Morfopatologie LP 3

Patologia aparatului respirator

Edem laringian

Edemul laringian reprezinta edemul mucoasei laringiene care de regula se formeaza rapid si poate ingusta
critic orificiul laringian. In lipsa unei interventii prompte poate sa produca moarte prin asfixie.
Poate fi declansat de o serie de factori:
Procese inflamatorii - laringita, faringita
Inghitirea unor substante iritative
Reactii alergice-produse de expunerea la gaze toxice, intepaturi de albine
Edemul laringian corespunde unei acumulari anormale de lichid edem interstitial la nivelul corionului
mucoasei, mai ales la nivelul epiglotei.
Macroscopic mucoasa ingroasata, tumefiata de culoare rosiatica; la autopsie, orificiul laringian nu
apare complet obstruat deoarece dupa incetarea circulatiei si a fenomenelor vitale, distensia mucoasei
cedeaza ingustarea va ramane semnificativa.

PATOLOGIA PULMONARA

In literature, in deceniile anterioare, pentru toate tipurile de infectii pulmonare, indiferent de etiologia
acestora se foloseau termenii de pneumonii/ pneumotite.
Astazi se face o distinctie clara intre:
Pneumonii care au origine infectioasa
pneumotite etiologie neinfectioasa, exemplu: autoiumuna

Efectul microorganismelor este contracarat de o serie de mecanisme de aparare, cele mai importante sunt:
reflex de tuse are ca efect eliminarea rapida si eficienta a unor factori iritativi ai mucoasei
celulele ciliate prin miscarea permanenta si organizata a cililor, elimina in continuu stratul de
mucus ce acopera epiteliul respirator, dinspre periferie spre centru
mucusul continutul si calitatea acestuia sunt foarte importante pentru eliminarea unor agenti
patogeni
celule infamatorii (macrofage si limfocite) sunt celule de prima linie in apararea fata de agentii
patogeni. Functia macrofagelor este inhibata la fumatori sau in conditii de hipoxie. Functia
limfocitelor B si T poate fi alterata in diferite stari de imunosupresie.

Pneumonia lobara

Pneumonia lobara intereseaza cel mai frecvent un lob, fiind numita si pneumonie franca lobara. In 95%
din cazuri este determinata de pneumococ, iar in 5% din cazuri de Klebsiella pneumoniae, Stafilococcus,
Hemophilus influenzae.
Boala survine la persoanele cu imunitate normala dar trecator este inhibata de frig, consum de alcool.
Are 4 faze morfologice:

1
Morfopatologie LP 3

1. Congestia

Congestia este caracterizata de congestia arteriolelor si capilarelor din peretele alveolar, in alveole
intalnindu-se un exudat seros sau sero-fibrinos care contine microbi, alveolocite descuamate, PNM,
eritrocite.
Lobul afectat este mai mare, rosu, ferm, cu crepitatii, iar pe sectiune, la presionare se elimina un lichid roz
aerat, usor hemoragic.

2. Hepatizatia rosie

Hepatizarea rosie dureaza 3-4 zile, plamanul are culoare rosie si consistenta ficatului, pleura care acopera
lobul afectat poate prezenta fine filamente de fibrina.
Microscopic in alveole apare un exudat de fibrina, continand un numar crescut de eritrocite si leucocite
PMN.

3. Hepatizatie cenusie

Lobul afectat isi pierde culoarea rosie si treptat dobandeste o culoare cenusie, aceasta modificare a culorii
porneste dinspre hil spre periferie si se datoreaza diminuarii congestiei capilare si acumularii unui numar
mare de PNM si de macrofage in spatiile alveolare care au degradat hematiile.
Congestia se diminueaza din cazua scaderii semnificative a perfuziei lobului interestat prin mecanisme
reflexe scopul fiind de a reduce riscul hipoxiei sistemice prin evitarea perfuziei unui lob neaerat.
Consistenta lobului este crescuta, asemanatoare cu a ficatului.
Microscopic avem un infiltrat inflamator format din retea de fibrina ce contine PMNsi macrofage.

4. Resorbtia

Incepe odata cu lizarea progresiva a exudatului inflamator. Lobul devine crepitant odata cu redeschiderea
spatiilor aeriene, continutul lichefiat al alveolelor este indepartat de catre macrofage dar si cu ajutorul
expectoratiei (intr-o mai mica masura). Parenchimul lobului intreresat isi recapata integritatea structurala
in decursul catorva saptamani, interval ce poate fi scurtat de administrarea de antibiotic.

Complicatiile ce apar, pot fi: pulmnoare sau extraplumonare.

