Sunteți pe pagina 1din 7

MINISTERUL EDUCAIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

Facultatea tiine Economice

Catedra Finane i Bnci

Lucru individual la obiectul ,,Calcule financiare


actuariale ,,
Tema:Calculul costului creditului pe termen lung n condiiile
Republicii Moldova.

Autor:
Railean Victoria,
student masterat ,anul I,grupa GFCA
161
specialitatea Gestiunea finanelor i
contabilitatea n afaceri

Chiinu ,2017
Introducere

ntr-o economie de piaa folosirea unor resurse diferite de capital implica anumite costuri, de
regula,proporionale cu valoarea (preul lor). Ca urmare, din punct de vedere financiar sursele de
formare a capitalului trebuiesc structurate de asa maniera nct sa ofere informaiile necesare
atragerii si folosirii capitalului, care presupun costurile cele mai reduse.
Determinarea marimii costului creditului constituie o problema majora n managementul
ntreprinderii, cel puin pe considerentele ca:
- asigura o crestere a eficienei activitailor prin folosirea de capitaluri ieftine;
- permite maximizarea valorii ntreprinderii prin minimizarea costurilor tuturor intrarilor de capital;
- ofera informaii cu privire la alegerea unei structuri financiare optime, adica a raportului optim
dintre capitalurile mprumutate si capitalurile proprii;
- contribuie la finanarea unor decizii financiare legate de: leasing, marimea necesarului fondului de
rulment, rambursarea creditului obligatar, etc
ntreprinderile au nevoie de credite pe termen lung pentru a acoperi nevoile durabile legate de
dezvoltri, modernizri, de la care se sconteaz o rentabilitate nalt, pe viitor.
Costul capitalului mprumutat poate fi acceptat de ctre ntreprindere numai n msura n care
rentabilitatea proiectelor sale, finanate prin credit, este nalt (acoperitoare).
Pentru un credit bancar pe termen lung sau mijlociu, costul se reduce la plata dobnzilor, la
nivelul ratei dobnzii stabilite prin contract.
Prin contract pot fi stabilite diferite acorduri: pentru un numr de ani, debitorul nu va rambursa
creditul, procesul de rambursare poate ncepe numai dup un numr de ani de la obinerea creditului
etc.
n aceste condiii (perioade ndelungate de creditare), apare necesitatea calculrii dobnzii
compuse, ceea ce presupune c la sfritul fiecrui an suma dobnzilor nepltite se adaug la
capitalul mprumutat, genernd ea nsi dobnd.
Se spune c o sum de bani este pltit cu dobnd compus dac, la sfritul primei perioade,
dobnda simpl a acestei perioade se adaug la suma mprumutat pentru a produce, la rndul ei,
dobnd n perioada urmtoare .
Aadar, dac perioada de timp pe care este mprumutat suma depete perioada de timp la care se
refer procentul de dobnd, atunci avem de afacere cu operaiuni financiare de dobnd compus. n
operaiunile financiare pe termen lung, unitatea de timp cel mai des folosit este anul (uneori,
semestrul sau trimestrul).
1. Creditul bancar pe termen mediu si lung
Creditul bancar pe termen mediu si lung ,reprezinta un mprumut care se obine de la o banca
comerciala si care trebuie rambursat ntr-o perioada mai mare de un an. n mod obisnuit, asemenea
credite sunt negociate direct ntre cei care le solicita si banca sau, n unele situaii, o alta instituie
financiara.
Perioada pentru care se acorda aceste mprumuturi variaza n cazul creditului pe termen mediu
ntre 1si 5 ani iar a creditului pe termen lung peste 5 ani.
Creditul pe termen mediu si lung prezinta unele avantaje faa de creditul obligatar si anume:

