarea a-cetoacizilor:

piruvat-decarboxilaza
Piruvat Acetaldehid + CO2
(n drojdii)

complexul multienzimatic
Piruvat Acetil-CoA + CO2
al piruvat-dehidrogenazei

complexul multienzimatic
a-cetoglutarat Succinil-CoA + CO2
al a-ceto-glutarat dehidrogenazei
 Vitamina B2
Riboflavina

Conine heterociclul numit izoaloxazin NH2

N
N
O O
N N
CH2 CH CH CH CH2 O P O P O H2 C
O
OH OH OH O- O-
H3C N N O
OH OH
NH
H3C N adenozin

O
(H)
lumicrom
lumiflavin (H)
(OH)
riboflavin (H) adenozin 5`-monofosfat
(H) (AMP)
flavin adenin mononucleotid (FMN)

flavin adenin dinucleotid (FAD)

Flavoproteinele funcioneaz ca transportori de
hidrogen

Enzime
SH2 + FMN (FAD) S ox + FMNH2 (FADH2)
 dehidrogenarea oxidativ a aminoacizilor, cu
formarea de cetoacizi

R CH COOH + H2O L-aminoacid-oxidaza R C COOH + NH3

NH2 O
FMN FMNH2
 dehidrogenarea acidului succinic:

Succinat dehidrogenaza
Acid succinic Acid fumaric

FAD FADH2
 Vitamina PP
Se gsete n toate
celulele vii ca o Nicotinamida , B3)
component structural a
coenzimelor NAD i NADP
i are rol fundamental in
numeroase procese
metabolice. Lipsa ei
provoaca boala numita
pelagra ce se manifesta
prin tulburari cutanate,
digestive si
nervoase(demena).
Biosinteza Se face n
intestin de ctre flora
microbian intestinal
utiliznd triptofanul
(provitamina PP).
 CONH2

+
CONH2 N
COOH O H2 C
O
O P O-
NH2
N N
O OH OH
Acidul nicotinic Amida acidului nicotinic N
- N
(niacina) (niacinamida) O P O

O H2 C N N
O

OH OR
Nicotinamid-adenin dinucleotid (NAD+)
+
(R = H formeaz NAD+ ; R = -PO3H2 formeaz NADP )
 Mecanismul de aciune biochimic

NAD+ i NADP+ au un rol n oxidoreducerile

celulare.

SH2 + NAD+ Sox + NADH + H+

+ +
SH2 + NADP Sox + NADPH + H
 Vitamina B5 (acidul pantotenic, pas
pantos-peste tot-gr.)
Este unul din cei mai raspanditi reprezentanti ai
complexului B
CH3 OH
HO CH2 C CH C NH CH2 CH2 COOH
CH3 O
Acid pantoic -alanin

Acid pantotenic
 Acid pantotenic
OH CH3
NH CO CH2 CH2 NH C CH C CH2 O
Tioetanolamina

CH2 O CH3 O P O-
NH2
CH2 O
N
SH O P O
- N

ADP
O H2C N N
O
Coenzima A
O
OH O P O-
O-
 S-a izolat din cortexul bobului de orez. Are rol important in
nutritia si cresterea animalelor, si in natura se gaseste sub
forma unui complex cu proteine si in structura coenzimei A.
Este un element esential pentru functionarea acestei enzime
care are rol capital in transportul gruparilor tioesterice si acetil
in ciclul Krebs in degradarea acizilor grasi si biosinteza
acestora.
Surse naturale ficat, rinichi, inima, creier, lapte, ciuperci, in
glandele suprarenale.
Lipsa acesteia duce la pigmentarea
pielii, caderea parului, hemoragii ale
mucoaselor. La om lipsa nu se
resimte predominant pentru ca este
sintetizata de flora intestinala dar
administrarea de antibiotice duce la
distrugerea florei intestinale i de
aceea acestea se administreaz cu
complexul vitaminic B
 Mecanismul de aciune biochimic
n CoA~SH acidul pantotenic este legat de un rest de
ADP fosforilat la C3` i de un rest de tioetanolamin

