Annin III Nr. 4. Viena, vineri 12/24 jan. 1868.

Frenumeratiunile se facu l a toti dd. corespuns

Ese de t r e i ori i n septemana: M e r c u r i - a ,
dini a-i notri, s i d'adreptulu l a Bedactiune i
V n e r i - a s i D o m i n e o ' a , candu o cla i n -
J o s e f s t a d t , L a n g e g a s s e N r . 4 3 , unde
trga, candu numai diumetate, adeca dupa
suntu a se adresa si corespundintiele, c e pri
momentulu impregiurariloru.
vesc Redactiunea, administratiunea seu spe-
Pretloln de prenumeratinne: ditur'a cate vor fi nefranoate, n u se vor primi,
pentru Austria: ra cele anonime n u se vor public.
pe a n u intregu 8 fl. v . a.
r> diumetate de a n u 4 n * n P e n t r u anuncie si alte comunicatiuni de i n -
patrariu 2 n * teresu privatu se respunde cate 7 cr. d e
pentru Bomani'a ti strainetatex l i n i e repetirile se facu cu pretiu scadiutu.
pe a n u intregu 16 fl. v. a. Pretiulu timbrului cate 30cr.pentru u n a data,
diumetate d e anu 8 se antecipa.
n patrariu * n . . . 1 , ,

Suspinele Bucovinei. dara unele altele cdrde juste si legale atingen- rea sumei de 202,000 fl.
V i e n a 1 1 / 2 3 jan. 1868. du-le cutezmu a ntreba: dre acei amploiai interese si contributiune) 1,795,000
Fdi'a de septemana der Osten" discu- la olalta 4.423,600
strini posiedu cunoscinti'a referintieloru in
Alalta-ieri a n i scrisu despre liniscea tandu in nr. 2 necesitatea unei schimbri in Capu III Miniateriulu imperiale de res-
tira, ca se o administreze dupa recerintiele ei
personalulu de amploiai in Bucovin'a, si atn- belu Armat'a continentala (dupa
e domnesce in politic'a esterna. Sub in- speciale? Ore amploiaii din alte tieri, cari nu
gendu insemnetatea acestei tieri, carea pana a- subtragerea veniteloru) 72.500,000
iuinti'a acestei linisci lumea comerciala cum fu putienu recunoscuta in Vien'a, des in cunoscu limb'a romana a poporului din Buco
ii bursele facu mari negtie, si numai privinti'a numerului de poporatiune si de mile vin'a neci dupa nume neoum dupa gramatica Marin'a (dupa subt. ven.) 7.500,000
si resunetu, sunt in stare a se intielege cu po- 80.000,000
n o m e n t a n u se i n t r e r u m p u la faime de- pelrate nu se pdte mesur cu Galitia si Boe-
porulu si a fi pe soaunulu de judecatoriu si de Capu IV Ministeriulu imperiale de
;pre mprumute. FTa angla Morn. P." mi'a, dice in fine: insemnetatea unei tieri mar- antiste cu acea influintia ce e salutaria pentru finantie 3.969,484
(audandu disposiiiunea de la burs'aLon- ginasie nu depinde de la aceti faptori, si Bu poporu si eficace pentru regimu? Daca in alte Capu V Control'a 1.049,955
covin'a, oarea cu unu bratiu atinge Romani'a,
Irei, suatuesce capitalistiloru se nu im- tieri totu de sub sceptrulu imperatescu se asi Capu VI Reserve pentru spese ne-
ra cu altulu Rusi'a si st in comerciu viu cu
Drumute bani principiloru de la Dunre, prile vecine ale acestoru state, ar pot lu a- dia posturile publice mai ca numai cu fiii de prevedute 50,000
aci Rusi'a inca nu pr are de unde se li postolatulu numelui austriacu si lucra multu tira, dre Bucovin'a se nu faca modest'a preten-
sum'a totala *89.565,893
siune, ca de la capulu tierii pana la oficial ulu
lee, si astfelu in lips'a de bani vor cuta pentru vas'a si influinti'a Austriei, daca din a- Vam'a aduce tieriloru representate in se-
subalternu toti se scie celu putienu limb'a tie
ie se molcomsca, ra comerciulu va n cestu puutu de vedere alu unei politice asi di - natulu imp. 8.582,191 ra tieriloru coronei ung.
rii, ca in scrisdre si vorba se se pdta folosi
1.079,755 la olalta 9.582,191 fl. v. a.