1. Pulmnoare

supuratia cu constituirea unui abces pulmonar

carnificare in lipsa de resorbitie a exudatului cu transformarea lui in tesut conjunctiv
pleureziile care pot fi parapneumonice (in timpul bolii)
metapneumonice (dupa vindecare)

2. Extrapulmonare

2
Morfopatologie LP 3

pericardita
endocardita
septicemia
abcese metastatice
distrofia progresiva a miocardului

Bronhopneumonia

Bronhopneumonia reprezinta inflamatia parenchimului pulmonar, respectiv extensia la alveole a unui

proces inflamator al bronsiilor si bronhiolelor.

Factori favorizanti:
staza pulmonara
aspiratia
infectii acute sau cronice ale cailor aeriene
stari post-operatorii
frig
surmenaj
intoxicatie etilica

Bronhopneumnia apare mai frecvent la pacientii imobilizati la pat, interesand in special teritorii bazale si
paravertebrale (pacientii din ATI) - la indivizii cu tulburari de deglutitie sau la care s-a produs suprimarea
reflexului de tuse.
Etiologic: cel mai frecvent este produsa de
Streptococcus pneumoniae
Haemophilus influenzae
mai rar Staphylococcus aureus
Escherichia coli
Pseudomonas aeruginosa
bacterii anaerobe, mai rar fungi
aspirare de material strain infectat
inhalare de gaze toxice
Unoreri poate sa apara si secundar ca urmare a unor infectii virale de cai respiratorii.
Macroscopic apar focare de condensare de culoare rosie inchisa cenusie, cu consitenta ferma,
interesand mai multi lobuli, avand diametru de 3-4 cm dispuse in mai multi lobi. Focarele fiind separate
de zone indemne, uneori poate fi constatat un emfizem compensator. Se mai pot constata depozite
fibrinoase pe pleure, acestea sunt centrate de bronhii- interesand cu predilectie lobii inferiori. In formele
grave la presionare se elimina puroi.
Microscopic in lumenul bronsiilor, bronsiolelor si al alveolelor adiacente se observa un exudat format
dintr-o retea de fribrina cu numeroase PMN, macrofage, limfocite, eritrocite. Focarele inflamatorii pot
conflua cu timpul si se va produce o bronhopneumonie confluenta. In functie de factorii etiologici, se pot
forma si abcese prin necroza septurilor alveolare sau exudatul poate avea un caracter hemoragic in antrax.

3
Morfopatologie LP 3

Vindecarea in cazurile necomplicate are loc prin lichefierea exudatului inflamator care este expectorat sau
absorbit dar in unele cazuri eliminarea exudatului este incompleta iar vindecarea are loc prin fibroza.
Exemplu: carnificarea de la pneumonia lobara carnificarea apare mai frecvent in cazul penumoniei
decat in bronhopneumonia lobara.
Bronhopneumonia lobara se poate complica cu pleurezie, pericardita, abcese metastazice sau insuficienta
acuta a inimii.

Pneumonia interstitiala

Pneumonia interstitiala reprezinta o inflamatie pulmonara ce intereseaza septurile alveolare respectiv

septul pulmonar interstitial, alveolele pulmonare nu sunt afectate si deci nu avem exudat alveolar si de
aceea se mai numeste = pneumonie atipica.
Etiologie: cel mai frecvent virusuri (gripal) si apare preponderent la persoane cu imunitate deprimata
(copii, persoane in varsta)
Macroscopic focare izolate, de consistenta ferma si culoare rosie inchisa
Microscopic septurile alveolare sunt ingrosate din cauza congestiei capilare si a prezentei in grosimea
septurilor a unui infiltrat inflamator limfocitar
In alveole se observa doar rare celule descuamate iar pe suprafata septurilor pot sa apara membrane
haline.

Leziunea alveolara difuza

Leziunea alveolara difuza este o manifestare nespecifica, ca raspuns la o serie de noxe si reprezinta baza
morfologica a sindromului de detresa respiratorie acuta a pacientului (ARDS).