rapiditate n acordare. Deoarece solicitantul negociaza limita creditului direct cu cei care l
acorda,
documentele legate de obinerea mprumutului sunt minime, ca atare, decizia de acordare
se ia n termenul cel mai scurt.
flexibilitate viitoare. n cazul schimbarii condiiilor economice avute n vedere la data
acordarii creditului bancar, ntreprinderea poate solicita modificarea condiiilor
contractuale iar banca, n mod tacit, poate conveni asupra schimbarilor cerute.
costuri reduse. Costurile creditului fiind date, de regula de dobnda, pe perioada acordarii
creditului, rata dobnzii poate sa fie variabila sau fixa. Indiferent de forma, nivelul
dobnzii pentru creditul bancar pe termen mediu si lung este mai mic dect n cazul
creditului obligatar, acesta din urma fiind mai costisitor.
n prezent unele banci comerciale acorda credite pe termen mediu si lung n cadrul unor
programe de finanare aflate sub supravegherea diferitelor ministere. Asa de exemplu exista
programe de finanare pe termen mediu si lung derulate prin Ministerul Muncii si Proteciei
Sociale n vederea finanarii firmelor mici si mijlocii din domeniul produciei cu condiia angajarii
de someri (la fiecare somer angajat se acorda 10 milioane lei mprumut). Pentru asemenea credite
rata dobnzii se stabileste la jumatate din rata de refinan_are a Bancii Naionale.
De asemenea, unele credite pe termen mediu si lung s-au acordat, n special, pentru ntreprinderile
agricole, cu dobnda subvenionata.
Aceste mprumuturi au fost restrictive si contractul de credite a avut clauze ferme si penalizatoare.
2.Determinarea costului capitalului mprumutat
ntreprinderile i completeaz resursele de finanare prin intermediul capitalurilor
mprumutate care se concretizeaz n credite bancare i mprumuturile obligatare.
Ambele forme ale datoriilor trebuiesc compensate de ctre ntreprindere prin plata de dobnzi
i acoperirea altor cheltuieli financiare.
Costul mprumutului este dat de diferena dintre sumele primite cu titlu de mprumut, pe de o
parte, i vrsmintele fcute pentru rambursrile periodice, plata remuneraiei i a altor
cheltuieli financiare aferente capitalului mprumutat, pe de alt parte.
Costul real al mprumutului se calculeaz n funcie de operaiunile pe care le presupune i
menionate prin cheltuielile contractuale. Astfel, pentru un credit clasic, fr comisioane
diverse, fr prim de emisiune sau rambursare, costul mprumutului este dat de dobnda
nominal.
Costul creditului bancar pe termen mijlociu urmeaz frecvent evoluia ratei bancare pe
termen scurt, n timp ce creditul pe termen lung urmeaz evoluia costului obligaiunilor pe
piaa financiar. ntruct creditele bancare nu presupun cheltuieli suplimentare precum creditele
obligatare, costul actualizat al creditelor bancare se aproprie foarte mult de rata nominal a
dobnzii, deseori identificndu-se cu aceasta.
Nivelul costului creditului bancar, respectiv dobnda absolut depinde de trei elemente:
mrimea creditului, rata dobnzii i perioada de creditare.
n funcie de aceste valori costul creditului bancar este dat de relaia:
C rrt
D=
100
unde :
D = dobnda exprimat n sum absolut
Cr = mrimea creditului
r = rata dobnzii exprimat n procente
t = perioada de creditare

z
te
Dac perioada de creditare este exprimat n luni ( ) e t sau n zile ( ) relaia de mai
t

sus se prezint astfel:


Crrt Crrt
D= e
, D= z

12100 respectiv 360100

n situaia n care dobnzile bancare sunt deductibile fiscal costul capitalului mprumutat (
C SC
) este influenat cu economiile obinute din impozite, folosind formula:

C SC =D-D*K=D(1-K)

unde: K= rata impozitului pe profit


Pentru creditele pe termen mediu i lung cu perioada mai mare de un an se calculeaz i
dobnda compus ceea ce nseamn c, la sfritul fiecrei perioade de plasament dobnzile se
adaug la capital, n continuare, genernd i ele costuri.

