EMILCAPRARU HERTA CAPRARU MAMA COPILUL Si EDITURA MEDICALA © BUCURESTI, 1984Coperca de GICK PETRE fa) cane Muijumim Editun medicale, colesiion, Daihologlior 9! pariniior, care prin Frouralario @l sugestile 1or Hoa ajutat Ja apariia acestel o&rtl1 SSS CUPRINS 1, CRESTRREA §f DEZVOLTAREA Peron copii perce Hlvenféndereerea.svvvssevsueceveeess ie Pavitt Se ere apecaren organs ceeoe co. LS 3 iter Ser apreciore a detvaltar neuropaihice..ss.cccvsoveceseowsesceeces 48 degen ppobenelar cophuat ===" : mB 2. IS ASTEPTAREA UNUI COPIL Degen og 3 a tapes bol eer. 8 Natta maton fig Ne eparail guia ae # Wiel gente ne ema ne % Went ecg = Cath dermis eae a gmt ubesd a oukl q denwetarea’sa pid ia nid: 07 nog are Modula de cancepie gr ress== ae mB treat radu decor Ln a Patetthn Etivejens ngaty dervolar prods ae concen 4 sarge normal denvltaen produ de comers Hea eae o a ig i ‘rg aes Te Bebrsefhesa fre erode RI a Bums arial corres : Se 8 Poker de oii pein prenatal. S tae Ten tarein “ SNEED Naira normal °° i NSN coat q tna" See x Soli poroda’ fe ile Hi} 2. Suan, Nou nfo (028 si) 2 Tagnin ta materia : 2 ie airtel : SIN Bt id Allis i peronsa Ge now ntsc SS ea iets needed cosseen= tee igen aoa, perce Sh et Sree espe arden aii : ite TAlimentati as . + 12, "Kwenai tural 0000: Se 3lta de spare din peste mam Deal altars da! paiea agri Aimentie Dlrvlagen ancien, sapeesbere gars pe eee Tua ereesssic Atimentatie artical ‘Vesela. fod de folie. Hlimeette rai goes ip ass nie Vitaniee ‘Barn new feet an : 2 us Pain de curthenie. I. ane ee. : ‘Alimentatia tt : Bervelia ing neurepahomoicl Schimbatel soparstel” Sopravghene gine ate st abserva ps cree bee ware ats osc FH inset geri i Seat tile. Et icra eave soul. desl sea oe te) sitet 4, COPILUL Me G—8 AND) on Exenerl mentees lait nee pol om ane cove 3B Gna ae : etait ote Bataan sccceeee2 : 3 Sima ews Die sta ea’ neath po ants fate at Enola neiomeir Bina = "etaniest Behera fa 21 Reginsl deaf @ Smt iia rear Bh xo nfl premite pesnmgers te Be nae tpt i as ae, dat emer 3 Delt te? fn. Dis Sipe erie 7 38 ‘Alimentatia : : : a igs Gofal stinclenelar (formarea’ deprind Waals : e coe atc ta ° s.rurgcoranct, @=0 450) ww supraveghen si ings on a So Rebumed actifta i raed ht ai Bay Bigentat it De In 2 Ia 2 luni. . ‘roberts Ge 507 Almentatin 8 Angeli Tea aie pa 6am eras (8 AN = sapere mata #8 sinh bt 0 08 saa s Do WD ea ol finn 8 inet iene III Grey derianes eioptoniaae ‘ey soe spor * 398 ‘Supraveghere si ingrijiri ‘Semualitetes 1a copi Denia Stun : Shimane Geplere, st drat seirdatonolete 238 7. VACANTELE ae pe gueraephore of Snes mt Vacant mint, 8 * Kliment Fy Ufc pi : i Ee dei ay gt Hila finlivn sine ap naa 23 De RQ 6 Ia 7 Juni. . 0 a Siena ee i Berle lel Gps xg 5, RETETE CULINARE - pete ne ane a6 oats os anal ves essences SER ied gecphi elect Diba dis ced, fects Tee. ia pone alee es Sonal ae ASE Hae fn i lie coil ua Dele tine tnd : = eet i Anema con Bt Sen eo es Renae Pepa : a Beat ago By pein Died lunhso ney mn Minera de Iegume,Mocs pe beat ae enone Mincaran aut 9. COPILUL BOLNAY Angziires capiutut botnay tn Tat panto lor Bate oe tshuit fornaate medial. Beamon diel Ia domly. poftzimaaimentar a opt bai, fen oy ia polit Veriela (Wirmatat de vn Seta can sea convulsiva (lusea migiressct) . Grelomat Tpartiitatpidemed nfefia i Bepata LES Gala epidenic oor Boais Glare iii. oi ade aparatlul respirator Boll ae poll mater Genyaisife eee Accidente iniastaji BIBILOGRAFIE SELECIIVA . a7 a a a5 a6 ue De Bo 30 309 ana a aa aa 397 399 aot a tos 05, soe a eo rs tis tas 1. CRESTEREA $I DEZVOLTAREA Caracteristica fundamentali a copilnie’entedercoltareafinfei umane de la ou (Gultet din unirea spermotozoiguluiy-ovulol) Ia individal metur (de Foie aS capunit det teak independent In societate, Dezveltaree cuprinde Goud procete distincte, dar foarte intim legates eee seren, proces cantitati, a traduce prin modificarea dimen- sivnilor corpus, Cregeen eorespunde Snmul(nii mumiralui de celule af mic a cerglas ion, Eate un fenomen contin, masotabil, cares schimb& sv de wor, Vitez do eestere-variaza de la un copia altl gi aceasta explo diferenfele cbservate la adult a Maturatia, proves caltativ, co traduce prin modifica de struc~ turd ite comyoult 4f de fonctionare « celuelor, esuturilor, organelor sau Urpull] in ausemblar Este tot un fenomen continu, care se desfégoard cu 0 pol econstanta, inet mull mai grew de apreciat, Viteza meturatiei Tera ia un eopil le altul dar rezullatul sia, maturitetea, este eensibil See Seu toys Gele dous mecanisme sit intendependente: viteza de erv5- fore le modificate « proportilor dint segmentele corpolu, depinde de mat- Aoths Gadocrings cule groutatii deginde do moturatia Yesuturlor. a"principlile generale ale dezv oltaril — a) Dezvoly tarea este un proces continu de la concepfie ls maturitate, Pentra a atinge Shuma reper nial tele af fwact prin anomie sta, Diagnostic see ud pein cece fe face wopil ol eum fe Te Eatin ad va sea daca uo roger de 7 Toni st Sn gent ol cum se tine po seunt tu oe grad de maturitate. Studile statistic, upele manuale SMe R Seerftoten elttilor de popularzare semnaleazl nvinai cd un copil Techanalata-pe gezut cau merge Te 0 anumité virst, dar nu specified maturi- lun individual, covelatia ct ceilali parametsi de dezvoltare. ‘) Dervollatea depinve de maturajia si de mielinizareasistemulul nervos atite som elt acenten nu say incheidt nicl on exereijiu au va permite eopi- fale! se Gebindesset 0 anumita capacitate (motorie sau psihicd). Duck, au aided copilul af Inerce gi si-exerseze singur, posibllitates de dobind) 0 Koubaaeanere fcopmeitee) rine latentiy dar achizifia acesteta ee va feoe Topid Je indati ce i ae iveqte ocazia . 4 Mecventa dezvoltirt este aceenst pentru tofi coplliy dar eitesa variant de ta us cop la lta. De exernplo,copil irebuie 84 Snvele sf se agene lnainte 9deg puten af monn, dar vinta echisjolponiiel yapzat® i locomey iagB foarte mult i ‘) Unele reflexe arhatee precedA migedrile voluntare, Mersul automat. dis- pare Ia 2—3 luni, urmeez4 o perionda ond suger nu ee sprijind i nu pagegte clo, pink apre vinta de 7 Hl elpdIncepe ak ennai” frente voluntart). ntiraiayit mintali plstreazE unele rellexe arheice peste virsta obisnuith ‘) Dezvoltaren se face de la eap spre plelonre, Primal stadiy al locamotied este capacitatea de control al capulul cu ajutoral mugchilor gitului, In cons tinuane, mugchii epetelul se matureazl, ajung si-4i coordoneze acfiunile fi clnd ca sugarul a8 poatd sta pe ezut,spatele s4 fie drept gi nu indoit, Sugar fe foloseste de mfini inainte de a putea si-gi foloseatcd gembele. El poate 88 te tlrascd trlgindu-se pe mini, fard ese putea sprijini pe gambe ti picioare, 1) O aclritate globald declanyeass rispunsurl specifies. Sogarul mic yi arati buouria printrun réspuns general: face ochil mari", respird mai repede, {gi ogita bratele 4) gambele. Copilul mere sau adultul {si poate manifesta plicerea numai_ prin mimic& sau prin cuvinte. Migoarile dezordonate din Prats un sit Inecite prin mig de looove pin abitaten eres Perioadele copiliriei Copiltria poate fi tmpiryita in urmatoarele perioade: perioeda intreute- rind; perioada de nou-niseut (primele 28 de zile de via{f), perioeda de sugar {de las saptatnin lat an), perioade do copil mic (dela 1 an le 3 ni), perioada preqrlar de in 3 la 0), psioade de jcler eu copia mare car cuprings penloada propriu-iti de gcolar (eau de yjeolar mic", ce Incope la Gani gise ter- mind la 10—12 ani) §i pubertatea. 4, Perioada intrauterind (antenatalé sau prenateld) cuprinde cate nova luni de sarcing. Viafa ncepe odatd eu unirea ovofului femeii cu sper- ‘matozoidul bérbatului. Perioada inteautering este una din etapele cele: mai fctive fi mai complexe ele dervoltar, daca ne gindim cf in 9 luni de lao feluld nicroscopick se ajunge fa fatul de 3 kg. In aceasté perioeds, celulele ‘oOmului in devenire sint extrem de vulnerabile, cu toata protectia conferita de organismal matern, Evaluares cresteni intrauterine se faoe tn functie de ddurata gertate! (calcuiul numtruloi de aile dintre ultima menstruatie #1 neg- re) si dupi semnele de maturare ale dileritelor ongene gi ale sisternului ner- ‘Yes, In cureul primelor 3 luni de via} intrquterind (subpericada embricnard), toate sistemele se orgonizeazd si se deavoltA rapid. In eovasté perioadd face tori patologici, provenifi in majoritatea lor din alard, determina cele mal multe ongenitale. Le lui deval doen trimestra de gestate, fatul a atine 70% din tlie 4i nurmai 20% din greutates pe care o va_avea le nnegtere. Resulth cd ultimele'3 luni de sareind vor constitui o perioada de eres- tere repida, indeosebi ponderala. 5. Perfoada de now-n&seut (0-28 sile) constituic etapa de adaptare la viaja extrauterin8. Este perionda cos met grea in ceea ce priveste ingnjirle care se cer din pariea mame, mediculul gi eorel de ocroti ‘Alimentatia, ingijrea piel qi crearea unor condifil corespunzitoare ale medjului extern limbricdmninte, camera corect incilait€ gi aevisitf, adapterea Viet de familie la sosirea noului venit, deprindstea memei s4 observe gi sd Ingrijeasca nou-ndscutul) sink de o importanfa considerebilf. Mama trebure $8 Jnvele s4 deosebeascd Timitele normalulul privind starea gi manifestible nou- husoutelud. Acest deaiderat se impune din primele zile, deoarcet in accasta 10 ioad® au loo 0 serie de incidente fiziologice (jeter, sctidere tn groutats Fropjcatanate ete) iar mbolndvirio au tendint& a gonoralizae qi evel rapt 2e lingh aceston, de o importany& mare este cunoagter euromctorit ale nowenfscutului. De la 0 fin}A care doarme tot, Tata incspresiv8, cu pleoapele strinse, nou-nfacutul ajunge (dupe mini) sh vada's6 fixere gi sk urmareaset cu ochil pe mamB sau un oblect Tare ee helanseazs 1a 30-40 cm de fata lui. Din primele zile se tntoarce cind Simte wirosul slaului mamei sale aan, uneori, voces. Puterea do perceptie ste Ingintea posbilitafiior motoris. In eapitolul de nou-néscut ar&tim pe larg Com treauie af fie urmrit nowndseutul de cltre medi gi sora de ocrotire eu tjutorul mamei, care find tot timpul cu el este cea mai in mBsur& sé descopere ogresele ena anomalile de dezvoltere ale copilului. Numai mama are po Bitte aa Cetcper ced cum gee, tice, HDR seth In ‘inde, soge # inghite copill ase ete care yrmenas tncerckm sk inifem pe mann com ef tngn jeased, far si cum ei observe dezvoltarea neuro-psibick a nou-ndecutulut gi sugorului MG. Berioada de sugar (28 sle=t. on) om carseroar, pin continuaren eregterii rapide a greuta}ii gi longimii. Lungimea ereste in prim Sere ape co, Grevtates se dubleank Ia 8 Tun gic trpleand lat an, Peri- fnetrul cranian cregte cu 12 em (8485 om la nagtere, 46—47 cm le 1 an). Mulligicaree cclulelor sistemului nervas se termnind 1a 5 ani. Alimentatie, fxcluliv lngtata Ja Inceput, ajunge s& fie molt mai variata spre sflrgitul pri- nului an. Este o perioadd lungi si grea pentru mamf, dec se tine eeama ct ta tebule aiesi Imbogéteasca cunogtintele gi si-yladapteze tngrijrile in fecaro SEptimend s1 uncori in fiecare si. De la fin} care fn primele zile nu pie decit fa doarad pf ight, purul de om ajonge la fisitulprimulbs an st peargi. Incepe sh vorbeased $1 s6-si manifeste personalitatea, Tn primul an de vieht pat primii dingi, Bolle care domind perioada de sugar sint legate indeosebi GB cabtatee ingrijisilor din partea families (Aiaree, infec respiratori, bolt de picle, ceren{e alimentare ete.) Evolutia acestor holt depinde atit de terenul Eonstitational al sogeruius, ot $i de colaborarea medic pediatru-famili, soré de ocrotire. 7. Perioada de copil mic sau de antepreseolar (13 ant) se cargcterizesz’ prin incetinirea ritmuui eresterii ponderale (Skg trtre 4 gi 2ani; 1,5-—2 ke intre 2 gi 3 eni) gi staturale (2-3 cm dela tla Yan 1 om'de le 2 la 3 ani}. Proportille dintre cap, trunchi. si membre se Schimbs, ducind la modificarea cxpectului general l eopilului. Se completenss Gentil de apt. Funetia motor we destvinese, ate peroada cin fain {rebute sf se predcupe de formares bunelor deprinderi ale copilului. Tmbolns- Vine int doiningte de: accidente, intoxicatii, boli intercurente, unele tulbu- Robi de comportament prin greseli de Ingeijre ge competent pn eg SPE cagtren xi Int, Fat de vaiorile do la nastere, greutatea devine de 5—6 ori mai mare Ja 9 ani, iar tala dubleszs la 4 ani. Mielinizarea ereierului se terming epre 3 ant, iar la 5 ani solumul si atinge 90% din cel al adultului. Nevoile nutritive sint mai Teduse decit in perioutele precedente, Este perioada clnd copilul capats 0 berecare autonome. Paring trebuie af injeleaga c8 acum copitul are nevaie de ton spatia mn; mare do destaqurate, c& este timpul si intre intr-o colectivitate {e conti, ca dominante activitatit sale este jocul. Patologia este dominaté de avcidente, de boli infectocombagioase, de afectiuni alergice. i }. Copiliria a treia sau Virsta scolara incepe la 9 ‘ce tetmin’ le 10-12 ani. Este 0 periondai de desvoltare relativ lent, paraoterolor ani u0 vitezt aproope constanta; este virsta perfectionfrii functiilor debindite, Gregterea intereseard indeosebi membrele. Apare dentitia a dova. In ce pi Yepte comportamentul social, goclarul se dosprinde de familie 3i se orientea titre colegi. In_patologie domind bolile oparatului respirator, amigdalit ‘bolt infectioase, traumatismele. 40. Pubortntea este o periosdl relativ lungs, de cljiva ans, care ‘marcheazé trecerea de la eopilarie Ia virsta adulla, Transformarile cave domind ‘int: dezvoltarea somatica (Lalie, groutate), modificdrile caracterelor sexuale primare (organele genitale) si apaviia celor secundare. Paralel, aloe trans Inurl ele intregulul organism cu remenieri profunde pe plan yibologic. ‘Tre- terea de Ja copilarie la virsta adulta se faco variabil de la un copil la altul. Semnnele pubertare progreseazd simultan, dar intr-un ritm variabil, qt ajung fntr-un rastimp de 4-5 ani la dezvoltarea adulté. In eadrul perioade}, dennmi- 4% in mod obignnit pubertate, so deosebose trei etape: etapa prepubertars, pubertatea proprit-zisa si adolescenga, Factoril care Influengeazi cresterea “ML A, Factorii dinaintea magtoriis eredtatea (consti tujia geneticd qi cromozomic), funchin endoring, sénatetea mame, Infee- intrauterine, intoxicati (medicamente, tutun). Be Factori legati de magtore: traumatisme obstetrcale, lesion prin ongenre Int ingubiclent crelerulo nou-ndscutulot “G. Prematuritates, Dac so naste ou 2 luni mai devrome, un copil aro cu Loni mai putin de dezvoltae in stor geste de prevasut c& nive- {oPeaTGe devote vate cia 2 nt malin ea fa te copa set D. Mediul tnconjuritor — a) Alimentafia la sin are un rol covirgvot in eresterea fiziey shnitaten gi comportamental sugarutui. Dupi sta de'un an, gop submutsfi i Indeotebi cl care primes putine proteine seta pl, ra ero, ei, ou) svete (rut, arava 1) Factor natural (oarele, apa, aerol), condifile de locut, climatu, crgantaarea studiulul si timpulol Hbet al copilolul au efecte necontestabile supra stiri de sandtate gh comportamentului. ©) Mediul psihie. Dervoltarea depinde de maturatia sstemuluinesvos. Nick otnvdhaturt gi nil un exerctiv nu po accelera dezvellarea,inainte ca tstemol fervor s8 au ajuns fa un anuini stadt, Pe-de alta part, un opi poute de- Xeni Inepotat prin lipsd de ezurifia In Uma ee sistema shu nervos este pregi- Ut pentru o-dezvlare normald. Gum maturatie sistemulul nervos conting Chiar in absenjg unl exercitiv, copie face progrete rapide de indatd ee i 6 Sferd ocaria sei ajonge din Urma pe cei de virsta Tol, dezvoltalt normal Desvoltofea poate fi Inliriathpeintro caren afeina. Capit crscuyi tn vechil onfelinate erau Iatrtiat (ie, intelectual) social) deoarece persone Tul (aumar redus fi necalificat) no se ceupa Indeajuns pentru a le fatisface nevwile de Sogeii nice 9 pace. ‘Unele famili mu olerd copiluisi condifile, afectionea gi ocazile necesare Cone un Tn astfel de faa ‘mersul, vorbirea, controlul sfincterelor, ‘ontactu socal survin titziu,fragmentar. Pe de alta parte, pin supralngrijre {i teat unae foil ou lending oer condi copa svg satnfect noveia To ltigcare, 98 miuince, se imbrace sau si se spel singur. La. consultaiis a vodem freevent, mame care dezbract si imbract copitul de 6:7 ani. cfruia nu Je Bhari oonaia de a o face singur, Acelagh proces se regasegto tn tntiraierea set ielers cele mame nu stau de vorbd cu copiul Jor,nu-t spun denumiroa sree fmol arata Imagini, Astfel cde copii vor prezenta o tntirziere tn qaiSiegetetensulal euvintlor gi in vorbie, Exerfful joacB un rol esental fn desveltars © ammbian de efeciune inteligent «jut pe wn copil dotat #k dfongt In performente mesime, poste nivelol normaluhai. "Basra famitca joaca edesea un mare rol in unele aspects alo dezvotta