cepe a prospera. Nesmintitu c si acst'a cendu internatiunale s'ar concepe pusetiunea deplinu de ea? Cugetmu a nu ne insiel, da
Bucovinei in complessulu de tieri alu Austriei. Subtragendu de ac restitutiunile
3 u n a dintre acele ce mai lesne se potu ca dicemu, c diregatorii ce nu au cunoscinti'a
Trebue se marturimu, c este multu ade contributiunei de consumu 3.100,000
matui de catu asculta si urm. limbei poporului, nu potu cundsce cum se
veru in cuvintele acestea ale corespundintiei remane sum'a 6.482,191
cuvine neci dorintiele neci reoerintiele lui,
In asemene situatiune potemu intre- lui Ost^n", mai ou sma unde dice, c Buco ra sum'a acst'a subtragend'o din sum'a
prin urmare poporulu pre care lu conducu,
buinti ateniune mi multa pentru afa vin'a nu fu pana acum recunoscuta si tratata totala de mai sus, ni arta c pre anulu acest'a
li e strainu; dara pe ace'a-si dra si popo
avemu unu bugetu de 83.083,702 fl. v. a.
cerile interne. Parlamintele centrali nu precum racere insemnetatea pusetiunei si pro rulu, ce nu intielege pre diregatoriu candu
Din splicatiunca data bugetului de catra
mite delegatiuni (asi le-au botezatu prietile poporatiunei sale. Bucovin'a ca o par vorbesce si scrie, ilu socdte pre diregatoriu
te a Moldaviei, devenita prin tratatulu din 2 ministeriu, estragemu urmatdriele: La capulu
ungurii pentru c numele de mai nain de strainu si de ar si vr nu se pdte increde
iuniu 1775 sub regimulu Austriei, este un'a Cancelari'a cabinetului ca oficiolatu aju-
in densulu. De pdte spori binele comunu alu
te Rajxrat l'au despopularisatu ei insisi) din cele mai binecuventate tieri ale imperiului tatoriu alu monarcului comunu in essecutarea
statului si celu speciale alu poporului, daca
parlamentarescu aici in Vien'a a supra cu totu feliulu de avuii, ce pdte producesupra- pr nalteloru afaceri oe se tienu de tdte tierile,
locuitorii tierii si organele oficiali se privescu
bugetului despre care dmu soeta mai fati'a si senulu pamentului. Asemene de bine- s'a primitu in acestu bugetu oa cheltuiala evi-
unii pre alii de strini si fora de ncredere
dentu comuna, si des e mica suma, s'a pusu
la vale. Formaliti si ceremonii consti- cuventata e Bucovin'a si pentru poporatiunea deplina, lasmu in judecat'a celor'a ce con
in capu separatu, pentru c pusetiunea ei nu
tutiunale se petrecu in abundantia, in sa nzestrata cu virtuile religionarie, sociale si ducu destinele popdraloru in Austri'a; noi din
politice ale natiunalitatii romane. In locu de a permite a se insir la neci unulu din mini-
catu cel'a ce ar privi catra Translaita- parte-ne, cari dorimu o Austria tare si mare si
pune inse asta tira sub o administratiune pro steriele comune. Acsta cheltuila comuna nu
o Bucovina fericita ca Canaanulu, cugetmu,
ni'a de pe ferstr'a localitatei delegatiu- pria, carea se se ingrigsca de cultur'a si pros s'a potutu trece neci la dotatiunea pr naltei
c si un'a si alfa numai atunci pdte se fie, daca
nii unguresci ar crede c acolo tote po peritatea ei materiala si spiretuala, se alipi de curi cci acst'a nn e afacere comuna, de dra-ce
regimulu se va populrisa, ra poporulu va
porale sunt fericite. In adeveru inse nu e Galiti'a si ceea ce i se casiun prin atare ali oficialii cancelariei cabinetului, ca adeverati
identifica sdrtea sa cu sdrtea regimului.
oficiali ai statului nu se tienu de curte, si neci
astfelu, cci pre candu ungurii parlamen- pire administrativa, consta in daune nerepara- Daca aceste ddua postulate nu si-aflara odat n'au fostu incorporai la bugetulu aceleia."
tarisza despre afaceri imperiale, roma bile materiale, natiunale si chiar religiunarie, recundscere in timpulu sistemeloru de mai
de dra-ce agricultur'a industri'a si negotiulu La capulu I I arta ministeriulu c spe
nii Transilvaniei n'au ocasiune a se in- nainte, cugetmu c le vor fi aflandu acum, sele diplomatice ale Austriei sunt mici fatia cu
sunt de abi in desceptare si este din urma de
tielege neci despre afacerile loru provin venite in mani strine, lirea limbei polone si dupa ce se vediura resultatele si pre langa spesele celoru lalte puteri mari (Angli'a avea
ciale, lipsesce diet'a provinciala, ra in mai cu sma a celei rutene (rusesci) in o parte acelea si miliardele de detorii. De la regimulu in 1862 6.427,475 fl. ra Franci'a4.507,000fl.)