Costul creditului se calculeaz astfel:

S rf =C ( 1+r )2
r

iar

S rf Cr
D= -

Cr = mrimea creditului iniial;


Srf = suma final, respectiv creditul iniial plus dobnda aferent la sfritul perioadei de
plasament;
r = rata dobnzii;
n = numrul de ani (perioade) pentru care se calculeaz dobnda compus.

n calculul costului creditului obligatar se ia n considerare n plus, fa de cazul creditului


bancar, cheltuielile de serviciu ale mprumutului.
Determinarea costul capitalului mprumutat (datoriilor).
Capitalul mprumutat reprezint datoriile pe care le-a fcut o ntreprindere, pe o anumit
perioad de timp, la un anumit cost (rata dobnzii) stabilit prin contract, cu drept de plat
preferenial fa de costul capitalului propriu.
Cel mai uzual o firm utilizeaz creditele bancare i emisunea de obligaiuni pentru a atrage
capital mprumutat n finanarea activitii. n general, riscul investiional asumat de creditori
este mai redus fa de riscul asumat de acionari i n mod normal costul capitalului mprumutat
este mai mic fa de costul capitalului propriu.
Aceasta cu att mai mult cu ct dobnda este o cheltuial deductibil fiscal i deci costul
mprumuturilor genereaz o economie de impozit fa de costul capitalului propriu.
Cd = d (1 Ci) unde:
Cd - costul datoriilor (creditelor);
d - rata dobnzii;
Ci - cota de impozit pe profit.

Costul creditului bancar pe termen mediu si lung poate fi exprimat prin:


- Costul nominal (costul menionat in contractual de creditare)
- Costul total care tine cont si de nivelul comisioanelor bancare;
- Costul net suportat de firma care este egal cu costul nominal mai puin scutul de impozit al
dobnzilor si comisioanelor, daca dobnzile sunt deductibile in calculul impozitului pe profit;
( scutul de impozit al dobnzilor pltite este egal cu valoarea dobnzilor si a altor cheltuieli
financiare nmulita cu cota de impozit pe profit ( 0,16 sau 16%; de ex scutul de impozit la
dobnzi pltite de 10.000lei este de 10.000x0,16= 1.600lei
- Costul anualizat, care apare atunci cnd firma nu realizeaz o singura plata in contul dobnzii
si al parii principale a mprumutului, pltind de 2,3 sau mai multe ori pe an.
ca =(1+rdp)n -1
in care: rdp rata dobnzii dintr-o perioada . de ex daca rata anuala a dobnzii este de 8% si
se realizeaz 4 plti trimestriale in contul mprumutului, rdp este 2 %; n - numrul de perioade
de plata dintr-un an. 3
- Costul actualizat al mprumutului tine cont de evoluia puterii de cumprare a banilor in timp
si are caracterul unei rate interne de rentabilitate a operaiunii de mprumut pe termen mediu si
lung. Costul actualizat este dat de acea rata de actualizare (rd) care permite egalarea sumei
datoriilor contractate D, cu anuitile (rate de rambursat si dobnzi Ai) actualizate cu aceasta
rata, astfel:
D = Ai (1+rd) i n i=1 Daca dobnzile sunt deductibile in calculul impozitului pe profit, costul
suportat de firma este mai mic, adic la nivelul d(1-T).
Pentru un credit bancar pe termen lung sau mijlociu, costul se reduce la plata dobnzilor, la
nivelul ratei dobnzii stabilite prin contract.
Prin contract pot fi stabilite diferite acorduri: pentru un numr de ani, debitorul nu va rambursa
creditul, procesul de rambursare poate ncepe numai dup un numr de ani de la obinerea creditului
etc.
n aceste condiii (perioade ndelungate de creditare), apare necesitatea calculrii dobnzii
compuse, ceea ce presupune c la sfritul fiecrui an suma dobnzilor nepltite se adaug la
capitalul mprumutat, genernd ea nsi dobnd.
Se spune c o sum de bani este pltit cu dobnd compus dac, la sfritul primei perioade,
dobnda simpl a acestei perioade se adaug la suma mprumutat pentru a produce, la rndul ei,
dobnd n perioada urmtoare .
Aadar, dac perioada de timp pe care este mprumutat suma depete perioada de timp la care se
refer procentul de dobnd, atunci avem de afacere cu operaiuni financiare de dobnd compus. n
operaiunile financiare pe termen lung, unitatea de timp cel mai des folosit este anul (uneori,
semestrul sau trimestrul)