UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAOV

FACULTATEA DE EDUCAIE FIZIC I SPORTURI

MONTANE
Specializarea EDUCATIE FIZICA SI SPORTURI MONTANE

Conflict Educational

Buza Sergiu EFS. AN.III

 Conflict educational : Elev Parinte

Indentificarea confilctului:

Etimologia latinescul conflictus a tine impreuna cu forta.

In definitie clasica C reprezinta o opozitie deschisa, o lupta intre indivizi, grupuri,
clase sociale, partide, comunitati, state cu interese economice, politice, religioase, etnice,
rasiale etc divergente sau incompatibile, cu efecte distructive asupra interactiunii sociale
(Zamfir, E, 2004).
CONFLCT- conflicte, s. n. 1. Nenelegere, ciocnire de interese, dezacord; antagonism;
ceart, diferend, discuie ,violent a intra n conflict (cu cineva) = a se certa (cu cineva).
2. Contradicie ntre ideile, interesele sau sentimentele diferitelor personaje.

1.Identificarea conflictului
2. Identificarea cauzelor conflictuale

Familie cu 2 copii (2 baieti 15 ani si 17ani)

Salariul Mediu anual 24000 euro
Mama Educatoare
Tata zugrav
Conflict intre Mama si baiatul de 15 ani ,cearta zilnica pentru ca acesta nu invata (nu vrea )
si are rezultate proaste.

Tatal este mereu plecat si vine foarte rar acasa ,nu se implica deloc in educatia copiilor
Conflictul apare intre cei doi atunci cand Mama baiatului de 15 ani, obosita de la munca pe
care o face zi de zi ,il cearta pe cel mic pentru ca are rezultate proaste la scoala si nu are
dorinta de a invata .Mama ii reproseaza mereu de ce nu vrea sa invete, dar nici nu cunoaste
situatia scolara, pentru ca frecventeaza foarte rar intalniri cu parintii.

. Copilul cu temperament inhibat Copilul cu temperamenl dezinhibat Este hipervigilent n

situaii i contexte noi, manifestnd emoii negative, comportamente de evitare sau retragere
din situaie; Nu are iniiative de interaciune social n situaii nefamiliare, necunoscute; i
face foarte greu prieteni; Este perceput de familie i prieteni ca fiind fricos sau timid.

Celalat baiat de 17 ani nu are probeme de genu de a nu invata si avea rezultate bune.

Cauzele pot fi influentate de salariu prost si munca neplacuta pe care o face Mama, dar si
salariul in familie nu este favorabil.
Relaia de comunicare ntre printe i copil

Copilul nva din modul n care prinii reacioneaz emoional n diverse contexte
n primul rnd copilul nva modalitatea n care prinii lui fac fa unor emoii, pozitive i
negative (ce face mama sau tata cnd este bucuros/ sau vesel/) i va folosi aceste experiene
n situaiile n care se confrunt chiar el cu emoii similare. Deci, reaciile emoionale ale
prinilor sunt un context de nvare a modului de gestionare a emoiilor de ctre copil. n al
doilea rnd, reaciile emoionale ale prinilor reprezint pentru copil o surs de informaii cu
privire la propriul comportament.

De exemplu, dac unul dintre prini reacioneaz cu furie fa de comportamentul copilului,

copilul nva c acel comportament nu a fost unul aprobat de printe. Cnd prinii exprim
emoiile pozitive sau negative ntr-un mod indirect copilul nu mai are certitudinea sau
sigurana unei reacii i interpreteaz ceea ce spune sau face printele.

De exemplu, cnd printele este mndru de ceea ce a fcut copilul su i i exprim

emoia de bucurie indirect, printr-un gest de tandree (ex. l mbrieaz) i nu direct prin
cuvinte (Sunt mndru de tine i foarte bucuros pentru ceea ce ai fcut!), copilul nu tie ce
simte printele lui fa de el i mai ales nu tie ce Prini informai, copii sntoi anume din
comportamentul lui este perceput de printe ca fiind valoros; el poate interpreta gesturile
printelui ca indiferen sau poate gndi c nu este suficient de bun pentru a-l face pe printe
s fie mndru de el.

. Copiii au nevoie de exprimarea direct, n cuvinte, a aprecierilor pozitive din partea

prinilor! Sunt mndru de ceea ce ai fcut!, Pentru mine, desenul tu este cel mai
frumos!, Te iubesc! Exprimarea emoiilor negative ale prinilor prin cuvinte urte
adresate copilului este una dintre cele mai duntoare experiene de via pentru copil.

3. Identificarea consecintelor tuturor partilor implicate.

Printele ajunge la o anumit epuizare psihic simind c orice face lucrurile merg din ru n
mai ru. Mai ales este afectata stare de sanatate , Mereu va avea o stare de oboseala si
nemultumire asupra personalitatii sale .

Copilul va ajunge s se perceap ca fiind incapabil, fr resurse i lipsit de valoare i n

consecin nu va avea nicio motivaie s nvee comportamente pozitive, dezirabile.
Afirmaiile de genul eti un prost!, nu eti bun de nimic! sau afirmaiile de nvinovire
cum ai putut s faci asta?-sau de ce nu inveti si esti incapabil? au consecine negative,
severe asupra sntii emoionale a copilului i asupra imaginiii de sine a acestuia.
4. Strategii de interventie ale Parintilor.

Rezolvarea de probleme

Parintele trebuie sa cunoasca toate aspectele sale sociale ,mediului , implicarea educatiiei
(care va fi studiata specific situatiiei ) .Acordarea timpului necesar pentru remedierea situatii
dintre acestia.

Din puctul meu de vedere nu este atat de bine dezvoltata intelgenta emotinala care inseamna
o intelegerea mai buna a propriilor emotii
* Gestionarea eficienta a propriilor emotii si crestere semnificativa a calitatii vietii
* Intelegerea mai buna a celor din jur si o convietuire cu un grad de confort ridicat
* Crearea de relatii mai bune la toate nivelele cu cei din jur si cresterea productivitatii si a
imaginii personale.

Este singura strategie care funcioneaz Este vorba de un interes dublu direcionat:
vreau s fie i ca tine, vreau s fie i ca mine!. Viaa este format din negocieri, copilul
poate s nvee acest lucru de la o vrst fraged. Printele trebuie s tie c nu ntotdeauna
ceea ce este bine este i ceea ce i place copilului.

Printele trebuie s fie un fin negociator, s gseasc n interiorul solu iei pe care o
propune copilului i ceva din opiunile acestuia. Aa cum se spune n negociere, o gre eal
fundamental este s ne gndim n genul eu contra ta Dimpotriv, solu ia fireasc este de
tipul: eu i tu contra problem! Nu printele este adversarul copilului i nu copilul este
adversarul printelui: cei doi au o problem i problema este adversarul pe care trebuie s-l
nfrunte mpreun!