actuale inse asceptmu cu firmitate, c, folo- deci nu se pdte face reducere fora a vatem
diet'a de Pesta nu li permite legea elep- din locuitorii romani a sporitu,si prin mesurele
sindu esperiintiele strine, va mneca a se bun'a cuviintia. Pana acum n'au potutu servi
torala a se pot infatisi precum receru confesiunale ale mitropoliei rutene din Lem populrisa pana in suerele mai inferidre prin
pe asta cariera de catu dmeni cu stare mate
principiele moderne de constitutiuna- berg nu putieni dintre credincioii orientali se inlocarea posturiloru publice cu brbai de n
atrasera in partea uniunii, ceea ce la noi va se riala. Spesele pentru servitiulu secretu 550.000
lismu, egalitate, democraia. Dar e de credere si ai poporului si ai autoritii supre fl. le va motiva ministeriulu verbalminte si in
dica in partea rutenismului, fiindu c uniunea
prisosu a trata caus'a mai pre largu,con- aici este rutensca de natiunalitate. me, ca asi se dispar totu ce st ca unu p confidintia.
stitutiunalismulu ungurescu lu cunscemu rete de desprire intre poporu si regimu. Ra La capulu III arta ministeriulu c a so-
Nu ne concede spatiulu a desfasiur pe
nele corpului statului nostru sunt cam inve cotitu numai spesele ourgatdrie, ra pentru pro
cu toii, ranele lui le sente fie care de largu omisiunile regimului cu asta tira nainte
chite, prin urmare seridse, si cei ce sunt chia- curarea de pusce ndue si unele monture, va
noi, o naiune intrga suspina. de anulu 1848, amintimu numai atat'a, c in
mati a le vindeca, se nu amne cu medicamen cere mai tardiu de la delegatiuni incuviintiarea
decursulu acelui tempu er privita Bucovin'a
ra despre constitutiunalismulu Cis- tele radicale, cci tempulu nu ascepta ci mena unui imprumutu nou.
asi dicendu de p o c u t i ' a (loculu deportatiunei
laitaniei, in catu corespunde dorintieloru pecatosiloru) Galitiei, si totu ce nu er bunu inainte, si e sciutu, c pentru celu bolnavu Delegatiunea ung. si-a alesu de pre-
dra e unu anu.
unoru poporatiuni? nu vom spune noi, pentru Galiti'a, fie amploiatu au meseriasiu, siedinte pre Somssich. Ambele sunt dej con
In fine asceptmu atatu de la ablegatii stituite. Cea nomtisca tiene astadi (joi) sie-
ci se spun faptele. ca aci reprodu- polonu su ruteanu, avutu su proletariu, au c
notri dietali, catu si de la senatorii imperali, dintia.
cemu cteva telegrame din fi'a de sr'a se tramitea au c venia singuru la Bucovin'a, c nu vor intrelas, a direge ateniunea noului
a Pr." datate din Prag'a unde fu unu ca se-si afle adapostu si pane, ce nu potu fi alt- ministeriu asupra referintieloru proprie ale
mintre, de catu in scderea poporatiunei pamen-
banchetu in onrea ministrului Herbst. Bucovinei si medilocindu, ca si aici in tira se Pesta in 8/20 ian. 1868.
tene romane.
Asi este c in aceste demonstratiuni devin in aplicatiune, ceea ce se aplica mai
Devenindu Bucovin'a cu 1849 tira de (a) Die Redactorul Multu poftesci de la
pre langa studinti fura muli din popo- corna autonoma cu administratiunea neater- demultu in alte tieri, se se faca unu pasu efi mine, candu me provoci se-Ti mai scriu despre
cace inprosperarea materiala si spiretuala a popo
rulu care nu face studie multe de politi nata de locoteninti'a din Lemberg, ce e dreptu spiritulu politicu si sociale, ce se mai manifesta
rului nostru carele intre cercutarile cele mai
ca, inse e de insemnatu c dia riti c'a ce se imbunatati sortea tierii si de atunci in cdce critice a doveditu c e demnu de cele ce le prin cercurile istoru corifei a partiteloru de
ha nu le descuviintiza. Acele telegrame se datza unele institutiuni de prosperare; dara pretinde. aioi. Mai nainte de tdte DTa soi c ocupatiuni-
suntemu inca departe de a ne lauda, c tir'a e le mele obligate sunt cu multu mai multe, de
sunt: C e r n u i , ianuariu 1868.
