Imunoprofilaxia pasiva si activa

Seruri si imunoglobuline
Generalitati privind vaccinurile

Conf.dr. Daniela Pitigoi

Disciplina Epidemiologie

1
Definitii
Imunitate = rezistena organismului fa de
aciunea agentilor patogeni sau a produilor
toxici ai acestora

Imunitate activa = tip de imunitate care se

produce in urma interactiunii sistemului imun cu
un antigen

Imunitate pasiva = tip de imunitate obtinuta prin

administrare / transfer de anticorpi preformati
2
Definitii
Ambele tipuri de imunitate pot fi induse
natural - activ = infectie sau boala
- pasiv = transfer de la mama la fat
(transplacentar, alaptare)
sau
artificial - activ = administrare de vaccinuri
- pasiv = administrare de produse care contin
anticorpi de origine animala (seruri),
de origine umana (imunoglobuline) sau
anticorpi monoclonali.
3
Imunoprofilaxia pasiva

Seruri : solutii de anticorpi care se obtin din

serul animalelor imunizate (cai) cu antigene
specifice.
Serul obtinut de la animal este purificat si concentrat
prin metode fizice si chimice.

Imunoglobuline: solutii de anticorpi care se

obtin din plasma umana, prin fractionare la rece
cu etanol (metoda Cohn).

4
 Imunoprofilaxia pasiva
Seruri-clasificare
Seruri antitoxice:
- ser antidifteric, antitetanic, antibotulinic
Seruri antivirale
- ser antirabic
Seruri antibacteriene
- ser antistreptococic
Seruri mixte (antitoxice si antibacteriene)
- ser antigangrenos, anticarbunos
Seruri antiveninoase
- ser antiviperin

5
 Imunoprofilaxia pasiva
Seruri
Mod de prezentare:
- lichid limpede, usor opalescent, galben citrin sau
galben rozat

Cale de administrare:
intramuscular, la nivelul deltoidului sau cvadricepsului

Pastrare: la temperatura de 4-8 C

Doza:
variabila in functie de greutatea corporala, varsta, forma clinica a
bolii, scop (profilactic sau terapeutic).

6
 Imunoprofilaxia pasiva
Seruri: Avantaje / limite
Avantaje
Protectie rapida
Cost redus
Limite:
Protectia este de scurta durata (2-3 saptamani)
Serurile nu pot neutraliza decat toxinele sau virusurile
circulante, nu si pe cele fixate in celule.
trebuie administrate cat mai rapid dupa momentul presupus
infectant sau dupa debutul simptomelor
- Risc crescut de reactii adverse
7
 Imunoprofilaxia pasiva
Reactii serice
cauzate de proteinele straine speciei
umane ce se comporta ca alergene,
determinand fenomene de sensibilizare, in
special la persoanele cu teren predispus la
hipersensibilitate.
riscul este mai mare la persoanele care au
mai primit anterior seruri heterologe.
pot fi : -imediate
-tardive
8
 Imunoprofilaxia pasiva
Reactii serice imediate
reactie generala nespecifica
apare in prima ora de la administrare si se manifesta cu febra,
frison, agitatie, durere la locul de inoculare cu evolutie
favorabila dupa administrare de simptomatice (antitermice,
comprese locale)
soc anafilactic
apare imediat dupa administrarea serului, mai frecvent la
persoane cu teren atopic sau la cele sensibilizate prin
administrari anterioare de ser;
se manifesta prin dispnee, cianoza, eruptii urticariene, edem
glotic, insuficienta respiratorie si semne de soc
(hipotensiune, puls filiform etc);
necesita interventie de urgenta (garou la radacina membrului
unde s-a administrat, adrenalina, antihistaminice, hemisuccinat
de hidrocortizon)

9
 Imunoprofilaxia pasiva
Reactii serice tardive
Locale fenomen Arthus apare la 4-5 zile de la
administrarea serului si se manifesta printr-o reactie
inflamatorie la locul de administrare necroza
gangrena (complexe imune circulante);

Generale boala serului apare la 6-12 zile de la

administrarea serului si se manifesta cu subfebrilitate,
eruptii, edeme, artralgii (complexe imune care se
depun in peretii vaselor mici). Necesita tratament
antihistaminic, in formele severe preparate cortizonice.

