Anul IV ARAP s A M B Í T i 29 APRILIE (12 MAIÜ) 1900

REDACŢIA ADMINISTRAŢIA:
irad, strada Aulich Nr. 1 Arad, strada Aulich Nr. 1
ABONAMENTUL INSERŢIUNTLE :
Pentru Anstro-Ungaria : de nn şir garmond: prima
pe un ari 20 cor. рѳ Va dată 14 bani; a doua oară
an 10 cor ; pe V4 de an 12 bani; a treia oară 8 b.,
şi timbru de 60 bani de
6 cor.; pe 1 lună 2 cor. flecare publicaţiune.
S-rll de Duminecă pc an
— 4 coroane. — Atât abonamentele cât ei
Pentru România ţi insertiunile sunt a se plăti
'träinätate pe an : înainte in Arad.
40 franci.
Serisori nefrancate nu se
Manuscripte nu senapoiază primesc.

Anul IV« Numër de Duminecă №». 18

tea cum s ă Indrepteze reul c e bân-1 eotnifetal Aso i'aţiunel, se confisca numai că — după cum a zis P . S. S a epi­
tue p e toţi, perd anii într'o l u p t ă } vre-o 400 fl., cât s'a colectat şi după opre scopul Goldiş — bună muncă a u
ÎNCURCĂTURI stearpă şi nemiluită.
!»tea dată de ministrul Perczel.
S'a fácut însă apel, la Curie, şi îm­ lucrat, ear' p e d e &Щ, parte pentru
Aşa, că p e când Austria are ca potrivi, acestei confiscări. că de mult n u s'a mal pomenit la
împărat р ѳ cel maî m a r e păzitor al
IN AUSTRIA. păcii din Europa, Intre popoarele lui
Arad u n sinod In care desbsterile să
se petreacă a ş a de liniştit, într'o
Francise Iosif bântuie o luptă n e ­ Chestia naţională la Paris. frăţie atât d e îmbucurătoare.
Zilele de 4 , 5 şi 6 Maiu botrânul contenită, încât d e ani de zile parla­ Noul episcop, bun şi blând cum
nostru Monarch le-a petrecut In mijlo­ mentul n u mai e în s t a r e a lucra şi este, a reuşit s a Introducă şi In
cul unor strălucite sorbărî, date ia bëtrânul Monarch abia mal ştie cum Membrii secţiunei din Paris a ligei Sinod acest spirit binefăcător.
Berlin, unde moştenitorul tronului 8â direagă lucrurile d e p e o zi culturale sun! într'o rodnică activitate. De aceea s ' a u şi putut sfirşl
Imperăţiel germane a fost declarat pe alta. Ei se pregătesc pentru congresul inter­ toate lucrările c e erau aduse în des-
maiorian. Deşi Domnitorul nostru T r e b u e s ă s e pună însă odată naţional studenţesc ce se va ţine în cur­ baterea Sinodului. Şi e r a mare nu­
s'a dus în capitala Germaniei s ă capot şi acestor încurcături. După sul lunei August la Paris, und' ţin să méral acestor lucrări — vrafuri d e
ridice strălucirea unei serbări fami­ semnele c e s'arată, lucrurile a u şi represinte cu demnitate pe Români şi să acte !
liare, totuşi lumea întreagă îl l a u d ă , ajuns acum la desnodăment. Ne- susţie cu căldură causa lor, faţă cu
Sinodul a ascultat, Intêiu d e
că prin această căletorie a s a a în­ putêndu se adecă înţelege popoarele lupta ascunsă ce vrăşmaşii românismu­ t o a t e , raportul comisiei bisericeşti,
tărit pacea. Şi cu prilegiul acestor Intra sine, v a trebui s ă s e supună lui o duc cu mare cutezanţă de la un
făcut p e temeiul referadel dluî proto-
serbări între cel doi împeraţl s ' a u flecare voinţei p r e a înalte. timp încoace. sincel Pap, d e Dr. I. Trăilescu, pro­
schimbat a d e c ă cuvinte, cari sunt o In acest scop, după-cum am anun­ topop al Chişineuiuî. Ni-s'a făcut
chezăşie, c ă eï amôndoï, precum şi ţat, membrii secţiei din Paris a ligei au icoana stării de lucruri din parochil,
regele Italiei, ţin mal prosus de toate început să ţie conferinţe în chestia na­ aretându-se relele In toată golătatea
la pace. Autonomia catolică. Eri comisia de 27,
ţională. Pân'acum au ţinut conferinţe lor, dar' dându-ni-se şi momentele
alcătuita a se ocupa de afacerea autonomiei
Abia ajuns însă acasă la Ѵіѳпа, catolice, a ţinut şedinţă. S'a discutat adresa d-nii I. T. Ghica şi D. A. Teodoru, de bucurie, cum e bunăoară faptul
Monarchul nostru trebui s ă afla, c ă corpului episcopesc şi adnsu guvernului. cărora le vor urma d-nii H. Durand, I. că numërul celor trecuţi Ia altă
popoarele de sub sceptrul seu, anume Ulea, I. G. Duca, D. Negulesm şi G. lege, îndeosebi la „pocăiţi", a scăzut !
După-cum se scrie, ministrul Wiassics
Cehii şi Germanii, s'au încăierat eară. a reuşit să exopcreze de la Coroană promisia Danielopol. S'au propus şi s ' a u primit apoi
Tot din pricina vechie, cunoscută ori mai bine împuternicirea de a face ca pe Conferinţele acestea vor fi reunite mijloacele de îndreptare a relelor.
deja de toată lumea, pricină care şi viitor fondurile catolice să fie declarate, în intr'un volum sub titlul ^Privire gene­ P e lângă afacerile şcolare, puse
In Ţeara-Ungureiscă ţine în fierbere prinvp, ca ţinend de sfera de administrare rală asupra chestiunei nationale a Ro­ acum în mâni destoinice, căci Sinodul
neamurile şi l e împedecă să-'şl d e a a congresului catolic ce se ѵл institui d'odata mânilor din Transilvania" şi acest vo- a ales referent şcolar p e dl Romul
mâna frăţeşte pentru-ca In unire s ă cu autonomia. lan va fi distribuit la Paris cu ocasiu- Ciorogariu, Sinodul a fost apoi mult
lupte pentru binele patriei. Unii vor nea congresului. preocupat de afacerile băneşti. S'a
m
să fie adecă mai mari ca alţii. Lupta constatat adecă un fapt cât se poate
a isbucnit în Reichsrath, unde la 8 Presa maghiară despre alegerea d-lui
de trist: ani de-arêndul gospodăria
ţi 9 Maiu n. s ' a u petrecut lucruri Mangra. .Nagyvárad" (de la 8 Maiu n ) diecesel s'a dus tot cu deficit, cheltu-
triste de tot, aşa că e&răşl s'a perdut scrie un aiticol de fond despre alegerea de indu-se peste prevederile budgetare ori
orl-ce nădejde, c a marele sfat Îm­ vicar a d l u i V. M ^ g r a . Scrie, între altele: neîncasându-se cât era prevëzut, aşa că
părătesc să mal poată lucra. „N'am putè să zicem, că alegerea a- avem un deficit de 24—25.000 fl.
întrunirea liberală. In vederea alege-
Lupta a u pornit-o Cehii, deşi ceasta a fost primită intre Unguri cu mulţu­ rel de senator ce se va ţine acum, Dumi­ In urma unei discuţiunl la oare
primul-ministru Körber chiar In acea mire generală. Pentru-că ştim cum în trecut necă, partidul naţional-liberal a ţinut Dumi­ au luat parte dnil Oncv, Suciu, Po-
şedinţă'a Reichsrathulul a înaintat pro­ noul vicar a provocat, prin atitudinea sa necă o mare întrunire In sala Dacia. povici-Şiria şi alţii, s'a hotărît c a s ă
iectul de lege privitor la folosirea antimaghiară, adeverată furtună, ştim că gu­ Au vorbit d-niï D. Sturdza, Procopie se pună p e viitor o grije deosebită
limbilor In Boemia, afacere, pentru vernul Va şi suspendat de la catedra semina- Dimiírescu, Ál. Ionescu, Morţun, Malac şi întru a echilibra negreşit bu­
care în Austria Cehii şi Germanii s e rială şi procesul SM disciplinar s'a tărăgănat P. Aurelian. Oratorii au arătat rtnd pe rînd getul.
greşelile guvernului şi la sflrşit s'a procla­
ceartă d'atâta vreme. Cehii însă stau mult, până ce acum s'a sßrsit aşa, că inter­ mat candidatura dlul Procopie Dimitrescu, Tot pentru c a socotelile s ă fie
ş'acum pe lângă hotărîrea lor vechie : venind episcopul, Mangra a fost pus eară la fost senator, mare proprietar, bărbat cu mare In regulă, s'a dat aspre îndrumări
nu vor să lase a s e lucra în Reichs­ catedră. Vasile Mangra este îndeobşte cuno­ trecere tn capitală. dlul Zigre, preşedintele comitetului
rath până c e guvernul n u v a pune scut ca agitator antimaghiar, ultraist de de administraţie a fundaţiei „ Zsiga"
In vigoare e a r ă ordonanţele Iul Ba­ frunte, şi de aceea am spune neadevër afir­ Sfântul Sinod. din Oradea-mare şi dluî archimandrit
den!, retrase în urma obstrucţiunei c e mând că maghiarimea Var primi cu bucurie Luna viitoare se va deschide sesiunea Hamzea s ă présente acte justificative
au făcut Germanii. în noua sa demnitate." sfântului Sinod. (dovezi) p e lângă socoteala c e fac—
Şedinţele vor dura 15 zile, tn care
Care v a s ă zică : atunci au făcut Numitul ziar tnsă, tn restul articolului timp se vor resolvi mal multe chestiuai im­ cel Intêiu despre fondaţie e a r ' cest
scandal Germanii, aşa că trei g u v e r n e totuşi zice, că nu trebue Ungurii să se alar­ portante. din urmă despre cheltuelile d e la
după olaltă a u căzut şi Viena ajun­ meze, ci să aştepte şi să judece pe dl mănăstirea Bodrog ului.
sese ca tn v r e m e d e revoluţie, e a r ' Mangra după faptele ce le va sSvtrşi. Parastas. Dl protopop Păcală, a încercat,
acum s'au apucat d e obstrucţionism Crede anume, că dl Mangra va înţe­ Sâmbătă, 52 Aprilie, după-cum j ' a anun­ ce-'I drept, s ă înduplece Sinodul a
Cehii. lege că interesul cel mai mare, politica cea ţat, s'a oficiat un parastas la Gherganî tn nu fi aspru faţă de dl Zigre, zicând
Va trebui deci s ă cadă şi acum mai toaltă a Românilor este înţelegerea cu memoria rëposatuluï Ioan Ghica. că Sinodul 'şi-a făcut p ă r e r e p e
Pe mormént s'au depus mal multe temeiu greşit. Ridicase însă târziu
Körber, ori s ă se împrăştie Reichsra- Ungurii ! coroane, printre care a diu! C. Olănescu,
thul. Des'gur. Vorba e numai, ca Ungurii preşedintele camerei, din partea adunării cuvêntul.
Căci să s e împace lucrurile, aşa să înţeleagă şi ei că interesul lor este să deputaţilor, a dlul Dimitrie Sturdza, din
se vede, nu mal ѳ chip. îndeosebi nu provoace nici pe Români, nici pe cele­ partea partidului liberal şi una a dlul C. F ă r ă îndoială, ceea ce mal mult
acum, după-ce In Dietă s'au des'ăn- lalte naţionalităţi, ci In ţeară să domnească Notară, din partea artiştilor Teatrului Na­ a sbuciumat Sinodul, a fost alegerea
ţional.
ţuit eară toate patimile, a ş a c ă de­ dreptatea ! de vicar. D. V. Mangra a primit prin
putaţii numai d e për n u s ' a u luat, Ш această alegere, o dreaptă resplată.

De la M l Mi.
încolo şi-au aruncat In faţă vorbele Bar eonsistoriul din Oradia-Mare v a
cele mai aspre. FONDUL IANCU. avea în fruntea sa u n preot bun, u n
Eată unde duce nedreptatea. Ani Român verde şi u n fiu iubitor al
de zile adică, Germanii a u asuprit Se ştie, că tribunalul din Alba Iulia — Încheierea patriei, contra căruia dacă s'au nă­
Sinodului. — Lucrările
pe Cehi. In urmă, când a venit u n a d a s e e sentinţa, ca Fondul Iancu să fiV pustit în trecut şi Unguri şi Români,
luî. — Alegerea de vicar a dluî
guvern, Badeni, care s ă l e facă p e confiscat I n urma apelatei făcută dl Dr. era pentru-că patima celor dintâiu
Mangra. — Consistoarele. —
voie şi Cehilor, Nemţii s ' a u apucat St. C. Pop în numele d luî L'viu Albini, e r a nutrită de r ë u t a t e a şi slăbiciunea
de scandal. Acum Cehii fac c e a utabla regească din Cluj a schimbat tnsă Sinodul eparchiel Aradului s'a cestora din urmă. I-se puneau d-luî
sentinţa aşa fel, că pe d'oparte a declarat
înveţăt delà Germani. De suferit su­ vinovat pe dl Albini, pe de altă parte închis In acest an, Sâmbetă seara, în Mangra tot felul de pedeci pentru-ca
fere însă întreaga împerăţie, căci însă din fondai, care acum se urcă Ia mijlocul unei rari Însufleţiri. Deputaţii cu atât m a l uşor s ă poată înainta
fruntaşii el în loc 'să-'şl fremênte min- aproape 5000 fl. şi se administrează de au fost veseli p e d e o parte pentru altul. Dragostea pentru dl Mangra se
 L