Activarea acizilor grai se face cu consum de ATP,

reacia fiind catalizat de acil-CoA sintetaza:

R (CH2)n COOH + CoA-SH R (CH2)n CO~S-CoA

Acd gras Acil-CoA
ATP AMP + 2Pi (acid gras activat)
 Vitamina B6
Adermina, piridoxina
Este vitamina antipelagroasa a sobolanilor. Are un
nucleu de piridina. n natur se gsete in trei forme
vitamere
Piridoxal fosfatul i piridoxamin fosfatul au rol de
coenzime.
H2 C OH HC O H2 C NH2
HO CH2 OH HO CH2 OH HO CH2 OH

H3 C N H3 C N H3 C N
Piridoxina Piridoxal Piridoxamina
 Este o vitamina cu proprietati importante in mentinerea
normala a pielii. Se gaseste in organism sub forma
esterificata cu acid fosforic si se numeste piridoxal
fosfat(PALP) i piridoxaminfosfat, cu rol de coenzime n
numeroase sisteme enzimatice implicate n
metabolismul aminoacizilor (transaminaze,
decarboxilaze, dezaminaze) al glucidelor, lipidelor.
 Transaminarea
n organismele vegetale i animale transformarea piridoxalului
n piridoxamin se realizeaz printr-un proces de
transaminare folosind ca donori de grupri aminice ,
predominant, acizii glutamic i aspartic, iar ca acceptori de
grupri aminice cetoacizii sau compui cu grupri aldehidice.
transformarea unui aminoacid n cetoacid i invers
R1 CH COOH + R2 C COOH R1 C COOH + R2 CH COO
NH2 O O NH2
decarboxilarea aminoacizilor

R1 CH COOH R1 CH2
NH2 NH2
CO2
 are actiune antianemica, stimuleaz
eritropoeza. Avitaminoza provoaca inrosirea
pielii, cderea parului, dermatite.
Surse naturale in drojdie in cantitate mare,
in cortexul bobului de orez, polen, ficat, peste,
galbenus de ou.
 Acidul folic (B9 )
COOH
OH 9 10
N CH2 NH CO NH CH
N 5
CH2

H2 N N N CH2

pterina acid p-aminobenzoic COOH

acid glutamic
acid pteroic
 Acidul folic
Acidul folic (folium-frunz, de unde a fost izolat prima dat)
fr s fie vitamin are rol important in activitatea
hematopoetica, fiind factor nutritional antianemic. Intervine
in procesele de formare a globulelor rosii(hematopoeza).lipsa
lui duce la anemie, leucemii. Se gaseste in frunze, drojdii,
gemenii cerealelor, spanac, urzici, ficat. Este vitamina
indispensabila diviziunii celulare. Structuri similare sunt
utilizate in tratamentul leucemiei. Necesarul zilnic este de
400 g, iar pentru femeile ce alapteaza 600g, iar pentru cele
gravide 800g.
Mecanismul de aciune biochimic al
folailor
La micro-organisme, acizii folici sunt factori de
cretere

La organismele superioare, acizii folici sub form de

(FH4) reprezint coenzimele unor sisteme de
activare i transport de la un metabolit la altul al
gruprilor cu un atom de carbon: metil (-CH3),
hidroximetil (-CH2OH), formil (-CHO), formimino (-
CH=NH), metilen (-CH2-
 Vitamina B12 (ciancobalmina)
Este vitamina antianemica, antipernicioasa.
Are un nucleu de corina (nucleu porfirinic
modificat) si o ribonucleotid care are ca baza
azotata 5,6-dimetil- benzimidazol si
aminopropanol.
 Vitamina B12
H3C