10
 Imunoprofilaxia pasiva
Testarea sensibilitatii

Administrarea unui ser se practica:

NUMAI in conditii de spitalizare
Dupa testarea sensibilitatii fata de ser
Test intradermic- cel mai uitilizat
Test cutanat
Test conjuctival
Sub protectia unei doze de antihistaminic
In prezenta trusei de urgenta antisoc
Anamneza
teren alergic (urticarie, astm, alergii alimentare, rinite etc)
administrari anterioare de ser (anticorpi antiser)

11
 Imunoprofilaxia pasiva
Desensibilizare (I)

Schema minima (anamneza, teste negative)

se injecteaza subcutanat 0,25 ml ser dilutie 1/10 - se asteapta
30 de minute
daca nu apare nici o reactie locala sau generala se injecteaza
subcutanat 0,25 ml ser nediluat si se asteapta 30 de minute.
daca nu apare nici o reactie locala sau generala se injecteaza
subcutanat 1 ml ser nediluat si se asteapta 30 de minute
daca nu apare nici o reactie locala sau generala se injecteaza
restul cantitatii intramuscular.
daca apare o reactie locala sau generala dupa una dintre
administrari, se trece la schema de desensibilizare treptata.

12
 Imunoprofilaxia pasiva
Desensibilizare (II)

Schema lenta tip BESREDKA se practica

atunci cand :
testul de sensibilitate a fost pozitiv
anamneza sugestiva pentru teren alergic
reactie (locala / generala) aparuta in timpul
schemei minime de desensibilizare

13
Dilutie Cantitate (ml) Cale de Interval intre
administrare injectii (min)
1/100 0.2 sc 30
1/100 0.4 sc 30
1/100 0.6 sc 30
1/10 0.2 sc 30
1/10 0.4 sc 30
1/10 0.6 sc 30
nediluat 0.2 sc 30
nediluat 0.4 sc 30
nediluat 0.6 sc 30
nediluat 1 sc 30
nediluat Restul
im
cantitatii 14
 Imunoprofilaxia pasiva
Imunoglobulinele
Sunt produse biologice purificate, debarasate de alte proteine

imunoglobuline normale/totale
obtinute din amestecuri de plasma prelevate de la persoane
sanatoase, donatori adulti
contin anticorpi de tip Ig G care reflecta spectrul de infectii si
imunizari prin care au trecut persoanele donatoare.

imunoglobuline specifice
obtinute de la persoane imunizate anterior activ sau prin
trecere prin infectia naturala
contin anticorpi specifici acelui antigen (antitetanice,
antirabice, antihepatita B, antiherpetice)

15
 Imunoprofilaxia pasiva
Imunoglobulinele: Avantaje/ limite
Avantaje:
Nu determina reactii anafilactice, inlocuind cu succes serurile
specifice in profilaxia si terapia unor boli infectioase.
Pot fi administrate repetat, fara risc de sensibilizare
Nu prezinta risc de transmitere a virusurilor HIV, HCV, HBV
datorita metodelor de obtinere si a testarii donatorilor (studii
efectuate in SUA nu au pus in evidenta niciun caz de hepatita
sau infectie HIV dupa administrare de Ig).