a r a t a însă cu atâta p u t e r e In Sinod, Puuêrdu *e la vot contra propunorilo Ferencz, care a pretins respingerea
ca dl Hamsea (archimandritul) şi dl SINODUL dep. I. A. de Preda şi N. Găroiu cad şi pe
primeşte propunerea comisiunei cu adausul propunerii.
Pap (protosincelul) nici n'au candidat, deput A. Vtoicu Erupţiunile şovinistuluî Suttag
ci prietenii lor au dat bile alba şi
astfl s'a ales cu 30 voturi dl Mangra.
ARCHIDIECESAN. Proxima şedinţă se anunţă pe mâna
zi la 10 ore a. m.
au provocat m a r e agitaţie în rlndurile
membrilor români. Cu toate astea,
Numai anul trecut, la a l e g e r e a de Riporter. majoritatea congregaţiei a respins ţi»
Şedinţa VIII.
episcop, a fost In Sinod o însufleţire propunerea Românilor.
ca şi Sâmbăta, când P . S. S a epis­ Sibiiu, 22 Aprilie V.
copul Va declarat ales şi întărit şi din Şedinţa se deschide la 9 oare a. m. FELICITĂRI
parte-i pe dl Mangra.
In cele douö consistoril de ase­ VI a şi a VH-a.
Se autentică protocalele şedinţelor a
pentru dl V . M a n g r a , noul vicar Resboiul buro-englez.
Dr. I. Puşcariu mulţumeşte 8inoduluî al Oradiei-Marl.
meni s'au ales tot bărbaţi harnici, După ştirile din urma, armata
şi îndeosebi Metropolitulu! pentru promo­ De când a fost ales vicar, dl
fii cu iubire pentru maica biserică. engleză înaintează spre rlul Zand, Ajt
varea sa la rangul de archieien titular,
propueă de Contdstoriu şi primită în şedinţa
Mangra continuă a primi felicitări din
toate^părtile. Noue ni-s'a trimis urmă­
se v e d e , că Burii le va ţine
calea
S e a r a p e l a oarele opt P . S. Sa a VII. (de Marţi 3 Maiu n.) a Sinodului. t o a r e a adresă, cu r u g a r e a s-'o publi­
Englezilor înaintea oraşului KronsU,
Episcopul Goldiş a închis Sinodul. A La ordinea zilei alegerea asesorilor con­ unde le le vor face mari greutăţi,
sistoriali pe nn nou period de 3 ani. căm :
mulţumit tuturor deputaţilor pentru Cam la aceeaşi înălţime spre
Şedinţa se suspende pe 5 minut; p e n ­
zelul şi î n ţ e l e g e r e a cu c a r e a u lu­ tru consultare. Chemarea Duhului Sfânt din Dumineca resărit debi trupele lui Roberts înain­
crat, înlesnindu-I astfel şi P . Sfinţiei Redeschizêndu-so şedinţa, se procède Tomii, S3vlrşită pria P. 8. Sa d-lui Episcop tează trupele geneneralilor ЯашІІо»
Sale conducerea Şi-a a r ă t a t bucuria a alegere, care se facă prin votare secretă. Iosif Goldiş, Prea graţiosul uo^tru Părinte, Rundle şi Brabanl. Scopul acestorae
Au votat 52 deputaţi. Făeendu-se scrutina- lumina mintea celor ce dures.; Înaintarea să se apropie de Kronstadt — щ i
că toate s'au sftrşit în pace şi a
rea, se constată că majoritatea voturilor a planul — va trebui să ajungă şi lor­
cerut delà Dumnezeu binecuvântare întrunit-o : In senatul şcolar : Vasilie Damian, bisericii şi a paporuiul, şi astfei prin votul lor
asupra lucrărilor Sino-duluî şi a de­ Vasilie Voina, Dr. E. Cristea, Dr. loan aleseră de Vicar Episeopet;c de Oradea- dul Methuen, dacă, bine înţeles, Burii
putaţilor. Mihu, Dr. Daniil P . Barcianu, Dr. Liviu de Mare, pe bravul nostru părinte Vasilie Man ÎI vor îngădui-o aceasta dinspre Bosîiof,
Lemény, Virgil Oniţiu, Arseniu Vlaicu şi gr a, care de atâtea ori a dat dovezi că pea- Isteţimea Burilor însă de a-1
Lungî şi însufleţite «trăiască* au
Mihail Cirlea; ear' în senatul epitropesc: 8Ш prinde p e Englezi pe neaşteptate,
rößunat în sală. tru biserică şi naţiune s'a năs ut.
Яісоіаи Ivan, Ioan Droc, Galacteon Şagău,
Dl P. Truţa a mulţumit în nu­ Petru Pipoa, Parteniu Cosma, Ioan de Preda, De mult i-a simţit B, borul lipsa — — uşor le poate şi aci trage o man
mele Sinodului P . S. Sale Episco­ Dr. Nicolau Vecerdea, Pantaleon Lucuţa şi de mult îl cheamă tainio, dâ mult arde de dungă peste socoteală. Şi imposi
pului pentru înţeleaptă şi dreapta Ştefan Stroia. setea lui, şi numai acuma зѳ despica pea nu e, ca s t a r e a de lucruri sa se
conducere. Arată în acelaşi timp în­ Alegerea referentului şcolar se amână tra tare, din care curge şi va curge apa schimbe, şi In curênd să avem ştiri
până la sesiunea viitoare. cea dătătoare de viaţă bisericească, care va despre noul învingeri ale Burilor.
s e m n ă t a t e a lucrărilor acestui Sinod, La ordinea zilei zidirea catedralei.
cu Episcop nou in frunte, lucrări în­ adăpa poporul însetat. Deocamdată se trimit urmto
Raportorul comisiunei organisatoare,
dreptate Intru ridicarea sfintei noa­ Dr. I. Mihu espune laşele de când s'a гѳ Drept aceea P. S. Sa dl Episcop să rele ştiri mal r e c e n t e :
stre biserici, scoţend la iveală a l e ­ suscitat această afacere, »rata că în urma ne Ingădue, ca tn numele poporului aoiitru LONDRA, 10 Maiu. .Daü)
g e r e a nimerită şi meritată a dlul concursului escris au Intrat 31 planuri, cari credincios po iângă supunerea noastră să-'l Mail" cu data de 9 Maiu ргкф
au fost examinate prin trei architecţl şi mulţumim pentru marele interes co-'l a e
Mangra de vicar la Oradia. Cea mal aceştia recomandă Sinodului 3 planuri, spre dm Loureiico-Marquez ştirea è
m a r e bucurie este Insă, că începênd a alege unul din ele ; propune a se zidi tn faţă de înaintarea bisericii şi ridicarea po­ isvor „vrednic de crezut'', că guvend
cu ziua de azi să intre In fiinţă o strada Măcelarilor, unde e biserica de acum porului. statului Oranje 'şia transpus rae&j«
nouă eră, cu oameni noul, s'a pus demolând casele din giurul aceleia. Nu vom lnce*a a înălţa rugăciuni fer în H e i l b r o n , şi că generalul Bllllei
capot şi frământărilor ce ni-au sbu- Se întinde o discuţie mal lungă, la b.nţî cătră tronul dumnezeesc ca să-'î cea cu aceeaşi dată anunţă din L&djgiQJtţ
care iau parte deputaţii Dr. D P. Barcianu, serve scumpa viaţă, spra binele şi Înflori­
ciumat din toamna anului 1898, când că a dat o proclamaţi*, prin m
susţinend conclusul sinodal din anui tr., de
cu m o a r t e a Mitropolitului Miron. a se zidi catedrala tn strada Motil, apoi P . rea bisericel şi bucuria noas'ră. făgădueşte tratament blând şi ierta
Asigură că şi în viitor Sinodul Cosma propune a s e zidi tu grădina .Flora*. Ear M. St. Domnii deputaţi sinodali, cehr din Natal, cari au încetat aii
v a da P . S. Sale întreg concursul Septenvirul propune a se zidi în gradina se- conduşi de >uhul adevőrulul, arătând prin rësboi împotriva Englezilor.
minarială (Strada Şevis). Mal vorbesc depu munca lor, că limba şi logea e vistieria Ro­
pentru a desevlrşi tot ce v a socoti taţii Iosif Puşcariu şi P. Fipoş.
mânului cea mal scumpă, facênd bisericel BRUXELLA, 10 Maiu. Reprim
bine şi folositor bisericii şi şcoalel tanţu puterilor străine au încunostinlpl p
Punôndu-se la vot, contra propunerile şi uouö serviciul mult dorit, le exprimăm
române. ead şi se primeşte propunerea comisiunei, presidentul Krüger, că pe el şi pe m
Cuvintele însnfleţite ale dlul Truţa de a se zidi catedraia In strada Măcelarilor. din partea noastră muîţămită. cetăţenii lui îi vor face respunzètori ii
s'au perdut Intr'un a d e v e r a t potop de Şedinţa se ridică la ora 1 şi jum Fie sigur P . C. Sa dl Vasilie Mangra. nimicirea minelor de aur şi de diamut
(Aceasta le doare numai pe marik pMl\
ovaţiunî şi toţi au părăsit sala de Proxima şedinţă se anunţă pe 4 ore p. m. alesul vicar al Orădil-Marl, din patria lui
şedinţe cu sufletul înălţat şi hotărtţl Menmorut, că gen-Taţiunea actuală priveşte — Red).
Şedinţa IX. la dinsul cu iubiru, rugând pe D zeu ca să 'i
ca p e viitor şi mal mult să pună Deputaţiunea bură în Ameriu
umör la u m e r pentru binele obştesc. Se deschide la orele 4 m. deie tăria pentru a vede cu ochii proprii
Washington, 9 Maiu. E sigur, A
Referentul Dr. Ioan Mihu, arată, că fericirea şi mâutuirea poporului c e ' i s'a în­
comisiunea organisătoare nu s'a putut uni Statele-Unite vor interveni pentru »
credinţat, spre conducere.
în păreri pentru recomandarea unul plan de marea tësboiulul din Africa.
Trăiască Prea Sfinţia Sa dl Episcop
Din Dietă. zidire a catedralei.
Majoritatea membrilor din comisiune
Iosif Goldiş 1
Trăiască deputaţii noştri bravi sinodali 1
Membri foarte numeroşi de-ai m
helor camere ale congresului State-
recomandă Sinodulnl spre acceptare planul, Unite, împreună cu alte notabilităţi i«
care a obţinut premiul prim .Constantin şi Trăiască mult doritul nostru Vicar V.
ţinut în 8 l. c. o şedinţă, în care n»
— Şedinţa delà 10 Maiu. — Elena", şi care e o copiare a bisericel din Mangra.
Conatantinopol .Sofia", ear' minoritatea din hotărît, că la sosirea ei în Armia
A fost o şedinţă ceva mal viaiă d-'.-ât Aputeul-rom, 1900 Maiu 8 r.. deputaţiunea Burilor o vor primii*
comisiune recomandă „Catedrala' ; arată
cele din «ilele trecute. Intre multele obiecte mal departe superioritatea planului prim Stefan F ë t u preot, Vasiliu Po- tocmai ca odinioară pe Lafayett, Ри-
ale programului amintim : caşul de incom faţă de al doilea, şi ca unul dintre cele mal povici preot, în Sititelec, Luca Cris- nell şi Kossuth. Se fac cele mai nwi
patibihtate al deputatului Ugron Gabor, In acomodate pentru noi şi propune Sinodului te înv., Teodor P a u l jurat com., Te­ pregătiri pentru o primire cât se jwá
spre primire planul Intitulat .Constantin şi
contra căruia s'a înştiinţat acum un nou Elena* cu modificările propuse de oamenii odor Seiejan I epitrop bis., G e o r g e de sărbătorească.
cas de asemenea natură, care s'a predat experţi, îndrumând totodată consistorul a Lazar înv. ort. rom. din Apateul
comisiunei; renunţul la aleg-rea de mem­
bri în DelegaţiunI a deputaţilor partidului
face un preliminariu de spese, a încheia
contract cu întreprinzotorul şi a regula re
român. ultimeTtirl
poporal contele Zschy J à i o s junior şi Ra Iaţia între biserica parochiaiă de acum şi Şeful statului major la Timişoan
între catedrala cea nouă, fiind catedrala a
kovszlcy István, сѳеа-сѳ camera a primit, şi metropoliel şi nu a parochieî Sibilu Cetate. Timişoara, 1 0 Maiu. Azi a sosi
a hotărît înlocuirea lor prin alţi doi, dintre
Lupta în oomitate.
Toate acestea să le presinte Sinodului spre aici, venind delà Şopron şi Kaposvár,
membrii suplenţl. aprobare tn sesiunea viitoare.
Foile maghiare sunt röu cătră­
mareşalul baron Berk, şeful stata
După astea referentul Jakabfţy Imre a Deputatul I. A. de Preda propune a major al armatei noastre, lncuugii
presintat camerei proiectul de lege despre se accepta planul cu premiul al doilea în­ nite atât împotriva Românilor, cât şi rat de-o suită numeroasă, a inspecl
titulat .Catedrala*. contra ministrulul-president Széli, din
acoperirea cheltuelilor provenite cu reno­ trupele din garnisoană. Au fost pri­
Deput. Cav. Puşcariu ЦІ ex rimă do pricină că In ultima congregaţie a
varea semnelor trebuitoare la graniţa un rinţa ca. dacă se poate, biserica cea veche miţi în chip solemn din partea prim»
garo-română. comitatului Caraş-Severin a fost din rulul şi a consiliului orăşenesc.
să nu se demoleze de tot, ci să se foJo
A urmat apoi desbaterea asupra pro­ sească o parte din ea ca altariu, avendu-'şl nou a d u s a în discuţie chestia cu
această biserică istoria sa. disolvarea comitetului şi a partidului întâlnirea de la Berlin şi situaţia In
iectului de lege relativ la sistarea obli-
Dep. N. Găroiu e pentru propunerea naţional român. Balcani.
gamentuluî de timbru pentru călindare, pu-
comisiunei. află însă de bine a face aman- A propus adecă dl Coriolan V1EKA, 10 Maiu. In cercurile poS
blicaţiunl, anunţuri şi pentru ziare, peste tot. damentul, de a se da consistornlui voie a
— Proiectul a fost primit de camera una­ Brediceanu, ca congregaţia să c e a r ă tice sa vorbeşte, că din prilegiul întâlniri
începe cât mal iute lucrările fără aproba
nim şi fără discuţie. rea consistorulul. de la g u v e r n revocarea ordinului din Monarehilor la Berlin, в'а discutat şi авпрг
Cu atât mal lungă a fost desbaterea Un incident : In momentul când se 1894 privitor la disolvarea comitetului raporturilor din Balcani. Se afirmă аш
discuta mai vehement, sosi telegrama despre şi a partidului naţional român. că cu acest prilegin s'a hotărît o atitui
asupra proiectului de lege despr „contin­ alegerea Preacuvioşiei Sale V. Mangra de în contra statului-quo în Balcani, la ce»
gentul de spirt', la care au vorbit de vicariu la Oradea-mare. O mişcare în întreg In urma acesteia, congregaţia s'a ce s'a 3laturat şi Rusia. In curând-ro
putaţiî Komjáthy Béla şi Neumann Armin, Sinodul. Unii pârliţi, alţii veseli de surptin- provocat la „ l e g e " , care nu recunoa­ че — Ţarul se
zëtoarea veste. va întâlni CD II
apoi ministrul de finanţe Lukács László. şte decât o singură naţiune politică përatul W i 1 h a I m şi atunci cheii
Desbaterea asupra acestui proiect Dep. D. Qomşa şi Dr D. P. Barcianu unitară ungară, şi astfel a trecut peste se va decide di-fitiitiv. in aceaetă BOI
continuă. spriginesc propunerea comisiunei, ear A
Vlaicu face un adaus la propunerea comi­ propunere la ordinea zilei. îndeosebi poiitică în Balcani va avè un rol Însemni
siunei, ca consistorul să ne preeinte la se­ s'a „ r e v o l t a t " în contra propunerii şi Italia.
siunea viitoare şi un model din ghips. dlul Brediceanu, — membrul Suttag
 8

A1TDREIU Ъагоп de ŞAGUNA.