H 2 N CO CH2 CH2 C H3C

CH2-CO-NH2

H 2 N CO CH2 (CH 2) 2-CO-NH2

A B
H3C
N R N

H3C CH
+
Co
CH3
H2N-OC-H2C N N
D C
CH3
CH3 (CH2 )2 -CO-NH 2
CH2 C
CH3
CH2
CH3 C O

HC CH2 NH
- +
O O N
P HO CH3 rest de
O 5,6-dimetilbenzimidazol
O N CH3
H H H

O
HO CH2 H
 Mecanismul de aciune biochimic

In citoplasma celulelor, cobalamina liber este transformat

n metilcobalamin iar n mitocondrie n 5-deoxiadenozil
cobalamin, compui cu rol de coenzime

Metilcobalamina este implicat n transformarea

homocisteinei n metionin
 Este vitamina indispensabila vietii, avand importanta deosebita
in cresterea organismelor si functionarea celulei nervoase.
A fost izolat din extract de ficat de ctre K.Folkers i alii,
(1948), E.L.Smith (1948, 1950, 1960).
Este produs de bacterii, de exemplu Streptomyces.
Impreuna cu formele sale enzimatice are rol esential in
reactiile metabolice ale proteinelor, glucidelor, lipidelor.
Vitamina cu rest de adenozin n locul grupei cian joac rol n
reaciile enzimatice.
Lipsa acestei vitamine provoaca anemia percinoasa.
Hipervitaminoza este netoxica.
Surse naturale ficat, rinichi oua, carne, lapte.
 Biotina (B7)

O O

HN NH HN NH
HC CH CH3 HC CH
H2C CH CH HC H2C CH
S CH3 S (CH2)4- COOH
COOH
a-biotina -biotina
 Biotina

Este vitamina ce stimuleaza cresterea tesuturilor prin intensificarea diviziunii

celulare. Se mai numeste factor Bios. Se gasesc 8 forme structurale de
biotina dintre care si sunt mai importante si au activitate vitaminica.
Principala sursa este flora intestinala. Este un factor de cretere. Are rol
protector al vitaminei C, tiaminei, cu influenta asupra hormonilor sexuali, lipsa ei
produce fenomene la nivelul pielii, astenii, cderea parului, friabilitatea
unghiilor. Este coenzima in reactiile de decarboxilare si decarbonilare.
Surse naturale galbenus, ficat, drojdie, rinichi, coaja cerealelor.
 Mecanismul biochimic de aciune
Biotina este coenzim n transportul i
activarea CO2.
Carboxilarea acetil-CoA cu formare de
malonil-CoA:
HCO3- + Biotin - Enz CO2- - Biotin - Enzim

ATP ADP + Pi

-
Biotin - Enzima + CH3 - CO ~ SCoA OOC - CH2 - CO ~ SCoA + Biotin - Enzima

CO2- Acetil-CoA Malonil-CoA

 se sintetizeaz n toate
Vitamina C
organismele cu
excepia omului
plecnd de la glucoz
 Rol biochimic
Protejeaza de degradarile oxidative multe substante biologic
active. Stimuleaza sistemul imunitar, biosinteza colagenului, a
acizilor folici, secretia unor hormoni steroidici si a unor
transmitatori neurotisulari. Previne formarea nitrozaminelor
in stomac. Ia parte la metabolismul aminoacizilor, glucidelor,
acizilor grasi, fierului, hemoglobinei, si este un factor
antiinfectios important.
cofactor n procesele metabolice

R-H + acid ascorbic + O2 R-OH + acid dehidroascorbic + H2O

 Surse naturale ardei gras, macese, citrice, fructe si
legume proaspete, lapte, ficat, cortexul glandelor
suprarenale.
Este foarte sensibila la incalzire (indicat fierberea
sub presiune). Necesarul zilnic variaza cu anotimpul,
clima, si varsta. Pentru copii este de 35-90 mg, iar
pentru adulti 75 mg. Gravidele trebuie sa consume
minim 100 mg /zi, iar mamele ce alapteaza minim
150 mg /zi.
Vitamine liposolubile
 Vitamine liposolubile
Vitamine A (retinolul, retinalul, acidul retinoic)
fac parte din grupa carotenoidelor, sunt deci politerpenoide.
In organismul mamiferelor, -carotenul este scindat oxidativ
cu ajutorul enzimei carotenaz, n ficat, producnd ruperea
dublei legturi C15=C15 i formarea vitaminei A1. Intermediar
se formeaz retinal (aldehida vitaminei A1) care este redus la
retinol (A1). Se conchide c -carotenul este provitamina A.
15 15'