tn uncle farsi aparitia locomotiei, « vorbirit eau « control stincte Ponte'ai ae Tach deosebit de devreme sou, dimpotrivs, deosebit de traia, Rin cevelte aspecte ale dezveltarit se Incadreasa tn normal. a) ‘sexi, Erte au tendinja sk meargé, s& vorbeasc& gi sB-glcontrolexe sfincterele mai devreme decit. baie . Vardi ant Treevente gi se referd Ja unol sau mai molte as ‘voltarsh Tnsstim aaupra faptulol cb uni copii ating ,repere™ ale dezvoltirit Mhatdovsme sau rai tirziu: Este imposibil de a stabili evantaiul ,normalité- TE, pentru cd nu se poate defini ,normalitates deavol- Yani in cartes noasted aint indieste cu aprozimafie ,re- pereie® rormale ele dezvoltérii; adesea arm amintit” ck Teesten dt relative fi nu se pot aplica cu reguleritate In orice eapil, Ar foveroare deve socati ed orice copil care se Indepirteash dela snorme" ar fi deficient mental sau anor- smal, rraimmult, arn intlnt copii care diferd de 1a medie in Ter grivesle unele trepte ale dezvoltiii (mers, vorbire Sto) Tao annmita virsth gi ulterior sf devind copii ma nu- nai normal dar ehiareu un grad maze de competitivitate. Criterii_ pentru aprecierea cresterll Crowerea copilor se urminepte ise. apreciazd prin mnsiraria Tanginit 9k preuggt In otervale regulate Tar angime ae Ritmul mediy de cteger in un- ime wate, a} in primal an de vaya 25 omjb)in al 21ea SIS wnt 0 ome) in a lea ande_viahd 10 ems a) in ar tiene Sem) in al Sea an 7 cm; ia al Gee Sten Oye curl copied raportal inre Jungime ae scum tt proportia fare difeitlesegmente ale rnp a shit Mouifiaresscestor raportrl ete un commatsecfaoue gee devine evident ia unite peniosde Bove Ge feonbit de. accelerate Csle- ma, importante Peete eae adore Ta nagere pind le pubertate poy 7 — propor rmodifictl ele Dror yeMe dimensiones eepulst In report fine alee Ss Tomemea trupebiafot (vex! ponetal 200) te neces See ca epofl captale cate Ash, ig ME ia neato Re erase ponyonaiok: oiisicealy amd eat Pare Se gdh sot Geloiy soure. yi ea osha slab ‘ile Peet ate proper ce modifies mult in perioade premergstoare pox deta yoke Te aceastl visti eogtorea rasel rele (i deck a Seti est chi pede a rte fm peeada preprint Ubertard extremitatle crete "deoncit de rapid Pte emewal de aeceleratie. In ullimit 90100 de wa ca teiite Inajrtates trlor nduetitieate, 0 mise «valor medde fungime gi grtate la cop. Eae vba de proces! eunosaut sub denumiren de yoregtere secularé" eau fenomenul de acceleratie, Greviatea gi lungimen la naylro rau modiint cen, Se ober font aap imu fan de via{d suger ine alimentat gi corect ingrijti sit mai grei gi au o lungime aa aia bonnet amare dct eet dele Inceputl tecnul- Feotrteauzal implicati n acest proves secular stat socal gi Biologie. Se si ess itregzescle realizate im alimentafia sugasiler eu determinat nu numal setderen rmortaltdr infantile, dar al un rim mal accolerat de erestere tn greulate sf Tungime sb) eretrenatandedul de vale ameloraren alienate copa wade. eciaad oh aovelerarea creterl este influenjats tn prinul rind de wrmatoarcle Valorite medii ale tndljimii sint: Ia nagtere — 50 em; la 4 an — 75 em; la Qani — 8 om; la 3 ani — 9 em; la 6 ani — £15 em. Th, Masurarea Lungimii (indijimif). Masvrares lungimil suga- rului se fage trimestriel, Pentra a fi oxacté, aceaste trebuie efectoatt de dou pertoane. In unitatile sanitane, mituratoarce se face cu_pediometrul, care este tin disporitiv format. dinte-o platforma gradat, Junga de 1m; perejiilaterali ji unul din capete sint fixe, celdlalt eapat este reprezentat. de un cursor mobil fe asterne pe pediometra wun sculee eurat, apol se agazi copilul dezbricet. Una dintre persoane mentine caprul copilului le suportul fix. Cealalté persoand {ntinde picioarele copilului st Impiedics flecterea coapselor, aplirtnd o mink pe genunch) iar cu cealalté mini impinge cursorul mobil ping la tklpi. Se Giteyte divizlunes de pe porjiunes gredatd, avind grijd ca piesa mobilA si no fe deploceze (fig. 2). In familie, se intinde copilul pe un plan orizontal dur, {de exemplu o masa po care #-a astermut un soutec. La cap gia pivioare se pune cite o carta, avind grijé ca pioioarele ef fie bine intinte, si se mlsoark cu 0 panglica metrica de-eroitorie distanja dintre cele dou8 clef din minile adul- fulut (fig. 3). Fig, §— Méguraros lungimii sugarulul eu sijatorul pangliit mettive, ee Cop Oe ee a eet ent athe naqlre, a, ocal Capi Bar aa agent in cls ne flee 08 ree oe i sua difertlor segment ale copula. Dimensioile segmentelor i nop Rees tre Pita de coll mare adult Per properiie dn ca err ull 9 couse oe provedess ca Ia rae ar erimctslo ene de Fe aerate dence doar, sare sbrl enids Tah ie erin etr al eap ua se moat tent ponglicn etek oe vosasennat sedpte Ihe 6a WT eelea erative intact tas proged meted eo DEROUE GD Qala napa fen ‘ach Salta most erin ft deena eel La opi ma Se i emfer tre caine snes expat (geo Dh et ama cel elaile ae a pantry, perme atatrl ee Fig. €— Mauace diane dite racelui. Ele se egaleazi spre sfirgitul creptetal enpului $1 coecis intl len de ote | i i Fig § —Mtsuraren perimetrelor: a) cranian, b) toracc,« 17, Perimetrul abdomenului se mésoaré 1a aivelul ombili ealsi. (ig. Be) ; ‘esitmitdpde, elativ scurte la nagtere, crese real rapid dupé virsta de 6 toni {snemaele shperioare mei mult decit membrele inferioaze). La now-nis- Int, fin medie erizontald trece la nivelul embilicului, in timp ce Ja adult thece la nivel snifizet pubiene (veri fig. 1. . 1g Citrele greutaqil corporate 18 sugar. ent orients. tive, CGeperea medie in greutate (dupa tecuporaree scdderiifiziologice din perioada de nou-ndseut) ee sain primele 2 luni — 25 gi (750 giluna); Tae In Be 8 huni — 20 grat (600 gions); Tie We bie 9 tani — 5 gt (50 oy, Te da 8 de 12 luni — 810 giei (280-300 guna). 18Grentate so dubeazd in curtl esl dea 5a luni (uneori mat devreme) ‘Un eogar naseat ev 3000 gtotdrete aproximatiy 10 O00 la 1 an. Misi varies dele aceate cite nor male lint lipste de importan(d. Diferenje mai mart indict net o deficient In creylore, De aceea copil va fi prezentat, in mod regulat, la alle de puercatura® de ia aispensaree de pediatric, pentru contrlul geeutl son ld te au, oma sm crap el potint sgl De elf ge va des urmatauret cole etn pra fund dev pai ar ae le esate capone 78 grim etn tT Pre Poni fre eate pote ange coe 900-1 lub pe Yond (00 gal. Flecare fopilyfere propria sa ert ponderaa, Nise poate vont de, supa med fermen fete "oe cn ke unt nat ~ane 0 semen pu coven|ionalystral Re Pare edia nv cap care eee sot soepede, ok care rest. cet ok mre eer! dur Mfi! sang cae pote apeca Bach SuGe" progresea Strmal fs greats ‘Un sugar care nu cregte in greutate nu este neaparat bolnay. Sint sugeri care crese incet $i care pat muljumifi cu port ce lise di neavind aerul ed ar intometai Deca cevana mult, mnie cles! oe shereasc rai mult. Altfel spo cd tofi stage fer exceptie yoer™ HH mppince,dacd i fea rant eficient ones " "a mieurd ce copilul avanseazd in vrs ecele greutatil sint din ce tm ce'mal mie Dect In prime 3 font sogarul ergo cu 150-200 g pe Séptiming, la 6 luni eregte cu 100—125 g pe saptuming, pentra ca tn ultimul trimestra al emului si progrecere nomai cu 5075 gisiptamin’. Exist mari Tuctuafit ale cresterié de le skptéming Ia alta gi eu atit mai molt de la 0 ti In alta, Pentra aceste fluctua se gasese adesea explicatii, dar In multe exzur cate dificil sk se descopere o cauza cbiectiv’, Fluctuapiile curbei ponderale nu se considera patologice, dectt dacd se insofese eu alte tulburdri ale organismuu. 19, Cint&rirea, Pentru urmiriren greutatii sugarului se folosese cintare speciale care, in afar de un sistem special de citire greutatii, sint previégute cu 0 mic tari pentra reglate, doui tije orizontale paralele, cea de sus gradati In diviziuni de flte 40 g, iar ceade jos in Kilograme, ping le totalol de 10 kg. Mai au un suport numit scaft, in care se agar ‘copilul $i care este ficuts din metal ‘sau din platd (de sfoaré sau material plastie) (fig. 6). 8) Tebniea efntdririt sugarului. Pe seafa cintarului se agterne un scutee curat gi se face tora. Se cin- Pig. 6 — Cintar pontro sugar. tiregte apoi sugerul, iar din cifra cobjimuta se scade greutatea scute- ‘cului, objinindv-so estfe) greutatea copilulu ') Condit de respectat, 1) Cintarul va fi agezat pe un plan eolfd (masuta ciald, scauin), perfect orizontal; 2) va fi deplesat elt mai rar, ca si nu Se leregleze; cind este neceserd transportarea lui, aceasta se va face cu atentie, 16 turd zgnduituri,cu eursoarele fixate in poritie orizontald, cuprinzindu-}euambele Talia euportal fix (mu descafé ) din partes snferioard (ca pe otavé inciveata), 3) inginte de fiecare cintarive ee controleazs daca este bine reglat la gradafia 0; 22 tbord piedice pe care se sprjind Lija metalieg gradal& 41 se verified dack Iiinba jet fnetaicg este in dreptal tei fixe; 4) cind cintarul nu se iatrebuin- Tuoed, oTixesad (-se asigurs) prin dispozitivul special adaptat in acest. sco wrth Spenare, elt sila eoborirea sugarului de pe cintar, se fixeuzi cele dowd tije co gjotordl. acestui dispozitiv; 9) clntarele din unitatile sanitare vor fi cue fuel derinfectate zinic; ele se verfic& periodic de citro Serviciul de Me- Tralee, La copital de orice virata se impune cintérirea rinicd in urmétoarele Efeclimnis tindroame de deshidratare aout (diaree, viraituri), eardiopatit Heocmpeneate, eiroze, nefrite, sindroamo nefrotice, copii, eu perfusie ete, ") copia peste 2nui poate fi cintarit cu cintarul de adult. Intre @ luni si 24 enh nd copilul nu nai poste fi cntarit pe eintarul pentru sugasi, dar Fig case poate fine tn picicare Jn echilibru perfect, un adult so cintareste we konnal & brete gi apot singury diferenja dintre cele doud cifre reprezinta frevtatea_copilul Dupi perioada de sugar, medicul (nu parinfi!) apreciazs tn primol rind dock piputaten individuala se Incadreach in cifrele greutayii medi @ grupei de copii cu aceeusi Inklfime, folosind “abele en valori normale de cfre care redau valoarea medie, devia siendard sau valoarea. percentiles Janeeturba porcentilelor, in care sint citite sau consemnate tn mod direct 0, Pielea gi stratul grasos. a) Culoarea normald a pie este ma; avensti coloare confirma © bund irigajie cu singe. Paloarea pielit Goats indica existon{a une! anemils persistenta culoriirosit a obrajilor poste Pisale; paloarea lobului urecbii este mnai demonstretivi. Confirmarea diagnos- tidtte! He anemie se face In laborater, prin masuraree valosii hemoglobinet. tj Turgorul, Prin turgor se infelege consistenta ferm-elastic8 pe care o are co cut de plele prinsé intre dou degete, La sugaral sdnatos, yesuturile de sub Piel onferd seneatia pluie do prospetime de reriten}& special le palare ‘G Blasticttaten peli. La copilul sénatos o cuté formaté prin cuprin- eres polit intre dovt degete te qerge imediat. Dup& pienderi mari de spi fhautelle pierd din elasticitate yy pil cutanat oe menfine mai mult sau mai vitin limp. Este un semin sigur a pierderilor grave de ap@ din organism {prin diarec, varsaturi. 21 Tonusul muscular, In stare normald, mugchii ny se relaxeazii complet. Gipresints 0 ugoard stare de Lensiune, numita tonus, Twoerearea de sTinbetina difertelor segmente ale corpulsi migeuei pasive Intimpind o usoard reaittenya, din sEpmentului respectiv, Cind fidic8m un sugar normal, Tpuckdiel de exile, el se Incordeazi, pe cind sugarul cu tonus muscular slab seGhune nici o redisten{d, astfe) ince umerii lui ured pind Je indlfimes ure- Talieh; aceasta este un semn sigur de tonus muscular slab (hipotonte). In eax {Fe torus prea crescut are loc © contracturé a muschilor, migedile pe care le {Sprint unor segmente Intimpini 0 puternicé rezistenlé. Se vorbeyte in dedkt caz de hipertonie. Le nou-ndscut exista, tn mod normel, 0, ugoar’ bi stone (fitiologies"). Hipertonia, ca yi hipotonia, pot fi expresia unei tul- ran mouori de origin cevebrala care impune consultarea unui medic spe- 2. Din fil pot aparea la virste foarte diferite. Unii copii se nase ou ‘unul sau doi dint, in timp ce a alfii primul dinte apare la 13 sau 14 luni. Din a 2 Mama ot contaetnervaile nontr, In poste 25% din sugar primal dite apare dupl 8 Ion Eruptia'nn poate fi considerata ca un reper al dezvoltari, Trebuie cunoscute Gatete medit ale aparitie: dintilor, gtiind insh ch variafile individuale sin. eonsiderabile (ven! tabelul de msi joe). TPabelut 1 Virsta mete de aparitic « dinior de Lopte neal lateral inferior Ineisvil Tater superior : 2 Hino premolar inlerior Pinal remelae superior Clans “ntenor) Canin saperiod ‘Adele premolar Tere 41 Cotes “prema superior tho46 Inal 8 hun fan 2 Lun Unele boli, eo hipotiroidia gi afectiunile cronies debilitante, tntirzie max turoren osozsd's) eruptia dentara, Din contra, o accelevare @ maturitii sche- Jeliee (on de exemplu, in cazurile de pubertate precoce) nu se insojeste de o vansare & aparifie: dentifiel, Rohitismol nu afecteaz in mod obligatoriu Aiitatea diatilor, in timp ce o eveslere- importants sen prelungitd a bilirubi fob in singele nov-néscufilor determing Jeziuni dentate. Tetraciclinele admi- strate fe mamei_in timpul sarcinii, fie copilului in primii ani de viati, Recteard din{ii, al cdvor smaly se coloreaz4 in galben-bron. Tetraciolinele au tendinia de a se acumula In toate fesuturile care se calcifica. OF Maturarea osoasa este cea mai bunt dovada a maturirii iologice. Cu toate eX radiografia osoasi nu poate intra tp cadrul examene~ Jor eelematice ale sinitatit publice gi ale fiecdrai copil in parte, ea trebuie Ainintitd, Se poate limita'la radiogratia mlinii (stinga ), completata Ia uncle Urste, dupd unii eutori, ou radiografia piciorului sau genunchiului (la suger) fau a cotului (la copiil de vitsta geolard gi in timpul pubertatii. Se depisteazd astfel punctele de osificare, care apar in mod normal Jao anumit& virstl Criterit de apreciere 2 dezvoltaril neuropsihice Iu timp ce penteu aprosiores croton sint hunte tn considerate modifieari preduininont Sabtiatives pentna evalungen dezvoltarit se observ modifictnt Pivtative gf functionale. Pentru, abordaren fieoirei trepte de dezvoltare, se Saag be urmrese organele, Sructurile $i fonebile necesare (de exemplu, Gesntiies crelerutulevesterea gi fonctille aparatalys Ioeomotor ote), Dez Ctoreh proprueisa apore nome! prin eopfruntarea activa cu medi prin Jrocere de integrave, exercigin, Invagare, cunoastere, ‘Din acesle mative, pentry apreceren dezveltirit_ neutopsihiee, intelec- tute gateetive, familia este ajutatit de pedir, de psihiata #5 de psiholeg eon eestias in peneada de suger. portcipa surorile de oerotie, Ia copitl a eaaluitats edueatonrea are un tol eovigiton, iar Je copie colar, pe Tings ae Ean profesor, intervin onganizayiie de rach din care face parte copiul couEanidayite pioniergt, LTC, chuburie aportive, taberele de wacanié, ore erese oficial su neufical ete) Ainovnish ul sniffer pe pain cm a descr Lisuiied oh vopilulnh pe dlerite eonpartimente ded iferite reaclil $i ap~ tare. Aeessla smpue a bservaren gi descrieroa amAnunfit8 cu contomnarea diferitelor trepte do dex- Soltere « copilului. Nu trebuie ins& pierdut din vodore eX fiecare copi) so dez- Yolté ca vn intreg gi cl dferitele compartimente de dezvoltare reprezintf 0 uunitace dialestict igi din examenul amanuntit medieul objine 0 adiulal de dezvoltare « eopilului, Sint necosare verificari repetate, in dinamicd, pentru ese objine un grupej de concluait veridice, necesare formuliii unui ‘diagnostic corect gi @ unor af furl ficiente. Dezvoltarea copilului a fost Imperjitt in patra compartiment Gesvodarea motrietifii, desvoltarea percepyizi, dezvltarea limbajului gi dezvol- area. coraportamentulit social. Th Motricitatea, Prin motrcitate se injelege atl motricitatea Joba, edica posta (porisia) si toate migcarile care sint nevesare pentru de ndirea ortostatixmuldi (statul in picioare) gi mersului, precum si apaczi roiviitate find, adick migcarea miinilor, degetelor, mimica si mugchii fona- Hei. La sugarul, mio, motrtltatea este primul compartiment si singuril eare este Neecesib lira timp penirs obvercarca obiectivd. Cu ajutoral acestet motricitatt Sogarul jpercepe", in adevératul sens la cuvintuluj, Iumea tnconjuritoare. Desvsltetee mototie normald este premiza pentru ineadrarea sa netulburata in medi si pentra dobindirea de experiene gi de not aptitudini. Apreciem comportamentul motor prin cbservalia, respectiv prin examenul positied tn- regului corp ia fiecdrui segment (cap, tranchi, membre), a migcirilor spon- {ane i aveflexelor, Dupa virsta de sugar se observa in plus mod in care co- pilul Sxecuta anumite migodni invafate. Cind acestea se efectueazd in condi Eandard, reproductibile este vorba de fste motometrice. Prin dezvoltarea sta- f injelege acea parte a motricitafii care serveste la invajarea ortostatis- rulu.