Discurs rostit la Academia Română în ziua de 13 ( 2 6 ) Martie 1900 în şedinţă solemnă sub preşedinta Majestät» Sale Regelui,
de

Nicolae P o p e a
Episcopul Caransebeşului.
(Continuare).

se bucură; numai biserica noastră oftesză Ce să mal zic în special şi de biblioteca de prea meritată recunoştinţă, spre eterna
Mojestatea Voastră, în profundă întristare. Numai noi nu ne pu­ Iul de mare preţ, de vre-o 3—4.000 tomuri memorie şi veneraţiune a dînsului, îl dădu
Alteţă Regală, tem ridica ochii întru bucurie ; numai noi ce o procurase el din averea proprie, după numele după fundatorul Iui de : .Andreian".
trebue să simţim în toite zilele, că religi- deprădarea celei vechi în timpul rëscoalei Nu mai puţin zel a desvoltat Şaguna
Onoraţi colegi !
unea noastră este numai suferită, biserica din 1848 ? Numai din Pasta ситрёгазэ el şi pentru şcoalele medii : gimnasiale, reale
Eată faptă nobilă, faptă rară, ce puţine noastră înapoiată," Şi mal încolo: .Maje- doue do-odată, una a fericitului Teodori, a şi comerciale. El îndemna în scris, cu gra­
иетріѳ îşi va fi maî aflând îa istoria po­ state Prea Inultă 1 Noi suferim o durere literatului naţional de oarăodini. iul şi cu fapta, tot deauna la înfiinţarea lor
poarelor I Mitropolitul Şaguna, nesilit de nespusă. Biserica noastră piedică principii
Eată deci ce de ajutoare, ce de fun­ şi nu cruţa nici avere, nici sănetate, când
nimeni, din propriul aSu îndemn, depuse aşa de curp.ee ca ori care din celelalte. Bi­
daţiunl şi fonduri, ce de realităţi ştiu. Şa - cerea trebuinţa să se facă paşii necesari în
puterea administrativă şi legislativă In ma­ serica şi şcoala noastră cresc Majestăţii
guna să procure Bisericii sale, parte delà interesul acelora.
ie Congresului. Tale sudiţl nu mal puţin credincioşi şi su­ Stat, parte prin colecte delà clerul şi po­ Gimnasiul complet din Braşov tn mare
Şi Congresul încă secunda din patte-'şl la puşi statului, nu mal puţin harnici şi de porul eparchial şi parte din averea sa pro­ parte lui are eă-i mulţumească existenţa sa.
tacuri» Mitropolitului teu, dându-'I o adresă omenie decât celelalte religiunl. Biserica prie ! Eată cât de îafrumseţată şi respec­ El însuşi puse peatra fundamentală la edi­
foarte frumoasă de mulţumită pentru luptele, noastră şi fiii el credincioşi au stat pe lâogă tată lăsa el biserica la moartea sa, acea ficiul cel măreţ gimnasial la anul 1852, cu
ostenelile şi sacrificiile sale multe şi grele causa împerătească ca credinţă tare, neclă­ Biserică, care la venirea Iul în Transilvania, mare solemnitate. La aprobarea gimnasiului
ie uriaş, ce le aduse pe altarul bisericii tita. EI au suâţinut pe câmpul de luptă mal nu avea unde sä-i dea adăpost 1 Şi pe din partea regimului tot el tn persoană duse
uţionale. In urma acestei adrese, prea ve- proba de foc cu bărbăţie. El nu permit a lângă toate acestea el mal lăsa prin tes această ştire la Braşov, zicênd tn cuvônta-
untul Mitropolit, adânc mişcat de cuvin­ fl întrecuţi în credinţă, ascultare şi sacrificii taman t Bisericii sala încă şi întreagă ave­ rea sa : „Iubiţilor meifii1 am ştiut că veţi
tele de recunoştinţă ce i-se adresară, din nou de mei un popor al Monarchiel. Şi aceşti rea sa considerabilă de aproape 300.000 fl , avé mare bucurie de darul împorătesc, am
luà cuvéntul şi, Intre lacrimi duioase, ca âi jelesc, căci, biserica lor se bucură de câştigată cu mari sudori. venit să mö bucur şi eu împreună cu voi ;
ii cum ar fl prevëzut că i-se apropie efiişi- mal puţine drepturi decât ori care dintre
tul vieţii glorioase, mal rosti încă câteva celelalte din ţeară". Terenul şcolar la venirea Iul Şaguna primiţi-тё şi pe mine la ospeţul bucuriei
carate patiuozëtoare, zicênd : încă era sterp şi pustiu de tot. Ei cel din­ voastre."
Nu se Împlini dorinţa lui în privinţa tâiu se apucà de o raţională cultivare a a-
,Nu voiu, Domnilor, nici cu prilegiul dotaţiunilor acestora, cerute delà stat, în Şi în fine, Ia publicarea dreptului de
celuia. Activitatea lui pe acest teren încă publicitate al aceluiaşi gimnasiu, tot el însăr­
acesta să ostenesc atenţiunea domniilor modul şi suma propusă de dînsul, dară totuşi
a fost colosală, ce sa poate vede din nu­ cina pe profesorii gimnasiali ca în ziua pu­
voastre, deci fie-ml iertat a zice numai : că îi succese, în urma stăruinţelor sale de-a-
mörul cel mare al şcoablor înfiinţate de blicării, fle-care la câte o biserică din cele
efectul lucrărilor noastre mal departe aternă dreptul la Monarch, a câştiga pentru sco
dînsul. El cunoscuse deplin că causa îna­ patru din Braşov să ţină câte-o cuvântare
delà d-voastră ! Aş dori să vë spun multe purile preatinse, în deosebite rîndurl, con­
poierii Românului a fost lipsa de cultură despre însemnătatea şi istoria gimnasiului
b momentele acestea de despărţire, esenţa siderabile sume delà stat, şi anumit 54.000 fl
şi că aceasta numai tn scoale bune se poate lor.
acestora tnsă este : să fiţi rlvnitorl legii, să anual şi 73 2G0 fl. odată pentru totdea­
câştiga. El ştia bine, că ştiinţa e putere ;
daţi sufletele voastre pentru legătura părin­ una. Dar nu numai ajutoare morale, ci şi
pentru aceea atâta zel din parte-i pentru a
ţilor voBtri ; aduceţi-ѵб aminte de lucrările Eară îa jos, faţă ca clerul şi poporul materiale, şi încă considerabile, dădu Şa­
o rupe cu obscurantism!, împrăştiind întu-
lor, cari le-au făcut întru goneraţiunde lor, eparchial, el se ştiu purta aşa, că la deo­ guna gimnasiului acestuia ; pentru-că la în­
nerecul şi făcond lumină, condiţiuaea osen-
ti căror următori suntem noi, şi veţi lua sebite ocaaiunl făcu numeroase colecte, cu fiinţarea Iui el coneurse cu 2000 fl., pentru
ţială a existenţei şi prosperărit naţionale şi
mărire mare şi nume etern. Amin!* (1) cari apoi a înfiinţat felurite fundaţiunl şi jurnale şcokstice pe seama profesorilor cu
bisericeşti; pentru aceea atâtea silinţe
Dară nu numai tn afară, faţă cu re­ a cumpërat mal multe realităţi la archiepi- din parte-I întru înfiinţarea a tot felul de 50 fl. anual, pentru locuinţa stabilă a di­
ţinui politic şi cu jurisdicţiunile bisericeşti suopie. Dară nu numai din colecte, ci şi institute şi scoale teologice, pedagogice, rectorului gimnasial cu 4—5.0000 fl şi tot
lüSine, lupta Şaguna pentru libertatea, au­ din averea sa privată a înfiinţat el mal gimnasiale, capitale şi elementare, ce lipsiau pentru acel gimnasiu mijloci el o subven-
tonomia şi egala îndreptăţire a biserici sale, multe fundaţiunl şi a provëzut cu realităţi cu totul ; pentru aceea atâtea sacrificii din ţiune anuală de 4000 fl. delà Stat.
ci ii tn lâuntiul acesteia în toate direcţiu­ considerabile archidiecesa. Intre cele dintâiu parte-I pentru înveţăment, atâtea stipendii Relativ la gimnasiul din Brad, tn Za-
nile chemării sale arcbiereştl, pentru a '1 sunt următoarele : pentru tinerimea şcolară, atâta îngrijire pen­ rand, el sprigiui la regim înfiinţarea gimna­
restitui valoarea şi prestigiul, pentru a-'i 1) Fundaţiunea .Francise losefină* tru cualificarea tinerilor da ргоіезогі şi în­ siului şi îmbărbăta preoţimea şi poporul, ca
procura buna stare spirituală şi materială. pentru ajutorarea studenţilor sërael orto- veţătorl. pe fundatorii aceluia, la preseveranţă în
Ш ridica clerul şi poporul, ambele decăzute, doxl români ; 2) Fondul bisericii catedrale ; această întreprindere salutară, şi tot el le
la gradul de cultură şi la demnitatea ce le 3) Fondul archiepiscopisi ; 4) Fondul Semi­ Cu adevërat grele lupte şi sacrificii îl compuse şi statutele şi se îngriji pentru
compete; el restaura ordinea şi disciplina narului Andreian ; 5) Fondul preoţimil archi- costa pe Şaguna înveţămentul peste tot, asigurarea fondului gimnasial, la care el
In cler şi peste tot în biserică ; el restitui diecesane ; 6) Fondul personalului bisericii dară el le тѵіпзе, pentru-că devisa lui era : încă concurse cu 2O0O fl.
ша bisericii, care se perduse şi se călcase catedrale ; 7) Fondul personalului cancela­ înainte !
In sfîrşit, mai făcu el câte o funda-
de tot în picioare la timpurile de sufe­ riei archidiecűsaue şi 8) Fondul Sinodului El se îngriji pentru întreg înveţămon- ţiuna pentru şcoala capitală din Soliste de
rinţe. archidiecesan. tul de-o potrivă. Dar totuşi lipsa cea de Ы 700 fl. şi pentru cea din Făgăraş numită
Şi ştiind el că spre acest sfîrşit se Eară din averea sa privată a creat el simţită în eparchie îl si'ise să se intere­ Negru-Vodă de 600 fl.
cer mijloace materiale Înainte de toate, încă următoarele fundaţiunl şi fonduri : seze şi ocupe în prima linie şi mal de
de timpuriu se îngriji în această privinţă 1) Tipografia archidiecesană şi fondul Dară grijea, atenţiunea şi ocupaţiunea
aproape cu Seminarul eparchial Acesta ÎI
In doue moduri : în sus cătră regim şi în ei ; 2) „Fundaţiunea Pantazianâ" pentru preo­ lui Şaguna pe terenul înveţămentului le ab-
causa mari griji şi-I dădu mult de lucru,
jos cătră poporul eparcbial. Iu modul prim ţimea eparchială ; 3) Fondul bisericilor să­ sorbiau fără îndoială şcoalele poporale în
până ce îl putu aduce la stare coröepunzö
te îngriji el că, pe basa egalei îndreptăţiri, race ; 4) Fondul înveţătorilor săraci ; 5) mesura şi mai mare. Silinţele şi luptele lui
toare.
ceru delà regim din vistieria Statului aju­ Fundaţiunea pantru bisericile şi şcoalele să­ Iu această direcţiune au fost admirabile,
Când primise cârma eparchieî, el aflà nesuportabile de alţii decât numai de spi­
toare şi dotaţiunl corëspunzëtoure peni ru bise race eparchiale ; această fandaţ'uae mare
numai un aşa numit curs de preoţie de rite înalte, menite a sevîrşi lucruri mari.
rieft, şi anumit : pentru Consistor, pentru sa numi în onoarea lui : .Fundaţiunea Şa-
şr>ase luni. Nu mult după aceea ridica El a privit şcoala poporală de aceea ce
Seminar şi pentru preoţimea şi înveţătorit guniană* ; 6) Prin testament lăsa el pentru
cursul acesta la un an, şi mal târziu la doi este în adevër, de fundamentul înveţămen­
eparchiall şi pentru toate ramurile şi pen­ doue episcopii, ce se vor mal înfiinţa, câte
ani, separând despărţemintele teologic şi tului Întreg.
tru toate cerinţele bisericeşti şi şcolare 25 000 fl., la olaită 50.000 fl. şi 7) Pentru
pedagogic unul de altul. Iu sfîrşit, isbutind
ale eparchieî ardelene, până şi pentru can­ biserica din ReşinarI 4 0 0 0 fl. pentru conser­ La venirea lui, cum se aminti, şcoalele
el a procura mijloacele materiale, parte de
tori şi clisierl, în asemënare cu al altor varea criptei sale. poporale şi încă cele mal elementare, cari
la regim, parte din colecte, şi cumpërând
confesiuni din ţeară. Nenumërate sunt su Afară de aceste fundaţiunl şi fonduri, singure formau tot înveţămentul Ia Români,
o casă corespuBzëtoare, anume spre acest
plicele lui aşternute la regim tn privinţa Şaguna înzestra archidiecesa cu numeroase erau foarte puţine, ici colo câte una. Ne­
scop, din averea propr e, putu completa Se­
aceasta, răzimate toate pe egala îndreptă­ realităţi, case şi grădini, în Sibiiu, între cari numërate sunt actele lui Şaguna : repre-
minarul în mod corespunzëtor.
ţire, pe fidelitatea şi alipirea cătră Tron şi cele mal frumoase sunt reşedinţa archie- sentaţiunilej la regim şi organele sale, ordi-
pe eacriflciile credincioşilor. piscopească şi Seminarul pedagogic-teologic Şi ast-fel organisând Şaguna acest in- naţiuni şi alte disposiţiuni cătră clerul şi
.Majestate ! — zicea el în o represen- numit ,Andreian* în onoarea lui. stitat creat de dînsul în mod satisfăaetor, poporul eparchial în afaceri şcolare şi
taţiune — toate celelalte biserici din ţeară Şi în fine, ce să mal zic de odoarele ajunse a şi vedé, şi în direcţiunea aceasta, anumit pentru înfiinţarea, dotarea şi buna
cele preţioase archiereştl, de fondul instruct una din operele sale cardinale adusă la în­ organisare a şcoalelor poporale. Numai
(1) A se vede protocolul Congresului din archiepiscopesc şi de alte multe lucruri fo deplinire, încât Sinodul din 1874 şi 1875, circularele lui îndreptate în această privinţă
jwl as. lositoare, cu care înzestra el archiepiscopia ? după moartea Iui, cu tot dreptul, în semn cătră clerul şi poporul eparchial ar da un
 4
material amplu, din care am putè cunoaşte
in mod satisfăcetor începutul şi tesvoltarea
succesivă a şcoalelor poporale până în
timpul présent, precum şi cât de clare şi
sân St oase idei avea el In privinţa caracte­
rului şcoalelor confesionale şi cât de bine
In numë ul de Mereuri 19 Aprilie st.
ştia el apëra drepturile autonomice ale
vechiu a. c. a apărut In .Tribuna Popo­
şcoalelor poporale faţă cu ori-ce even­
rului* o corespondenţă referitoare la petre­
tualitate.
cerea „Reuniunei meseriaşilor* din loc,
(Va arma-)
subscrisă de .Selişteanul".
Academia Română
Anul 1900-1901
Á. Personalul Delegaţiunil.
Preşedinte al Academiei Române ; Dl
Poni P. Asesori (Vice-Preşedinţî) din Sec­
ţiunea Literară dl Negruzzi I. C ; din Sec­
ţiunea Istorică dl Urechia V. A. ; din Sec­
ţiunea Ştiinţifică dl Aurelian P. S. Secretar
General (pe 7 ani, 1898—1905) dl Sturdza
D. A.
B. Personalul Secţiunilor.
I. Secţiunea Literară. Preşed nte : Dl
Tocilcscu Gr. G. (Bucureşti); vice preşedinte :
dl Vulcan losif (Oradea-Mare) secretar (pe
7 ani, 1897—1904) dl Quinteacu N. (Bucu­
reşti). Membri: Dl Caragiani Ioan (Iaşi);
dl Haşdeu B. P. (Câmpina); dl Maiorescu
T. (BucureşI); dl Naum A. (laşi); dl Ne­
gruzzi I. C. (Bucureşti) ; dl Ollănescu D. C.
(Bucureşti) ; dl Philippide A. (Iaşi) ; dl Puş-
cariu L (Bran); dl 8biera Ioan (Cernăuţi).
II. Secţiunea Istorică. Preşedinte: dl
Urechia V. A. (Bucureşti); vice-preşedinţe;
dl Erbiceanu C. (Bucureşti); secretar (pe
7 ani, 1900-1907) dl Maniu Vasile (Bucu­
reşti). Membri : dl Babeş Vincenţiu (Buda­
pesta) ; dl Ionescu N. (Iaşi) ; dl Kalinderu I.
(Bucureşti); Marian 8. Fl. (Suceava); dl
Marienescu A. M. (Oradea-Mare) ; dl Moldo-
v a n u l . M. (Blaj) ; dl Popea Episcopul N. (Ca
ransebeş) ; dl Sturdza D. A. (Bucureşti) dl Xe-
nopol A. D. (Iaşi).
III. Secţiunea Ştiinţifică. Preşedinte :
dl Aurelian P. S. (Bucureşti) ; ѵісѳ-preşedinte:
dl Fălcoianu St. (Bucureşti); secretar (pe
7 ani, 1900—1907) dl Ştefănescu Gr. (Bu­
cureşti). Membri: dl Babas Dr. V. (Bucu­
reşti); dl Felix Dr. I. (Bucureşti); Haret
Sp. (Bucureşti), dl Istrati Dr. C. I. (bucureşti) ;
1
d Kretaulescu N. (Bucureşti) ; dl Poni Petru,
(Iaşi); dlPorcius Florian (Rodna); Saligny
Anghel (Bucmreşti); dl Teclu Nicolae
(Viena).
(Va urma.)
Din Soliste. George Pâşlea a donat 2 sfeşnice şi o primească jirifa adusă po altarul casei Ц
miruitoare de argint de china tn preţ de ear celor ce au contribuit cu câtuşi di
30 fl. puţin, să le dea săi:ötäte, putere şi cuget
5 Maiu st. n. 1900. Dl preot Nicolas Bihoiu a donat un bun, ca, precum până acuma, aşa ţipe
Mult stimate d-le Redactor ! clopoţel cu 3 sonuri îu preţ de 6 fl. viitor simţul de iubire cătră casa lui Dum­
Pe lângă muîţâmiU frumoasă ţinută nezeu să tot crească ca astfel să putem
în biserică cu ocasiunea ; flaţiril lor de că­ avé ocasiune de mal multe ori a vesti
tră dl paroh Nicolai Brînzei primească lumii măreţele lor fapte.
marinimoşil blnefăcetori şi aducötori de
daruri şi pe această cala cele mai ferbinţi Cireşa, în 23 Aprilie (6 Maiu) 1900.
mulţămite. Atotputernicul D zeu cu pute­
Fiindcă acea corespondenţă a adus rea sa nemărginită le fie totdeauna Intru Marcu Moisescu, Iordan Boldea,
epitrop. notarial comit, paroch.
Eupërare asupra unei părţi a stratului in­ ajutor.
teligent din loc şi în deosebi asupra d-lui
s
F i e l e resplata: разеа, liniştea şi să- Ш
Dr. NicoJfte Comşa, şi pen ru-că mai mulţi r> etatea.
Pentru tricolor.
inşi dintre domnii interesaţi In causă ar fi
de credinţă, că eu aş fl autorul corespon­ Bozoviciu, l 21 Aprilie 1900.
In comuna Paulis este loc pentru prl-
denţei amintite, ştiind că mai dau şi eu Ioan Brînzei,
preot roman. şitul vicritului, unde se ultoiesc în tot
câte o dare de seamă din când tn cân în anul milioane de ultoi şi lucrează feciori
preţuitul nostru ziar ,Trib Pop.",—binevoiţi, şi fete. S'a întômplat că Nicolae Ursa ţi
vë rog, a răspunde : dacă eu sau un altul :
Creşt ne bune. Lazar R"ja, amendoi recruţi, au pus mân­
suntem autorii acelei corespondenţe ? ! (Cer­ drul nostru trei-color Iu pălărie, şi vfiîia-
tificăm, că nu dl N. Munteauu a scris acea O dovadă despre simţul de iubire că­
tră casa lui Dumnezeu au dat femeile ro­ du I vinţeleriul, i-a provocat să-şi arunce
corespondenţă. Red.) colorile din pălărie, că dacă nu, atunci
mâne din Cireşa, Zâvoiu şi Ferdinandsberg,
O fac acsasta, pentru-că nu vreau să dăruind de sfintele seibătorl ale Invierel merg pe EUS din colnă afară (ca şi când
las pe nimenea In dubietate a crede că eu Mântuitorului nostru Isus Christos trei per Dumnialui ar avè acea putere să и
aş căuta să fac intrigă lutre meseriaşi şi dele foarte frumoase pentru uşile altarului, prindă de ei între mulţime de Romini),
inteligenţi. încă In ziua de lăsarea postului, d-na preo­ Eară ei іш zis: „Pâuă ne va stacapu'nBUi,
naţia nu vom lăsal Şi D-voastăru aţi avè
Dacă reuşita patrecerei a fost bună, teasă Eufrosina Grozăvescu, adunând fe­ drept a ne provoca să le aruncăm, ear de
atunci are să і-зэ aducă mulţumită din par meile din aceste comune, au hotărît să dat afară ai avè drept numai atunci, daci
tea noastră a meseriaşilor şi d-lui Constan­ contribue fle-care, după putinţă, pentru-ca nu am şti lucra sau dacă nu am lucra'.,,
tin Cristiu, Inveţător şi secretar al reuniunei să cumpere alte perdele în locul celor vechi,
Ungorasul nostru s'a mâniat foc ai i
noastre, flindu-ne dtnsul instructor şi Indeo cari nu чѳ mal potriviau cu biserica, azi
luat briştele de ultoit şi a zis sä meargă
sebi D lui Torna Enciu, care a avut anul din destui înfrumuseţată. Nu a rëmas fe­
acasă. Ear plata pe ziua aceea li-a tras-o,
trecut bunăvoinţa a ne instrua pentru prima meie tn comunele noastre, care să nu fl
oară şi a desvolta In noi dorinţa de я ne contribuit cu câtuşi de puţin, prin ce au nu a plătit-o.
présenta publicului la petrecerile noastre dovedit că le zace la inimă înfrumuseţarea Ce cugetă Ungurii că doară pentru
ţi cu câte o «piesă teatrală'. casei lui Dumnezeu ; ba ce e mal mult, bacii care II capotăm, dar nu tn cinste, ci
chiar şi cele mal Rërace au contribuit cu earăşi pentru lucrul nostru,—ne vom lăpSda
Contând pe bunăvoinţa D-voaatre că bani câştigaţi poate cu mare i ë i s z .
de naţie 1 ?
veţi da loc serisoarei mele In preţuitul
nostru ziar „Trib. Pop.*, Vë aduc profun­ In Limia Paştilor в'а făcut sfinţirea Ѣ
dele mele mulţumiri anticipative. perdelelor, când părintele Grozăvescu ceti Notar vrednic.
tn sita biserică numele flecarei contri-
Cu distinsă stimă: Că avem şi azi oameni, cărora le tace
buente, mulţămindu-le peutru frumosul dar
la inimă înaintarea naţiunei şi încă din
făcut casei lui Dumnezeu.
Nicolae Al. Munteanu, ceata funcţionarilor, e mai pre aug de ori
coidonier. Când aduc aceasta la cunoştinţă pu­ ce Îndoială. Dovadă e notariul din B.-La-
blică, cred că împlinesc o plăcută datorinţa, zuri Teodor Oaneea, care din minutul de
mulţumind din toată inima femeilor noastre când a fţjuns In ace3t cerc, pa lângă Împli­
pentru darul făcut. Indso3ebI este vrednică nirea conştiinţioasă a oficiului seu şi purta­
Delà sate. da recunoştinţa noastră d-na preoteasa
Eufrosina Grozăvescu, căreia nu i-a fost
rea exemplară, ziua-noaptea lucră cu iei de
admirat pentm înaintarea culturală a oame­
greu a umbla din casă în casă Îndemnând nilor din cercul seu.
Daruri pentru biserica din Bozoviciu. şi rugând pe femei să contribue fie care
Edificiile şcolare, aflate ta atare slabi,
Mărinimosul domn oficiant Ilie Piescu după putinţă. Au ajutat la colectare d-na le-a reediflcat şi provëzut cu recuisite dl
cu scţia Milita şi fisa Ana au dăruit un chi­ Florica Penţa, apoi femeile : Elena Via iu- lipsă ; şi pentru a se coavinge despre re­
vot de o frum setă rară în preţ de 100 fl., lescu, Neta Mageriu, Rusalina Moisescu, gulata umblare a copiilor la şcoală şi co­
care s'a sfinţit In ziua cea mare a sf. Paşti Nastssia Mageriu şi Pătruţa Tuştean, că­ rectitudinea tnvoţătoriului, precum şi despre
de cătră D-nil preoţi locali Nicolae Brtnzei, rora încă le mulţămim pentru osteneala ce zelul şi progresul aceluia, căletoreşte În­
Ioan Brînzei şi Nicolae Bihoiu. au avut cu colectarea. Bunul Dumnezeu eă suşi tn persoană In fleşte-cara comuna din