Limite:
Eficacitatea imunoglobulinelor este dependenta de precocitatea
administrarii lor, in primele zile dupa contactul infectant.
Durata scurta a protectiei (cateva luni)

16
 Imunoprofilaxia pasiva
Imunoglobulinele
Cale de administrare: intramusculara
(cu exceptia celor de administrare iv)

Doza: este variabila in functie de greutatea

corporala

Reactii adverse:
rar reactii locale usoare la locul de inoculare
sau febra usoara

17
 Imunoprofilaxia pasiva
Tipuri de imunoglobuline

Imunoglobuline totale pentru :

profilaxia rujeolei
profilaxia hepatitei A

Imunoglobuline specifice pentru:

profilaxia hepatitei B
profilaxia rabiei (postexpunere)
profilaxia varicelei /infectiei cu virusul varicelozosterian
profilaxia si tratamentul tetanosului
profilaxia si tratamentul infectiilor cu virus sincitial
respirator (VSR)

18
 Imunoprofilaxia activa
Generalitati privind vaccinurile
Vaccin = produs biologic care conine suspensii (antigene) de virusuri
sau bacterii vii atenuate, inactivate (omorte) sau fraciuni din acestea
i care se administreaz cu scopul de a induce un rspuns imun
protector specific.
Denumirea de vaccin aminteste originea primului profilactic (E.
Jenner, 1798) utilizat in prevenia variolei.

Vaccinarea se defineste ca fiind manevra prin

care se administreaz un vaccin

Imunizarea este procesul prin care se induce

imunitate activa (adica rezisten fa de un agent
infecios) prin administrarea unor vaccinuri (antigene).

19
 Imunoprofilaxia activa
Beneficiile vaccinrii
Beneficii la nivel de individ
protecie fa de infecie
protecie fa de boala manifest clinic
prevenirea complicaiilor
prevenirea decesului
Beneficii la nivel de societate
asigurarea imunitii de grup
prevenirea epidemiilor
scderea costurilor de ngrijire

20
 Imunoprofilaxia activa
Compozitia vaccinurilor
Antigenul vaccinal (vezi tipuri de vaccinuri)
Adjuvani - sunt substane ncorporate n vaccin pentru a crete capacitatea
imunogen a antigenului vaccinal (ex: compusi de aluminiu).
Prezervani - reduc riscul de contaminare, n special cnd vaccinul este
condiionat n flacoane multidoz.
Antibiotice - utilizate n procesul de producie al unor vaccinuri virale pentru a
mpiedica multiplicarea bacterian. Sunt recomandate antibiotice de tip
kanamicin i neomicin (de ex. neomicina pentru vaccinul rujeolic). Nu se
utilizeaza penicilina i alte beta lactamine.
Stabilizatori - mresc rezistena antigenului la temperaturi crescute
Indicatori de culoare (de exemplu fenol, la vaccinul polio oral)
Diferite substane rezultate din procesul de producie
substane din mediul de cretere - drojdie de bere (ex. vaccin hep B),
proteine de ou - pentru vaccinurile preparate pe ou embrionate (ex.
Vaccin gripal), tiomersal (ex. vaccinurile hepatita B, gripale)

Coninutul unui vaccin poate diferi de la un productor la altul, de aceea este foarte
important a se citi prospectul care nsoete vaccinul i n care sunt precizate de
asemenea, i reaciile care pot apare dup administrarea vaccinului respectiv
21
 Imunoprofilaxia activa
Tipuri de vaccinuri
Vaccinuri virale
Corpusculare
cu virusuri vii atenuate (vaccin polio oral, rotaviral, rujeolic, rubeolic, urlian,
varicelos, amaril)
cu virusuri inactivate sau omorte (vaccin polio inactivat, rabic, hepatita A)
Fraciuni antigenice sau subuniti virale (vaccin hepatita B, vaccin
gripal)