asi considerata si tratata, precum recere in catu poterile mele, in catu nu-mi ierta nici a
21 jan. H o r e Banchetulu nu s'a semnetatea si proprietatea ei. In decursulu mai cerceta cercuri si reuniuni, cu atat'a mai pucinu
turburatu, patrole de ostai se preumbla de doi secoli, decandu e Bucovin'a desfcuta de a cultiva alte isvdra de informatiuni. Apoi
prin orasiu. Toasta Schmeykal pentru legatur'a administrativa cu Galiti'a, nu avuramu Delegatiuni. brbaii politicei ndstre eelei aptive o
Imperatulu, Hfler pentru Herbst, Herbst ondrea si bucuri'a, de a av macaru pre unu Bugetulu imperiale pentru 1868 scii c sunt cea mai mare parte in delegatiune
respunde, entusiasmu mare. Orasiulu e capu (guvernatoru) administrativu dintre fiii acolo in Vien'a. Nice insusi d. Fr. Dek nu se
tierii, precum se face ast'a in alte tieri, des a- asternutu delegatiuniloru, cuprinde urmatdriele mai afla in mediloculu nostru; a plecatu si elu
leniscitu, grmdi de omeni pe strate, siese parti:
vemu brbai erudii si destini prin credinti'a la tira ca se se reculeg, se se orienteze,
ici col se mai spargu fereti. Milit'a e catra monarcu si patriotismu pentru tira. S Capu I cancelari'a cabinetului fl. v. fiindu c se dice, cumca nici densulu nu mai
postata in multe locuri. in er'a acst'a de autonomia nu se inlocara po Maiestatei Sale 72,854 scie: ce se mai incpa? cum se se mai opun
22 jan. 12 re. Toasta mai departe sturile oficieloru publice cu pamenteni, des a Capu II Ministeriulu comunu de esterne marasmului politicei proprie? Omeni aprdpe
Schrott, Dormizer, Raudnitz. Cu totulu vemu aprdpe la o suta de juriti natiunali din titlulu 1. Conducerea centrala 978,000 de elu afirma, c in tempulu din urma si elu
tre cari muli si doctori de drepturi, ci afara de 2. Spese diplomatice 1.113,020 nu o data ar fi constatatu si recunoscutu, cumca
esira ^atru bataline de pedestrai, 15
unele posturi inferidre se asiediara si se asidia 3. Spesele consulare (dupa in tdta tir'a, afara de cele cate-va sute de fun-
intemnitiari se intemplara (intre cari inca si astadi mai cu sma cu amploiai din tiunari publici (cari ocupar loculu celoru de
subtragerea venitului de
studinti)." alte provincie devenii acolo in disponibilitate, 112,000 fl.) 499,580 mai nainte, si inca cu lefsidre mai bune de
Totu asi se continua mai departe, buna dra ca mai nainte eei din Ungari'a si a 4. Ajutdrie pentru fugiii catu aceia) abi se mai afla cine-va multiumitu
dar na nu ni permite spatiulu a le re cum cei din Galiti'a. Noi nu atingemu cdrd'a din Muntenegru 35,000 si odihnitu. Apoi partitele sfiate amenintia a
produce tte. demnitii aceloru amploiai, cari tramitiendu 5. Subventiune loidului sfasi tir'a, ale creia eleminte abi mai sciu,
ni-se incdce inchidu carier'a pamenteniloru; austriacu (dupa subtrage de care partita se se tiena? mai vertosu de
 candu Ghiozy si Tisza facura neasceptat'a espe Langa Temisiu in 8/20 januariu. din tienutulu Oravitiei, vediendu misielatatea ce se fcea acolo totu din ordinulu si din case-
riintia, cumca intre boieri si fiii dmeniloru nu situatiunei in comitatu, nice nu se infatisiza la t'a M. S. Fia care din copii primi cate unu
; este mntuire! Nu s'ar crede ce rea impresiune (n) Die Redactoru! N'am se Vi scriu, de
congregatiunile comitatului, numai pentru a se cosiuletiu contienendu mbrcminte de ierna,
a facutu in clas'a de medilocu a magiariloru catu lucruri neplcute, scandaldse. Am ajunsu
feri de conflicte si cderi in cuele natiunali! mncarea pentru cate-vadile si jocarii,pescurtu
(adec la cetatienii orasieloru mari si la pro par' o, a nu rnai ved, de, catu d'astea
dar li dmu se pricpa acestoru domni ai in abundantia totu ce pdte face fericirea unei
prietarii cei mioi, cari inca nu precepu bine, c extra et intra muros. E cum se vede ca-
frai ai notri, c prin atare retragere su pasi familie lipsite de medildee. Lupttorii din dea-
ce va se dica politic'a?) desbinarea partite: racterulu tempului de facia.