(sta{iunee in pieioare) qi mertului. Freavent se vorbeste global de dex- yoltarea statomotorie. $5, Limba} dl. cuprinde activitatile fonice" tnoepind cu_plinsul it gigas sera pi Te Injelgsen Tbh erie, o> juntar’. M6. Comportamentul social coprinde comportarea copilulut fata do paringi frati, alte persoane (edulte sau copi), precum si reacti« la medial social, La cepitolul despre sugar am folosit termenul de contact so- get expioi at ie endl rere a Gensler ssa pret ni ie vata, G2 Pereepfia este un proves psihic complex datorita céruia, prin stimularea organelor senzoriale, copilul (gi adultul) cunoaste cbiectele, feno- fpencle si jnodificdrle. mediulot exterior, sesjzind semnifieatia lor practic. Th percepfie av un vol fundamental nu named senzafille, ct pi migostile, att cele de explorare senzoriali, cit gi cele prin care copiful utilizeazi obiectul Fespestiv. Tot in domeniul perceptiilor intra. gi procesele de diferentiere, gin- dire, memorie, cate contribie Ja reglarea activnitor. In actul perceptiel inter- Vine selechia 91 interprotarca experienfelor anterioare gia trebuinfelor actuale in velerea adoptarit une! alitudini. Cu exceptia primelor sAptaimini de viet& nu este vorba deo reacfie pasiva la exeitantis din medin, ei de regula i de un proves activ de a reacliona fal de obiectele din jur, Ci vista, perceptia se Completeazi gi devine tot mai precisi In activilatea eoncretA si de obsorvare ‘Aprecietea perceptiel ee face prin observarea copilului In mediul lui obignuit, precum gin situetii de examinare (create anome) in conditii reproductibile, permitind comparatii obiective 2. Psihologia copilului, tn ce priveste psthologia copilului zu episti un edevér unie. Deavoltaree psihomotorie a copilului este o problemi Complicats, cit multe paver! controversate, in plind desfagurare gi ectualitate. cr‘A eunoagte un copil ox ajutorsl vnor porioade (Wallon) sau stedii (Piaget) fepertoriato pi net delimitate, ar insemna s&-l studiegt Intron mod gra- {ai gr evelutiv. Decopajul vietit este 0 necesitate a spirtulut care tncearoh SE Tnftlong sisi explise: Stadile de evobuie hiologes exist itr-adovar, dar lene caraclerizeard prin diferente individuae foarte mari. Po ling faptl ob Grice copl are unchipament ereditar prop, &v inegeltali morfotunstionale In limite four larg, trebule si om a€ prardd din vedere iofluenja medi txtom (lamilio, louin}ay alimentaie, factori natural istitayit de ocrotire H educatie ete) Pe ing nite, inborn i denelarn iat tn degli ron psihice a copula, se urmacese intligenja i afectivitates. Cu insintarea in vista a copiului, metodelo st eritenile do-urmarire devin tot mai variate Smal complicate, incuzind comunicarea graf, facultates do judecatt, in- Zeon soelels ete, Diagnertical degvelsn fase gi mai ales psihice va lsat po seama apeciligtior (pediatro, psibiatri, pstholog, pedagog, edcatonte, Jrofeeor ote) Pirnpi iebute si ating la rolul de obsetvatori (ce furaizeasd Aetoie nocecare diagnosticulai), aigutind nevoile de hrand, dragoste,Ingri= {is pions. de-edvcajie alo copliiui. La copii mari aprecierile (promovare, Sompetitivitae in coneurturi ineadrare scealé in grup ete.) le face. corpal $roleearal organiza de tinerct. La coplulde toxtevistee tn ultimul Up Pefolosesetesteley censten so exeouth de edt specialist. Joc Restele. acest termen este de crigine englezi gi fost introdus in pribologhe de Catell, Este 0 prebl care implicé indepliitea une! sarcin, idodtie pentru tol subiecit extmine}y, eu 0 fehnice precisa pentru prec fash su epcay Spent aren tamer a eugt: eatal Dormite eyaluareu conoytinjelor dobingite (text pedagogic) sa « dezvolari Eeuropaihoe (texte motor, de intelgenfd, afectivitate). Talay one eh tn ear on ete cel nl tap ls so te St rae res wala ft lett ete aero naan on en cet hoe ae eae telematics Stee a ie Feet laa A en Ingelegerea problemelor copilulul basa nt gp en 0 6 ah, Cnn nadia ecies ps e t s otl ei aves ats tit conse dS ua cs eireise GBicle ett acta ta ia COS Ritarhinleet a Saat ba ROSE Ata gah a ab Ene eaten eae aha COS Spee ear ine a ey» Alt ii 1 lc sili O34 te ae ean Salina ala tlh oh MGI lt Hat pele Sage pace ea dp ul 20 login generat smamal pe ol ave tn'eele nonsse In multe gal ‘lidjiorinividuale ate copia nero actuale; ) un echitbry In edueafa copius,puntnd oesenta na aldo cunofinjo et i pe problemele de eae aie fide sft atet ofc! e)stinalaenindlldvelthi iu eer 30, Zeee reguli pentru educatia copilului, In in chejereg acestui capitol prezentam in adaptare ,40 reguli pentro educatia co- pilului* publicat ce articol de fond de revista Det Kinderarzt (nr. 8, 1879), cu prilejut Analui internatonel al copilului, Aveste reguli au fost stahilite dupa ‘humeroase consfatuiri tinute In oragul Ludwigshafen intre meaici, psihologi, Anvafiteri, suror, factori de asistenta sociala, profesori de_gimnastic& gi pas int. Eke cuprind invatamintele clasice pedagogice ale unui Pestalozzi, Frébel si Ceemy, dar sint completate cu experienjele acumulato In propria familie Sau In practica personeld. Ele au fost gindite de c&tre autori ca pentra pi- Fini st educatorii din oragul respectiv, dar ulterior societatile de pediatrie sociald au gasit e& pot i trangplantate tn orice (ard, ou adeptirile necosare, 1, Sioftiubestieopilul! Adicd sa te bucuri de el, sil accepti aga cum este, esti, si nul umilegti, si nu-l descurajezi, sf mil pedepscgti pe nedrept. 4 nu lipsesti de inorederoa ta, s&-i dai prilojl s& te fubeasea. 2. Stefi protelexi eopilull Adici sil aperi de primejdii fizice si suflotesti, Je novos chiar prin sacrificarea proprilor interese gi cu riseul proprici tale ‘8. 86 fii un bun exompla pentru eopitul tiut Sa transmiti valori de tra ditie, sf tréiegti In conformitate cu acestea, si-l Inouraje gi a Le porti eu el cu respensabilitate. Este neeesar ca un copil +x simta vista unui cémin, cu © familie unité, cu respeotul i dragostea pentru cet batrini, cu legitur strinse si sincers cu toate rubedeniile gi prietenil, Copiul si trdiascé intro familie in care este cinste, adevar, modestie, armonie. Adulteral périntilor, invidia, Imbogtirea pe cai neciniie,ebjceren unoravantaje pentru top prin ro! lait neprincipiale ete. constituie un ,model cu repercusiuni asupra profile Inf cotdlanulvl de line al jae = » ‘4. $4 te jock eu eopilul tau! Respectiv siti fact timp pentra copidul tau, #4 vorbesti ciel, 58 te joci cu el eum Hi place, jocurile Iui si le ici In serios, te fenleiceri ou Timea imagines fy 5. SH Iuerexi eu copilal tau! Sé-{i ajuti copilul eind Incearca s& partied 4s men nea, a gio lod Soy sh al mare apie bk jarticipe la treburile zilnice din gospodarie si pentru gospodarie. In timpul Uber gin wacante a4 partcipe la‘activitagie olganiaate de goon 6, Si lagi copilal $3 dobindeased singur experienfe de viafa. chiar daca suferit Copilul accepts mumai experientele pe care le face singur. Proprile tale oxperiente sint adovoa lipeite de valoare pentru copilul ue ‘Trebuie eft dai prlejl tka acumulene éxerienye propel, cian dack ent iogate de anu- smite rac Geil suprepreejt, fet de ovce priol ajonge uneor un invalid social ‘2, Sil arifi copiluloi posibiltifile si Umttele libertifii umane! Paring vor ilustza copilulu posibilitile extraordinare de destagurare ale omului, tn cconformitate ou inzestrarea si talontcle fiecdruia, In ceclasi timp trebuie sii arate c& orice om trebuie s& recunoasck, $4 respecte anumite limite in faptele sale in femile (fata de parinji si ceilalf! membrit ai familici), in colectivitate {educator invatatori, profesori, colegi), in grup (onganizetii de tineret, sport, {azul ln general in eoceat (epetarenlegior statu 9 lo conve: 8, Sie hivefi sé fie ascultator! Pavin{i sint datori s8 supravegheze gi si indrome comportarea copilului astfel nel, prin aciiunile sale s& nu gonereze asuferinjt nick pent o nief pentru alii Risplategter pentru reapeetarea re: frlilor mabiisn! La setae, vei Iteeres w& imprint reapectarea regullor prin Tredeprire! 1 SA asp de tn cop nual oprecierle pe care fe yoote da eonform gras ulul Je maturare gl propriel experitnfel Goplul ure neyeie de mult imp pin fnivat st ce oienteae in acensta hime complicala. Ajutéel et pot gi cone fv paere propre eau un verdiet nusnii elnd ei stare si dea, conform expe Fitnjelor ncimvlete qf puululad de maturare 10. Sie ofericopituint (rink eu valoare de aruintiit Copilol se Jhrsineste", ta fet ca gi edultl, din trdni care i dav prilejoles cunoasca vieja altor cament ff lumea’(serbiri de familie, exewrsi, ealateri, wacante, epeetncole, mani Festark sportive 31, In fare noastrd, aceste probleme sint legiferate in Codul prineiplitor gi normelor rouncii viet eomunigilor, ale tie echitSit eo foliste. Articelol 27 prevede uimataarele: ,Piecitul membro de. partid, fie- chrui membru UTC tt revine 6 toulta naspundere in Intemelerea relalilor de familie pe principle morale sociaste, sfec{ioni gb inerederitreefprove dintre Sofi, in indeplinivea rolului ce revine forniiel in eregterea si eduearea copit Jor in desvoltares continu a nationis nosstre socialiste. Familia trebuie x4 fle cea dintl cous Jn eave copii s4 Invete, odata en regulile de comportare in iela gi sovielate, pretuires muncii, develamental Fafa de pettie gi poper, aja de partid $3 cauza socislisinulul. 2 IN ASTEPTAREA UNUI COPIL Despre ereditate Nofiunea de viaf tmbrack ansamblul activititilor realizate de un o7ga- nism, ecliunea sa asupra mediului inéonjurdtor i influenja pe care acest me- dig ¢ a asupra crear hint, {nraturd, vila exist dele formele ocle mai simple (unele eelue vii izo- late) pn a igenanren extrordinr de complex pe cre 0 reprexintd orgs ,Celula, unitate elementard a vie4il, Colule este cea mai mied unitate « materiei vi ce poate ef existe n mod independent si Si se reproduct. Lafiin{a umend, celula este fundamental viel si constitule ppanctol de plecare a intregii existenje. Intradevar, soma sctivitaji ensam- Dlului-cenilor este tn fiecere moment necesar supraviefuiri organiemului in totalitaten sa. #3. Citoplasma gi nucloul, Celule se compune din dovd ele- mente furdementale indivisible ql complementare, care slat. corpul celular, nnomit cloplasmd i nucleul. Studiul lor 1a microscopul electronic a adus © Sumi de snformatli considerable, i) tole, Lal luopasnel set niviualizte elemestele chioetive alo activititi celulere (membrana celular, hialoplasma, reticulal Sxdepasel, rhesomi, mitoconrile, eperatol vacuolar, eperatal Gog, eenosomul) (veal fig. 7) 1) Sucleal este suet in centrul celui sau tntr-un alt Joc al citoplasmes este centrul viefi celulare. Confine clementele carecteristice ale individulut din cae oce parte, comand activitafilecelulei gl permite acerteia eee dividg in scopal menfinerl, cresteri sau reproduceri. In efara perioedelor de divin tune nuckul epate ca format dintr-an amestec de elemente greu de. indivi Galizat, Cuprinde elemente morfologice: membrana nuclesra, cromatina, hucleoll si fugu) nusleer. Cind nucleul nu se divide, eromatine formeans o ‘jen fibers forte inelleitl. In timpul divieiunil celular, aceastase conden- Scazd Intun nome de bastonage, mumite cromosomt. La eoest nivel e gisese feizii museici responsabili do comanda activitailor de sinteat ale celulel gi do transmitere a ereditail ‘ BH, Breditatea se definege a transmiterea caracterelor normale 4i bolnave, din generajie in generatie. Shinja care se ocupA de eneditate poart 23sre de el nb grec, gi naga) street armel getl tn nba gecko ae ea pe te re a eter) ci anne apertura tans eal al ee io tae tae yates ral sneer a {animal sau vegetal), primeste de le prin s&i o anumith mogtenire biolo- fied, un anurit patrimoncw genetic (ereditar). Datoriti ereditafii, doi indi ig, 4 —Repnatea whet ttc sate re ar a fms Ee CA SEAGIG Wate eel eating biggie sleet ete fant Gn al SSE SESE ee Dee teen ced eens oer ish nes spe nt oe ca ek ae te Seer reser deal fine a Toe tn, Cee eT ated slow he oe Pet Te a santana ch pov nee a soni bo ge te cop in leans Pero i oo ger cook ro Ge gene ere edi Coen ate oe ‘Pes Legiie lui Mendel, In anul 1856 — la virsta de treizoci gi weet ege ead Mendel te al ee a cea: Son aa elena mode intenlonert si nireprndl. a. laste Sar ae is artsale gare sil forize cult nol Dar, po alsurd tale Cemeniladen (amet) nt sing excep eat rst npc de vedere ean Conk exe 24 ce inmuleste Inorucigirile, extinde gi diversifick culturile, el infelege of in fate lui s pune intreaga problem& a ereditiji gi eX Va trebui so lérmureased spre a putea interpreta rezultatele pe care le obfine. Aceste rezultate fl impre= sioneazé curind prin reguleritate, claritate gi constantd, permilindusi ‘chiar exprimarea lor h-mod matematic. In ce constd insemnitaten exceptionalé legilor ly. Mendel? In prirmul vind, Mendel a gtiut sf aleaga, pentra le Inera cifa, suri de mazire foarte stabile, prezentind caractere diforentiale bine mareate: diferente de forma sau culoare ale bobului matur (zbireit sau neted; ede sav galben, do formé a teat mature, de econt al teat de fongie & tulpinilor. In plus, el a avut intuitia geniald 08, pentru a se descurca in Inbi- ‘intul fenomenelorereditare, Urebuia #8 se preocupe nu de aseménarea global intre ascendent $i descendent, ci de prezenfa sau absenja unui anvinit carace ter particular. In los. de a gindi: organism’, Mendel gindegte: ,caracter" Din rexuhatele Incrucigrilor efectuate, el sie sf extregi legi care ft permit sk prevacl rezultetele Incrucigivilor ulterioare. 36, Noi vom citaexperienja lui Mendel cu mazires ov bob i bob ,ablreit™. Prin tnerucigarea de ymazare neteda 9h ymazire Zbtretaty ee observa cli in prima genorajio toate oabele de mazare érau ne- tede, In b doua generatie (Varientele de maadre din prima generatie se repro- duc intro ele), fe observa cum seapare earacterul ymazire. zbirita", acest caracter se constati la un sfert din aceasta generatie, celelalte trei sferturi Bint netede (veri fig. 8). Ulterior alti ceroststori au facut studi pe animale (fig. 9sifg. 10). Conciuzile sint urmatoarele: — Garaoterele creditare rmin individualizate: caracteral »mazine neteda* i caracteral ,mazare zbircita rémia independente unul de celalalt; nu exist formuld intetmediars = Unele caractere nu apar totdeauna. In prima generate, In care toti indiviaiterau hibriti ymardre neteda"i,mazire zbirita", toate boabole de ‘mazare aveau caracterul ,ncted*. Totlsi caracterul »zbivcit" mu dispérase, pentru ciel reapare In generatia urmétoare: ceracterulneted este ,dominant™, caracteral zbircit este ,recesiv". Este indicat si se inrogistreze si ef s0 Inte? Jeagi sencul geestor del termeni dominant i ,recesiv" care ce folorere in escrierea oriedrei boli. mogtenite, 37. Cromosomii. Termenul de cromosomi s fost folosit pentru pri- ta dati in ancl 1888 de catre anetomistul german Waldeyer. El & observat, facultatea lor de a absorbi in mod electiv uncle substante eolorante roma =~ culoare; soma == corp}. Cromosomit sint suportul ereditajit. Tot cova co moy- ‘enim biologic de 1a pSrin{it nostri so gasegto in ou, celula primara a fieearai individ, Ps cit pare de simplu, pe atlt este de complex si de diferenjiat, Este 0 adeviraie inno a Ino slagurd gels ah co_gieenrt toate trent vanute gi nevazute, mostenite de la parinjit nostri. Odaté cu unirea spermato- Zoldall co ovat rll de transmator al pasion, funcln lor eden, ‘se termini definitiv. Nu poate fi indoiala cl rolul tal3lui se margineste In a furniza o celulé (spermatozoidul). In ceea ce priveste mama, multi oameni {gi nchipuie cd ea poate gi In timpol sarcinii, & transmit cite ceva din ea in- agi finfei pe care 0 poarta in uterul sau. Jn realitate, tneepind din momentul ind ovului a fost expulsat din over, mama nix mai poate da nimie fatulu. Ace a primi de ta ea numai hrand gi caldurd. 