FOIŢA „ T R I B U N I I POPORULUI. Cu şepte vieţi în pieptul Tëu — Când idealul ne-'ncălzeşte

Cei şepte ani de umilire
Trăitu-i-al cu 'nsufleţire
In lupta cinstii, tot mereu :
ti
Şi, dac'ai ştiut răbda într'una,
,QBÄ Primeşte-'Ţi, dar, acum cununai
închinată nou-alesului vicar episco-
pesc al Orăxii-Marî,
De bucurie plângem toţi
x'rea Cuvioşieî Sale Părintelui:
Şi Te privim, aşa, cu dorul,
VA81L1E MAlCrRA. Cum Te priveşte tot poporul
Motto: „Eartuprlveghează Dintre Carpaţi, Tisa şi Moţi,
intru toate, pătimeşte rönl,
Şi,par'căplânsulnostru-' Ii spune:
fu lucrul ovangelistiilnî,
Nainte, dar, Părinte bune!..
slujba ta fă-o deplin* (II
Tim. IV. 5.)
Chemat de 'naltele meniri Ne-ai Inveţat să ştim iubirea,
Să mergi la muncă grea şi mare, Ne-ai înălţat tot la virtute;
Tu faci pe cei din subjugare Ne-ai scos din vremile trecute
Eroii, cari ni au dat mărirea:
Să simtă 'n suflet fericiri:
Şi-'n urma lor, să mergi 'nainte,
Căci glasul blândului Părinte
Ţi-a dat devisa : înainte ! Ţi-ai pus şi suflttul, Părinte]
Tu ştii acum, şi-o ştiu şi ei, Pe noi ne doare chiar, că pleci...
Duşmanii, cari Te împilară, .. .E'n ceaţă ziua cea de mâne...
Că dreptul tot o să resară, Dar, duhul Tëu cu noi rëmâne,
Orl-cât îl zbuciumă, mişei, Şi-o fi cu noi în ceci d? veci:
Că-i Dumnezeu cu noi, şi tată, Că'n fapte mândre româneşti,—
A vrut să biruim — odată 1 Ori unde-ai fi,—cu noi trăeştl !
„Convorbirile Literare"
Pe cel-ce Team iubit mereu,
Noi ştim, că bunul Dumnezeu despre „Enciclopedia-Română",
Ne ceartă dacă ne iubeşte;
Certat ai fost, şi-аснт
Din ceriu Ţi-a dăruit
iubirea Se ştie, că modestul domn C. Diacono-
mărirea! vich, tn prefaţa Întâiului volum al .Enci­
clopediei* sale, scria, că lucrarea sa (?) e
mrï pre sus de orl-ca critică. Am dovedit
Archiereul blând, cuminte, în diferite rlndurî, cât i'e ridiculă este
lauda de sine a modestului director. Cam
Cu sufletu-'l de-aur, spuse,
adecă: din faptul că prea putini sunt
Că 'n voia vîntulul sunt duse aceia, cari tţl acot la iveilă greşelile, tu ii
Pornirile din inimi strimte: deduci numai decât, că marfa ta e buni
şi că în consecinţă ai titlul de a te numi
Tu, pasă, dar, la luptă dreaptă,
într'un ziar din Praga „Grosser SchriftsA
Că luptă mare te aşteaptă ! und Gelehrter V Se făcea D sa a nu În­
ţelege, că tăcerea nu este totdeauna t
aprobare, ci In cele mal multe caşuri o
Covăsinţ, ziua Stulul Mucenic George, 1900. desconsiderare — bine sau rëu înţeleasă,
Ş'apol mal era ceva. Scriitorii noştri a»
se prea interesau de greşelile .Enciclopediei'
Preot Al. Munteanu al lui Vasile. şi din consideraţie pentru .Asociaţhne',
care a luat rëspunderea morală pentru
această publicaţiune.
Cu toate acestea s'au făcut şi se tic
suficiente observaţiunl, îa mesura ce lucrarea
merită atenţiune.—observaţiunl, despre cari
dl director, dacă ar fi mai sensibil şi mai
puţin greoiu tn facultatea percepţiunelome-