vitate nu vor infren, ci inouragi pururea lulu Spirei si oopiii loru fura mai in deosebitu
stnge si parteciparea unoru matadori a ei in Mai antaiu de tdte trebue se Vi spunu cu pe contrari, si in fine undele cele spurcate ale mngiai prin solicitudinea I. Sale. Acesta ser
delegatiuni. Altmintre acestu incidinte si preste dorere, c la noi giuru in pregiuru se magiari ticloiei totu mereu vor urm a-i cutrupf si pre bare dobendi unu caracteru miscatoru prin ve-
totu motivele si cousecintiele lui merita unii sza ex offo. In comitatulu Temisiului nu ne ei cu causa cu totu. Nu e dreptu, candu lasa seli'a si multiamirea ce se vedeau pe fetiele ser-
studiu catu mai aduncu si mai seriosu, fiindu suprinde, cci de la conducatoriulu acestuia pastorii turm'a in gur'a lupiloru, pentru cuven maniloru copilai si ale mulimii asistente. In
c templarea nu e lucru supraficiale si secun n'am asceptatu nice candu nici unu bine. Fie' tulu ca se nu intre in lupta cu aceste bidi- diu'a de 31 decembre, sr'a, la 7 dre, musicele
dariu, ei are insemnetate adunca taiatdria in iertatulu Iovitia i-a spus'o la 1865 in fruntea ganii. guardei cetatienesci au oferita Domnitorului o
istori'a presintelui, si tdta lumea e incordata a deputatiunei romane din comitatu, cumca Roma Apropos! In minutulu acest'a, candu er serenada, I. S. a bine-voitu a li multiamidepe
ved nduele grupri si nduele aparitiuni in nii n'au ncredere in Ittea Sa; acst'a a fostu se Vi scriu despre Konkordia", cum o nu balconu si fu aclamata de mulimea de orasiani
practic'a dietei, de la cari se ascpta cele mai sentiementulu poporatiunei romane intrege, sen mii DVdstra, candu er se Vi spunu, cumca ce se adunase cu urri entusaste si prelungite.
eficace ataouri contra regimului si 'politicei lui tiementulu a ddue din trei parti ale comitatu ea, nu sciu cu dreptu su fora dreptu? pre
= Edificri slabe. Mercuri la trei
Vei concede-acst'a, Die Redaotoru, dca lui. Atunoia au fostu cari s'au mai indoitu de la noi si si in Carasiu se recomenda si respan- dre d. m. a cadutu cupdl'a grandidsei beserice
Ti voiu spune, c precum foile partitei gu spre adeverulu si teraeiulu aoelui sentiementu desce ex offo si si g r a t i s , ca organu alu mini- ndue din Leopoldstadt in Pesta. Cerimea s'a
vernului din Vien'a pretindu si ascpta, ca se astadi nu mai este sufletu de omu onesta steriului ungurescu, in acestu minutu cape- sparta, numai zidirile dinafar au remasu ne
se constateze si recundsca necapaoitatea si neva care se se 'ndoisca. Trei punte sunt, cari tai si eu, firesce totu gratis nr. ei de proba. stricate. Cderea s'a intemplatu cu asi potere,
liditatea institutului delegatiuniloru, si se se ne doru mai vertosu din partea dlui de Mur Incepusemu a-mi bate capulu, c 4re ce va de semen unui cutremuru. Publiculu inca de
primsca din partea ungursca transformarea nyi; antaiu de tdte: limb'a si pururea, lim se dica numeru de proba la unu diariu ce la mdiadi er incunoscintiatu despre periclulu
lui intr'unu parliamentu centrale, si asi se se b'aj d. supremu comite o data cu capulu nu cust acuma de siepte ani? Mi se prea lucru ce se prevedea. Nu s'a intemplatu neoi o per-j
faea rasi abatere la centralismu, chiaru asi vr se scie nemic'a de limb'a romana in comi enigmatecu; dar aruncandu o privire preste cu dere de vitia. Intrarea la fati'a locului e opri- 1

ascpta si corifeii magiari, pana si guvernemen tatu; ea, adec usulu ei in afacerile publice totu prinsulu acestui numeru, aflai numai de catu ta. Poporatiunea e fdrte indignata a supr'a ar-
tali8tii si dekistii, ca dupa constatarea ne mereu se scdte pana si din tdte comunele curatu c ce va se dica, adec: numeru de proba chitectiloru din caus'a acestei catastrofe.