38, Diviziunes celulard, Exist dovd foluri de divisiuni celulere: ona normalé si alta reducfionala ‘A. Disiziunea eelularé normal (mitoza). In organism diviziunea pleacd de 10 0 calula mama, ce di najtere la dous celule-fice care posedl eceeasi 25» @* @ hr @x@*« @x® @OOOOOGDD tee ol yabict Fig. @~ Tranamiern cs are eee €é_ 05 €4_5O OO . . a eR iD 2 Peta laa fet Sane > ss vig, y—Inerucggrea une val do raxt neers x evsive (dupa Ku 2 Be ou ea una Dostard din aaa nae ‘rhitecturd intimt, acrengi fanctie gi, le sivelul nucle acelayi pate niu eredita». Acensia este ndevirat pentru o cell, un farut sow vn orpanisin adult (In eer diferitele organ sint perfec d yeniru onto weeaath role Lplicare permite vreglerea sau mieaineren integethta arganulvis Ta echimb, latom, dct se vorhegte de fecndatir, se eonstatt ch iueepind de la basa unt celulasvmanatontey ee ajunge pein difewntien!succesivey Ia ealizarea de or ane foarte diverse Divisuen chiar ete dest un pina fulanentl al amvier Fiecare tip de jesut poseda ritmel naw propria de reinoize. Su identilieat imp seraivs In destnguraren diviriunhenre dee he ledblarea to la istraboinee pein injumatatize stoculus de ctomatind (ig. 1. g 1B, Meioza san diviziunea ertulara pentru formarea ech mefl). Diferenja fundamental fats de diviziunes nosmali con fiecare cella sexual ewprin F echivalontul nei eromatide, fn cursul ferundatiei se renlizenxa seonirea diferitilor eromoseani Xi din aceasia ferndlatie va eontine un nume de pereehi de entio eu e%} al unei oelule normale (mumdt earactoristie si invariabil pentr Tiecare spec). Acrste ealule repraduoatoare iat nagtere din eelule-mge, pre te tn glanda soxualé considerata (ovar tau Lestieut}. Ele se inenulfese, apa ejunce Ia ux onrvenre grad de maturitate, snferd diviziunile cave le vor face #8 devini edule wepreduchloare. (amie 30. Constitufia cromatinel gi a eromosomilor, Cromatina si cromoromii tint constituili in’ principal din acid esas arponveleie (ADN) (descoperit de Watson §i Crick, in 1958), Aceeta are o dublae Pom ee: (pe deo parte, reprezertarea codului genetio gi pe de alté parte, Est neost cod, reglaren taturor petivitafilormetabolice ale celule, ‘Dalabvarea'cromasomutat, In Limpol diviziunii celvlare,ficcare eremosom ce dedubleart In doi cromosomi intocmai asemiinatori. Rezulté 8 le sfirsit ne MoaeGisi in presenta unor lanjuri ADN duble absolut identice eu dublul Toe ATNaL” sb tnfelege asfel permanen{a patrimoniatut genetic al unei specit TE lumvul nenumaratelor divisiani celulare ce s-au cuccedat de le aparitia sa; Jor Catietipul Este mimele dat ansamblului cromosomilor_ unei elute iA Grapul diviiunticekotage se pot pune In evident numa de perec see nocony pe eave congine nucleuL, Avest naman este caractersticHctrel cet poutell regésit egal Hi sub acecas forma in toate ceulele unt orga: pect fl Pom, eariotipul este constitat din 46 cromosomi. Acegtia diferd un vin tale gi forma (bastonage, virgule, clelige ete. th AR RE ah 4 @ Bo) OAR RR BR HAR aE x 6—7— 9 9 — 0 1 — 2 ¢ an fn ar s—% o aa Hee 6 | ae y a ‘ig. 12 —Cariotipal youl individ de sex mascain CCsomoxomii umani sint regrupati tn 22 perechi de cromosom! autasoat plus P cromuuom sexuelt (gonssom). Stugiel morflogic al acestor crom Bimi-e gormis (JopA te dupe apoia penta lor de unre) es aoe Pos lasficaren, Denver, 1000). Goi 2 oromosomi sexuali sint cae te fone reaizind perechea 23-4 de cromosomai (XX); la barbat Sima 8 omose % gi un mic eromorom Y, caracteristic sexului masculin Te capel fonmiel eluletoreexvalo, femeis fe, In snod ebligtori tn ceTlele 28 alo ropratottoare, una din erorosomit X ai perechicromotomilor sexual gale reproduction, ma om X lao jurdtate din cauleo sexusle fun ero> eae weet aa jomita. Resid ca hart xe el care deermind sezal ane eee ainda auctnd tn celal eeundat fie wn al Plea comosom X (ara ae gE mini) eon (pi et et Mi Gena Tn'ciude tatick gle microscope, fiecare eromosom este cons Ogi M tapunerea unui foarte, mare nmée do unital funeionale sone dn teat suport. patrrmonuldsevedtar, © gond eel deck ma teen mocory, cre i revine on rol preci in formarea indivi Gaur Eheare gon re fone sn de atransmiteo snurnia tisitora,og0 cum dul Far sr Be exetpins gent condiioneartculoaren neogra sau 2 at ere eels alta, forma. dreaptt a cvoiatt a nara eto, Sr iloa fen oo exist probebl nab multe wei de mit de gene repartia crac conta Gebel mu sit distsboit i intmplae pe cromosorah i Ed came gen ae Lo bine dterminat pon eromasom. ACESC mplesament poor nurmete de Toes, We Genstipul, Arsamblul genlor unui individ constitne genotipal sin. Mant etd consttat Gintren ansambl de perch de gene, ceoarece seat Ban pare. Pe fecare in eromosorait we perch e pases fn Stent focusurt gene omolooge. “i Femotip ul Nojionen de gonotip ett apropats da i iferen\ints tn ack up tele de feet. Prin foi tebe oe tfleng ancora tn ne LP Haun fadeld, Renotipal depinde, binetzielen, de BemCLP, Gra snt superpouabile din urmétowrele motive a a eae Penae wou conatp sin a nod cbligatori vail ta viru snai cut in etpeenils uy Mendel et un bob de macare hibrid ce pear aaa rere gone bir, are un aspect noted! gena’y2bIt- Set nu te ebay djl tneonunator poate faflventa. fenctipl; ttl, populatia aerzont ds origine ponesat Gus {--2 genertiy are o tlie at mal mare deni aentinye guseod?y eresent in Japonia explestia const Sn rol alt see aaeEt etme Tost do infin intogel mod de vigils sient de yara bagi. ‘Gene dominante si gene recesiv eS spoe mais ot tinct tiger esse determannt do porethe de gene, Cid cele cova gene nt ae acral porsonna respect ete homosigtd pentru ace caracte. sae ec ak siferiteyyeroann este heerosiged. Det eaifiatira ae seve dh nudist care ce de doud ort occa send penir un cara de heer ae harecige a gue care are daut fone fre pera un Cee oe eta le ancl gene oo termina un cavacte dnt st rac dE Bomura un homoge, cafacterl care se Teanufest ete In mod ivbatada cel cre eate donning! prin cele doud gene idence A ctriceind an eubiet eat beterongo, dies posesorel a dout gene itera ne Nedtesta nun una dine ele Ae ntervin nofanite de dom anja de reset orange ate mfg, vom on eenol son c agai sumrmatincatttreoanat ae Siete ie Shae 28= deck subiectal posedt dou gene sacki negri* 1 ete homorigotpentrx acest gent; chu ponte sven Gert caracterh yok ne 2 Gael thine posed doua gent yoch albus", e este homenigot pentru ncentt oot me pay ech A on ug ho ge och at wader ati enbectat posed o gent yochi meget * si 0 genk wochi abavti' ct este heterouiat US, se constald ek acest molect. are och! neg ee™manfetd deck tomoripol peterorijot — thamozgor vio] alla va of cot, ogy Kio GE rete Parsoane ore go Tape, PEcSpanS are Geowece och rege” oghi aibeestn) Gove coiitaan! 9 ,acht — Gbasrece 2Ote: baste “este Potosi Ce oe Er pore recevne ‘Fig. 13 —Diterite genotipusi gl fenotipuri posiite pentru culearen ochior rumal yaa din cate dout Sie vi furs ogee dominant cate se manifest otdeaune, chiar ind ete presenta Toirun sigur exemple. etre Saeetcae ni ee manifest cnd eae asoriatd en 0 end dominant ate ogend feed, Ea nus ales det end ene present in bs eserpla, dct 1 Pereahele Somowgae Coneepiele de dominant gi de recesiviteto se reintilnese de asemenca fn domeniul patologei ereditare, avind o mare importanta in medicing . Trans miteres caracterelor ereditare, Am aritat coum eromosomil poartd mesajul ereditar, S& fnceretm acum s8 aritémm cum 2 face (ransmiteres din generatie in genoratie ‘) Combinttlle eromosomalor stat enorme, Fiecare pereche de eromosomi este farmatt dintreon eromorom de origine matern 1 uh cromoscm de origine paternie In timpul meionei (punetol 36 B) repartitia cromosomilor materni gt Daterni se face la intimplase. Astfel o celulé poate aves, din esi 23 cromosomi, YB oromosomi patern! i 5 cromoromi materai; cealalt’ celuléfiel va avea, inven, 18 crontosomi materai §1 5 cromosomi paterni. Numévul combinarilor posibile este enorm, respectiv 22 = 8 388 608. 1) sillxajul" genelor de origine paternd side origine maternd este gi mai rare plin fenomene de sehim Inte oei dol eromosomi ai aceleiasi perechi, Cnoadute sub denumires de crossing-over (In limba englend) sau de enjambe- ‘nent {In limba francezi), o2ea ce In roradneste s-ar traduce ov ,incdlecare ‘Reeste amestecuti av loc la laceputl meiozel clnd cromocomii ae alipeso 9 ro impreunk. Se produc atunci tupt'ti de eromosemi, armate de sudura capetelor gene ole sale gl anume gona yochi nega In timp e@ ena wochi 30 rupte. Accesld sudurd se ponte face gi intre Tragmente cp apart fiecdruia di ce: doi cromosami. Aceste fenomene de crossing-over sint. 0! ite, dar plage Heafuca i nomad ly sat fast wana de leg mee este pet nylon inl dattbuia gener In ele fegie din nisK tick ng) Eten el eet ext al nse ae svt elie a fecutstia oval Srsul femiain este determi te gee ion nti oom Xe musa ate peda Semataete = niente ehh ny, ages wear ane cz oi ot atte ee le ec inion Tog’ Gizmo punta de vn ermosom X gi de un cromorom ¥ Bia! pone “in ‘ote Ys jumitate din. speraatoroie Printie a eromoson tr Finsteteus encom Ded crodaom din tal Tecan, pon tees dase smu fi feat de {Stor a unoi X ef al unui ctovnoiom Pig, 24 Jn, gs tage reparatorh Ye trol watt, emo le, Genie atl 46, Feeundafia. ge com re- ante eommintt fae cont 2uitt din sole expuse mai sos, fecunda- soromaide, ou um ovel Sermificat ia esentalica fe tui complet dle eramoxoml la om: ere matozoidchii (care contine tot. 23 te Sronotom). Se revenstienie mum Terecht de eromosomi gh natch poate ‘leva mesenste sence ceor dot pd suituitimediet dupa feeuni a anitat ei ymiivajul” gepslor in curcu) meizei face ca nik 18 nu se asemene eu ltl. Individil eae fevvanastedin unite gor aven um patrimonia geneti Se. Orit indivi este compas, hie cs, din gene ove provin ut de sa riage fhe ly tatée dat intro com ‘copie ln oensta rhaukh foe i gemenit adoring tanithi ein eo ntoes ae cea yee ange aaa eae Reaeeniaiiasanieatetraeatireeree eres See cicenait pants mane acican i eaematan ues eee adts dann avec oleae Renee eo considerare mumai un caracter dat,” Inte-o astfel de situatie este posibil s! seul ome ay ura a tra ee dean ote peu pean aati Seg ats nano ae aay Soma gy Mg Smart et np al at eae ar acer ene ee 2 Di aL le ore tn cee et — mami ests, de asemenea, homorigotd, respeciv [XN]; © end N, Mama este homotzgota ,och abastet*, respect é contin ogend a. Renin of gen ene dominant gna & Fes, 4, vadem sev fate vor fi combina poste (lig 12). -Se observa ed tlt capi (indiferent de sex) v heterorigof:Flocare din acest sop hetsronigoti va svea'o gent N. mgtenita de ah ae aah apr vepe—— wbaste)’ Gag abate Fig 8 ‘aU so gens a, magenits de a mama, Gena flind dominant foft vor aves ech neg Fufhprind gent ne sor ft suacepbil de a avea coi x oct afb ‘cle dou exeinle do ch ue sit deesebit de interesante pent ed le repreznt Susrared anor combine ae esc fw moqltinen bolo. ie vor putea set ‘noete penta a tnfeege tranemienesbollor evedivare, ©) Unut dincei dot panints, mama, de exemply, este heterosigots [NA], cola ‘rote este homotigot pentra gona moet aa) Ig 1) 2 ‘8 abverv eh mama va forma 50% din gamett ce au gens N's 50%, gona. a, Altfel sous rina leo fan din doa dea ane pean an 2 Din contr, idk va putea transite dost’ gend a Towultko a fecare gestae slat ¢ gana in doud pentru ea armaul st fie heterorigotjNa, deci pentow ea Seared ‘cit bit nogrca sl mama a, go ganst din dout pentru ca el fe homesigo. TP ‘Dac unul din oe doi paring este purtatorul une! gone dominante, existe genes ous, A Mlecare gestae, pentra ca urmugtl lor st fhe. puridtord eseteh gee Geena Pe do alta ‘pare a Constald ed un earaotor dominant, care prin doth oe og onarah abl Hera aenrlie. Tntnaeaty erp peed unt tpi beleronigti, avind deci ‘ochil neg, vor avea ia Hndul lr offence ain Gee a Uehnsie gene lor dominanth Din contra, coll care a ochilalbgtt [3a] na vor mat putea transmit det gena a act se urmareseinaintasi in cursul generafon se poata stabil ef un copil Cee age Un caracter dominant, are in mod bligatoria ee putin unit din tre para racers ore seeped ome aos pein apc ar rl oh peti ‘ctl cml din buniell copii) ou aceagl caracter dominant: Links dexondeste (Cor aio, are peed ‘caracteral dominant ese: ninterapt {2 Amal’ paving eit heteroigoi, deat purtatort a unél gone recesve. Cu toate on amindoi a oct neg, gena face {ce pola din patrimonil lor gencios Oona aoa fumal ~nasrata" e acon dominanta N.- Frensmitera lor deus pose ba rast se fe 4 modi shift figura 13, arte Deh Rip iin Fig. 19, Se constath A Ye fecare gestatio exist rei ganse di $4 abs ochilnogal (9 dat din patra situa este homorigot, dé dout on Gla. patea teens {lita sto heterouigot). Exist o singurd sansa din potrw pont eaels&aibt beh alsag An nd teresa pera ena env ‘io eet dol pirinilsint purtatoni une} gene recesive tn stare heteroxigot, deci rmascalf, i au o sahed din patri le fiecaro gostajie doa avea Un copil homouiget Penta AooesLe gna recesiva, care La menfeste cascelenl reese, 48. Aplicarea acestor nofiuni la ereditates umans. Exista © multime considerahilé de gene, a eiror actiune poate ai se exoreive fue i2olal, fie In combinafie cu gene eare actionenza asupra caracterelor diferite. Se ajunge totusi sa se pund in evidena un numar oarecare de cazuri tipi ale acesiei transmisiunt pelru pentra ea un urmas Lupta impotriva bolitor ereditare In combaterea bolilor ereditare so disting 3 ctape: 4) sfatul genetic, 2) tretamentul hollor genetice: 3) detectaren prevoco, 49, Consultul genotie, an din aplicaile importante ale tnele- gerii mesenismelor eredtajl este eonsultal (slat) genetic. Perini care Lin copil cy @ hoalé Snnéscuta int cliget su consulte ua spécialic, In cave eo privesteviscul la care se expun daci vor mai avea copit, Viner egsdtor 33 = Memo spitcare au in familie boli ereditare sau malformatii congenitale trebule #& stie (e riscuri sat pentra eventual Urmagi. Raspunsul medicului este destul de prev non aor cee traps? dupilegie us Mendel. Ingest grup, dupe Teportal publioat in 1972 de Comitetul Sinatajii publie al Consliulot Euro- pet, sint euprinse urmafogrele boli: galaciozemia, infaleranfa la fructezd, fenil- Eelonuria, trozinemia erediard, leuctnosa, homocistinuria, hipercleserolemia, otinarid, clstinoza, mucorieldosa, hiperurizemia, glicogenosele, rahitiomul retstnt flaming, dab inipid nfrogeny degenerate Napaoeni Tard, talasemia, dfictul tn glucosa 6 fosfatdchidrogenaca gi agamaglobulinemia. Din nenorocire, o mare parte din bolle ereditare au au un mecanisrm de transmilore bine definit. O boala mogtenita poate fi rezultatul actiunit mai sillor Factor, ia genetii (Doak paligenid fie mgt (lector genetic Aly feta neesiniy De exempt nal congenial de ol, ct toate ck fare tendinté familial, ou ate o ereditate bine definita; se hnineste mai des Ie fete, sexel feminin actionind ca un factor ce eaboard ,pragul de apariie" al onomialiei. Adesea, este important 68 se deseneze, chiar sumar, un arbore genealogie (vosi Hig. 2). wae a® Dowsees Orin Oiggerrage se te ta DQevnt incom D Digsitsnt OO someer’ O-Orvnrw'nonsiat™ A erorere — Wronorijet "@ torororr MEE Dauner Frumiryypenons. [13harn ~ Fig, 20 —Semne gonealogice dupa E.P. Feris) 50, Tratamentul bolilor genetice, Multe malformatit con- genitale beneficiera de tratamente chirurgicale: malformatiile inimil, buza de epure, gura de lup, stenoza hipertrofics de pilor, unele eaauri de spina bifida. Allele'se corerteszi perfect prin tratamente ortopedice, mai ales dacd sint Aepistete precoce: Ioxatia congenitalé de gold. Unele boli metabolice ereditare pot fi tratate eu succes dacd acest trata- nieut se ingtituie precoce gi ce face corect: fenileetonuria, galactozsmia ete, 7 ajite cramosomiize sint cel mai putin influenjate de vreun tratament. fn mnuiormaiile mari, pot fi obfinute unele rezuliate paleative prin tebnici de chirurgie reparatorie, ou tratament hormonal (boala Turner), ev stimulente ale sisterzului nervos. BL Detectares bolilorgenctice tnainte de nagtere ‘este una din problemele ce preccupa tn momentul de fata pe gencticieni, obstetricicni gt pediatri. S-au reslizat progrese importante, dar sint inck multe probleme de tehinicl gi, in acelagi timp, aspecte cv implica etice qi juridice, Notiuni de anatomie §i fiziologie ale aparatulul genital al femell ‘omenesc €ra restrins. In prezent, setea de cunoagtere a invins gi curiozitatea Organele genitale ale femeii Orgaacle genitae interne sint: utero, ovaree,trompele gi veginu, De fapt voginal rprenintdo legiturtIntre organele genitale interse si cele externe. Orguiele goullale interne ale Fenti nst adupostite n iterioral bestow tui, Acesta este on ine osos, lat gi atid, core are forma une pl cet sini unit ca coloana vervebrala prin intermedtol osuhuisacro, 34, Thar ul oste onganul in caro produsal de conceptie este adapostit si hranit pink la naytere, El este epezat in pariza cen mai de jos a micolui basin. Are o forma de paré turtité cu pereii gropiyformati din fibre mosealare puternice. La femeia adeltf, neinabreinati,uterul are o lungime de 7—8 em, b litgime de 5 em gio grosime de 3 cm, Portianea mai lat, miit& corp uterin, festa situctd in avs, iar porfiunen ingusté, numit col (Goa git), priveyte in jos gi prcemin& 1a nivelul boltii vaginului intocmai ca gitul unei sticle. In rod normel posijiaulerului este ager Ineinata fn fafa. In raport cv cellelte ongane afate in mivtl bazin, vterol ocupa lovul din milo, inte vezien wrk Bezinal 35 »‘nar (agezata in fat) si porfiunea terminal intestinulu gros, ampula recta 8 in spate) (ig. 38). “ee ‘Uterul este un crgen eavitar; po o seetiune varuté din fet cavitaten ‘tering are forma nut triunghi ou Partea ingusté situalt tn jos, continuln~ dducee cu canalul colutui uterin (tig. 22). 