cercul sëu, unde, Intrând In şcoală şi con-
Égêûdu se despre silinţa invoţătoriului, II
tdnce laudele meritate ori la din contră
dojana cuviincioasă. Pentru recuisitele
şcolare jertfeşte bucuros şi nu arar.>ori din
bozunariul seu.
Îngrijeşte de incassarea regulată a
ealariilor lnveţâtoceştl, dar pretinde In
ichimb,ca îavoţătoril să fle cât de conştien­
ţ i în împlinirea chemăr:! lor.
In zelul şi dragostea sa cătră progre­
sul cultural al tmënmei din coreul sëu a
mers pâiiă acolo, încât cu mari jertfu pro
prii, —dâud însuşi, pe lângă alte касгійсіі
şi viptul unul corist din Chiseteu pe
timpul instruăril tinerimel, — » înfiinţat
cor compus din tinerimea din comunele
şi B-Lazurl. Cum că acest cor a
progresat, se vede de acolo, că a doua zi
de Paşti a dat un concert destul de reuşit
la Beiuş. âă na amintesc şi da fundaţiune
ce a făcut o mai în anii trecuţi.
Alfa.
m
Habic, Maia 1900.
(Examen). Ia 1 Miiu s u b pre­
tenţia Rev. domn P. Uilăcaa, protopopul
gr.-cath. al Reghinului, s'a ţinut examen eu
elevii şcoalei confesionale din Habi z. Ua
numër de 96 elevi de ambo sexele, din
И4 obligaţi a umbla la şcoală, au luat
parte la examen. Probă că Hăbicenil ь'аа
condus de folosul şcoalei şi că dl I. OiluaLu,
lavSfitorul reapecuv, a avut norocul do a
gfisi modul, atât de mult căutat ds că<ră
mare parto din colegii sei, de-a air^ge copiii
la şcoală, împretinmdu-i cu ea.
Resultatul aeastui exameu a fost peste
aşteptare do bun, ceea-ce a recunoscui şi
Rev. domn preşedinte în cuvêatarea da În-
chidere, declarâudu-se foarte mulţumit
ţi felicitând pe dl Înveţător I. O Steaua, rnul-
ţumindu-i peatru străduinţă şi pentru destoi­
nicia sa lu predare ; constatând că d-sa a
depăşit la toate obiectele de învëtuuiênt
materia prevăzută în programul o cial.
Şi la adevër, dl I. Olteauu а meritat
aceate laude, căci nemărginită trebuy <:ă
i-a fost răbdarea şi mare stăruinţa, c i în­
tr'un local miser abil, cu uşa cvepatft şi fără
încuietoare, ierestrile ca vai de lume, în
care cei 101 elevi au siât înghesuiţi; fără
lemne pentru încălzitul salei d e î n v ë ; a a ô a t
şi avisât la câte o bucăţică de lomo, adută
de acasă Iu fleoare diminoaţi de şcolari, ai
cărora părinţi s'a întâmplat să aibă lemne ;
cumptorul îa ioc de căldură scoţoad un fum
orbitor şi nesifent ; şi cu t-;att: aceste ne­
ajunsuri şi altoie, între care plâtiroa neregu­
laţi a salariului, nu compteazâ,—elevii sei
6
să pună în uimire pe ascultători prin гёзрип- Corul şcolarilor şi al tinerimel econo­ ciţi şi ne gâtuesc, în chip firesc şi
aurile lor clare şi sigure, ceea-ce probează mice rom. din Tornea sub conducerea dlul măiestrit.
..'ii. au tuiu?gat bin« eelu înveţate. înv. Romul Luţai a arangiat LUP! a dona, Cifrele acestei statistice ne a r a t ă ,
I. Encehu. zi ele Paşti Ia 10J23 Aprilie conce/t şi joc
In favorul şcoalel, la care concert a leat câ împărţind pe familii preţul beutu-
Ш part? un numër destul da frumos d i n r e rilor spirtoase v ê n d u t e numai la sate
Ruga şi concertul din J a b a r . De poporeniï noştri, chiar şi dintre streini au (unde se vend cele mal p r o a s t e şi
mult n'a fost atât de animată „Ruga de foat mal mulţi. Nu pot trece cu vederea înveninătoăre), se vine în cifră de
la J i b « ' ca anul a cos va. Priviara de o uimirea ce au făcut-o Intre cel de fftţă mijloc 83 fl. de familia de ţerttn, daţi
fetiţele îmbrăcate îa costum naţional când
parte şi ochii îmi schmteiau fărmecaţl de pe h o l e r c ă ! într'un sat de numai 150
au jucat, intre cari se numeră Angelina
frumosul nostru port naţional, ear' inimi; Banes, Cristina Bines, Livia Baba, Veturia familii, se aruncă p e v a l e a veninului
mi-se sbătea mal tare ca de regală, Blaga, cari, când au Intrat în sală, au pro peste 12 fl. pe a n ! Iţi vine acuşi să
fireşte îa urma plăcerii ce o simţia-r, când dus un zirabet de bucuri? pe bucale tuturor, nu crezi lucrul acesta, dar oficiile
junii falnici eu fetele dragă!:-!se .rumene la ehúT şi străinii erau încâutaţl do bucurie, publice, cari ţin s e a m ă de t r e c e r e a
fala şi cinste?-, bramiuï tinër îiveţător Ro­
faţă* jucau cu foc äideleana şi de doi, d e beuturilor în ţară, dovedesc cu ne­
mul Luţai, la al cărui îndemn s'au făcut
më luau flori de bucurie. . . . toate aceste», precum şi mulţumită celor ce gru pe alb şi cu pungile cele pline
;
Toată fiinţa mea se ob^si.ic d ; bucuria au atâta iubire şi dragoste de dl Î n v , că la de bani strînşî din finănţiî şi accisurî
ce o simţam şi pe lângă toate, cu ne­ în demnul D-sale au făcut «î03tum<? naţio­ şi din tot felul de vămi ce adună
răbdare aşteptam deschiderea concertului, nale Acelor lor Qavrilă Banes, George din t r e c e r e a bëuturilor.
care se şi făcu cu un elegant sextet IŞaba şi vëd. Iulia Banes. etc. Dee
tí'üul Dumnezeu, ca pilda lor frumoasă să Dar e a t ă ce e mal trist în t o a t ă
.Christos a înviat", din peana măiestrului fie urmată şi In aice locuri. Petrecerea a p o v e s t e a : Din potopul de bani daţi
compozitor Anton S quona de la Caran­ ţinut pâaa în zori. A. B. pe beuturî la sate, 61 din 100 de
sebeş. După asta uemând celelalte piese
părţi, se dau pe holerca de tot felul,
prea bina alese şi foarte grele pentru ori
zisă vinars de prune, de bucate, de
es cor, au mers aşa de bine, încât un
voiam să cred că corul s cesta, abia da la
CONFOCARE spirt, etc., şi numai 39 din sută pe
vin, c a r e nu e aşa stricăcios.
Anul Nou eate reactivat prin za'.osul paroch hi a 11-a adunare a .Reuniuaei învë-
Bar cele 61 de părţî de rochie,
şi dirigent ioan Nicore-cu şi nu шё puteam ţătorilor din pespărţomentul Ora viţel" (die
dovedita cu mult mal stricăcioasă şi
de loc І т р а г а cum de un cor atât de cesa Caransebeşului) pentru anul 1899 —1900
ruinătoare de trup şi tîmpitoare de
ticër sü fie în stare a concerta atât de sunt poftiţi pe Joi 4117 Maiu 1900, la 9
ore la şcoala română din Ciclova-montanâ minte, împărţindu-le după părţile de
frumos? 1 Un marş ca al lui „MihakT, o P. T. Domni membri fundatori, ordinari şi
ţ e a r ă în care ele s'au trecut şi se
compoaţie succeasâ a diu! Vidu, dar' şi ajutători, precum şi toţi cei-ce se intere­
trec mal vîrtos — dăm de a c e e a ce
foarte grea, să fle cântat de un cor de sează de înveţămentul poporal.
ziserăm că ѳ „primejdie economică
plugari şi încă aşa de tioör ! Ulterior
Programul: şi naţională", căci din milioanele de
aflaram însă, că succesul frumos eete de a
buţî de rachie, 70 din sută se de­
se atribui ZJIUIUI neobosit al părintelui Í, Prelegara practică din .Inveţămen-
şartă în casele s ë r a c e ale popoarelor
dir'gent, care n'a cruţat nimic pentru tul iuïuitiv*, ce o va ţine Inveţătorul V.
deainna reuşită a acestei petreceri. Eu Jian cu elevii sei ; mal înapoi r ë m a s e , între care locul
constat după cele vëzute şi auzite, că, Aacă întâiu îl ţin nenorociţii Ruteni, apoi
2. Deschiderea adunării ;
vor merge pe calea apucată, apoi In curôud vin Slovacii şi n o i . . . . Românii, şi
3. Recensiune asupra prelegerii du sub
corul de la Jabar va fl numerát Intre Nr. 1 ; numai în m e s u r a pe j u m ë t a t e mal
c le dintâiu coruri de ţerani. 4. Disertaţiune de luveţătorul A. mică această o t r a v ă se t r e c e şi la
Nu mal puţin li a succes diletanţilor Frâncu ; celelalte popoare mal înaintate şi în
corişti şi teatrul döstul da greu, dar' şi 5. Incassarea taxelor ; s t a r e materială şi în cultură, la Sêrbï,
lung, care s'a jucat de singuratici fără nici 6 Propuneri. Unguri şi Germani. Bar cu vinul e
o tremă şi peste aşteptare de bine. Oraviţa-montană, 21 Aprilie (7 Maiu) 1900. lucru chiar întors : din cât vin se
Se începu apoi V8selia după toată trece, 70—72 părţi la sută, se t r e c e
N. Băiaş, 1. Trailă,
forma, care a Înălţat-o mult şi musica cea secretar. la Nemţi, Unguri şi Sorbi, şi numai
preşed. desp.
bună de la Ohaba-mutnic ; më ridica după ca vre-o 30 la sută la Români, Slo­
Ecaun coarda ţiganului şi n u ' m l dădea pace vaci şi Ruteni.
să rësiïfla şt niel nu rte puteam stapâcL
când niişte bujoraşi da fete şi darnicele PARTEA ECONOMICA Şi doar e un lucru dovedit ce
nu are lipsă de altă stăruire deose­
frumuşele më siliau cu privirea Înfocată să
bită, că eu cât un popor e mal îna­
т ё І:СО1 după scaun pe lângă toată oboseala Uii ţipet îndreptăţit.
intat în toate ale sale, cu atât el
ce rôixiâue omului după joc ş i s ă m e m a l t n
Nişte date statistice ce n e stau b e a In mesura mal mică vinarsul, şi
vértese, ştii, ca 'n jocul românesc. Aşa am
înainte asupra mésuriï în c a r e se II v a înlocui pe el cu beuturî mal
petrecut noaptea de rugă şi c ueert de la
t r e c beuturile spirtoase la popor, ne higienice, ca vin de struguri, vin de
Jabar şi &zî îmi mal sânt picioarele In
fac sä stăm puţin de vorbă asupra poame, b e r e , etc., ear eu cât un
tactul srdelenel şi de doi.
acestui rëu, asupra acestei primejdii popor e mal bătut de v r e m u r i şi de
Succesul moral a fost 1* culme, ear'
cel material, dupii cum аш Înţeles, a fost economice şi naţionale, c a r e ne pri prostie, cu atât vel afla la el in me­
de 80 coroane Un rugan. cinueşte mal mari stricăciuni ca toate sura mal m a r e vinarsul şi încă vinars
celelalte r e l e , de cari suntem îmbrân­ ales de — r ë u !