Vaccinuri bacteriene
Corpusculare (complete)
cu germeni vii atenuai (BCG)
cu germeni omori (pertussis)
Subunitare
proteice purificate pertussis acelular
polizaharidice - vaccin meningococic, pneumococic
Anatoxine difterica, tetanica
22
 Imunoprofilaxia activa
Tipuri de vaccinuri
Vaccinuri vii
- se obin prin cutivarea agentului microbian pe medii mai
puin favorabile, ceea ce duce la atenuarea virulenei,
fr a se modifica capacitatea imunogen.
- determin o imunitate asemntoare cu cea natural,
obinut dup boal sau infecie.
Vaccinurile inactivate
- agentul bacterian sau viral este inactivat prin tratare cu
formaldehid sau propionolacton, n aa fel nct s-i
pstreze proprietile imunogene.
- sunt mult mai sigure, lipsite practic de orice risc de a
produce infecie sau boal.
- eficacitatea lor depinde n mare msura de cantitatea de
antigen pe care o conin, de aceea sunt necesare doze
repetate pentru a se obine un rspuns imun adecvat.
23
 Imunoprofilaxia activa
Tipuri de vaccinuri: Vaccinuri virale vii
Beneficii:
Induc titruri ridicate de anticorpi
Tipuri diferite de anticorpi (Ig A, Ig G)
Induc imunitate de lunga durata
Riscuri
Recastigarea virulentei (si aparitia bolii postvaccinale - ex. poliomielita,
rujeola, rubeola postvaccinala)
Excretia virusului si posibilitatea transmiterii la contacti (ex. poliomielita
postvaccinala la contactii persoanei vaccinate cu vaccin polio oral)
Limite
Nu se administreaza la persoane imunocompromise si in sarcina
Stabilitate scazuta la temperatura camerei
Anticorpii specifici pot interfera cu replicarea virusului vaccinal, de aceea
trebuie pastrat un interval intre administrarea unui vaccin viu si a
imunoglobulinelor sau a transfuziilor de sange / produse de sange

24
 Imunoprofilaxia activa
Tipuri de vaccinuri: Vaccinuri inactivate
Beneficii
Nu determina boala postvaccinala
Se pot administra la persoane imunocompromise si in sarcina
Au stabilitate crescuta la temperatura camerei
Nu se excreta in mediu
Antigenul vaccinal nu este afectat de prezenta anticorpilor specifici
circulanti, de aceea poate fi administrate in acelasi timp, inainte
sau dupa administrarea de imunoglobuline (ex. hepatita B, rabie,
tetanos)
Limite
Durata limitata a protectiei; necesita doze repetate
Induc anticorpi de tip umoral (Ig G)
Nu induc imunitate mediata celular

25
 Imunoprofilaxia activa
Tipuri de vaccinuri: Anatoxine (toxoizii)

Sunt preparate biologice derivate din toxine (difteric,

tetanic) cu proprieti imunogene, inactivate sub
aciunea cldurii si a diferitelor substane chimice.
Pentru a le creste capacitatea imunogena, anatoxinele
sunt adsorbite pe un suport mineral (sruri de aluminiu)
care are rol de adjuvant.
Dupa administrare, anatoxinele induc apariia anticorpilor
antitoxici circulani specifici (antidifterici, antitetanici).

26
 Imunoprofilaxia activa
Tipuri de vaccinuri
Monovaccinuri (monovalente/polivalente) - antigenul provine de la o
singur specie microbian
monovalente - conin o singur component
ex. vaccin rujeolic, vaccin hepatita B
polivalente - conin mai multe componente (tipuri) ale aceleiai specii
ex. vaccin polio (conine toate cele trei serotipuri ale virusului polio),
vaccin gripal, vaccin pneumococic;

Vaccinuri asociate sau combinate - conin amestecuri antigenice.

bivaccinuri - DT, dT, Hep A - Hep B
trivaccinuri - DTP, DTPa, ROR, dT-VPI
tetravaccinuri - DTP-VPI, DTP-Hep B, RORV
pentavaccinuri - DTP-VPI -Hib
hexavaccinuri: DTP- Hib -VPI -HepB