- Caroten
[O]
CH2OH
CHO
2 2
Retinal Vitamina A1
(All-t rans retinol)
 Vitamine A CH3
CH3 CH3 H3C CH3
H3 C CH3 H 11
C 12
O
CH3
CH3 All-trans-retinal
11 -cis-retinal
C
H
O
Din ficatul unor peti a fost izolat vitamina A2, care conine o
legtur dubl n plus fa de A1, Vitamina A2 a fost obinut i prin
sintez. Vitamina A este necesar organismului uman, cu
deosebire n perioadele de cretere n nlime . Ea joac rol n
percepia vizual i n reglarea metabolismului general. In
procesul vederii este implicat direct rodopsina sau purpura
vizual, o combinaie a 11-cis-retinalului cu proteina numit
opsin. (Baza Schiff format prin condensarea grupelor CHO din
retinal cu H2N- din opsin).
 H3 C
H3 C CH3 CH3 CH3

CH3 CH3 H3 C CH3

CH3 -caroten

O2 n prezenta srurilor biliare

caroten dioxigenaza

H3 C CH3 CH3 CH3

CH O

CH3 Retinal (retinalaldehid)

Reducere Oxidare

H3 C CH3 CH3 CH3 H3 C CH3 CH3 CH3

CH2 OH COOH

CH3 Retinol (Vitamina A1) CH3 Acid retinoic

 Vitamine A
Proprietati: - este un ulei care a fost obtinut si sub forma de cristale
galbene care isi pierde proprietatile de vitamina prin hidrogenare; se
gaseste un lapte, unt galbenus de ou, ficat, rinichi, iar sub forma de
provitamina in morcov, ardei, bostan.
Rol fiziologic: Primul semn al lipsei vitaminei A este slabirea acuitatii
vizuale si fotofobia; are influenta asupra tuturor mucoaselor si a pielii
meninndu-le in stare normala; lipsa ei duce la cheratinizarea pielii si a
mucoaselor, uscarea si cheratinizarea bronhiilor, duce la aparitia pietrelor
la rinichi si la disfunctionalitati in functionarea glandelor lacrimale,
sudoripare, sebacee; stimuleaza dezvoltarea oaselor, formarea celulelor,
la cresterea nucleelor celulare si participa la chimismul vederii.
Necesarul zilnic este de 1.2-2.5 mg sau 2-5 mg - caroten.
Vitamine D
 Vitaminele K(vitaminele
antihemoragice)
Sunt sintetizete numai de plante (K1) si microorganismele din
tubul digestiv si prestomacul erbivorelor (K2). Mentin
proprietatea de a se coagula a sngelui. Lipsa lor conduce la
hemoragii gastrointestinale, nazale, cutanate.
Ca structura au un nucleu naftochinonic care la C3 are o
grupare metilica iar la C2 o catena laterala caracteristica
fiecarei vitamine.
O
CH3

R
O
Vitamina K (structura general)
 Vitamine K
Vitamina K1 se gaseste in spanac, rosie,
urzici, ficat, vitamina K2 nu se gaseste in
plante ci in materiile animale in putrefactie
(fina de pete), iar vitaminaK3-menadiona
este de sinteza. Vitaminele K menin
proprietatea sngelui de a se coagula.
Determinarea capacitii de coagulare a
sngelui este obligatorie naintea oricrui
act chirurgical. Vitaminele K regleaz
concentraia protrombinei n snge. Creste
concentratia protrombinei din sange,
activitatea protrombinei fiind asigurata si
de ionii de Ca2+. Are rol important in
procesele de oxido-reducere din organism,
existnd un echilibru redox permanent
ntre chinon i hidrochinon.
 Vitaminele K