5. Colul uterin se deechide in vagin printr-un orificia numit ori- Fig 21~ Orguele eeitae tere ale tee per tine Torey organele Invecingtan an a ah SS ficiul colului uterin. La fomeile care nu au néscut, acest orificiu este rotund, eu marginile netede; Ia cele core su néscut, buzelo colului sint intredeschise, cu marginile neregulete, ca urmare a unor mici rupturi care eu survenit In timpul nagterii, Pig, 22 Fig. 23 — Uleral gravid in ‘omparajio cu tera) ne resid. 38 Pric porijia sa, uterul este bine protejat de gocuri, lovitur yi trepidatii, Datortt Lnplnsl sae cu ajutorul enor igamente puternice se aigurd Un career grad de mabsitate Un intestinInereat 1 poate deplassinainte, 9 Yeried urinard pling ~ inspoi, dar gratie ligamentelor el revine la oral Aton in aparatl do where Jnl perde eestictaten, se produce rmodificarea posijiei (eaborirea sau indoirea uterului) Uteru, alostuit din mugchi puternioi gi extensibili, ereste fn eursul sar- cinii de mal multe ori (7 or) faa de dimensiunile obignuite (fig. 23). In sarcind fre Joc ce asemenea o hipertrofiere (Ingrosore) a fibrelor musculare gi form tea do toi celule musculare uterine, In felul acesta corpul vterin, care giz- ules litul, te poate adepta la cregicrea acestuia si devine apt de ae] expulza in momentul napterii, Colul uterin servegte le Inchiderea cavitatii uterine Immpiedidnd si patronderen microbilor din vagin in cavitatea uterind 56, Ovarele, de forma gi dimensionea unor migdale, slnt situate ‘ele dovd parti laterale ale uteralvi, dedesubtel trompelor, in dout cute Peritoneshii si slat fixate de organele vecine prin ligamente. In interforul Svarufujse gaseto patru sute de mii de celule germinative, precursoarele ovu- Juluiy dia geest nulmir mare de celule ajang si se matureze numai circa petra fale: dea lungul Intregi perioade de maturitate sexual8 a femeii (In medie Geta 1Spink la 45 de ani) te dezvoltf, la intervale regulate de 28 de zie (ciclu ‘ovulatatiu),elte un singur ovul. 57.Tro mp ele sint dou formationi tubulere cu o lungime de aprox ativ i2 om, cate stebilese legatura dintre ovare gi uter. Ele patrund, de fie- care pari, in egiunes superioard gi laterala.q uterului, numité fundul uterin. Extremiatea dinspre ovar so léngeste in forme unei pilnii ou marginile fran- jurate fampula trompei uterine). ‘Sub actiuneg unor procese biochimice, ‘Svulul expulzat din ovar ,ifi gisegte drumul" spre interiorul trompei, ca gi clnd ar ti espirat de acest. 58, Yaginuleste un canal musoulo-membranos cu o Jungime de apro~ ximativ 7—8 em. El comunicd In partea do sus cu uterul, prin intermediul ‘rificila colulai erin, iar in partea de jos este imitat spre exterior de himen sau de reaturile aceatuia. Mucoasa care c&ptuseste vaginul are un aspect tncre- fit, Dateité acestei particlaritali, precm si grafie mari elasticiayt a muse lor pereelui vaginal, este posibila intinderea vaginului in timpul actului sexual gin cursul nasteri. Mocvssa vginalt ele lps de glande, totus pe euprafata ea se filtreazA permanent sum leh eae confine gucozd- Datorita uner bacterh prezente In mod normal in vagioul feimcit sisdtonse, goats esto Uansformeta (deseompust) Io acid lactic. Se ereeast astfe] tn media ujor acid, sare face innfonsiet mare parla din bacterle care patrund din ‘Martin vain, Prin sosasta este impledieata aecenslunea unor germent daundtori tn eave {aten utedins Ped alt porte, este gut cA fatrun media slab acid. mobilitatea spermate- ‘olson ete, Dect gradul de seiitate crest, vitlitatea spermatezeailor seade simter, Scar puter spune cf natura ea Ingriit pentru ugurarea fecundalil, deoarece in eureui Elelor est uriieaah ovulaic, acditatea mediulst Vaginal este setaut, tn scopul de a ‘gure slaiates optima. a spermatozaailor. Organele genitale externe sint formate din labiile (buzele) mari, labiile (ouzsle} mici gi clitorisol, ansamblul lor alegtaind vulva. 59, Labiile mari sint dovs cute ale tegomentului,cu directie antero- posterioara. Ele mirginese lateral fenta vulvara. Sint leituite din tesut Fas, bogat vascularizal, La exterior sint acoperite de piele piroast, iar pe faja interioara de piele subjire, previnutd cu numeroase glande. Ele se unese 37anterior, formind ominuraaateriour « labillor may, poterioy, Ie diva Sg Ge aman Tovmtnd comioure poteriard (lig 20). 60.Labiile mic sint situate parelel cu cele mari (Induntru, medial tgaGo acne) mts ne esa Svat wb re 1a ae aeesee arom lt ncperite fe aga exteront de pile fin iat Ele a istoband Go muebesd: Lablie mid ve Snere posterior taantes com Peal sur far anterior Se unts la nell elton In zona vestibulului vaginal se dese} oot glande math nome ponte Barthel, Bendgeld un This vseot cate in ep neti Sextet fobrfiars ence (ina fal) saeial Acti glee’ te pot intcta idattorbs (oetholint), dovennd: due: toons i tomeflave! secretin for devine pan perk pee eerie ater aes rove Si Organclo erectile stot ropresutinte de. bull easn weeante prefunda' Srsor are Tiokttaretete sgl analog cu Pon ars dae de ionotl ll nai'aiel Cl toasts sda rena de lot mes 18, Oritieluy uretrol (qeatl ue teal) eis suet pe linia mode i data GOA one ar pe oil, gn ye tors i me nul ece’o membrand,atuetd Fig 4 = Onan entatoes- yy yt dine ganalul vaginal eal seaupaigachrag Tepe alle nope oil gM Rea AE forme somilonary, dar poate gio Sk By dante tne posfoets Merbvanahintenal : aro (de biol) Te prim contact wel Rareori, Antilnese a neperforate In acest caz este imposibilé evacu- Rarer sl aeomaranly produce setenie de. stoge in vagin, nach do seme Moan caro afun pefonien chrogieut «bites Gd Pert neal este planydl care Inchide n porte ifeioa basil sicatt debe din yeh aol ace inom El inteplaegte 0 fun pean in inpl noa Date pe sal pon ata 3 iy nei a tere cau ep Unartprtel sa rae pl aa Te ra Coley &onhla vapid x0 ey alana hetinuleh pe care teral poste f impine nfo de presunen Hbedainlor. 0 rapa recent perincuel poet reparath igor pinto Talk Inarvonie Grurgleléc Dace tos, in. usm nel Papin veeh exis Erschorv a erst gs pear vegialu, Webule al Taco starve Safrurgiond nel importa 38 Jn medio, iar intervalul intre menstruafit variazt de Ta 24 1a 32 alte Ultima Wrote tn viata unei ferme! (reengpauca)) se situeezA intro 45 gi 55 a ‘Brite’ sidulai menstrual este reglald de mecenieme hormonale com: plese G6, Wormonti, substanje chimioe secretate de glandele endocrine, ajung pe een singelit la diferite organe tintd pe caro le stimuloaza. Sint ‘elangatee serie de mecanisme de reglare foarte fine. Tr oaaul erganelor #exuale, hormonii ei mai importanfi sint gonadetro- pine seeretate (prinire ali hormoni) de glanda bipolizs i eare actioncazh {i Teniefeasupra ovarelor (Ia birbat asupra testicullon. 1) Hormonul foliculostimulant (FSH) stimuleast producerea de horment catrop a thormont folicuari) care asigurd cresterca gi dozvoltarea organelor qhuvise CTemete, preeum st modificdile cicliee 1a nivelul mucoacel uterine, Hae oe ieenea, ESHt stimuleazd in mod Fitmic, lunar, producorea si eresto- roa Ceittehcul ovarian in cere se mavureazd un ovol gi In caso slot produsi a un eteogenis Chad ovulul este maturat folieulul ovarian se sparge, iar wouiul aot de a fi fecundat este expulzat, Acest proces se numeste ovulajie $Fite preduco am la jumBtatea cielulut menstrual ‘Deca lungul perioadet de fertilitate a unel femei, respectiv de le psimele mensecath pai menopeuzi, ce sueced astfel de ciciuri de maturare a ovoci- iu Getentad oval) urmate de ovulatic, cu o periodicitate de citea o lund. sei deare Gata un singur oval se maturesz’, mumai rareeri doi, rezuitind atunei ofatcind gemelars. 1) Depa ovulate, folieulul ovarian se transforma tntro gland endo- rink tmporaray mumita corpul galben. Aceasth txansformare are loc sub SeHlenca vee! alte gonadotopine hipofizare mumita harmon Ietnisant (LH). Giopul galben produce hormenul corpolui galben: progesteonu Sut influenta sa continu’ modificfrile mucoaset uterine In vedere pri- tmisitprodusului de concep|ie. ‘Autol un ciely menstrual eomportl dou faz a ace proliferating (de mavurare foliculer®) in care acfioneaz FSH cere asigord natdranea ovululuigi prin stimularea produsi de estrogeni — incepe saute mucosse! uterine pentru primirea oulvi fecundat (Ingrogarca mu- Eoetei,evesterea glandelor mucoase); “asa secretorie (faza_ corpului galben) tneepe Sub acfuea Lise dezvetta corpul galben care produce progesteron, Acest ution contioud pregatirea mucoasoi uterine In uzmitoarele 7—40 zile (ne- patie ovulutei de a migra prin tompa in uter) prin dezvoltarea glandelos ceeare oe iimearoarea cu substante fulsitive, De asemenea. progecteronal {bteguind cregtorea temperatusii hazale a femeii in momentul oveletiei. Tae tis care ovutUl Intlineste in trompa spermatozoizi gi este fecundat, corpal alien continua aise dezvolte gi fonchia sa exteindispensabilé mentinersi fareinil In primele siptamini, pind la formares placentei. {Tn cavul tn care ovatut na a fost fecundat, e) se distrugo si este eliminat. Corps galben isi incsteazi secre{ia gi se otvofiard. Sedderen eantilatil de pro- festeron este urmatd de detagarea mucoasei uterine ingrosate gi eliminarea Besstela cu 0 camtitate de singe menstrual rozultat din ruperea vaeelor ean- gine. (Gu aceasta tncope un now ciclu de maturare folicular8, ovulatie, protife- rare ¢ mucoasei gi menstroatie (fig. 25). diet dup ovulatie. 39Vipoofins — frctor! wer 0 Pama 2 cb miesAnahe B28 probieectiie Fig. 85 — Schema sinopticd a int cantina wroltersree mecosse) ering GPCL CO Ce a8 able mosnitve 1 hormonale fn cursui clelulol menstrual Ia temele (appa Dieta). 40 Celulele germinative (gametii) Vinja umand ia nagtere fn momentul vnirii celor doud celule germinetive (gameji): spermatozoidul (masculin) 54 ovulul (feminin). Prin fusionarea lor se formeasd o celul& unied: oul sau zigotul. Din aceasta celula unica deviva Hinge. vie 67. Ov ul ul este celule sexvalé femining. Este cea mai mare celula din corpul omenese (misoard aproximativ 4/2 mm), este abia vizibil& eu ochiul liber. Are » form& sferic& gi contine rezerve nutritive, care vor hrini produsul de conceptie in primele stadii de dezvoltare. De asemenca este purtatoaren caractorelcr oroditare alo generatiilor precedente din pertea mamei, 68, Spermatozoidul squ celula sexvalii masculind are forma unui ‘ac de gimilie, ou 0 lungime de 65 micron, Incepind ‘de 1a pubortete, spermatozdisii se formeazi in mod regulet i continuy tn tubii seminiferi din interiorul testiculelor. Apoi tree prin nigte Canale mic, infayurate on nigte gheme, ce poarth numele de epididim; in con- tinuare pareurg un canal mai mare §j,"In momentul ejacule ii, se emestecé ou secrofiile prostate: 9h ale veziculelor semi nal, formind sperma. ‘Spermatozoidul este mult mai mie deelt ovulul, masu- rind 65 mimi de milimetra lungime gi 2 miimi de milime- ‘tru in porfiunea sa cea mai largt, la nivelul capului. Agee dan, de eslule masculine, ar putea sisi gisasat’ los intr-un singur ovul. Spermatozoidul este compus din pa- tru paryi: un eap mare, un git sau col, o pieed intermedi ar fic coada. Seamani cu un mic mormolos. Capul con: fine in nucloul eGu toate clementele eveditatit paterne, iar J 4n piesa iniermediera gi, mai pujin, in coada se gasegte 0 rezervl bozata de substanje nutritive si energetics. Coada s2 terming printraun flagel (0 ,codifa") previrut ou cil ccare-i permit s& se migte 51 si progreseze printrun fel de serpuire (fig. 26) In cursul actului sexual, in lichidul complex secretat de prostati gi de glande seminale, aumerogi spermatozoizi Re Mederma (cirea, 200000 000—300 000 000), elaborati in tosticule, pBtrond tn canalul Yaginal, deunde iyi vontinu drumuly treeiad prin muceultayie (gierele") colului ‘uteri. Tn momental perioadet de fecundatie, aceste gleresint viscoese gi filante, cu reac slab acida (veri puncte) 88). Prin mis- cari do reptatie (Ferpuire), spermatozoisii patrund In cavitatea uterind de unde sint ,espireti* ‘printr-o. serie de contrac{ii ale mugchivlui Ulerin, eae favotizeazi ascensivnen lor gi le permite ek ajung’ pind tn orificial unde Snoop» trompa uterind, Ei depagene aceasta trecere gl continu si. pro- greseze prin canelol trompei ping ajung la ovul. Numai un numir mic de spermatozcsi realizeazt acest parcurs, majoritaten celor care au pornit in aceasta curs a fecundarii neajungind pind la capat. Se pare ed existd sperma tozoiai mai mult sau mai pufin agit, de indatf ee numal uni din ei se epropie de ovul 41Fecundagia on eaten cee ates a mail a ete fonda See HeeEGT ab hte He erat ear, Hal ne see eee thei at Mme, tinge aeentl tn, ae ‘peered nv ma te eee dW fecundet Teifeeviafin'eerun ipuemen comples care se, d0s saghtenin mut tges tae ein stele simatic rade seen i aL ofa rk ce conjart gril, Grete Hie are ee dtc te! prmutssgsened dee fone eb rr rll pin porate, are tans Tn ov eal on dh aerasfaneatan deans de cap gee: cae ep nll egy und an get telson EE eid Blea apt Retain rt eta ee ab ae a Rann espe veh etd o. Aart nfo ml, Fig, 27 — Feeundatia, migrazea tubard gi ni 1 ater; 2. pu ney seopatice, ca al dex feogngatag o epemateane 4. emma: 8. eva EAR Nee SLT toscana ean eo Fig. 28 — Sarena extrauteria. a ‘pronueleul masculin gi pronucleul femel, care contin fieeare cite 23 eromasomi. Prin diviini euccosive, oul sc temparte in mai multe colalo gi Sst mareste volumol, ‘atte timp, este impins de migegrile trompoi in cavitatea utering Gs Imptintaaet Ia ocoasa pegs note (nit) (hs, 2)" Dramel fin trompl pln in uter dureata 6-7 zile. Daok din diferite motive oul se fixeaai in trompl, te produce a sarcing extrauterina (tig. 23) 7. Perioadele do fecundafieale Lomeli, fn 1929,revista medial engl The Laneet publice oscurté oti care rezama combnicarea ‘mul jeporer, doctorul Oginot Acesta declara of reusise sf identifice momen {al exaut a tiluloi menstrual clnd avea Toc ovulatia. La fneeput, noutaten a stimit patine comentaril. Ogino ofectuate ceroetarile salo Intro seatie ehirur- gicald a ono clinic do femiei, aga inct te considera cf ele prezeniaa o valoare Timiteta. Rezultatele fiind objinute gratie observarii unor feraei bolnave, se Dinuia c& ele na putea fi valabile la femei sindoase, cu functit onganica normale, Clteva luni mai tieiu, Venea 0 alt comunicar®, din Praga: profe- sorul Hermann Kraus reugiee ji el sX identifice momentul ovulajiei. Desi Knaus ou allase de cercetiriie mediculai jeponez, rezultatele objinute d= cei dol savangi crau identice. Logic fecundaren nu poate avea loc dectt in momentul elnd ovarol a produs giespulaat un ovul Jn stare de afi fecundat. Posibilitatea nel fecun= Sari existd alia vreme clt ovulol rimine fecundabi Dorata de viet a ovslulsi este scurtl. Ajungind in tompa } gisesta proteine 4 alte substante nutritive, care-iformeaza.o membrana protectoare ‘Keeasta se Intimplé probabil in timpul primelor 24 de are dps ruperea fois. isiot ovarian. Teoretic, femein nu poste fi fecundats decit pe parcureul @ 24 de ore din intreg cilul stu menstrasl, Se admite, ca o evasicertitudine, eX ovulal nu este feoundabil, a femeie, decit intron interval de timp foarte scurt, probabil nurmai 12 01%. Duck ttle focundal, piere. Pentru ca focundatia s8 aiba loc este noveear ca sperma: {ozoini #8 #0 pisoased in jurul ovulue Daci se admite aceasta promis a viabilitagii sourte a gametilor (ctteva ore ovaluly 2X24 ore spermatozoizit) #i dack ovulatia ar avea los aumai Inte-un intorval court, do olteva zile, in porioada dintre 2 menstruatii etunci coabitarea ar fi aptd dea duce la fecundare doar in eursul a oitorva zi, din rjlocul cclutui menstrual; femeia nu ar fi fecundata deck. in cursul color 2 tile ce recedx ruptura foliculului; in toate celelalte zile, fecundati ar fi exclisi. Healitatea nu corespunde Sas intea total acestel coneepiii. Dificetatea rexida im aceea c& mu se poate determina exact momenta raperi foloulului gi al elibergri ovolului. Se ste bine o& ovulatia are loo, — penta wn eicha do 29 ile — intre a 12-a tha Leva mia cichlut (deel © perioada 4e'5 ail}, Dar numarul silelor tn cursul ehrora fecundatin poate eX se produck se ridit in relitate Ta gapte,intruct tebe socotite gi cslo doug sile tn ca spermatozsit ramin apli de fecundatie. Insemmarea precisa menstraatstlor relevé, in plus, Ia aproape toate feme! ide 1-2 zile in durata eiclului, ‘doses chiar do mai multe tile. Aceastddiferen}é de duret a ciclului nueste fara {nfluen{d asupra momentalui preci al iberdra ovalului. S-a steblit ca exist 0 strined refi intre maturatie ovulolu yi aparijia menstruetiel urmatoare, Cind cicluleste mai curt, ovulafia are loo mai curind, iar cind eiclul este mei lun ‘ovulatin