27
 Imunoprofilaxia activa
Administrarea vaccinurilor (I)
Pentru obinerea unui rspuns optim vaccinurile ar trebui s fie administrate
la vrsta i la intervalele recomandate. Atunci cnd acestea nu pot fi
respectate se va ine seama de urmtoarele aspecte:
- Un vaccin inactivat poate fi administrat simultan sau n orice moment,
nainte sau dup administrarea unui alt vaccin inactivat sau viu

ntre dozele succesive ale aceluiai vaccin sau ntre vaccinuri diferite se
vor respecta intervalele minime recomandate

Antigen Interval minim recomandat ntre doze

2 sau mai multe vacc inactivate
un vaccin viu i inactivat
2 sau mai multe vacc vii
nici unul, pot fi administrate simultan sau la orice
interval ntre doze
nici unul, pot fi administrate simultan sau la orice
interval ntre doze*
4 sptmni, dac nu sunt administrate simultan

28
 Imunoprofilaxia activa
Administrarea vaccinurilor (II)

ntreruperea schemei de vaccinare, nu impune reluarea

ntregii serii de administrri sau administrarea unor doze
suplimentare.

Un interval mai lung ntre doze nu reduce concentraia

final de anticorpi, dar protecia optim se obine dup
ce se administreaz numrul total de doze recomandate
(tabel intervale).

Un interval mai scurt intre dozele de vaccin poate

influenta raspunsul imun cu scaderea nivelului de
protectie.

29
 Imunoprofilaxia activa
Calea de administrare a vaccinurilor
Este recomandat de productor. Administrarea n alt loc
poate determina o scdere a eficacitii vaccinului sau
poate crete riscul de reacii adverse.

Vaccinurile se pot administra:

oral (vaccin polio oral, vaccin rotaviral etc),
intradermic (BCG, vaccin gripal),
subcutanat (rujeolic ),
intramuscular (vaccin polio inactivat, vaccin hepatita B,
DTPa, etc).

Vaccinurile nu se administreaz niciodat intravenos

30
 Imunoprofilaxia activa
Calea de administrare a vaccinurilor

31
 Imunoprofilaxia activa
Vaccinuri: Contraindicatii
Contraindicatia - este determinata de existenta unei afectiuni /
conditii pe care o are persoana care se prezinta la vaccinare si care
creste semnificativ sansa aparitiei unei reactii adverse
postvaccinale severe.
Vaccinul nu trebuie administrat cand exista o contraindicatie

Contraindicaiile absolute, permanente sunt rare si sunt

reprezentate de:
reacii alergice severe cunoscute la un vaccin sau la una dintre
componentele vaccinului (exemplu reactie alergica la ou, la neomicina)
encefalopatia aparuta in primele 7 zile de la vaccinarea cu pertussis
celular (DTP)

Contraindicaiile temporare sunt cele mai numeroase.

reprezinta o amanare a vaccinarii
vaccinul se poate administra ulterior, cand conditia / afectiunea care a
impus contraindicatia a fost rezolvata.
Ex. vaccinurile vii sunt contraindicate la gravide si la persoanele cu
imunodepresie 32
 Imunoprofilaxia activa
Vaccinuri: Precautii
Precautia - este determinata de o afectiune / conditie pe
care o are persoana care se prezinta la vaccinare si care
poate creste sansa aparitiei unei reactii adverse
postvaccinale sau a unui raspuns imun neprotector.
In general, daca o precautie este prezenta vaccinul
nu ar trebui administrat.
Daca exista risc de imbolnavire, vaccinul se poate
administra, dar numai dupa o evaluare atenta facuta
de medic si atunci cand beneficiile vaccinarii
depasesc riscurile de reactii adverse.
persoana vaccinata se supravegheaza pentru a putea
identifica din timp si trata o eventuala reactie adversa
Cele mai numeroase precautii sunt temporare
de ex. administrarea vaccinului rujeolic la o persoana care
tocmai a primit o transfuzie
33
 Imunoprofilaxia activa
Vaccinuri: False contraindicaii