neştl, ar trebui »ă ţină socoteală, s'o ia
mal domol cu aerele da om înveţst, apoi
ü facă o retractaţiune onorabilă şi să
temănă el pe terenul „:iur* (î) financiar,
unde orî cine va trebui să-'l recunoască do
,дгош Macher und Meiskr",
Aşa 'і-зѳ fac acum câteva observări
- şi încă dintr'o parte, unde până mal
de curând era tratat cu mănuşi — anume
din partea revistei , Convoi birl-Literare',
unde dl Diaconovich s'a bucurat de mult»
ompatil. Rtflexiile le face savantul i&toiic
şi profesor universitar N. lorga, ear' dl
Diaconovich poate fl mândru şi Închipuit,
că aeest bărbat a ţinut să-'l învredniceai că
,opera" cu atecţiune de câteva şire. Repro­
ducem aceste şire, cari sunt o nouă iheie
pentru lntelegorea mi iteriilor .Enciclo­
pediei' :
.A apărut o nouă fasciculă din Enci­
clopedia-Română, pe care o dirige dl C.
DiaconovicI, a cărui stăruinţă e mal presus
de laudă. Din nenorocire nu putem spune
attlaşî lucru şi despre publicaţia, în serviciul
táreia se pune această lăudabilă stăruinţă. )
MSrginindu no la această fasciculă, con­
statăm, întâiu : Lipsa de proporţia a arti-
1) Şi-o fl avênd şi stăruinţa aceasta vre-o
nplicaţie şl vre-un scop. Un bun negustor ştie
totdeauna dacă are să peardă sau sä câştige şi nu
Intră In terg de eut eand câştigai ѳ sigur ! (Nota
floaetră).
colelor. Aşa d. e. dlul Idieru, un profesor
bucureştean 'i-ae consacră de doue ori mal
multe rlndurl decât Iul Ilie Vodă Rares,
care, dacă n'a fost profesor la Bucureşti, a
ocupat totuşi onorabila situaţie de domn al
Moldovei şi a avut bunul simţ de a nu
scrie nimic. )J
, P e urmă — şi credem că dl Diaco­
novicI nu no va dispreţui umilul nostru
2 plecat să m impreuue cu dorobănţimea de
sfat ) — e imperios necesar, ca articolele
relaîive la istoria Românilor să nu mal fle
f ă c u t e . . . aşa cum sunt. Cum sunt ? Un
résumât din cartea d-lul Xeuopol în cele
mal multe caşuri şi rnuită lume ştie, că
această lucrare e întrecu? ă astăzi în toate
părţile ci. Puţină ideie să aibă cineva de
istoria Românilor şi îşi va uita de necazuri
cetindu-o. Un singur exemplu : dl Xenopol
nu ştia, că cuviateb Cataneui Ianuensis
înseamnă Cattanso din Genova, ceea ce e
regretabil. Fiind-că d-sa a scris Cataneu
,Ianuensul*, aflăm la litera I .Ianuensul'
3
care priveşte pe bietul Italian ). Aşa o
4
bo^ţă ) s'a mal făcut de altmintrelea şi la
l
1) ŞI a nu scrie absurdităţi In .Bnciclopedia-
Eomâna".
2) Te tnşelî, die Iorga ! Dl DiaconovicI n'are
nevoe de sfaturile d-tale I El e mare .Schriftsteller
und Gelehrter*, cel maî mare din .Ardeal şi
giur" . . . (N. Red.)
3) Cn alte cuvinte, eată un al doilea .Berni
Detre" In .Enciclopedie* ! Bravas !
4) O, Doamne ! Nu una, ci boaţe peste bo­
roboaţe 1
litera H, unde găsim pe Hasachi, sultana
care s'a amestecat In afacerile lui Cercel,
pe când se şi ie că Hasechi e numele orî-
căiel întâie soţii a unul sultan*.
Până aci dl Iorga.
Eată dar dovedit, că şi în partea is­
torică se strecoară lucruri de toată minu­
nea. Mal adaugă apoi splendidele definiţii
ca „Iapa—femeiuşa armăsarului"; ,intr.n-
sec — care este înlăuntru' ; .incompetent —
care n'are competenţă*.... şi vel vedé că
acest dicţionar al nostimadelor e din cale
afară amusant.
Foarte bine. In vremea asta de se­
cetă a literaturel umoristice, nu putem fi
In contra unei publicaţiunl de acest soiu.
cu o singură condiţie, bine înţeles, ca să
nu se serie pornografii, cum s'a făcut
Dar atunci să зэ spună franc, că e vorba
de o publicaţie distractivă, care să serve
ca lectură de cafenea, — şi să nu se mal
facă ştiinţă de contrabandă cum s'a făcut
cu ,Berni-Detre*, cu .Ianuensul* şi alte
multe 1-0 .EnciclopedieRomână* umoristică,
cu dl voiajor C. Diaconovich ca director,
mal înţeleg şi eu.
Pagini din istoria României
de
Ѳ. COŞBUC.
1876—1878.
VII.
Smârdanul şi Vidinul.
I.
Cştirea dorobanţilor, după ce a cuce- desbrăcat nici de haine, nici de arme, cât
ni, IntSriturile, de la Rahova, s'a oprit pe a ţinut drumul; dormiau pe zăpadă, înveliţi
loc să ierneze In t&bëra întărită pe dru­
murile ce duc la Vidin.
Până ce oştirile noastre aveau de
IUCÎU cu améndouë manile la Plevna, doro­
banţii nu puteau trage nădejde de ajutor,
ear singuri n'aveau putere destulă să
e'apropie de Vidin. Dar îndată ce Plevna
s'a închinat, oştirile noastre de-acolo au şi
la Rahova, ca să plece toată asupra Vidi-
nului.
Drumu', pe care l'au făcut oştirile
noastre de la Plevna până dincolo do
Rahova, în vre-o doue sëptëmâni, a fost
negrăit de obositor. Viscolul a ţinut într'una
şi zăpada era pâuă în brêu; toate drumurile
acoperite de troiene. Şi cum era cerul vecinie
Jnourat, ziua г bia se deosebia de noapte,
căci n'apuca bine să se facă lumină în
vëzduh, şi şi începea să se întunece.
Batalioanele, care mergeau In frunte,
se luptau cu zăpada, trudindu-se mereu să
afle drumurile, să le curăţa de zăpadă şi să
facă poduri. Dar le ora de geaba munca
şi truda, căci viscolul асорѳгіа earăşi dru­
murile, aşa că batalioanele, caii urmau, aveau
să se lupte din nou cu aceleaşi greutăţi.
Nopţile orau grozav de friguroase şi întu­
necate ca mormântul. Soldaţii nu s'au
 e
Har' surorile sale înflorite, eu Smarac le-au zis numele, Delà Severin tn sus
care vinarsul Iţi întră în casă, s u n t : Partea Literară. Că ard ca luminele. Pe toţi tn lagăr ne-au pus.
moleşirea din ce în ce mal t a r e a Şi ce lumini se grăesc, Val, săraci feciori frumoşi,
trupului, până când îl face să ajungă Numele lor se gäsesi\ Cum stau tn lagăre scoşi
LEGENDE. Cu puştile 'D piramidă,
o ruină tristă, un putregaiu pe care Sunt trei fraţi din doi părinţi,
Iarba fiarelor. Cu proţapu fără pită ;
îl v a înfrânge v r e m e a înainte de Cu bun nume 'mpodobiţi:
Câte ierburi sunt po faţa pământului Ba nici apă de beut
v r e m e , apoi slăbirea minţii, pe care Lazar, Marta, Maria
toate-'a bune de ce a l e a c ; dar nu fiecine De trei zile n'am avut.
o v ă face vecină cu hăbăucirea, ori Dm satul Viftania.
le cunoaşte şi ştie folosi. Toate sunt cuno­ Stau In glid ca nişte brazi
chiar hăbăucie jalnică, ce nu mal Făcu Domnul o minune,
scute, unuia una, altuia alta sau mai multe ; Cu curele îmbrăcaţi
poate cuprinde şi judeca aproape Luând pe Lazar din lume;
numai iarba fiarelor dintr'un milion abia In picioare noaptea 'ntreaga,
nimic, şi decadenţa neamului, dând Eară după patru zile,
unul o cunoaşte, pentru-că In rari locuri Ca să fim gata de grabă.
părinţii, moleşiţi de această beutură, Domnul făcofor de bine,
se găseşte şi unde se găseşte, stă ascunsă, Când ziuă că se făcea,
naştere la copil tot mal slabi ca ei, Căletori cale bună
şi numai ea a tăinuit să spună la ce I de Fërgatërung ne sufla
tot mal pipirniciţî, tot mal amărîţl. Cu ucenicii 'mpreună,
folos când, in vremile de mult, o babă Şi pe dealuri ne 'o şira.
P e când neamurile ce îşi stemperă Până la Viftania,
descântătoare şi fermecătoare, până Iu rö-, Şi stăm gata de bătae,
setea şi oboseala, cum p ëtat, cu beuturl La Marta şi Maria.
sărit de soare, când toate ierburile vorbesc, Ca Franţuzul să se tae.
mal sănetoase, cum sunt vinurile Ele pe Christos vëzênd,
umbla pe câmpuri, păduri, codri şi pustie­ Când soarele resăria
curate şi berea, acelea dau înainte La picioare jos căzond,
tăţi, ca să asculte şi să înţeleagă tainele ce Fërgatërung ne sufla.
în toate neasemënat, mal tare ! Vezi Plânseră mare plânsoare,
'şi-le şoptesc ierburile. Baba, vicleană flr\i, Toată oastea s'aduna
poporul german (din Germania), unde Udând sfintele picioare.
totuşi a aflat taina şi a ierbii fiarelor, şi Franţuzul tare venia
curge berea vale şi pe sate, ce po­ Şi aşa grăiră ele,
cum ? Vëzênd baba, că de câte-orl trece De tot locul coperia
por voinic e, ce sporire d ă : 8 0 0 . 0 0 0 Fiind cuprinse de j e l e :
pe lângă ea, o află tot tăcută şi sgulită, Şi nimic nu se vedea.
pe an (la 4 8 — 5 0 milioane, adecă la — „Oh, Isuse, Domnul n o t r u ,
delà o vreme a prins a o întreba : doar' eşti Alta nu puteai cunoaşte,
50 de locuitori 1 mal mult pe tot A murit fratele nostru.
bună pentru ăsta, doară pentru cela leac, Făr' de a Franţuzului oaste,
anul!) Ear' noi? Noi la 2 0 0 de De-ai fl fost, Doamne, de faţă,
sau pentru alt oare care, până când nime­ In haine roşi îmbrăcaţi
locuitori ne sporim la an cu 1. Lazar ar fi în viaţă".
rind odată cu întrebarea, iarba fiarelor a zim- Şi de bătae gătaţl.
Dar' să nu ne uităm la în­ bit şi baba a dat cu socoteala, că da, şi pro — ,Nu i mort Lazar, numai doarme,
Venia el tare spre noi
depărtaţii Germani, să ne uităm în bând a aflat, că e bună şi de folos, că : atin- Şi earăşi va să se scoale*.
Să n e a p u c a m de rësboiu.
ţeara noastră însăşi: âci de ani şi gênd cu o frunză numai din acea iarbă — — „Ştim, că ear se va scula,
Noi bine l'am aşteptat,
ani de zile cetim, că cercetările ce şi celea mai puternice lăcaturî şi zăvoare sar Când morţii vor învia".
Şi de foc ne-am apucat
se fac asupra sporirii poporaţiunil, din loc, dând Intrare ori ieşire. Numai acel Şi cu multă strguinţă
Mal Intâiu cu tunurile,
dovedesc, că între alţii, noi Româniî, oameni cunosc iarba fiarelor, cari au mână O mers pâră la gropiţă.
De rësucau dealurile
pe care ne întrec încă numai Slo­ bună cu diavolul, şi aceia sunt foarte rari. Acolo Domnul Isus
Şi cu puştile 'mpuşcam
vacii şi Rutenii cel zişi deja „popor Şerpele, fiind făcut din diavol, Încă o cu­ Ridicat-a ochii 'n sus,
Şi cu rachetele dam,—
mort", suntem cari sporim la numér noaşte şi fiindcă iarba asta mul are şi pu­ Părintelui mulţumind
Tare cu focu-'I prădam.
cu mult maî încet de cât de pildă terea de a închega carne la carne, os la os Minune mard făcând.
Dar Franţuzul cum lucra
Ungurii sau Sorbii, — şi statistica şi vină la vtuă: dacă un şerpa devine tă­ Cu glas mare a strigit
Cu puştile împuşca
ce n e stă înainte nu uită a mărturisi, iat In bucăţi, csllalţî şerpi aleargă şi, adu­ Lui Lazar cel îngropat :
Şi cu granatele da,
că una din pricinile acestei rémânerl când iarba fiarelor, leagă pe cel rănit şi — .Vino, Lezare, afară De pământu rësuna,
Inapol a poporului nostru, este şi tăiat, Impreunându-I bucăţile: acela In scurt Şi mai eşl la lume eară". Când era tn prânzu mare
dedarea lui la beutul fără frôu a timp se vindecă aşa, că nu se mai cunoa­ Atunci Lazar învia, Vine-un general călare
otravel numită „vinars". şte pe unde a fost tăiat ; dar apoi se face Pe surori le mângăia. Şi strigă tn gura mare :
In câteva fol serioase şi eu şi mai primejdios. Tâihariî cel vestiţi încă Trei zeci de ani mai trăind, „înălţate, Impërate 1
durere de inimă pentru viitorul po­ au sub unghii ascunsă iarba fiarelor, |cu Lacrëmile neeurmând, Pune pace nu te bate,
porului, se dau ţipete, strigări mari, ajutorul căreia scapă din prinsoare. Până earăşi s'o mutat, Lasă să rătăluim,
de durere, la v e d e r e a tristului chip. Unde Domnu l'o chiemat. Că de nu, noi toţi perim."
Repetăm şi noi ţipetul, şi am G. Bodnariu. Acolo să vieţuească Ear inălţatu 'mpôrat
dori, ca el să atingă urechiă fiecărui Imperăţia cerească. *) Foarte rëu s'o supôrat
Ш
Român şi spaimă să aşeze îu sufletul Şi aşa o cuvântat :
lui, doar' se opreşte el însuşi şi ÎNVIEREA LUI LAZAR. m ,A«um vëd că sunt lăsat ;
opreşte şi pe fraţii sel de primejdi­ Viers oătăneso. Faceţi, dragii mei, сѳ-'ţl vrea
osul povîrniş, pe c a r j alunecăm. (Auzită în Frâua.)
(Delà Göniggrätz.) RătăluiţI, nu zic ba,
Oare să nu mal fie îndreptare ? Publicata de : Isidor Dopp. Care-'ţl mal puté scăpa".
O ! să nu vorbim de a nu fi! Este, Doamne sfinte, rëu s'aude,
şi încă fără nici o durere deosebită. Viftania frumos nume, Unde sunt armate multe,
Vom arëta şi cum credem aceasta. Poate-se lăuda în lume, Pe vale la Severin,
Culese (in Frâua) de : Isidor Dopţ.
C a dobândit omul bine Unde-I rëul cel de chin.
Cu trei raze dintru sine.
Trei raze de rozmarac *) Acest vers se cântă la Dumineca Floriilor,
Le-a iubit Domnul cu dreg. dupa liturgie, In biserică.

în mantale, ca vai de ei, făcuţi roată, unul şi ea de asprimile vremii. Convoiurile cu Turcii. Dar nici puţintică pâne ce o Pe unii, pe cei răniţi, li aduceau ta
cu capul pe genunch I altuia. Dormiau mai pe cale erau icoane ale celei mai jalnice aveau, nu le era de folos, căci îngheţa de care. Şi de multe ori ai noştri îi duceau o
mult flămânzi, decât sătui, din pricina întâr­suferinţe. Câte 2000 - 3 0 0 0 de Tarei In- se făcea ca fierul, Ear prin sate nu se zi tntaagă şi abia târziu băgau de аѳаші,
zierii carelor cu hrană cari se luptau cu cunjuraţi de ostaşii Români cu baionetele găsia nimic de mâncare, nimic; satele erau eă bieţii Turci îngheţaseră tn car tuci de
nămeţii. pe puşcă se tlrau pa câmpiile făr* drumuri, sărăcite de cu toamnă de oştirile de la mult. Atunci ti trîntiau din care joa ei-i
morţi de foame şi de oboseală. Bieţii Turci, Plevna. lăsau pe câmpie. Nu era chip să stea să-i
Tunarii au suferit mai mult. Drumurile istoviţi de sărăcia grozavă din cele din îngroape pe o grozăvenie de vreme cum
Şi aşa, flămânzi şi necontenit bătuţi
erau când pe deal, caid în vale, şi caii era.
de viscol, luptându-se cu drumul, veniau
la deal nu puteau urca tunurile prin zăpada urmă zile ale РІѳѵпеі, sflrşiţi de neconteni­
rlnduri-rlnduri spre Dunăre. Turcii leşinaţi Dar erau de vëaut şi Ьieruri cu mult
îngheţată, ear la vale alunecau cu tunuri tele trude de prin şanţuri şi zdrobiţi de
d9 foame şi nepu'âad să se mai mişte, mai jalnice. Turcii erau legaţi de mâni,
cu tot şi se prăpăstuiau. Apoi dedeau de luptele In care au fost prinşi, abia-'şi
cădeau jos, ba Înşişi se trtntiauîn zăpadă, mai mulţi Ia un loc. Şi sa întâmpla ca
ponore acoperite cu zăpadă, pe care nu ttrau trupurile îngheţate. Şi erau desculţi,
mai bine vrând să moară odată de cât să unul ori doi din şir să cază jos şisà moară
puteau să le ştie, şi cădeau în ele. Şi m haine de vară ba cei mai mulţi numai
;