ee produce mai trio. Sarcinile repetate, alaptarea. svortarile, boli T Kywake Oxino (18811 im, 1978) obstetrician ce a pus la punct gi o metods operator personals in cancerat ulin, 43rave, avrmenajl fii, ile enervile,emoiecatorile, varie de tims screennames eh Pe Prey oea e iere abr240 dean, modifceie cielo eurvinfar8 reo femeie care Gert Re auih ek dveninere uel fecunde la ere abepte Be deat considers er ctr et monstr ual, Pentru femeile care au menstra- til eeuica (lead te 28 desl so posto ute eb Tecundayia 2 56 poate Mi ela (cra eee care urmesaa imediat dup menstraatie (pin la fpronipete Tal) Se iw acl en mons 0 SR e Jen gesioula de vefecontabiitate fingiogict poste fi sta tele cy ost do 27-29 dene Hn and aon, Ks re ra ec rgea anu clon menscual peo perfoada de cel petin an. Faense tale frule, Incas de cily shimbstor, se teade 19 in Sit oee met cl i 12 in ifn cea mel mare. Exemplul Az Gietat Se BA 39 ates 261955 29-12-17 este pond dina Sa pink ina 12h Exempla! B Ciaal Se Sg ile: 27-198; 901218 Feeunde(i este psiilé dina Sve pind in 18a i Ta Wacuraren tomperaturil bazale (imines, la resi ain any "Gant eo ovtleia temparatore bazalscreste cu 48 divistuns (BREA oon wu tamper basi de 388°C 98.C) CEE Garata de eojane a conpull puben, pid la apartie vrmatearel mer- ionoliel de ncatesteriy fcundat ent prestic impestl Inee Tritt a ders is fe oreperee Temperatant beste. Perionda opti peotra age ate de 209 tle nainte qi 2-3 ale dopd creteren temperate Devale (ert fig. 28) ne m6 a a ne ae = bee spore TEE : as (prem tore nans — portnas oatind erty cura Coveavaratis ev este erin (Yocuntiste proche. nposibi ‘ig. 29-— tlete din viet ovelatoria in care este posbils feeundati “ Migratia tuber a oului si dezvoltarea sa pind la nidatie 28. De ndats ce ea produ fecundatia, $n ampula trompel uterine Ince iniunen uli. Dupt civca 72 ore prin divisiuntsuccesive, oul are aspectul unei sfere formata din peste 50 de celule inegale ca mirime. In interiorul cesta Inepo iferentiereeceulolr. Celulele sitente in interior formoan& mbviaitasal Gngurelo din core sv va dezvolta embrionsl 9i sacul vitelin, {Gr din cle ayezete Te perifere resulta cofoblastal (care wsighrd motrijia enn: BrionuhigifisurenIvi fn conan uteri) “Cinco grain tbr oa Tn rue de 3-4 il strabate imps, Dack migratia a produce prea rapid, oul ajunge tn ter Inttan tau do denvoltare prea precace, nu se fixenaa gi ete eiminet (evore Snaparent). Prin vontinuarea divisiunioreslulare oul ereste tn volum. Datorita eres- terii mal rpidee srofoblastulh, intre acesta 3) embricblast apare 0 avitate, Plint cu unlichid notrsiy. tn acest stadiu eld oul are espectul unei vezicule Fee numeste bletocis, incepe nidagn (in a sa a 7-0 2i de Ja Fecundare). 7h, Nida in, Datorita enzimelor pe care le contin eellele‘zofoblestu- Jui, se produce 0 erodare a mucoase: terine, Din oatulele stratului pevferie se forimeeta nite prelungin (vilostti coriale) care se implanteaz& in adineimea rucoose! werine. In.a {2a 21 dea fecundare (eam ia momentul clnd ar fi lrmat 0 n0u8 menstruatie) blastocitel masurind aproximativ 1 mm, inc jurat do vionitati, na ingropat in mvconsa uterind ji inceteard de a se hréni Gin rezerve propri, Pind integreterganic in orgonismul mame incepe $8 fir hod e acetta pln fa sft ars Anexele produsului de conceptie Din vicitile coral care tint Indrep- tate aprepastele tein tea forme placer tar Viloslgple din porte opust ee eofiand ih decors. ceva’ septacnni (i. 20) “Placenta, este implantatl prin vilontdjie slo (ca nigteradBeini). In gros thea mueberel ulsrine. Ea. tndeplinege pe Tinga plat nutriivemetabolie qt fungi Ge andl endoesind, producind.Bormonil (et Gone, progesteronal, gi hormonul gonado- top tana eure” atighrd edaptares ores: nlemnsful meter le soveinty ereyeerea muy thiull warn ler Sehimbul de substan tre loc le nivelal membranel, placenta. ‘Aceattd mambrant, nomitd batietl placer tatty desperte singel circulant al mre! de single fea; ar porate eghibul de sub Sane gd gare? Substanjele mutstive 4 Ohi ipo Boag Th oy — rota pet produsele de degradare ale motabolismului is. 99 — Dezvoltarea placental tn Eopllulal int tranaferate tn aingele matern, _, pomele Séplamini de srcng, Sopralaa vilostilor corse. la ple cet A EL conta tatrd este do ita Yam? (unt doi mai mare dectt suprafata corporala a unui adult), Catre_sfryitul 410 ori mal mats ane forma uml dise'cu un diamelrs de 16-20 om, 0” Bro Sine de 13-5 cm i elatdregte 500600 g. 76, Cordonul ombilioaleste alcétuit din vaso do singe core due singel fetal Ia placentd artere) gi adue singele bogat in oxigen #1 substante futstive Je fet (vend) (fig. 31)- 77. Tnveligurile oulut (anexele, membrancle). Punga annio- tied (pangs apelon), formata din douk sieaturiy Inconjurd fétul ea o manta Fig. 81 — Placenta la tormen gi cordonst ambit sow protectoare. Ea tmpiedicd patrunderea germenilor in cavitaea tern, prec- Ey went. Seorets un lichd (lehidul amaiotic) core permite favulal mek {ston il protjeagt tmpotriva eventaalelor traumetisme exercitate asopra Shdomecull ferellgravide gh ealgurd temperatura constant TE. Lichidul emaiotio (in. cintitats do 5001000 ml) sate Timpads tn primele luni de sorcina; mei trai este wjor tubbure 4\ confine Calute decouasmate. ale pili fatulsi, eerntz eageasa, Tire de pir '(lanugo Sia Ge dius grits urmede"proteine, Vormtz casese fste tn. stral {hisoe caro sooport pioen feegili a vopiluiel gio. protejeasd’ de macerare prin lichidul amniotic, Dezvoltarea produsului de conceptie Este imparfiti in mai multe stadii: | 79, Blastogeneza cuprinds perionda de divisiuni succesive ale oului pla la diferenfierea trofoblastului gi embrionului, Este Incheiaté le ile dupa fecundajie. Tulburdrile survenite in acest stadiu rint urmate de avert spontan, adesea nosesizate de femeie, manifestindwse de cele mai multe On ca monstruatie intirziat&, Numai femeile care-si masoard sistematic {emmperatura bezala pot constata producerea avortului. 46 80, In stadiul do embriogenoz. (séptaminn a 2a—a 10-0), din trofoblast se dezvelsé placenta 9 faveiqurile oul, iar_ din embeloblast mae fori vitonelorongane. ta singitul hnit 8 2¢ erabrionol ja 6. form® umand Bercapul, proportional foarte voluminos, apar sebifali chil nastl, urechile Pornind dela trunchi, ie Ia suprafaa formafioni eave se vor transforma fn membrelssuperioare fi snferioare. ‘Achimnea unor fastori noeivi in acest stadin poate provock avortul sau Jesiuni alo enbrionulu (maformafi, embriopati $1. Perioada totals precoce (siptémina « tt-a—a 26-0) est sadiul'n cae Ip Socap activitnten diferteleorgane gi dezvolta sistem smorcular 82, Perioada fotela tardiv incope co siptémina a 27-0 gi dureazé pint la nagtere. Patul Ii dezvoltt in continuare formele exterioare. Dupa 20'edotamin| dexvoltarea este in mare incheieta. Depunerea de Yeout mutcular igrisos duce la ereyeeren in greutate; are loc maturarea diferitelor fngane $i siteme. Dupé 24 sbptimini fatal are fanse ereseate de sopravie: oie. ‘alorto normale ele erepert tn groutate gl Tungime tn fonetle de vista gestattonala |dupi A Dodndor gi. Fema) i : Porte Vib, raw VC. v, Grewtate 20 ile 15 mm, tian Pom (VL) flank 4 imma (VL) Fant sem (VG) Sian Dem (VG) soem Bont s3em VC) a0 em 150 ¢ 5 unt is em (VC) 2 om foo g Sant adem (wey at em 1000 3 tan 26 em (Wc) 33 em 46.000 ela a0 em Vic} em 2200 & $ tank dem We} Soom 3200 NOTA: Giro stnt apreximative. Legends “V. = veriex (crelerea caput) ye = Yertoxcoecis Vin, S Yertactaton (caret) ‘Vib. Z Yertoctombat (essdurd cavdalt a embrionitor tne) Factori care influenteazi negativ dezvoltarea produsulul de conceptie Numoroase influnte nosive sp pot riaftings asupra embrionulut sa favulot duchnd ta lesiuni morfelogice anomalit sad alformati) sa Bol intravterine 89, Bletu acestor noxe in primele 3 luni de sarcin8 este cunosout sub denumirea de embriopatit. Se cunose in prezent date sigore privitoare In ergonsle aectate in coreleie cu momentol (ca perioada) ln cAre acfio= neat difere noxe (lig. 22. ‘Apatifisembriopaiior poate fi generat de patru mari grape de factri: ~infetlle vitae (rubeola, polfomielita, gripa, herposul, hopatita, parotidita epidemic rujeols, vaicela, 47— noxe chimice (medicamente); = razsle. Roentgen; = tulburdsi hormonale 1a mamé (disfuncfie tioidiana, diabetul). Bxempi clas de embriopatio este constitut de sindromul Gregg seu embriopatia robeolica, In discordant cu benignitatee boli la gravida, rubecla genereak le erobrion malformetir grave ce electensé diferte organe, In Za Zar 2EEPED Morental fecundstiot * ? eae are Perieede oe cesvoltsre fo siziioin” Big, 52 — Poenentar schematic a periotdc sn care ge produc diferite anomall sau ml formal (dupa K. Dieta} fanctie de momentul cind s-a produs infeotia rubeclied (cataracts, malfor- mafit ale inimit sau creierului, surditate, malformatii dentare) (fig. 33). rei sot tmptetite n een ce privegte procentul etectelor malformaive ale rubecel inte 2655 9 OOS) Mn presente adminiteensa gravidelor bolnave ser antirabeote care se istabute’ prin Tospretiie aanilare de stat. 84, Fetopatii, Dup&3 luni de viata in- trauterina, organogencza find Incheietd, malfor- mafiile devin mal rare. Factorii nocivi'eare pot feofiona asupra fatului uman sint: i (ifitieul congenital, toxoplaamors, Tisterioza, hoale incluziilor citomegalice, tubercu- ~ incompatibilitatea Rh sau de grup san- guin; ‘ intoxicatii (oxid de earbon, alcool); ile = ,bridele amniotice* — sint bride aparute i pe inveligurile fotale in urma unor provese infla- matorii gi care pot. determina stranguliri sav Emb amputatii la nivelul extremitatilor fatuloi; faerie aspiratia de lichid amniotic infectat (pne- SolHtMS SHR i SHIRE! umonii de aspiratie). Fig, 38 —Embriopatia rube- 48 Sarcina normals orice fensie trebuie si fia ecnvinsk ch sarcina (starea de Ia fecundatic pinata austere) este um fenomen fsilegic. La maren majoritate a femeilo, rg Jacana on arcina st to desfigenre 944 se sdvrgensckfir& incidente, pa lofue sccenard o supravegtereregalat 9) atenté, materilizats prin sea aioe, de hiborator mr printro axistentacompelenté iy moment aaa pene copittul Medicel, moage, sora de ocrotire, fii, overdgit Te ie dati tn acelgi timp, a ereeze 0 atmosfers favorabil, care St imprine named eat sh optimisin. Te ttul osha, gre pentru erotiren mare si copula este Loiferat sie eee ee eee Ocrotirea mamieé gi copilului este 0 probiemd de stat in fara roost 85, Rducafia sanitard, In cadrul dispenserclor medicale, se conganiteust cureurs penisu viitogrele mame cu scopul de a le oferi notiunile secerare despre anatomia, fizclogie organelor de reproduecre, despre evolutia Ronald womplicayile’ sarcini, Tnijierea medicals cu nojiuni stiin{iice Pitetard abit gregelile de aparare a einatayii mamei in devenire, cit a eopi Ii care cate asteptat; in acelagi timp se Inlatura Leama in fafa necunoseutul Ga obiprust cu eititol sint dato! #8 urmArcaset tot er se serie despre sind Cater edceaties familie in general, pentro a se pregéti pentru nove situafie Sn care # vor afla in curing, ‘Tn timpol aareinii crgonismol matern este supus la numeroase modified ev scopul de n crea eonditioptime pentra nova fringd in devenire, Nu rareori Cle reprezinth @ suprasolieitare Important pentra gravidé. 86. 9 primé porioada — pind In 16 saptimini — este perioada de instalare a sarcinil, in core gravida are grofuri sau virsAturi. (ce survin ds ebicei dimineafa), repulsic fala de anumite alimente sau devin {Cupetts")imperioasa pentra altele, Unele gravide au tulburdri circulator sau modificdsi peice. 87. In perioada de cehilibrn (de bine)—de la 17 1a 28 sipti- mini — tulburirile diminveaza sijeau dispary gravida este echilibrats psibi ‘8B.Stadiul de solicitare, incepind cu siptimina a 29-a pind la naglere, s¢ caracterizeaza prin diminuarea capacitsyi la efort zie.” Prin Cregerse dimensiunilor fatulu, organcle vecine pot fi comprimate (vezica SIRES sitcatinal gree) iar coloana vertebral este mult solicitata. Modificirile ce au loc In organismul matern 89, Hormonil: a) Gonadotropina corionied — este produsi de celulele trofoblastula le putin timp dupa nidajie. Rolo) sau este stimularea corpulut galben pentru menfinerea secretiei de progesteron, care la eindul tut asigurd Frontincea sarcinii, Gonadotropina corionied poate fi pus in evident in tring gravidel dupa 36-8 zile de Ja ultima menstruayic, rezultind un test Imunologie sigur de diagnostic al sarcinit (testul gravimun). by frogesteronnl este sceretal inigial de corpu gaben ovarian, apoi de citre placenta. Prozonfa sa este indisjemabili pentru evolujia normal @ 49sarcinit. Pinte altele, blocheari contracilo uterine si asigurt co funcia placentard sa fie optima. vee ) Estrogen sot produyi tn prima parte a sarcinil tt de corpul geben, iar dupd 67 atptamin — do placents. Rolul lor principal este accle do" ¢ sipura cropereasdeovatd a uleflul, aalnilor, daria atu Piaceta gi fitol conitaie aga-namta unitate ftoplacentar, ex rl rogla tor in protuetia de estrogen. Dowarea hommoniioreseger In na gravidel constitu un crveiy do aprecere a foncteiplecentel a doevoltard feta, Sciderea brosch a etrogeion ornayt repreahita un india e8 acces uni tate este porturbats- 6) Hermon lactogen placentar uman (HPL) influenton erotere fato- Jui, Apate tn sora stoguia al geavidel dopl 8 siptamint de le ute, mon Sole fy parle ereren diner plc, Vale ct fare pretintt'o scadore brosot aw semnificatia taut His ponteu cpl (ae functie placentara) Bera €)Oxitocina este produss tn ganda hipofied gi stimuleaa contractia mogchivhut Uterin in timpul sarcinit 3f-nagteri. Protucia precoce a ecestor Formon poste deslanga 0 nagers prechaturs. Dupd nagter, rolul acest hor” mon este de a simula produelia de lapte 9f golite ialo. 90, Uterul crete prin inmlfiren qi alungirea fbrelor_ muscular, a sate de tinge ee copula greviatey 80 (lead Regravid) ajunge la ciren 1 O00 g In siyital serch Pe Tingd adipostioa predusului de sonceptie utero i revine roll de a expuleafotl prin cone ati musevlre prternice in momentul nari 1. La sive? vaginulul te produce de nsementa o crogere a amir’ he where 0 fre ou eid core asgur dltrea oreapuneltonre a canalulsi vaginal In momentil expulsiel (nagtens) cope fotee Prin inmlfitn.vatelor devsnge, mucowta.vagingié call wtodn caplid oculonre vislnee. Dupt primele saptamint de saring gpa osoungere Saginaléelb-glbuie care persita opre-mnaren,neplacere a gruvide) pint In momentul napteri, Aceardscurgere w expresia vine congestit a orgenelor genitale moh infvente hormonale. anett SIMU ovse in vlum determinind o sezate de tensions wjoare WS. Pielea si fesutul adipos. a) Moditictilo de plementare (euloare) piel sit variate. Se observspigmentarea brand evareclelor rarer « onganelor geitale externe,» egivni perianale i uneor acca Calor pesteperaterh La 50% din geavide apar péte pigmntare ye frunte gi nos (,loesm&")- a tom Ga fn desi ncete pote epar mai dev det I ele rune poner la soar le accentueasa. Acet elect cosmetic devapreabil, dispere dupa nagtere. : i v) Vergetuile stot strialii rorviolaese care epar in ultimele luni de sarcing, datovta intnder i lest fibrelor elastice de sub piel, Fegate de factor constitutional 31 hormonal Ele pot ft localiaate tn regionee abdome. nul, pe coupe, sini sau regime fesiert, Dupl nestere colortia ler dispare, dr maaificar’ pels perita (triurl albeit}. 94 Greutatea corporala, tn curnl unei sarcini normale cre teres fa grevate este de 10-12 gj € determinats de o components fetal 50 .na materni (tig: 34). Cantitaten totals de Hichid eorporal cre, tn con: UP normale, cu 7 lis Acumolaren vibill de liehide tn oxces (edemee) fepresinte un fenomen anormal g) trebule semnalat mediculu De Inima gl eireula}ia.stugelui sint supuse unui ofort suplimentar considerabil, carla organismul li Toce faja prin adaptarca treptata e puter de contracte a inimi (cu fiecare bataie a inimii este timied in base o cantitate mai mare de singe). In condijsi normale valorile tensiunil ale VMenorne mavtenne A Mabie te Jesesir! a | Sge é ar, viv 4 Veit glocentr 2 ita etatvitie 00 90 go Weezy Fig, 34—Cresleren in groutate in timpol sarcint anteriale so modifick nesemnificativ. Conetatarea unei hipertensiuni arteriale impune supraveghere medical atenti. ; 6, Panetia respitatorie trebuie sé asigure scoporirea ne- or ereseute de oxigen. Se constata in timpol sarcinit marirea volumului respiratile. In utile toni de sari (greatate ta vestigial) deoare f fis diafregmol qi joneani amplitudinea migcdtilor plaminului. Ge dodifiearile tanguine. Cantiatea, (volomel) totala de singe (novent! 