ajunsuriloru si necorespunderei delegatiuniloru romane! Eca liberalismu, constitutiunalismu, de ner Numeru de proba s'a scrisu in = Delegatiunea ungursca a voitu
acestea se se strga din constitutiune si dua dreptate si frietate magiara! a ddu'ace ne frunte-i, ra ner - in testu-i. se aiba audiintia si la Mi. Sa Imperats'a. Li
lismulu se se prefac in Uniune personale, ddre e: dibaci'a, cu care sustiene d. Murnyi Eu candu Vi-am scrisu in cea din urma s'a espresu recunosentia, dar M. Sa Imperats'a
de dupa care Ungari'a se n'aiba cu Austri'a pre notarii magiari si renegai in comunele ro corespundintia a mea din Pesta despre scanda acum tocm'a nu e dispusa pentru audiintie.
nemicu alta comunu, de catu persdn'a monarcu- mane, chiaru si candu se dovedesce, c aceia " s'a portare a unui deputatu romanu intr'o = Fenii. Septeman'a trecuta a fostu
lui. Asta e procesulu la oare se crede c ne sunt nisce prepaditi, adec dmeni demoralisat, conferintia natiunala la Cernoviciu, am reta nenorocdsa pentru feni. La Dublin s'a prinsu
vor duce delegatiunile nesmintitu, si ast'a n escesvi, beivi si necorecti seu necalificati in o- cutu si asi acelu nume; dar omulu no unulu dintre cpitanii rescdlei din martiu
trebare e, ce ocupa adi mai vertosu spiretele oo- ficiulu loru. Ne-am contielesu mai muli, ca se stru sa elu insusi pre facia in organo-i si are anului trecutu. La Glasgow se afirma dar
rifeiloru partiteloru, si din acesta cestiune adunmu nume si date de acestea si se le pu- fruntea a afirma, c eu Vasi fi scrisu unu ne- nu se scie inca cu positivitate c s'ar fi in-
se fie dedusa si splicata crisea oe se manifesta blicmu prin foi ( V a intrecutu fdi'a populara adeveru, si apoi a mistifica si imbalaci intreba temnitiatu fenulu caro a aprinsu butea cu pra-
mai antaiu in sinulu partitei din drept'a, despre niemtiscq in dialeotulu vienesu Hans Jrgel rea si incidintele de sus pana diosu! Vedi asi, fulu de puca la esplosiunea de la Clerkenwell.
care Dek cu infiuinti'a sa morala, si ministe von Gumpoldskirchen" cari lunile trecute des dragutiulu meu, cci asi mi ti-ai venita tu slu In Londr'a asisdere s'a prinsu unu individu
riulu ou a sa materiala iute o nduir, ra a- fet pre numeroii sei cetitori cu descrierea no ga la derldga, cum dice poporulu pre la cruia se imputa c a luatu parte la tdte afa
poi in partit'a stngei moderate, pre carea o si tanloru din cottulu Temisiorii. Red.) pentru ca noi. Poti socoti, c ce vor mai fi socotindu cerile conjuratiunei. Acest'a e unu luoratoriu
rupse si sfasi. lumea se vda, cu oata morala si ce medildee se
despre tine cei vr'o 20 de colegi erbi si ro de tipografia, si in calitatea sa a facutu multe
sustiene magiarismulu. A trei'a ce ne-a am-
Fiindu c veni vorb'a la acesta crisa, a- plutu de indignatiune este: abusulu ce-lu mani, ce erau de fatia la acea templare. Su servitie fenilorii. Numele si-lu sohimb cu lo
pucu ocasiunea a spune, cumca Romanii cei 3 fecera sub auspiciele mai nalte unii notari, ddra credi, c rasi te vor scus, ca alta data, curile si de aceea nu i se scie numele adeve-
.4, ce se tieneau de stng'a, n'au luatu nici cea preuti si judi de cercu cu oontributiunile la nu scii neci de oe a fostu vorb'a, neci ce ratu. Politiei a costatu multa ustanla.
mai mica parte in procesulu escatu, si tde n fondulu honvediloru"; se fecera aceste abusuri ai vorbitu nsuti, din caus'a indatenata?! = Ceremoniele inmormentarii Im-
cercrile de a-i ingagi si pre ei, seu inoai pre mai numai prin comunele romane si unele case Inse iertare! Eu inca n'avusemu blastemat'a peratului Massimilianu s'au finita mercuri
unii din ei, remasera fora resultatu. Caus'a e, comunale se oiupelira catu de bine, precandu norocire d'a te cundsee si din acesta formd- prin infatisiaroa unei comisiuni in cripta carea
pentru c Romanii n'au aflata nici in stng'a acelor'a nu s'ar concede o data cu capulu, ca se sa parte. Urmza numai a restigni pre Cristos deschidiendu sicriele si reounoscendu c corpulu
cuvenit'a respeptare a intereseloru loru natiunali contribuisca vr'o suma mai nsemnata pentru in pace! este alu Imperatului Mass. nchiser rasi si
si asi prin formarea clubului natiunalitatiloru vr'unu scopu natiunalu. Noi Romanii pre aici criele si impartira cheile. Mai. Sa Impera-
s'au despartitu de ea deplinu; ra doa cate o nu suntemu contrari ai honvedilorusi n u ne tulu prin unu autografu catra Dr. Giskra a
data s'a intemplatu a vot in dieta totu casi ddre, c se aduna bani pre sm'a loru, ci ne VARIETI. multiamitu Triestului si Vienei pentru comp
stang'a, acst'a n'au facut'o ei pentru stang'a si ddre pentru a b u s u r i cari se facu pre cont'a timirea dovedita.