se mai chinuiască până la Dunăre. Ear şi ast-fel trăgeau după ei şi pe cei vil
le eşia sufletul bieţilor oameni până ce In cămeşă, rupţi şi sdrenţuroşi, şi gerul
peste cei căzuţi se aşternea zăpada şi-i cari ar fi putut să meargă tnainte. Şi murin
scoteau tunurile din ponore, mai împingându- îngheţase toate apele ! Zăpada îigheţată
îngropa iute iute, căci ningea cu nemiluita. grămadă cu toţii, cei vil legaţi fără TOS
le cu umerii, mai ridicându-le pe braţe. Ie sângera picioarele goale gerul le In vi­
:
Ear peste noapte se adunau lupii de prin de cei morţi, neputând nici săi tîrSieet
neţia obrazul, ear vântul ascut t le crăpa
Apoi din pricina viscolului care acoperia pădurile învecinate şi desgropau pe bieţii dtnşil şi noputându-se nici desface de el.
pielea de pe trupul aproape gol. Soldaţii
drumurile, ostile noastre răteciau şi făceau tnghaţaţi din zăpadă, şi câţi scăpau de lupi,
noştri, resbiţi şi ei de frig, sil iau pe bieţii Tristă Îndatorire aveau aceşti osteni
ocoluri, şi de multe ori tocmai a doua zi cădeau pradă corbilor, cari se ţineau stol
Turci să meargă repede, şi cu toate că le ai noştri 1 Li-se frângea inima de milă, du
vedeau că apucaseră drumul greşit şi se după convoiuri.
era milă de ei, erau siliţi să-i ia cu râul, nu puteau nici intr'un fel să-i ajute. Chiu
întvicaau îndărăt de unde ş lecaseră eri Şi pretutindeni, pe unde trecea un
pe nevoiaşii robi şi să-i alerge până ce şi soldaţii noştri cădeau de oboseală,
dimineaţa. Ear vremea rea se pusese cu convoiu, Înaintea lui se vedeau cete de lupi
cădeau de oboseală unul câte unul pe câmp. de frig şi de foame, pe drumuri ţi eru
temeiu pe capul lor, de părea că e jurată risipiţi, cari se ascundeau prin păduri, ca să
Şi cel ce cădea, căzut era, acolo tn drum luaţi tn spate şi duşi aşa.
şi că n'are de gând s'o mai sftrşească. iasă earşi Ia drum îndată ce trecea' convoiul,
era lăsat să moară singur, tn pustiul câmpiilor Cei ce au vëzut la Măgurele sosind convo­
căutând pradă nonă. Şi pretutindeni cei
Ca toate acestea, oştirile au sosit ninse. sosiţi tn urmă găsiau oase de oameni, de iurile de robi turci, nu vor uita nici-odati
tn bună pace şi fără perderi de oameni, ale celor cari căzuseră pe câmpie cu vre o jalnica icoană a acestor convoiuri: ori-cum ai
Şi pe lângă toate, ti chinuia foamea
dar' cu multă perdere de vreme. Mulţi s'au c â t e v a zile înainte, şi trupurile celor ce spune şi ai scrie, nici pe departe na poţi
pe toţi de o potrivă, pe Români şi pe Turci.
ales cu picioare şi cu urechi degerate, dar trecuseră cu convoiul astă dimineaţă Ear tn arăta ticăloşia, tn care ajunseseră robii turci,
Soldaţii noştri aveau puţină merinde; ear
atâta a fost tot. urma fiecărui convoiu româneau alte cadavre,
dacă li se îndelunga drumul, o isprăviau
Ceealaltă parte de oştire, care ducea şi ajungeau s'o ducă într'o foame. Până şi tot drumul de la Plevna până Ia Nicopole
pe robiţii Turci la T.-Mâgurele, a suferit aveau şi ei câte ceva, tmpărţiau de milă era sëmënat cu oase de Turci.
 5f

s c r i s tn 10 1. c. n. tn registrul camerei advo- rinei tocmai pe ziua aceea erau rtnduiţl Ia suvuluf, ca să liniştească poporaţiunea, care
Babinul neclintit. caţiale din Arad. o fântână din hotarul Siriei. Pe drumul e desperată. Patru Englezi, cari se duse­
acesta veniau şi treceau mulţi oameni In seră să privească din apropiere crateru.
•
acea zi, cu vite şi fără vite intre el şi vulcanului, s'au prăpădit acolo, căci nu s'au
Şcoala de stat din Paulis. Ni-se scriu
Caşul s'a tntômplat zilele acestea următoarele rîndurl: „Am cetit In Nr. 17 Jica Aradan cu un tovarăş al seu. Nu vaca, mal Întors. Primejdia creşte pe zi ce trccel
]» judecătoria cercuală din Oradea mare. ci vacile lui (doue) au pă3cut de a lungal *
de Duminecă ai Trib. Pop." un articol scris
La un proces între „civil* ungari: de un dascăl de la Bate, sub titlul : .Şcolile drumului, fără ca să-'I zică cineva ceva ; Un discurs de inaugurare. Ni-s'a
ЪЩрг Vilmos şi L*pschitz Leopold, a fost de stat*, tn care se vorbeşte şi de şcoala când s'au apropiat tnsă de capotul hota­ trimis o broşurică, tipar frumos, de 15
chemat ca martor si rabinul ovreilor orto­ de stat din Paulis. Ca nu cumva On. public, rului Siriei, unde credeau că nu-'I vede pagini mb titlul : .Diseurs, rostit tn ziua
docşi din Orade, Fuchs Mór. Provocat la să fie tn rătocire, că doară şcolile noastre nimeni, Jica cu soţul seu s'au oprit în loc de 27 Februarie 1900, сш ocasiunea in­
jurement din partea judelui Bessenyei, ra­ confesionale din Paulis ar fl străformate tn şi au lăsat vacile să pască din grâul oame­ augurării Ateneului-Român din Dorohoiu,
binul s'a declarat gata să facă jurământ, şcoli de stat, trebue să fac o rectificare. — nilor, care şi de altmintrelea ë3tan e destul de G. G. Burghelec, vice preşedinte al
dat' numai cu pălăria în cap, după-cum II Anonimul zice în articolul sëu, că tn Paulis de rar. Numai atunci şivSzend aceasta, ji­ Ateneului". — Tipografia Saidmann In
; dictează religia sa mozaică, nici decum Insă de 32 de ani există şcoala de stat. Asta taril au trimis p e unul dintre el, ca să Botoşani, 1900.
I cum prescrie legea. scoată vacile din grâu. Acesta, vëzênd că
nu e adevërat. iuainte de asta cu 32 ani în
vacile au făcut şi paguba, pentru care ji­ Doue cărticele nl-au sosit la re­
Neputôndu-'l îndupleca să joare cu Paulis numai o şcoală confesională română
taril sunt rëspunzëtorï proprietarilor grâu'ut, dacţie: 1. .Cântecul lui Adam când l'au
capul descoperit, precum prescrie legea, era, in care şcoală erau siliţi şi pronoil
-jodele a dictat rabinului o pedeapsă rom. cat. să umble, din causă că ei nu — a cerat cu vorbă bună zălog delà Jica scos din raiu şi alte versuri frumoase,
Io bai*!, de 50 coroane. aveau şcoală de loc. In anul 1878 Iasă s'a Avadan. Jica însă, împreună cu tovarăşul păstrate din beirânî şi acum pentru în-
La asta rabinul a rëspuns : .Pentru înfiinţat o şcoală paralelă şi pentru pruncii sëu s'eu pus în contra jitandul, au sărit tăiaşl-dată date în tipar*. 2. , înfocata
mine teligia mea e sfântă. In chipul cum rom. c a t , pe când noi Românii de-aicî a- asup.ra acestuia, înjurându-1 tn tot chipul, şi nenorocita dragoste a Ini Filarot şi
dl jude doreşte, — eu nu pot să depun ju- veam şi o 2 a şcoală, de fete. VSzôad ei şi dacă nu veniau în ajutorul jitarulul şi Antusel, o povestire foarte frumoasă tn
itatatul.* că-'* puţini şi sëracî, aşa, că n'au putut sus­ alţi ortaci al lu>, şi Încă doi oameni,—cine veriurl păstrată din bëtrânl".
ţine şcoala, deşi clădirea le fusese dăruită ştie ce se tntêmpla cu el. Abia cu toţii la Manuscrisele originale ale ambelor
Judele: „Provoc a doua-oără pe dl
diu partea etanului, In urmă şcoala lor s'a olaltă au putut să iee zălog delà Jica. — cărticele se află la Academia-Remână din
martor, sub pedeapsa de 100 coroane, să
prefăcut in şcoală de stat, pe lângă care Aşa spun jitaril faptul petrecut. ,De altfel Bucureşti, dăruite de editorul. — Au apărut
depună jurămentu după-cnm prescrie legea".
statul a făcut apoi şi a 2 a clasă, pentru —zice dl jude Grecu—ca să iasă adevërul de curênd amôndouë In editura „Librăriei
Rabinul: „Cinstesc legea, dar porunca fete. Edificiul şcoalei lor Insă neflind core- la iveală, eu voiu cita pe dl Jica Aradan
Ciurcu în Braşov", de unde se pot coman­
Dumnezeului meu nu o calc. Jurămentul spunzëtor planului de tnvëtSmônt, s'a în­ la casa comunală tu Siria, unde vaflpe­
da cu 12 cr. exemplarul.
nul depun". chis, şi astfel din 1897 şcolile lor din Pau­ depsit şi pentru păşunat şi pentru-că s'a *
Judele: .Provoc şi a treia oară pe lis sunt închiriate, una la birtul mare, ear opus a da zălog jitarilor." Se caută o ménagera (econoamă) la o
domnul martor, sub pedeapsă de 150 co­ a 2 o într'o casă privată. Aceste şcoli de *
familie bună, unde, pe lângă remuneraţie
mme...' stat sunt deci acuma în lucrare de zidire. Mulţumită publică. Subscrisul vin şi cinstită poate Intra numai decât In servi­
In fine, la intervenţia advocatului, 'i-s'a O accentuez aceasta, ca nu cumva Onora­ pe această cale a aduce mulţumit^le noa­ ciu. Se cere ca femeia să aibă creştere
propus rabinului să joare cu capul învelit tul public să cugete, că şcolile noastre stre profunde preaatimaţilor domni, cari bună ; a se adresa la administraţia foii noa­
numai tn căciula sa de catifea. confesionale române sunt primejduite, cari ne-au spriginit seara la cassă cu supra- stre.
amb de sunt frumoase, bune şi corëspunzë- eolvirile dlor la concertul nostru din 10/23
Rabinul Fuchs însă n'a vrut să ştie
toare pianului de taveţămeat. Zamfir Gono- Aprilie a. c. şi anume: S,). D ni din Lugoj;
m de asta şi а declarat :
pan, preot gr. ort N. Prostean, adv. şi fisc. comit, cu 6 Mulţumită publică.
— ,Nu jor nici astfel, de cât numai coroane; Karl et Ioanoviciu, comercianţi
cu p&l&ria tn cap, cum tml prescrie religia 2 cor.; T. Bredicean 1 cor. 20 fil.; Dr. In numele celor 4 orfani d e
mea. In cele din urmă vrem să provoc în Silvas 1 cor. 20 fil.; Dr. Mălai 1 cor. tată şi d e mamă, îmi permit a
mstă chestie de discuţie — o decisiun^ de Ugron — achitat. Alaltăerl, tn 9 Maiu
n., comisiunea dietală pentru judecarea 20 fil. ; Dr. N. Petroviciu 60 Al. ; Iulian aduce mulţumită publică P . C.
însemnătate principiară*.
căuşelor de incompatibilitate a deputaţilor, Voda, comerciant 1 cor. 20 fl!.; părintele Sule domnului Vicar V. Mangra,
In urma acesteia judele 'I-a urcat pe- a încheiat desbaterea asupra afacerii de Adam Groza din Coste! 3 cor. 20 fii. şi precum şi d lor preoţi Dr. Dim.
despsa la 200 coroane; cu toate acestea, incompatibilitate adusă în dietă In contra parochuî Lucian Şiepeţian din Ch seteu
ruinul a rëmas neclintit în hotărîrea sa şi deputatului Ugron Gabor şi Va achitat de în­ 2 cor. J a b a r , 15J28 Aprilie 1900 Ioan Barbu, Bucuroviciu şi Fabriciu
t apelai afacerea la tribunal. vinuirea aceasta. A constatat anume, că NicoreBcu, paroch, preşed. şi dirig. corului. Manuilă, cari a u binevoit a în­
contractul pentru liferarea de ovëa, încheiat * deplini jalnicul act funebral, şi
Ăsta e istoricul caşului.
de Ugron cu ministeriul comun de rës­ Munkácsy Mihály, marele pictor ma­ domnilor I n v e ţ ă t o r î cari
8ă ne gândim acum : ce-ar face presa
boiu, a încetat de mult şi astfel caşul ace­ ghiar, reposât zilele trecute tn casa de au dat concursul lor, asistând la
.patriotică* şi publicul maghiar peste tot,
sta nu se mal poate lua ca incompatibil cu nebun din Endenich, lângă oraşul Bonn, a fost , înmormântarea regretatului m e u
dacă asemenea cas s'ar ivi provocat de-un
deputăţia lui Ugron. Celelalte acuse aduse tamormôntat MercurI, 9 I. c. n., cu mare
ţreot creşiin din patrie ? Acesta sigur că
de adversari în contra lui, — comisiunea nu pompă tn Budapesta. Intro alţii, 'i-a rostit
I cumnat Ioan Evuţianu, fost
n'ar mal fl slăbit din epitetele : .agitator*,
,ri$vrëtitor' şi .trădător de patrie* etc.
le-a luat în considerare. un panegiric şi ministrul cultelor Dr. I preot lit Peclca-română.
Wlassic3. f Aureliu Saviciu.
Aci însă 'şl-a avut rolul un rabin al
Cas de moarte Ni-se trimite din Bo *
jüwäor, şi In faţa acestuia toţi trebue sft
amuţească ! zoviciu următoarea veste tristă: Joi, tn 20 Linia ferată B.-Têlcea — Turnu-Roşu Posta redacţiei.
Se vor pronunţa acum şi alti foruri Aprilie a. c. a reposât aici tinërul de mare nu va puté fl. inaugurată la llunie, după Ab: 2684 Numai dacă subscrii arti-
judecătoreşti asupra caşului. Insă cum ? — speranţă, practicant la cartea funduară, Ioan cum s'a anunţat, de o a r e c e nu va puté fl cololul, se poate publica ori cel puţin să
Àita este e întrebarea, la care mulţi aş­ Mihailoviciu, în vârstă abia de 20 ani, lă­ gata la data aceasta. Linia se va inaugura ne declari în scris, că iai rëapunderea nain-
teaptă nerăbddătorl rëspunsul judecătoriei sând In mare jale pe iubiţii sëi părinţi. în­ la 10 August cu o solemnitate deosebită, tea legii, dacă cineva ne-ar ptrt.
ungureşti. mormântarea 'i-s'a făcut In cimiteriul gr.-or. avôndu se In vedere marea importanţă co­ M. Lazarescu, Deliblat. Dacă ne-al
român din loc, la 21 Aprilie a c , fiind de mercială a acestei linii care e menită a trimite clişeul, d a !
Un lucru însă pot să-'l Icveţe delà
faţă un frumos public, fără deosebire de deveni tn curénd cea mal importantă linie I. Bognariu In H. (Năsoud): Vom pu­
rabinul Puchs—foarte mulţi din preoţii bi
confesiune şi naţionalitate. Ceremoniile fu- comercială. blica-o cu plăcere.
sericilor creştine, căci tntr'al noştri puţini
nebrale s'au sevlrşit în biserica gr.-or. ro­ Pavel Bufan, Valea Călugărului: Re­
de tot sunt aceia, cari atât de cerbicoşl ar
mână de cătră domnii preoţi: Dimitrie Bo- Crimă politică. O crimă politică, la cunoaştem dreptul de apôraru. Nu vi-se
persista pe lângă legea bisericii lor !
goieviciu, paroch tn Bănia, Vasilie Popoviciu, fel cu cei petrecută In Bucureşti tn strada pare tnsă că prea o lung rëspunsul? 15
paroch tn Pătaş şi preoţii locali : Ioan Brîn- Ceauş-Radu s'a tntômplat la Brăila. Stelian pagini mari î Şi apoi ne mal trimiţi tntr'una.
zei şi Nicolae Bihoiu. Cuvôntul funebru s'a StefanovicI, un comerciant însemnat din acel Cladova : Asupra alegerii nu mal re­