Cauze importante
infectii
diferite stari de soc
aspiratia continutului gastric
Modificarile patologice se impart in 3 faze, dar fara ca intre acestea sa exista o delimitare precisa:

1. Faza exudativa

Faza exudativa se declanseaza dupa distrugerea alveolocitelor de tip I si a celulelor endoteliale ale
capilarelor si dureaza aproximativ o saptamana. Din cauza acestei distrugeri este permisa patrunderea
unui exudat bogat in fibrina in interstitiu si spatiile alveolare, pierderea invelisului de surfactant si
colabare plamanului.
Macroscopic plamanii au greutate crescuta, culoare inchisa si sunt lipsiti de aer
Microscopic colaps extins, congestia capilarelor, edem interstitial, dilatarea limfaticelor, uneori edem
hemoragic
La nivelul interfetei aer-tesut miscarile de respiratie vor forma pe baza exudatului bogat in fibrina si a
detritusului celular epitelial un strat fin ce va acoperi membrana bazala de indata = poarta denumirea de
membrana hialina.

4
Morfopatologie LP 3

2. Faza de regenerare

Faza de regenerare incepe dupa 1-2 saptamani de la leziunea initiala si include:

proliferarea elementelor epiteliale si a celor conjunctive

regenerarea alveolocitelor de tip I, se face din alveolocite de tip II si regenerarea poate avea loc
subiacent membranei hialine vor fi eliminate in spatii alveolare..
sau regenerarea poate sa aiba loc supraiacent membranei hialine si vor fi incorporate in interstitiu,
contribuind ulterior la formarea procesului de fibroza
celulele endoteliale se regenereaza prin diviziunea celulelor de acelasi tip

3. Faza de reparare

Include proliferarea elem conjunctive, producerea si depozitarea de fibre de colagen in interstitiu, ceea ce
are ca rezultat fibroza interstitiala. Pacientii care supravietuiesc dezvolta fibroza pulmonara cu aspect de
pneumonie interstitiala fibroasa nespecifica.

Embolia pulmonara

Embolia pulmonara reprezinta obliterarea completa sau partiala a unei ramuri de artera plumonara de
catre emboli. Majoritatea embolilor sunt reprezentati de catre trombi care provin din circulatia venoasa
sistemica (TEP = trombembolie pulmonara).
De cele mai multe ori, sursa trombilor este la nivelul venelor membrelor inferioare unde putem avea
tromboze, tromboflebite, traumatisme sau din pleuxurile venoase pelvine in urma operatiilor.
Consecintele TEP depind in primul rand de calibrul si numarul arterelor pulmonare obliterate. Putem avea
un trunchi pulmonar sau ambele si acest lucru va produce dilatarea acuta a atriului drept si prin mecanism
reflex determina stop cardiac.
Putem avea obliterarea unor ramuri de calibru mediu. Exista 2 situatii:
1. Pacienti fara afectiuni cardiac cronice la acestia va aparea o staza acuta, cu hemoragie
locala in teritorii apartinand ramurilor obliterate, dar circulatia dubla mentine viabilitatea
parenchimului pulmonar.
2. Pacientii varstnici cu insuficienta cardiaca cronica, cu staza pulmonara cronica se va
produce o hemoragie pulmonara cu infarct pulmonar consecutiv (rosu)

Putem avea artere pulmonare de calibru mic. Daca evenimentul trombembolic nu se repeat, nu sunt
consecinte. De obicei, se repeat si in urma embolizarilor frecvente, cu timpul se va produce hipertensiune
pulmonara si cord pulmonar cronic.

Mai rar embolia poate fi cauzata de emboli de alta natura:

1. Emboli gazosi

5
Morfopatologie LP 3

Embolii gazosi pot sa apara dupa injectarea aerului in vene, in cazul injectiilor intravenoase sau in cazul
in care azotul dizolvat in sange revine in faza gazoasa si acest eveniment se intalneste la scafandri sau la
cei care lucreaza in conditii de mare presiune atmosferica = boala de Cheson

2. Microemboli gazosi
Mocroembolii gazosi produc microinfarcte in diferite organe, cum ar fi: muschii scheletici, oase, plamani,
creier.

3. Emboli grasosi

Embolii grasosi se intalnesc dupa patrunderea de substante uleioase prin injectii sau de tesut adipos, in
venele circulatiei sistemice. Patrunderea tesutului adipos sau a maduvei osoase in vene este favorizata de
traumatisme sau interventii chirurgicale majore in jurul unor trunchiuri venoase.

4. Embolia cu lichid amniotic

Embolia cu lichid amniotic se poate asocia cu un travaliu prelungit sau avort. In acest caz, in lumenul
artrelor pulmonare se remarca elemente ce apartin lichidului amniotic si anume:

celule scuamose de pe pielea fatului

mucina
meconiu = primul scaun al nou-nascutului

5. Embolia cu celule tumorale

Embolia cu celule tumorale apare in cazul diseminarii unor procese neoplazice, maligne, prin intermediul
venelor sistemice si care poate duce la aparitia metastazelor pulmonare.