5 lite) crogte in timpul sarcinii cu aproximetiv 500—4 000 ml. efnsla ce realizcaad in special printr-un efect de dilvare (gcumulare de Hiehia) care esto trmat de sedderea nomérului de globule senguine (in spe {lobnlele royi, ertroite), Se gti eX in eritrocite te gseste plementul "heme Hlobind (718) cave asiguré transportul oxigonvlui Gndispensabil pentra te fisetia® gosunupiles) gal biowidulat de carbon (rezultat din ,arderile* ob au fee in diforitele procese metaholice). In mod morma) concentratia Hb tn Angele femeil este de 14:22 g% In cursol sarcinii se produce — la 70% din gravide — solderea velorilor Hb (anemic). ‘Tratamentul cu medicamente Sohaga de fier, Fecomandal de iedic in ascmenca silat trebuie respeotat u rigurozitate, fh careul sarcinii se mai remared cresterea coagulabilitatii singelui, sed- dorea tendinisi Ia hemoregii. 98, Funofia Tenala oste amp rea unor eanlitali miei de albumin& gi glocozd arcini se obsorvd frecvent, mai ales la efort, dispnee ce uteral marit de volum impinge in ificeta in timpul sareinii, Blimina- a sfirsitul sareinii este normalé. Supravegherea femeii gravide si ee banuinsed o& fn urmi cu 2 stip- ‘pi oceasta se instaleaxd alte semne ile legate de saxcin’ sint bine defi- ‘er specinl penuru fiecare femeie. In general absenta monstruatiei face taming & avut oc feeundatia. Putin du care intros aceasta rupodifie. Modifica nite dar variate qi presint& adesea un carac 5hOrice femaie gravida este datoare 60 se prezinte la examenul medical pentr confirmarea diagnosticului $i pentru a fi luata tn eoidenja st urmarité competent periodic pe toaid durata cxlor 9 lunt de sarcind. In eatul unei sarcini cu Hise" se ¥or lua masuri speciele (eviden{& speciala). 99, Semne de sarcind, Pentru ca orice femeie aA fie informatd ‘supra semnelor care confirmi 0 sarcing vom prezenta mai jos criterile de diagnostic. Total 2 Dingnostieu de sre Sonne nesgure Senne sitwre = sbsents_menstratit = misuraen,temperaturit banle S eaitin mina = West pectin de sercink oiiart ‘ale apetiteat = ines ita = iene rom pacdeeaconsen. palptes sor ptt eft —hniclea de volum a abtomenatsi = sseultara bataior inl eta —vergotin! Sennen strctorior fetlo prin ‘chograte —Iregstraea actviiilexedioe fetate pan BCG. Din tabel resulta of o parte din semanelo incerte de sorcink pot fi sesizato de tneagi femein grovidas © mentiune speciale am yree eb facem privitor la aheenja, menstruajicr care nu e intoweauna semnificato’. pentra 0. sarcind, Ee poate fi determinata qi de o tulburare hormonelt, 0 boall debiltantd tau vo tra pies peri Clad ebenfa mentale dati fltor cauze, ea poate fh declangatti uneor! ou preparate hormonale, In sarcina incipienté, menstruafia nu poate fi provocatd eu ajutorul unor medicamente, Chiat in omental nideyelmeieamentle no, fot decane menstruafie. TTentalivele de avort ou diferite droguri(chinint, preparate hormonale, extracte sau jceaiuri" de plante etc.) sau manevre mecenice locale de foarte freevert 1a aparitia'malforma(ilor 1a copl eau la adruncinarea sink AAU fomeli (perforaree uterului, Tezaree ficatulai, rinichiulu, steritate definitive ete) In timpul sarcinii nu mai apare nici o mensteuatie. Se sie ef menstruatia este expretia singerdit periodlee a unui uter negravid, Totus In. prim Toni de'sarcing pot turveni singerdot foarte mick in jurul datelor probabile slo menstruatied (false menstrutil") {urd seranificatie patelogick: Uittrior orice singerare din timpul sarciniitrebuie consideratd potoogied. De multe al sate. pmol somo pentru. un avon. iminent ‘Mésararca temperaturis bozale, factueta corecl, poate fi consideratd 0 rpetodd del’ pentey constataon ssi, Mentineten tomperntn barle feate mai mult de 16 ile este primul serm sigur al uneleareini foarte mich ‘Aceosis cunoastere timpurie este tld pentru gravida in vederea evité ‘unor factor! novivi ce ar putea action asupra dezvoltari produsulul de con- ‘eptie (medicamente, vaceinari antiviral, expunerea la Taue Roentgen ete.) Figura 5 ilustreazi instalarea tn timp a semnelor de tareing. 100, Bxistenta sarcinil trebuie oonstatats de me dio, La 6-8 eiptimini de la dispariia menstruatie, femeia este datoare SK meargi le medicul obstetricien, singural in misurd 28 confirme existent Ssarcinii, Acesta va face un examen amanunit a) intregulvi organiem 91 inde Sebi al organelor genitol. In continuaze, contronlele fegulate vor oferprile- 52 jul medicului s& dea sfaturile necesare gi si verifice dact sarcina evolueart ermal. vomgL. Consultafiile prenatale au scopul de a ssigura wjesitgurarea sarcinii 1p condiii fiziclogices sesgoranen, ae complet « naptent 9 Ia Zderveltarea unui fat 88 i iderate este depistares pre~ Prima condifie pentru atingerea acestor deziderate este depistares, pre cove fiiuwen in'eviienyé a gravidel inc& din primete sfptaraint d a Faews remeron Bare ote ae grmititte pas ick osente menetreti larsdton’ motioae Mocttits oe gia Mcreorenee cline resent oto dcrinkelee corte eros ohare! éueatonne outro alti E leohegneé) Prima wipes Patore worries abctimenitn’ |escutaree aon cortice fev Siem ob fe whine menersoerie Fig. 35 — Trstclorea in timp © sermnelor de sarint. ace A titans Ee ape teritorial), obsteteiianul, elf! specaligti inte- scene ad clase Tonk do trend ~ sve do oobires nh eviden{ realizar cuncet Jihad, lavera se defovorel se vor nota: greutalea corporalé, ten mnasimea uterului. 53a) In legaturi cu familia: tuberculoza, diabet, sercini gemelare, avor- Fig. 36 — Pelvimetria externt se efectuesad ou ajutorat unul con as special Plvinetia inter to practic prin tayeu vaginal, stablind diamotrol enter: posterior superior finerioral mica bask Se ndeass oat Stone tou te plrflce mel din nocnsd septine De asemenca, medicul va controla funcfiile generale ale organismului femeit isarcinate, Deaveltaren fitalui neeesia us mame aport de ence itv avpanee do voproducoroineegonganenuh reba ke wo ase ia ablgeit cis Bnce verb dech'do's hyerfosehe ar wreratinete eee unui efertnoplimentar a eae pot face fe smd te Se Se Din acesto motive est indicat print alte ca prima treed ee tn Lnerefe,uvind tn vodore ck un organo isk? pone Sevetae fine dict ponte tanuformtrd dntre ode mat taporente. Chee eee a Hoar iroplcg, do atemonea, man eliiae! fr pe hank deeguaty ey ca ecare cop uno fa oni ate in patel na Bisa 105. Bramenul genital trebuie elects tn ori gravid de ‘oplinesed examonoh local. Pin th nega poate Setcopen Sakshi ‘terlu,trompeor, ovatelar ca ale usinului. De aeenenea sone ae 54 colstut erin. Detchiderea interpestivi « éoluhiifmpine amomite minus {erapeative " Meat camene de Laborator: La haren in evidenty a graviei stn nee ite elec RAN. Dy teens ural aa ae ratio szamenatseestit voginele (Papaniclaty exsinensh_ pentro Trisko- Fronay enue otc), la urmarconstatarijor de Inexameoul obieelY medical Fee tor fomel medial porte nice onele exemene suplimentare de Fae ss homaerama, contol perdi atentaniserertae, iearonisgtama i ferpeiie cu. boa te inimky drterminareagrapud san eee etertal Th, rel antcorplto, ivi st proba de tedreare stn aback yfecusitesunpiiane dt diet), Caamene iaenice (in cal onor Bote fat tau de rinichy te. . Pati ovcrien tetanosahi (fe mamas ta cop) ix tuna « Vien se etstgun ese eu royeccien) anda ee ‘Boumonal rales exteToosit in preaent nomad Sn eazuri speciale, de eqrcks celle fatal in trimestrd 6 Ilea de arcing, otra stables Ghnensfunlor i conformaiei bazinului, pozifia fitukui, diagnostioul de sar- cing gemelaras ° : WO tere de investigagit moderne vin ost; in ajutor redicui pentra wematiren evoutei sect #1 dingnostical intequterin al Sor enh sa"ewonge fae ee a) Betograin Toles alteanetcle (unde sonore situste tn afare Himi- tetor he baneptis ae orechil omulu) cre sat reflectate diterenfiat de dife- ihe Steet anstomicy aceste stactur faageaie Tor-deviny vibe pe Fe or ee fe arly pou h enumerate ee net ie renee a torah gi Tatalors ovienfienen. gear ftele 9a seein fous port all sarin geet (uly dpe 13 pti de pectatieymnfrmarea uno malformatigroslene; Icalizarea pincaltel apoeciSes,dipersiunilor husinlud-gravidelystabivca. cantitap Fstidutl epnitie ‘ i) Anufescopia_eprecied cantiteten si culoarea Yiehidelul_omniotn, Ea se yrnted, Goat cate neweeary spre sina saci, clnd cola uterin este secre oe es A _ 7 Lease? ir een jestopia Wn afiegitw) sarindja ujor intredoschis, permijd introduceren, pe cale veginel, a amniosco- pulud © lift meteliet provirudt fe capatev 0 roma de mind) pine le nivel Fmbrane, amniotice (punge apelon) (fig. 27). In mod normal lichidul amniotic frie Limpede, incoior 4n eeeul once sferinge fetale(oxigenarefosufcent&, ffmunizafea-Rh, Hichidul eoptta 9 lose giltuie seu brun-verzie. Li ‘ida poste fin cantitate mal bicd (opeareiae) ene mat mare deel normal ‘higannias este gpicerea In fit a metodei de tnogistrare « sctivitatl eloctnice a inimil (BUG), concomitent cu contracfie uterine. Din Sceastdinregisirare simultand este’ poubllconstalaren precoce « unc even- {hele sueriaje fetale in corel iravljuls i intervengia medical oainte de fet produce losiunt le futulu Apicared acestel metodo este indiatd tn farcile you rte eumosente Gin unmaritea etenta « pravidei Durata sarcinii 108, Durata saroinii este de 280 sile sav de 40 de séptimini. prezinté aproximativ 9 luni celendaristice sau 10 luni lunare de 28 alles Variofi de chtova aie in plu sow minus tint normale (280-10 rile). In general, nu se conoagte momentul exact. el fecunda(iei Tn sees condigi, im Joc sh se calouleze vista conceptionalg, adica timpul seurs tntre Soncepjie si nogtere, se ealelened vista getiaionaid’ (dupa timpul sours, tn Sie'sau sdpudmin, de fa prima ai 0 wltinet menctragis). ‘Se mengioneasd a repere: = 28 de saptiminé corespund aed sarcini de 6 toni = 52 de stptamint coreipund nei varein’ de. 7 Ta 44 de sdptdmint eorespund unct sareint de 7 Lunt i jamitete; 36 de saptémini corespund tne! sarcint de 8 lant. ‘Se socotete nastere pretermen nastrea care surving tntre 28 si 37 de sip- timtni si nasere postermen aceea care suroine dupa 42 sAptimini de gestope, 108, Calewlarea datei probabile a nagterti se va face deci cel mal frecvent pornind de Ie prima zi a witimed menstruett: "Termenul probabil = prima ui a ultimel menstruetit + 40 aile — 3 luni calendarintice. Exempla: (19 mat 1982 + 10 zile — 25 mai — 3 huni = 25 fe- Druario, 1988). Se ‘are in vedere o& Tunile celendaristie nu sint toate egale gi cl exists varighii de eitova ail in ciclo menstraal Tn anal fn ear, pin manirarenterporeturtasule for sorprina ‘Data probabila @ nafterit = ziua ovulajei + 267 alle __ 10, Migesrile Tetale represintt un factor in plus pentra oon- firmarea sau eorectarea termenlol najteri La primiparel prinele migebrh fle fitul sist poroepute Ja 2022 saptamini; maltiparele! fe percep ceva fou devreme ~ la 10 epi. Tne els po cofandate cu mleane aneelor intestinal FFiecare copil Spi are sitmol stu propria de migcare. In intervelul de la 29 ta 38 siptanini aint foarte vii apek diminveasd. Notaree allies de o&tre {ravidi a inigettilor fotale poate’ contribul la recunoagteren precoce « nor “Tomei care asc prima oard = prinipare 2 feme cafe au mad niocat eel pon o dats, 58 ai de ise (ma putin de 20 igo tn 42 oe). La mai putin de 5 miei tia thinteareier oto gravida’ va merge Ge orgentt le mee. Ti Harires de folvm 4 abdomenulul de reguit top 3 huni f ewte hatin dependen}a de Uipol constitutional oF pee Ee canitate de Hehids do pose fatal in vier de urmdral SesSiulor huteroare. Taprimipare sdomencl este adesen yescuit 1a multipare tinde ating tt ye Gintohforinga abdomen la termen (0 sipthri) este do cca 100— 405 con Cates Shscatesint-mah putin tportante deel ereyterea continua se atmarttar repelate ee vor face fntotdeauna Ia secleg! reper). Timemstosile uterululs. Cind sarcing este deatal de fll a poate bil ea SImetie pe injimes funda vteraha: Sve sdupe ‘eglunes omblical fn eutl o&- ve de 0s Gn de sang Siunge fatinergineainferoerk «arcu conte in sspramina 0 35:0; : int abvasupitining te gisste la egal dis tanyd inte ombiog extremitateninfercard a sett, ‘Anedor cu 4 sptamini innings ae najtere uterul atinge nivelul cel mai ridicat, In luna ua fatolgoboerd i ebdomenul pare ceva mal wu ip 3). M3, Cobortres abdomenulul. Cind eapul fetal coboars in mic basin, Ferareé'e micyorre a abdomen pein cabo- fee fundelut beri, La prima saring cast fe- omen so produce cs tel sapeimini iainte de Tageros io treats uration ave Toe abla. In Pig, $9 — Dienst at span naglont fi esto percepat ca'© eenzate full Jn fimpel sco jor darecoeet, Do ‘cbieh, gravida sesacaré fost fers prin faptle&respind mai ugor i sbdomensl nu mai este att de cee ent tn pike pare ¢ senzatie de apisoce in. bazin, iar mereul esto Tn greus De esementeyfemein orineazh mai des. fis. se poate aprecia dinainte das nagteres va ti ugoarn Dau great Medial cbatetiicin poate stahih numel dact barin(l ove de Simenstni normale, Gace exists vve0 anomalie a. c&ilor Bonita decd fatale o sprestntaies bund ‘Ni ar poste preciza dinginte dack mana va aves contraciibune seu necorespurditonre Gi futoral unor contract bune, puternice, nagerea Jecdesfapca normal. Chieeq-an fat sare poste strate un bosin de marime Tose inde ser 9 fare produce lesion memel Rolul sorei de ocrotire tn pericaca prenatali 115, Programarea vizitelor. Din Juna a Vil-a, lings medicul obstetrician, medicu! de circumscriptic si mous, in asistenja gravidel se flaturd sora de ocrotire, caro este obligata si efectueze cel putin o visita Tunard, pind Ja negteres copilului. Daca se ivesc probleme medioo-sociale 31eosebite, vizitele pot fi mai numeroase. Tn caz, de nasteri premature, sora STocrotire este cbligata #8. vizitez (13 oni) familia Muze), pentru a Srganion pregiticile pentru primirea th condijt corespunsitoare a Hivzei Siva nov-nfscutul Th timpul cind mama este in matemnitate sora do oorotire se intereseart Ja spital de felu! cum a decurs nagterea, de staroa do sindtate a mamei fi @ copiluloi si, In acelagi Gimp, asigura legétora ev familia Tin cazul in care In familie au wpérut boli infecto-contagioase care ar pune tn pericol viata. copilului (grips; dienterio, tuse convulsivs, tuberoulozi cvolutiva etc.) este anunjeta matemitates si se ering externarea eopilulut gla mamei. Urmirivea 9i indrumanea eficienta a gravidelor,folositea — conform pre- vederilor legale ~ a concediuhui prenatel (61 52 de rile inginte de nastere) 51 Internarea fe timp in materaitate sot factori care au o influen}& covirsitoare fasupra,morbiditatii pi mortalita}i infantile im general gi asupra profilaxied promaturitagii In special 16, Confinutul activitafii sored de oorotire in timpul sarei nih. Scopul activithit sorei de ocrotire este dea. feri pe viltoarea mama gipe copil de peimejdiile la este sint expusi printrun rod de viata necorespunsitor $1 printro alimentatie gresita. Nomerosse Imbolnivieh pov fh ovitate (sau electele lor diminuate) cack se jau la timp tunele misur! preventive. Sora de ocrotire trebuie si indice metodele cele Inai bone Inteun limba) aocesibi, tn functie de studiile mamei, de starea feconomico-rocialé a families i de’ condifille particulare ale fiecérui cuply Sora de ocrotie are datorie #2 eunoascl gi ef completeze educatia sani- tar a viitonie! mame. Inc& de la prime convorbire, avind grijé si menajeze toate sensibiltafile mames, va elute sé4 cunoascd particulertayile de ordin material §i social: —venitul Tuners = conaiiie de locuit,specifieul locului de munct S dact este casitorita logitims = “Gnod viate famillalé se desfégoard ermonics; TZ fgradul de instruire al mamei gt profilul ei pstho-social; = daci mama gi tata dorete copilul (element esenfial de cunoscut pentru organizaren protec\iei viltorului opi) ‘Acolo unde aceasth ancheté evidenfiaa’ conditii nefavorabile, sora de corotire va incerca — dlact este pesibil — s& le rezolve eel putin in parte. Tr nevoie va anunja servicil de prevederi sociale, care va da mamei indru: Initile necesare pentru objinerea sprijinului legal (mame pénisite, mame care fag parte din Jafilit ce le Teneaga ete.) sau in vederea oerotiri copllulul (la Jeagin, Infiere etc.) Dac, in eadrol profesiunii, condifile de lucru, prin epecfioul mune, pot afverjanegutv sinitaten gravide saa evoloia sere otatl pre Tangit in pitioare, media toxic, munci de noapte, efortuti fizice exagerate, rnierotrauioatisme), se va un Tepature cu institutia, pentra sehimbarea focului de monei, Femelle care Iuerenad in toveprindert industriale in care exist emanatii toxice (fabrict de substanje inseclo-fungicide, fabrici de eaucive, tipogrefi, Tabriei de coloranti, unelo soctit ole fabricilor de tnetd}iminte sav fe textile), in laboratoare et: monipolero de substanje toxice, in setile de Sr fection al atl, Female cenduciten ate tau Gonducton| de Aramvaie ele, vor trebul schimbate din aceste mune, care influenfeaza nefae