Reacii locale uoare sau moderate dup o administrare

anterioar
Febr uoara dup o administrare anterioar
Tratament antimicrobian curent
Convalescena dup o boala infecioas
Nscut prematur
Expunere recent la o boal infecioas
Alimentaia natural (alptarea)
Antecedente familiale de sindrom de moarte subit
Antecedente familiale de convulsii

34
 Imunoprofilaxia activa
Vaccinuri: Reactii adverse
Administrarea unui vaccin poate fi urmat, la unii recipieni,
de apariia unor reacii postvaccinale.
Aceste reacii pot fi: -locale,
-sistemice,
-alergice
Pot fi determinate de: -vaccin,
-reactivitatea individuala la vaccin,
- erori n modul de administrare
-alte cauze coincidente care nu au
nici o legatur cu vaccinul sau cu vaccinarea.

Orice reacie postvaccinal trebuie consemnat n

documentele medicale i n carnetul de vaccinri al
copilului. 35
 Imunoprofilaxia activa
Vaccinuri: Reactiile locale
Sunt cele mai frecvente, dar mai putin severe.
Ex: durere, edem, roseata la locul de administrare.
In general, apar la cateva ore de la administrare
si sunt de obicei autolimitate.
Pot apare pana la 80% din dozele de vaccin, in
functie de tipul vaccinului:
Sunt mai des intalnite la vaccinurile inactivate, mai
ales la cele care contin adjuvanti (ex. vaccinul diftero-
tetano-pertussis).

36
 Imunoprofilaxia activa
Vaccinuri: Reactiile de tip sistemic
Sunt manifestari generalizate care includ febra,
mialgii, cefalee, artralgii, stare de rau etc.
Pot apare dupa administrarea vaccinurilor vii
atenuate si sunt determinate de replicarea
virala. Sunt similare unei forme usoare a bolii
naturale.
Erau relativ frecvente dupa administrarea vaccinului
DTP, datorita componentei pertussis (celulare).

37
 Imunoprofilaxia activa
Vaccinuri: Reactiile alergice
Sunt cel mai putin frecvente (< 1 caz la 1 milion de doze),
dar cele mai severe; pot pune in pericol viata.
Pot fi cauzate de antigenul vaccinal sau de o alta
componenta a vaccinului (antibiotic, conservant,
stabilizatori, substante din mediul de cultura celulara, etc).
ocul anafilactic este una dintre cele mai grave reacii
care pot apare dup o vaccinare, de aceea trebuie
recunoscut i intervenit imediat.
La fiecare punct de vaccinare trebuie sa existe protocolul
de management al socului anafilactic si trusa de urgenta.
Supravegherea vaccinatului 15 minute

38
 Imunoprofilaxia activa
Vaccinuri: Supravegherea reaciilor adverse
Supravegherea reaciilor adverse postvaccinale indezirabile
(RAPI) este o activitate care face parte din programul
naional de imunizri i se deruleaza conform metodologiei
elaborate de INSP- CNSCBT.
Este o activitate deosebit de important care trebuie
cunoscut i respectat de ctre fiecare medic care
efectueaz vaccinri, deoarece furnizeaz informaii
valoroase despre:
reactogenitatea unui anumit tip de vaccin sau a unui lot de
vaccin,
calitatea seringilor i a acelor utilizate pentru administrarea
vaccinului,
cunotiinele cadrelor medicale privind tehnicile de administrare,
condiiile de pstrare i manipulare a vaccinului.