- - -
COO O OC COO
CH2 CH
CH2 CH2
O2; CO2
Protrombin NH CH CO Protrombin NH CH CO

OH O
CH3 CH3

R R
OH O
 Vitamine K
Exista cazuri ereditare de avitaminoza K numita
hemofilie. Hemoragiile pot fi
interne(gastrointestinale, mortale) i externe.
Necesarul zilnic este de 0.1mg pentru adulti.
Exista si antivitamine K( ce fluidizeaza sangele):
acidul salicilic dicumarolul, trombostopul. Aceste
antivitamine sunt utilizate n cazuri de
tromboze(flebite, embolii, tromboflebite) pentru
ntrzierea coagulrii sngelui sau dizolvarea
cheagurilor.
 Vitaminele E( Tocoferoli)
Tocoferolii sunt antioxidani naturali. Vitaminele E sunt indispensabile
bunei funcionri a organelor genitale, intervin n metabolismul hidrailor
de carbon favoriznd depunerea de glicogen n esuturi, n oxidrile
celulare i n metabolismul creatininei din muschi. Lipsa lor produce
degenerarea muschilor i alte efecte nedorite.
Sunt vitamine biosintetizate numai in organismele vegetale cum ar fi
frunze, muguri, seminte, polen. Au caracter antioxidant pronuntat
protejand organismele de degradari oxidative.
Deriva de la o structura de baza comuna numita tocol format dintr-un
nucleu cromanic substituit la C6 cu o grupare hidroxil si la C2 cu o catena
laterala saturate derivate de la fitol.
-Tocoferolul este o vitamina care nu se distruge in timpul prepararii
alimentelor, insa se distruge sub actiunea UV si a grasimilor rancede, FeCl3.
Se gaseste in germeni de grau, ulei de catina, soia, porumb, floarea
soarelui, nuci, migdale, arahide, polen si in varza rosie.
 Vitaminele E (tocoferoli)
CH3
CH3
H3C O CH3 CH3 CH3
CH2 CH CH2 CH CH2 CH CH3
3 3 3
HO
CH3 a-tocoferol
 Vitaminele E
-tocoferolul are actiune protectoare mai mare decat a -tocoferolului
asupra pigmentilor carotenoidici, asupra vitaminelor A,C si D. Biosinteza
vitaminelor E are loc in cloroplaste, unde se gaseste si fitolul care serveste
la esterificarea clorofilelor si formarea tocoferolilor.
Proprieti. Au actiune antioxidanta puternica iar modificarea catenei
laterale hidrocarbonate duce la disparitia proprietatilor vitaminice.
Carenta de vitamine E la femei prelungeste perioada de dezvoltare a
embrionului si sarcina nu mai poate fi dusa la capat iar la barbai provoaca
modificari in mobilitatea spermatozoizilor. Provoaca modificari ale
glandelor sexuale, scade glicogenul din muschi, crete consumul de oxigen
si are inflenta asupra glandelor hipofiza si tiroida ducnd la modificari
patologice. Mai influenteaza negativ si capacitatea organismelor de a
retine si celelalte vitamine liposolubile. Necesarul zilnic este de 20-25 mg
pentru adulti si 5 mg pentru sugari.
 Vitaminele F (vitamine
antidermatidice)
Sunt formate dintr-un amestec de
acizi grasi esentiali ce conin mai multe
duble legaturi in molecula si nu sunt
sintetizati de organismul animalelor:
acidul linoleicc C18(10,12), acidul
linolenic C18(9,12,15), acidul arahidonic
C20(6,9,12,15).
Sursele de vitamine F sunt: uleiurile
de porumb, masline, untura,
margarina, unt, lapte, nuci, grasimile de
pesti oceanici.
Acesti acizi grasi esentiali (AGE),
participa la unele reactii enzimatice din
organism si lipsa lor provoaca:
dermatoze, uscarea pielii si inflamarea
ei, caderea parului si influenteaza
procesul de crestere.
Rezumat...