din disciplina, ci pentru causa si din ineresu nesciintiei si nepreceperei bietului poporu ro = Balulu in favor ea Alumneu- = Congregatiunea generala a comi- ,
natiunale. manu, si ne ddre cu atat'a mai vertosu, cci tare lui nationalu romanu din Temisira", se tatulu Temisiu se va tien la 3 faurariu n. in
In fine fiindu c e vorb'a de aparitiunile credemu si ne tememu, c banii adunai prn va tien la 20 ianuariu/6 februariu a. c. in Temsidra. A r fi de dorita ca la acesta congre-
miscaminteloru prin partite, nu potu a nu-Ti abusu se vor si imparti si folosi totu ou abusu! suburbiulu F a b r i c u in localitile ospetariei gatiune se iee parte catu mai muli romani. Va
atinge, Die Redactoru, de o versinne ce cer- Male parta male dilabuntur. Tigru". Bilete de intrare se capeta pana in fi alegerea unui vice-comite alu treile, a unui
cula intre, omenii partitei sange estreme, si diu'a balului in Temisidr'a la d. protopopu jude supremu, si a altoru oficiali in posturi
prin carea se splica amenarea pre tempu ne- Dar si mai multu ne doru, ni sfasia ini- Dreghioiu si la fraii Beogradaoz" in Fabricu de frunte. Precum se scie, vice-comitele I e
determinatu a procesului de presa contra lui m'a, ceile ce le audimu din vecinulu comitatu a d. Stefanu Ioanovicu negotiatoriu. Pretiulu unguru, alu I I serbu, deoi se ne straduimu a
Magy. jsg" si Bszrmnyi pentru publi alu Carasiului, cci acel'a st sub conducere ro pentru o familia 3 fi. v. a., pretiulu pentru o dobndi maoar alu I I I vice-comite de romanu.
carea epistolei lui Kossuth catra alegatorii din mana, sub conducerea dlui I. Fauru deTeiusiu. persdna 1 fi. v. a. Salutmu arangiarca acestui A terna fdrte multu de la parteciparea romani-
"oru la asta adunare.
Vatiu. Se dice adec, c Kossuth s'ar fi adresatu Am fou nu o data in anii trecui martori vor- baiu spre unu asi scopu umanu, cu atat'a mai
din Turinu fiscului regiu si protestandu pentru beloru II. Sale despre credeulu seu politicu si vertosu, in catu ardiend'a ndstra necesitate de
procesulu intentatu lui Bszrmnyi, l'ar fi nstiunalu; democraia si natiunalitatea se v a infiintiarea astoru felu de institute, si-a ajunsu Invitare de prenumeratiune
provocatu pre d. acusatoriu in numele legei a riau si apostrofau in gura-i ne 'ncetatu; nu o culmea sa; cci fiindu singuratecele nostre pu
la
ndrepta acelu procesu contra sa, carele ar fi data am auditu din gur'a sa, c intru acestea teri pr slabutie, numai prin astfelu do insti
A L B I I A"
c a r e a

gafa a se infatisi la citattiune naintea tribuna nici l t u romanu, nu-lu intrece, precum tute vom pot trage cuviintiosulu contingentu
lului juratiloru si a se aper in persdna. Ac dicea c ni va si dovedi la tempulu seu prin de intieleginti si din sinulu poporului nostru
pre anulu 1868.
st'a se fie produsu o completa consternare in fapte! si undp, cari sunt aum faptele d'ast- celui mai lipsitu. Resultatulu imbucuratoriu
taber'a guvernementaliloru, cari se temu de o felu alo dsale? Amici din acele parti ne in- alu Balului de anu, totu spre acestu scopu, Pretiulu de prenumeratiune pent. Austri'a
infatisiare alui Kossuth ca de judetiulu celu credintiza, o usulu limbei romane pre a- precum si caldurds'a prtinire de pan' pre unu anu intregu 8 fl. v.. a.
de pre urma! Ce e adeveru si ce nu in colo nici candu mai nainte n'a fostu atatu de acum, no lasa si asta data a spera, c totu ade- l
/i de anu 4 fl. v. a.