39
 Imunoprofilaxia activa
Indicatiile vaccinarii

Vaccinare de rutina
- vaccinurile din programele nationale de vaccinari
Vaccinare selectiva
- in anumite situatii epidemiologice
- la anumite categorii / grupuri populationale cu risc
crescut de imbolnavire
Vaccinare optionala
- la indicatie / cerere, cu plata

40
 Imunoprofilaxia activa
Vaccinarea de rutina - Calendarul de vaccinari
Vaccinarea de rutina se face conform calendarului de vaccinari.
Fiecare ar i alctuiete un calendar al vaccinrilor care este un program
oficial recomandat pentru administrarea vaccinurilor tuturor persoanelor
eligibile, n funcie de vrst.
Calendarul de vaccinri se stabileste in functie de:
-situatia epidemiologica a bolii prevenibile prin vaccinare
-factorii care influeneaz rspunsul imun postvaccinal
-disponibilitatea si eficacitatea vaccinului
Calendarul de vaccinri se revizuieste periodic in functie de :
-evolutia epidemiologica a bolii
-experienta acumulata in domeniu,
-elaborarea unor vaccinuri noi
-bugetul disponibil

41
 Imunoprofilaxia activa
Vaccinarea de rutina - Indicatiile vaccinarii in Romania
Prin Programul National de Imunizari sunt vaccinati
copiii fata de urmatoarele boli infectioase, considerate
prioritati pentru sanatatea publica din Romania:
- poliomielita
- difterie
- tetanos
- tuse convulsiva
- rujeola
- rubeola
- oreion
- hepatita B
- infectia cu Haemophillus influenzae tip b
- tuberculoza

42
 Imunoprofilaxia activa
nregistrarea i raportarea vaccinrilor

Efectuarea vaccinrii se nregistreaz n:

- documentele medicale de la nivelul cabinetului medicului de familie,
- documentele maternitii pentru vaccinurile efectuate imediat dup natere
- documentele oricrei alte uniti medicale/medic care a efectuat vaccinarea,
- registrul electronic de vaccinari
- carnetul de vaccinri care se nmneaz mamei la externarea din maternitate.

Mama trebuie informat despre importana pstrrii carnetului de vaccinare i

despre faptul c trebuie s-l prezinte medicului la orice vizit medical.

Vor fi consemnate n carnetul de vaccinri, eventualele reacii adverse

postvaccinale.

Medicul de familie are obligaia s raporteze lunar la Direcia de Sntate

Public judeean numrul de copii care au fost vaccinai, pe tipuri de vaccinuri
precum i reaciile adverse nregistrate (OG 53 aprobata prin Legea Nr. 649
din 20 noiembrie 2001).
43
 Imunoprofilaxia activa
Vaccinarea selectiva- Indicatiile vaccinarii in Romania
Recomandata unor anumite persoane /grupuri populationale sau in anumite
situatii epidemiologice cu risc crescut de imbolnavire sau complicatii:

Persoanele considerate la risc crescut de imbolnavire sau complicatii:

ex: Vaccin rubeolic adolescente
Vaccin gripal - persoane cu boli cronice etc

Persoanele din colectivitati si/sau in situatii speciale:

ex: Vaccin hepatita A - inundatii, deficiente in aprovizionarea cu apa potabila etc

Persoane care calatoresc in zone cu risc:

ex: Vaccin impotriva febrei galbene

Persoane expuse ocupational:

ex: Vaccin Hepatita B personal medico-sanitar
Vaccin rabic - veterinari, persoane care lucreaza cu virusul rabic in laborator
Vaccin meningococic personal medicosanitar (laboratoare, spitale de boli
infectioase)

44
 Imunoprofilaxia activa
Vaccinarea optionala- Indicatiile vaccinarii in Romania

Sunt vaccinri pentru profilaxia bolilor pentru care exist

vaccin specific, dar care nu este inclus n programele de
imunizare.

Se efectueaz n completarea vaccinrilor obligatorii,

costul fiind suportat de cel vaccinat.