Noutăţi
ţinut de cătră capelanul local Ioan Brînzei, oraş, a fost isasinat tn strada Goleşti de venim.
ear' la mormont a ţinut un discurs fune­ cătră un Bulgar, anume Nedelcoff. Stefano­ Iosim Gruiescu, Valiug: Celea-ce ne
brei juristul George Novacoviciu. Ambele vicI a murit pe loc Prinzêadu-se de ştire, scrii despre întreprinderile lui .Bena Ho-
•
vorbiri au stors lacrëmi din ochii ascultă­ s'a dat imediat alarma şi asasinul a putut leksfander" — numai în partea taxabilă a
torilor. — Pie-'I ţortna uşoară 1 fl prins. Dus la poliţie, a mărturisit crima foii, ca anunţ se pot publica.
Arad, 11 Maiü 1900.
Participantul. spunând, că a fost trimis înadins din Rusia Nicolae Baiaş al lui Vasilie junior
f Ecaterina Paguba, soţia mult • pentru a omort pe StefanovicI. Tot oraşul ocnar, tn Sasca : Poesiile DTale sunt slabe,
veneratului j u d e la tribunalul din Arad Foc în comuna Leş Ni-se scriu urmă­ e tn picioare din causa acestei crime. S'a aşa, că nu se pot publica. Adună altele,
început o anchetă şi cercetările cele mai mai potrivita, dacă vreai să ţi-se publice.
dl V. Paguba, a încetat a s e a r ă din toarele: Ia 30 Aprilie a. c. tn zorile zilei active spre a se vedé, dacă nu sunt com­
s'a aprins casa lui Flore Boroş, vice primar R. Pop, L e ş : Ideia e bună. Vom
viaţă. Moartea i-a fost o îndurare, căci
şi a lui Ioan Bica din comuna Leş (comi­ plici. Instrucţia se face In secret şi cu mare vorbi la locurile competente.
suferea de mal multe luni. Doliul ce tatul Bihorului). Neflind vont, focul s'a re­ prudenţă.
lasă nu este Іпза mal puţin simţit, căci stons la mistuirea acestor doue case şi o * Posta administraţiei.
decedata era de o potrivă adorată, colniţă. Bieţii oameni păgubiţi Insă abia Tâlhari ucigaşi pe mare. Din Londra Dlul I. Barna, In Covăsinţ. Banii ce ni-al
ca mamă şi soţie, după cum o iubeau 'şi-au putut scăpa din foc pe copilaşii lor, se telegrafează următoarea ştire îndură­ trimis în Octomvrie, a u fost abonamentul
şi stimau toţi câţi a u cunoscut-o ; căci flăcările tn scurtă vreme au 'prefăcut toare : O naie americană anume .Енсапо* pe anul trecut 1899. Noi tţl cerem pe anul
tn cornişă amêndouë casele, dintre cari a
tot aşa er» cea mal iubită în sinul lui Flore Boroş, din norocire, a fost asigu­ a f et postiită zilele trecute în chip îngro­ acesta, deoare-ce abonamentele se plătesc
zitor. Personalul năil, din pricină până acum Înainte.
numeroaselor rudenii. Societatea rată şi el plătind regulat taxele de asigu­ necunoscută, s'a rësculat împotriva mal
Dlul Nicolae Bocean tn Calina: Delà
aradană perde într'însa u n suflet rare, a fost despăgubit. Insă bietul Ioan marilor corăbiei şi, după lupte lungi şi noi vi-se trimite foaia regulat, V ë rugăm
nobil, de elită şi Româncă distinsă. Bica, care tacă 'şl o asigurase, dar' nu pla­ crâncene, au ucis pe căpitanul şi pe toţi să cercetaţi la posta D-voastre de acolo,
fare taxa de asigurare de câţiva ani, — a
Greu încercatei familii trimitem rëmas In pagubă şi sub ceriul liber. — Ar oficerii vaporului. După sevtrşirea măcelului unde si ur se fac neorînduell.
ucigaşii au găurit naia, ear el s'au pus tn Dlul Şerban Stoilă tn Buteni-timşan
sincerile noastre condolenţe. fl bine şi vremea ar fi, ca să se cuminţea­ luntrite şi au tras la ţormurl. Vaporul s'a şi Georgiu Cosma tn Tataros: acelaşi rëspuns.
• scă odată şi Românii noştri delà sate şi scufundat In apropiere de ţermul Leyfe. •
să-'şl asigure cu toţii casele lor tn contra Cu toate astea, tâlharii ucigaşi au fost
Conscrierea poporului. Ministrul un­ focului şi altor elemente. ULTIM CUVENT.
guresc de interne zilele acestua a trimis prinşi, flind denunţaţi de unul dintre el,
* care numai silit a luat parte la sevtrşirea
la toate autorităţile orăşeneşti şi comita- Poetul Lamotte-Houdard orbise.
tense din ţeară îndrumările privitoare la Intimpinare. Sub titlul .Nëcazu 'n drum* groaznicului omor.
conecrierea poporului in anul viitor. In am publicat Intre noutăţi In Nr. 74 al * Aflându-se într'o adunare, călca
acestea se spune, că conscrierea se va face .Trib. Pop." o plânsoare a lui Jica Aradan Vesuvul ameninţă. Erupţiunile Vesu pe picior p e un tinër, care II trase
deodată In ţeara întreagă, ta zilele 1—10 (din Gaiu) despre un nëcaz ce 'i s'a În­ vulul au devenit acum foarte primejdioase. o palmă.
Ianuarie 1901. tâmplat în drumul Siriei, venind spre Arad De când din nou a început să vomeze foc, — Ce superat o s ă flî, domnue,l
* d d a têrgul Pâncotel. — Privitor la aceasta — întregul munte a fost acum alaltăerl îi zise poetul, când vei afla c ă sunt
însuşi judele din Siria, dl Demetriu Grecu sguduit şi de un puternic cutremur de pă­
Nou candidat de advocat. TinSrul
ne trimite o scrisoare lungă, tn care spune, mânt, care a umplut de spaimă toate sa­ orb.
rigorosant In drept, dl Oornel Curtuţiu, că din toată plânsoarea lui Aradan numai tele din tmpregiurime. Poporaţiunea noaptea
candidat de advocat tn Arad şi fliul dlul atâta e adevërat, că 'i-s'a luat zălog. Insă Întreagă o petrece pe strada. Cardinalul din Editor : Aurel Popovici-Barcianu.
advocat Moise Curtuţiu din loc, a fost în­ cum şi pentru c e ? Jitaril sau păzitorii ţa­ Neapol a plecat prin satele din giurul Ve- Red. reepons.: Ioan R m m ^Ігіапи.
 279 szám. 280 szám.
1800 tkTi 1900 tlkvi.

Árverési hirdetményi kivonat. Árverési hirdetményi kivonat.

A borosjenői kir. járásbíróság mint tlkvi hatóság közhírré teszi,
hogy a »Victoria" tak. é s hit. int. aradi czég végrehajtatónak Onaga
Vaszali doncsènyi lakos, végrehajtást szenvedő elleni 680 korona tőke­
követelés ós járul, iránti végrehajtási ügyében az á r v e r é s elrendelte,
minek folytán az aradi kir. tör-vényazék a buttyini kir. járásbíróság terü­
letében fekvő Ó8 a Donesiény községi 38. sz. tlkvben A I. 1—5 alatt
felvett 36. sorszámú beltelkes ház оз 1 negyed külallómanyu szántóföld
1058 korona kikiáltási árban az 1900. évi június hó 8-ik napján délelőtti
10 órakor Doncsóny községházánál megtartandó nyilvános árverésen
k ő v e t k e z ő feltételek alatt fog eladatni, ugy mint:
1.) Ha a kikiáltási áron felül ígéret nem tétetik, az elárvere­
zendő ingatlan a kikiáltási áron alul is el fog adatni.
2.) Árverezni kívánók tartoznak az ingatlan becsàrànak 1 0 % - à t
vagyis 105 kor. 80fii.készpénzben vagy az 1 8 8 1 . évi november hó l é n
3333 sz. a. kelt igazságügyi miniszt. rend. 8-ik §-ában kijelölt óvadékképes
értékpapírokban a kiküldött k e z é h e z letenni, v*gy az 1881 évi 60 t.-cz. 170.
§-a értelmében a bánatpénznek a bíróságnál történt előleges elhelyezésével
kiállított elismervényt àtszolgàltatni.
3.) Vevő köteles a vètelàrt három egyenlő részletben é s pedig
az elsőt az árverés jogerőre emelkedésétől számítandó 15 nap alatt, a
másodikat ugyanazon naptól számítandó 30 n a p alatt, a harmadikat
ugyanazon naptól számítandó 60 nap alatt, minden egyes vételàri részlet
után ae á r v e r é s napjától számítandó 6 % kamatokkal együtt szabályszerű
letéti k é r v é n y kapcsában az 1 8 8 1 . deczember hó 6 án 39425 I. M. sz. a.
k e l t rendeletében előirt módon a buttyini k i r . adóhivatalnál mint birói
letéti pénztárnál befizetni.
A bánatpénzt a bíróság az utolsó részletbe fogja beszámítani. Az
árverési feltételek többi pontjai a hivatalos órák alatt ezen kir. jbiróság
tlkvi hatóságánál é s Doncsóny, Prezest, Borossebes község elöljáróságá­
nál megtekinthetők.
BoroBJenői kir. jbiróság tkvi hatósága, 1900. évi j a n u á r hó 18-án.
A borosjenöi kir. járásbíróság mint tlkvi hatósága közhírré tel
hogy a „ Victoria" t a k a r é k és hitelintézet aradi czég végrehajtatónak Mi
Szimion kertesi lakos, végrehajtást szenvedő elleni 380 korona ti
követelés és járulékra iránti végrehajtási ügyében az árverést elrendc
minek folytán az aradi kir. trvszék a buttyini kir. jbiróság területénfe
és a K e r t e s községi 5 számú tljkvben A 1 3 . 5—9 alatt felvett belle
haz é s 5 drb száatóföHből álló 800 korona kikiáltási árban az 1900
június hó 7-ik napjának délelőtti 10 órakor K e r t e s községházánál mi
tartandó nyilvános агѵегезеп következő feltételek alatt fog el adatni.
1.) Ha a kikiáltási áron felül ígéret nem tétetik, az elárverezel
ingatlan a kikiáltási áron alól is el fog adatni.
2.) Arverelni kívánók tartoznak az ingatlan becsàrànak 10°
vagyis 80 koronát készpénzben vagy az 1 8 8 1 . é v i november hó
3333. sz. a. kelt igazságügyi miniszt. rend. 8. §-ában kijelölt óvadékkéj
értékpapírokban a kiküldött kezéhez letenni, vagy az 1881. 60. t,
§-a értelmében a bánatpénznek a bíróságnál történt előleges á
vei kiállított elöemervényt àtszolgàltatni.
3. A vevő köteles a vètelàrt három egyenlő részletben és pe
az elsőt az á r v e r é s jogerőre emelkedésétől számítandó 15 nap alatt
másodikat uf yanazon naptól számítandó 30 nap, alatt a harmadikat
azon naptól számitandó 45 nap alatt minden egyes vételári részlet i
az árverés napjától számítandó 6 % kamatokkal együtt szabályszerű lel
k é r v é n y kapcsában az 1 8 8 1 . deczember 6-án 39425. I. M. sz. a. I
rendeletében előirt módon a butiyini kir adóhivatalnál mint birói lel
pénztárnál befizetni.
A bíróság a bánatpénzt az utolsó részletbe fogja beezàmitani
árverési feltételek többi pontjai a hivatalos ó-ák alatt ezen kir. jl
telekkönyvi hatóságánál é s Kertes, Borossebes, P r e z e s t község e'
sàgànàl megtekinthetők.
Borosjenői kir. jbiróság tkvi hatósága.

Bittó, kir. járásbiró. Bittó, kir. járásbiró.

444 l-l 444 1—1

Pravul lui Géza Somogyi, patentat sub nrul 13652

ѳ escelent pentru ajutorarea mistuirei Cercaţi
la a n i m a l e
şi e de un deosebit efect împotriva tuturor
şi Ve v e ţ i convinge!!
boalelor de porci, Că în „PRĂVĂLIA" ce şi-a deschis
Estrasul brevetei reg. ung. de sub nrul 13652. Fabrica Însoţire! eâlţunarilor din Arad ln
Obiectul présente! invenţiuni e o procedura şi constă din palatul „Minor i ţ i l o r 4
strada bisericii
producerea pravului nutritor, care amestecat atât fluid, cât şi tare
tn nutrimentul animalelor, şi cu deosebire al rîniătorilor, l e (Templom-utcza.) Veţi găsi tot feliul de
înlesneşte puterea d'a mistui.
După-cum esperienţele au dovedit nutrimentul pro- ghete trainice, de caii täte excelentă, fason
vézut c u acest prav nutritor înrîureşte foarte mult asupra
constituţiei animalelor, întrucât puterea lui de resistinţă, în elegant şi eu p r e ţ u r i ieftine încăt on.
potriva boalelor, abia după o scurtă întrebuinţare o spo­
reşte în mare mesura. public nu maî este expus se cumpere on
Be luat aminte. bani scumpi fabricaţi uni slabe din străi­
Pravul, p e care rimát or ul 11 primeşte d'odatä cu nutri­
mentul, dupa mistuirea ln stomach ajunge in intestinele cele nătate.
subţiri, unde mai departe mistuindu-se părţile potrivite ale
pravului ee sbeau In vasele sugëtoare, ale stomachului şi Asortiment bogat de papuci pluş, pentru dame.
prin vinele organelor nutritoare trec In sînge, şi prin nenu­
măratele vase de sînge se Împrăştie in toate părţile corpu­ Comande după mesura se primesc şi se execută prompt,
lui ; d'aicl vine c& conţiunutul pravului lucră din lăuntru, fiind­
că daca invenţia mea va fi regulat folosita, e împreunată cu Ne rugăm pentru spriginul binevoitor al On. public, pentru-
succes sigur. ca s ä putem valora această nisuinţa a noastră şi ca ln acest
Un flacon de V « ehilgr. 90 bani (45 O P . ) , chip s a fie ajutaţi micii industriaşi ai oraşului nostru.
un flacon de 1/2 ehilgr. costa 1 coroana şi
80 bani (90 cr.) Cu toata stima:
Se capota l a loan Sladee in Mehădia,
singurul viniötor pentru piaţa şi Împrejurime. Direcţiunea însoţirii.
447 1 - 1

..Tipografia Tribuna Poporului*' Aurei Popoviciu Barcianu