estu lucru? nu sciu, atat'a inse se scie, c restrinsu si alu celei magiare atta de latitu, ca veratulu romanu, carele in adeveru doresce si % 2 fl. v. a.
procesulu lui Bszrmnyi s'a amenatu din tocmai acum sub conducerea dlui Fauru; atat'a voiesce naintarea dulcei ndstre naiuni, nu se
pentru Romani'a si strainetate \
motivu nespusu; d'alta parte partit'a stngei rasi este invederatu si recunoscutu in tdta lu va retrage nici din cea mai mare ndeprtare,
estreme striga'n gura mare, c doresce cita mea romana, c activitatea natiunala a intieli- sucurge cate cu o petrisidra la zidirea acestui pre unu anu intregu 16 fl. v. a. \
rea lui Kossuth, la a cruia s'ar mai infatisi giritiei ndstre din acelu comitatu, afara de epo- edificiu maretiu. Marinimdsele oferte, cari V
a de anu 8 fl. v. a. j
inoa vr'o cate-ve sute de mii de bratie patrio c'a absolutismului lui Bach, nici candu alta da se vor publica dimpreun cu numele marini- % 4 fl.v. a. \
tice. ta n'a fostu atatu de amorita su paralisata ca mosiloru contribuitori, sunt de a se tra-
in presentu. Despre d. supremu comite Fauru mite dlui protopopu Meletiu Dreghiciu in Te Dd. prenumeranti sunt rogati a in-;
> Acst'a daca e adveratu, ce eu din parte-mi este cunoscutu, c a denumitu o mulime de am misidr'a. G. C. semn curatu numele si conumele, locuin-
ca unulu cerele nu me tienu de acea partita, ploiai comitatensi titulari n e r o m a n i si prin
= Trr in cunoscut'a sa brosiura fran- ti'a si posta din urma. Banii se se adre
nu potu garanta, apoi ni ilustrza de mi aceia si prin diregatorii notri cei disciplinai
csca a facutu traducerea unoru articili ce i-a seze redactiunei in Viena, Josefstadt,]
nune situatuinea si caraoterulu sistemei si po si aternatori cu totulu de la densulu, a parali-
publicatu mai nainte in Hon". Charti'a potea Lange Gasse nr. 43. \
liticei domnitidrie. Altfelu, doa in adeveru Kos satu deplinu pre maioritatoa romana din repre-
fi mai bine intrebuintiata.
suth va fi facutu acelu pasu, de securu c nu sentanti'a comitatului, in catu acst'a ori oe ar
= Anulu nou la Bucuresci. Cetimu
l'a facutu in favdrea lei Bszrmnyi si orga incerc a mediloci in caus'a limbei si natiunali
in Romanulu" : Cu ocasiunea nascerii mntui V i e n a , 22 januariu. Buri a de sr'a de
nului seu, pre cari, precum stmu pre aici tatei romane, este secura c va fi ncurcata, ma-
torului nostru Isus Cristos, I. S. Domnitorulu a 23 1. c. Imprumutele de statu cu 5 / 54.20,
astadi abi s'ar afla tribunalu si jurai, cari se iorisata si respinsa! Ast'a e faci'a unu co 0

binevoitu a usiur sdrtea a trei sute familii 54.40. Obleg. desarcinafei de pamentu ung.
cuteze a-i condemn. Asupr'a acestui puntu nici mitatu emenentu romanu, sub conducere roma
intre cei mai sraci din capitala prin mpr 6 9 . 5 0 , - 7 0 . ; transilv. 63.75 63.75; B a n ,
dmenii regimului nu-si facu ilusiuni,sisi ei se na, sub sistem'a consttutiunalismului magiaru!
irea de ajutdre banesci. I. S. in nemarginit'a temes. 68.75,-69.25; bucovin. 63.,64.50. !
ciescu o s'au apucatu de Bszrmnyi. Astfelu se realisza promisiunile, ce ni le f Sa generositate s'a ganditu mai ou osebire la
Asi se desvdlta trebile la noi! Galbenulu 5.715.72; Napoleondori 9.55
ceau in trecutu in gur'a mare dmenii acestei copiii familieloru celoru mai sermane, si in a-
9.56; Imper. rusesci 9.86, 9.90; Argintulu
sisteme!! Destulu c o parte mare din re- unuiu anului nou a bine-voitu a presid in 117.75118..
presentantii natiunali neaternat, mai vertosu persdna in sal'a ateneului la o alta distribuire

Editor: Vasilie Grigorovitia. In tipografi'a Mechitaristiloru. Redactoru respundiatoriu: Giorgiu P o p a (Pop).