Exist variaii de la o ar la alta: unele vaccinri, care

sunt recomandate n unele ri, pot fi opionale n alte
ri.
ex.Vaccinul rotavirus
Vaccinul varicelos
Vaccinul pneumococic

45

Vaccinuri disponibile in Romania, 2014
1. Vaccin BCG
2. Vaccin hepatita B
pediatric (0-15 ani)
adult (>15 ani)
3. Vaccin hepatita A
adult (>18 ani)
pediatric (1 an 18 ani)
4. Vaccin hepatita A+B
5. Vaccin HPV (de la varsta de 9 ani)
6. Vaccin impotriva infectiei cu rotavirusuri (6 sapt
16 sapt)
7. Vaccin varicelos (de la varsta de 12 luni)
8. Vaccin rujeola-rubeola-oreion
- de la 12 luni
- de la 7 luni in epidemii de rujeola
9. Vaccin pneumococic conjugat
7 serotipuri (6 sapt 2 ani)
10 seroptipuri (6 sapt 2 ani)
13 serotipuri (6 sapt 5 ani)
10. Vaccin pneumococic (de la varsta de 2 ani)
11. Vaccin meningococic A+C
12. Vaccin tetanic adsorbit (VTA)
13. Vaccin diftero-tetanic (dT)
14. Vaccin diftero-tetano-pertussis (DTP)
DTPw (celular)
DTPa (acelular)
15. Vaccin polio inactivat (VPI)
Imunoprofilaxia activa
16. Vaccin haemophilus influenza tip b
17. Vaccin diftero-tetanopolio inactivat (dT-VPI)
18. Vaccin diftero-tetanopertussis - polio inactivat
(DTPa-VPI)
19. Vaccin diftero-tetanopertussis-hepatita B (DTPa-
hepB)
20. Vaccin diftero-tetanopertussis Haemophilus
influenzae tip b - polio inactivat (DTPa-VPI-Hib)
21. Vaccin diftero-tetanopertussis Haemophilus
influenzae tip b - polio inactivat hepatitaB
(DTPa-VPI-Hib-HepB)
22. Vaccin gripal
23. Vaccin amaril (impotriva febrei galbene)
24. Vaccin tifoidic
25. Vaccin rabic
26. Vaccin impotriva encefalitei de capuse
27. Vaccin holeric
28. Vaccin diftero-tetanic-pertussis (dTpa)
29, Vaccin rujeola rubeola-oreion - varicela
46
 Calendarul vaccinrilor n Romnia 2015

Sursa: Ministerul Sanatatii; Ord 386/2015 Norme tehnice de realizare a programelor nationale de sanatate publica pentru anii 2015- 2016 (Anexa 2)
47
 Calendarul de vaccinari - Romania
Vrsta 1995 2006 2014
recomandat
Primele 24 h Hep B Hep B Hep B
4-7 zile BCG BCG BCG
2 luni DTP, VPO, Hep B DTP-HepB, VPO DTPa-VPI-Hib-HepB, VPC
4 luni DTP, VPO DTP, VPO DTPa-VPI-Hib, VPC
6 luni DTP, VPO, Hep B DTP-HepB, VPO DTPa-VPI-Hib-HepB
9-11 luni Ruj
12 luni DTP, VPO DTP, VPO DTPa-VPI-Hib, ROR
12-15 luni RRO
14 luni VPC
30-35 luni DTP DTP
4 ani DTPa
6 ani DTPa-VPI (2015)
6 si 8 ani VPI (2014)
7 ani (cls I-a) DT, Ruj DT, RRO RRO
9 ani (cls III-a) VPO VPO,
14 ani (cls VIII-a) DT, BCG DT, Rub* dT
48
18 ani (cls. XII-a) Hep B
 Imunoprofilaxia activa
Vaccinarea selectiva - Riscul ocupational

Personal medical
Vaccin Hepatita B
Vaccin gripal
Vaccin ROR
Vaccin meningococic personal medico sanitar (laboratoare,
spitale de boli infectioase)

Personal veterinar
Vaccin rabic - veterinari, persoane care lucreaza cu virusul rabic in
laborator etc

49
 Imunoprofilaxia activa
Boli prevenibile prin vaccinare prioritare
pentru personalul medical
Gripa
Hepatita B
Rujeola
Rubeola
ROR-
Oreion Var
Varicela
Tetanos
dTpa
Difteria
Tuse convulsiva
50