Yorabil deaveltares fatuluk Sportivele pot continua excreiileFizce cbignuite, 58 intersicindaae activitaten de competiie, precum gi toate sporturile care ger ffortondeovobto: inotul, alpiniomul, alergarie. eehicl, patinajul, sériturie Sn mae lant de sarcind se inersic plage baile n mare sau la srandur. {n schimbs in aforg do ceric in care-pravign presint& pierdert do loge sau contrachi aterine, plimburile pe jon fi exereipile ujonre de gimnasticd se con ‘nod lnc pina’ Ie asters Sora do erotive iestrovoyto pirinjii cu privice la ngriiren si erestereg copilulu, Se face plonul de procarare a trusovtei copiuhui $i a mobilierwlas ‘ebetut, Malte fanilis din supestiie refus8 sk inceaps procurarea obiectelor Recesare Irainte de nsterey sora de doratie va tucerca totus! sa convings travide sd confectionezesingoré o parte din obiectele de lenjerie (ecomandabal, Te Culoape alba). Procurarea mobileratus poate eventual, ineeputd in mpul Gi ride ne I teratate completa cna coil Fost at Sn ex Tncepind din funa a 1X-a, end, teoretio, nagtorea poate survent oricind, aravida tai invalath sigh progitesscd din timp 0 secoth cv chieete necerare Pe Umpul interniri: prosoape curate, pun de tonleta, pass i pene de ding, Foptons g perio pentru pir batisle, 0 cand, o linguriféy zahar, eventual Steve sivign pentru cele care aw deprinderea, citeva crt de citi. Igiena sarcinii 117, Dezbaterea problemelor de igiend a saroinil in cadral contultatilor prenatale gi cu ocazia visitelor Ja domiciliu ‘mongei i sorei do oerotire. Convorbirile vor fi purtate asupra urmatoarelor probleme: modul general de comportare, alimentatia, combateree constipatiel, cardjenia si ingrijirea forpolul, imbrécamintca, viata sexual, igiena prihich ete. 18, Alimentafia, Incinte de a se naste, copilul depinde exclusiv de elimentatia mamei, aa ¢& regimul alimentar al gravidei joacs un rol foarte important. ‘Deoarece orgenismul memei asigura cu prioritate nutrijia fatului, fo mama care se subalimenteazd va impiedica dezveltarea fatului; in acclagi timp ea ve slabi, se va anemia gi va deveni inapta ei fact fata solicitarilor legate de astul nagteri, de aldptare gi de tngeijirea copilului, Un regim alimen- tar sdrao primejduiegte ambele vieli: De aceea se indici o alimentatie variats, Dogata, ugor de asimilat. Regirsul alimentar al gravidei ou diferd in general de cel diminten tarcini, ei va fi doar usor Imbogiit. Se recomend o al rentatie echilibrata, care e& con{ing toate principle slimentare: proteine, fluclde #1 grisimh vitamiue yf sarurt minerale. Se. contraindich oxcecote alt Inentarey care duc la cresterea exogeratd in greutate. Femelle cu tendinga la ‘hezitate vor fi sfatuite oa in cursbl graviditayii «& reduc consumel de ge’ simi, duleiin, fainoese. In timpul sareini, femefa cregte in greulate ev apro- ximativ 10 kg, adiea in medie 1 kg pe Tina sau 250 g pe suptiming. Un adgos tai mate In grevtale supune Organismal Ja un efort suplimentar si Ftinjenogte insusi actul nestesti. In plus, dopa nastere, revenizea Ia groutates jnijiald se face foarte geeu. Componentele retiei alimentere vor fi 1) Prcteinele, In timp co ealeil gi fostorul formeazit cadrul do sastinere (echeletal) pentra organismal Tatolul, proteinele fornizeazé raaterialul de cconstruclie pentru feruturile gi organcle sale. Rafia normald de proteine la Temeia insireinaté so ridied In 72g pe zi {cu 50% mai molt decit in mod cbignuit). in acelagi timp esto util 80.80 {ind seuma si de valoarea biclogic& 59‘a eubstonjelor proteice: proteinele de origine animal avind 6 valoare bio- fogiet mat riicyta, mai mult de jumatate din nevole de proteine ar trebui td Tie gcoperite de proveincle de origine animalé. Raia normala de proteine m irebuie depigita isa de femeia insdrcinatd, deosrece apare primejdie incdrckrit Drganisiulul ea produsele lor de degredare (de exemplu: ure, acid uric et.) ‘Proteinele de origine animald se géseso ini carne, ouk, lapte, beinzé gi pote. Necesarul zilnie se atigaré prin consurnul a 123—150 g came, un ou F500 mi lapte sou produse lactate (iaurt, brinzé proaspata de vacd ete.) Se vor evita brinzeturie grase sau sérate (Lelemeava de oi, bringa de burdul ete.). Se va prefers carmen slabs (g8in8, pui, curcan, vit8, vifel, onie, pore), evitlads-ce carmea grosh gi preparotele condimentate de carne. Cames $i fuale sint sursele cele mai bogate In proteine gi slnt practic egale ca valoare. Guale sint de csemenea bogate tn fier gi vitamine, In canul e& gravida nu prozints alorgie la ous, va minca un ow pe zi, In zilele tn care nu consums Earne, se va mini cantitates de lapte si produse lactate ‘Protein de origine veqetalé. Dog! cu valoare biologicd inferioar8, ou trohvie a8 so eubaprecjeze uliitatea proteinelor de origine vegetalé in alimen- tafia femeit gravide, In natura, proteinele vegetale se intiinese tn asociere cu Vitaminele g¢cubsten{ele minetale, care sint de importan}a deosebita pentru Ergenismal femeii insurcinate. Din acest motiy, plinea integrals si produsele Ger cereale complete sint preferabile produselor din cereale cernute foarte fin, Do aserenea cartofil si fegumele (Fasolca, mazdrea) adue organismulul pro- feine, vitemine 5) s4ruri minerale in proporti zise ,biologice” ‘Dack au te acoperd necesarul de proteine in timpul sarcinii, femeia sev simji obosita, ar defieitul mareat de proteine poate duce 2a anemie, Zexiuni hepatice si édeme D, Grisimile, La femeia tnsireinaté, functiile hepatice sint mult sol tato, far o cupraindéreare a Jor poate provoca tolburari, La femeia nelnsir- insta, retio normali de grésimi este de 57 g pe zi; aceasta ratie mu trebuie Gepagita tn perioada de gravidilate. In plus, te va veghea ca nevoile de li- “de 28 fie ecoperite cu grésimi de veloare biclogic& mare (unt, ulei de mésline, Fisarea sonrelui, de porumb, de sci, alte uleion vogetae), Se vor evita min: cdruile prea grate, unture, slénina ‘ Hidrorarbonatele (glucidele). fn acest grup intré: plinea, cartofi, toate cereaele si duleivrile, Neveile suplimentare de calorii ale gravidel se scoperd prin hidrafi de carbon, care solicit cel mai putin metabolismul. Nevolle de hidrocaybonate se apreciszé Ja 90 gizi. Se indicd si nu se foloseased ghucide rafinete (esharul, fine olba de patiserie), cf 88 se prefere Ihidrecashonatele care contin vitamine gi siruri minerale (fucte st zarzavatur proaspete). a. Vitominele, In timpul sarcinij cerinjele de vitemine creso. Un regim vvariat, cate cuprinde din abundenta rareavaturi gi fructe proaspete, acoperd in general nevoile de vitamine, chiar la ferneSe gravida. Trebuie vegheat oa: mMiprin tehnicile evlinare 24 nu se distrogé Unele vitamine (de pilda, vi- tamina 0}; ise folosoascd grisimi care contin vitamine (vntul) — fctivitatea intestinald fie normal fn timpol iernii, elimentele contin mai putine vitemine aga tnclt este necesar ea medicul sé prescrie preparate industriale de vitamine: fie produse 0 multivitamine, fie Nitamine izolate, Vitamina A. Lipsa ei prediepune organismul gravidei Ja avort. spontan, sodderea vederii lextuni oculare $i ale picii, Acensté vitamina re gisegte in 60 canta suficiente tn unto de peta, Heat, geben do ou lapte, moray, Spunae, ceapa verde, roy saat, aor eto. Administaren sub formi medica Tontogst se face numai la recomandares. medical. Vitomincle din grapal B sint sbsolvt nocesare gravide gi fatului, Lipse lor determing chosseld, duredi ale extremitatlon, Gnpariia pofel de rin: tare, ederre. Ele se afin cantiii mari in phinea neagra, n drojdia de bere, font carnsa labs de pore, carmea de vach i de paste, Ov8, Pugh de ova, Epanas.ete La novote ee pot administra sub forma de preparate tmedicamen: that ecto bite do tami By, Coole B fore Hl de compen, ete, Vilamina C mireste rezistenjaorganismului la infectii, favorizeark absothfie ntesinala, reduce: permeabilitate Vascular. Lipsa ei poate pro- ocn sboseali plerdors de singe, avortur saw asters premature. Vitamina Cite giaeye in foate froctele si torzavaturile proaspete, Prin fenbore se dist tragelin fave parte, In timpul loilor de lem 9i de primavert, end lipsese Hrudiole qzartavaturile procspete, este indicat ccnsumul do lit gi porto- tale. In lien Tor, gravide va Ton ailnic ctte 28 tablete de vitamlng Co ‘Vianina D ver giseste in untura de peste fi, Sn cantitali foarte mic, unt, feat giibenug de ou, Prin infiuenta razelor ultravilete tolare arupra Diol, onguaismul tman iq sintetizesad singur cantitates necesard de vit Ind’ Deeare are un rol important in. metabolismal caliului la mark gi Ie itt. Administrarea de preparate do. vitaming D este necessity der #6 vn face attict sub nupravegheren medical, Intract «-ou descr aceidente In fat prin sopradozarea vitemine! D la mama. Vilanina E ce gisesto in legume vers, coreale zerzavaturi, lapte. Copy tribuleina derseltele gf platarea varia precum ia menfineren. nel Dune cirelajit in vasele eapilare, Administearea tub Tormk medicamentoass fe face nunai la indicalia rediculut obstetrician. «) Sicurile minerale ocupd un loc important tn slimentatia gravide. Ua rei aimertaradecvat trebue 6 confind o cantitate opti de sub- onferimnerale. Apostal exegerat de sor, eai ales in ultimele luni de se Gintyfaverzoasi apart edemelor. bin nceat motivy gravida va restsloge Sonsumul de sare. Pe do alti parte, in cazul unel alimentafit exegerat Stracd in sare, continuatar timp indelunget, pot s8 apard i fenomene de Hiped de tare, care due la picrderea de licbide, unecri ebiar la vareétur. ‘In ubimele 3 luni de sarcind, organismul are tendinja s& refin& mei rulti'api. De aceee to recomanda sedderen canttayi de sare din alimentae Duct releajian do apa este mare fi opar edeme ale gombelor — tn cazwr rai grave fi edeme’ ale pereteui abdominal, ale feel gi membrelor super Tare evtouprind orice sport de sare, int gravide, tebule «a mearge la control'madieal, ponira,precicoren cauzsi edemelor gi pentra @ primi indie afi de tatamort Cacia! gi fexforul. Gravide are nevoie de eantitii erescute de calc, petra prepril metabolism, pentra eleborarea scheletufui eopifulal i pentra Eonetitures unor rezerve nvcésare In perionda de alfptare. Necesarl de cal- iu gi feafer se acoperd vel mai bine prin lepte si desivate lactate (lar, brin- Setar), in care acesten ¢ gisere tu 0 forma Ujor do asimilat, Necesarsl Hinie este satiefacut psintr-o cansitate de 500 mi lepte tn plus fab de normal. Dact, dimen motiv oarecnre, gravida nu primeyte cantitai fufielente de Japte'sau brinel de vaed, se fecomanda un preparat de caleiw din comext (Cedecatin,lactat de calein, Clorocalcin sav giveonat de calelu — tablete {Sv fice) Pentra prefilania crilor dentare, unit eutort recomanda, slstori ado consummul de Japte, unele vitemine (C, D) gi preparete ev fluor (in can titate det mer ‘rigul, Cantitaten de fier neceserd femeit gravide este mull sporita in ultimele luni de sarcindy Flerul este necetar pentru sinteza, hemoglobine’, "Tulhuraile In metabolismul flerul sau un aport sclzut. constituie de multe of caus anemillor la gravida tla fat, Fatul depone in ficatul sia 0 nave cutitate de fier, pe care o fe ain singele mamci De aceea, pe lings Herat iuat din slimente’ (Heat, carne, oud, cartof, piersici sulat, fulgi de Gviz), se vor administra —la'recomandarea medicului — preparute de fia Reed’ tratament este indicat Indeosebi In caoul pierderilor de singe din Gtnwul sareinil care due aproape toldenuna la anemia gravidei, la multi- pare gi le femelle cu anemie preexistentd sercini pa Gantiiaten do ligne consumat de gravid mu trebuie s8 depi- secach rafie normaia a fereii neinsarcinate. Dact in ultimele luni de aareing aoe ee ne de inbibite a tesuturilon, sub forma de edeme, este necesar E25 redwea aportol de chide Ja 600--1 600 mij. Pontru gravidele sindtosse Sete eulisientdineicetia de a Hmita — In ultimele luni ale sarcinii ~ aportul Ge liehide fide-n ru Ga cure liber senzatjei de sete, 11g, Ceoatnl si eateaua. se pot consuma cu moderafie, Dintre ‘iutarde aleotiee, vibul de bunt ealitate qi berea pot fi consumate in eanti- ta{i mich Se va evita vin ropb, din cauza cfectului sku constipant, TBO Fumatul tebuie exclos complet In oureul sarcinis 9 Ioziei, tn intereeul copituuis Ficeventa nayterilor premature este net oreseutd la ma He fumdodre, Deed fomatut gu se poate opri complet, so va reduce la mi- ‘room numeral de fighei fomate also. "a Ce alimente sint contraindicate? So vor evita slimentele bogato tn grslini zahar 41 amidon ea: slinina, maioneza, carnea rast, cartailtrajty, excesul de macavoane sau ore; fesolea, mardrea‘uscat; Situs, iaghelats; zabrul candel; Hlorcelele, aucile, alunele. No 20 va Ponlome eye sara, iar sarea se va reduce in general 122, Ce alimonte trebuie s& fie prezente in tiecare zi tn alimentagia gravideit iM hea litea lapte (seu echivalentol sdu In lapte praf saw bina); = vegetal, = tructe, = came sau peste, = Cel putin un ot = Ceresle integral De asemenea gravida, va eventual, un proparat Jo po invreauiut Teen gzavigt va primal o alimentatie echillbratt co un contigat bogat ia vitamine gi fier. Grasimile f proteinele nu vor depagi ratia cana iad dintre hldrait'de carbon se Vor alego csi cu valoare_biologicd RoTmAlgs Wor evita duleiurile, produeele de patieere,eiccolata gi bombosnele are. Se andy regimunile bogate fn substanje aise ye Test", adiel ecelen aeeserae din ahunJontd celulozg (fructe zarzavaturi orude gi pline inte- frala), penteu stimularea. peristalismuloi intestinal Ta Alimentarea gravidel poate {1 stinjenita tm primete luni de saretnade gusturi anormale,lipsa pofte: de min- rem teturi gt vhrsatun. Nesalistaceree ,pefilor™ no” prejudiciark fatal gi carey Sehice Ta avert. Varserura motinald de diminetja) ee combate, c€h act cifee pha Fanta taicufod dejun in oat sau prin colearea tnapot in .dicatia medicului vitamina D, 3i 62 4 imedint duph aceasta, yenira exclde poet posi orice exit ae Eiemulut nervos. Pentraa.amelirs gosta -alimentelon ro ve wecurge ta See eer er anime suloeres ended rier unt sk Issa? Se arta Mame uy st,’ Euterpe etaee Serle ee eazelant oo impel # ones putamict Witores bama Goebess SEastarettint a Gh mlsinee’ gentry Gol Doumea 9 selee pot feo, Saat 'igereen de slate ose prouyete, In cox de subalimentatie, carentele ating mai inti pe mama gi numai ee sion "ening Shenae cal dra shales hw MPae epeticil, care apa i timpal sarin ont Ge ies magenta ne inet alimontafi defectuoase. ese Ik Dombatersn constipafiel tn timpol sacini I. motte Ee he leet tear crore ies terpenes a's tobetar te vor cota de preferngt lesome Heme settee (prune, pote strpos mere soapy pertnae) line betes ay ale be lace eecomand cl atone ie rocomandabil on gravida sts formero objsol eh ncerce a aba scaurin dessre desea Sopa nea dope Bead ile ile de mai un Sina vo een oa vreretsnjedopk co we tsel Of pat, gravide va bea un pohar de ap oie ‘nduteita cu, mieres pee pase cae sta va conor pine nenge, (tu un alimentlaxatiy de exemttr filet de ovincu marmelede fapui vo facheln mata crocs issatie' pie ne: ‘isnt Ee clare va mtn rc es Ja medicul obstetrician, earepre indica un Jaxativ ugor. oa yeu laa fara avis alia nit tn lazai (seu pargts),deonrece aout padenmante oa aniguodd tural atop Mtertoael eg aspen Semin provece i tee pripuse un avert sau salen fee ware ees Beet ances tafaiveagocre care contin iubaienteve- seal gyn vine stat 1 cna igure anorle disper, n gonerl, dup Tuna a patra de sarcin’. oe payin 125, Urina, Examenul urinii se face la indicatia medicului. In vederea eropot lehlor, mama este datoare: : Peer foe'de “op ttu Wo lihide pe 2h (apte + eon + ape ceeiuri sau sucuri de fructe); EM eet Se fad inate co unin ent mai chal a exloare, cata in cannes el Bick sup loose unl tau decd ian laajse aetaaitnclicate (etarte, urets ifealate le et ioe Curtienia si ingerijiten eorpulul oust in rl deose nit, Neat contioaicate hile gondrle dake feo ou apt edu Ineo Cada petatuc dosent Sarcnt de preferet dogo ellie Pent froveniecueidetalor prtratonecae)se/fa pape iced ropad oa eel eit el ogre gti erm ee pred ata Gat eat" ain endl cute vu ope may bine'ov un bursa, Bind Sek. Dogre'or'h reverts nructtn fine period gravida ati Bale es en nit ntrebe, png ene 83Igiena corporal riguroass, taierea unghillor si schimbarea freevents a lonjoriei de corp 1 de pat sint’ doosebit de importante, indeosebi in ultime parte a sarcinil- Pieloo gravides find mai sennbila, sdpanol obsgnuit. va. f {nlecuit eu un sitpun neiritant (ée glicorind, sapun pentru copii), Bupa baie, Pilea se Triclionéat ugor cu un prosop expr, ceea_ ce. contribuie Iu marives Supleel acesteia gi In sctivarea. circule{iei. Nu se aplicé pe piele ereme ea Tunguente, care stupa possi gi impiedic’ eliminarea seerefilor cutanete Nose aplieh deodorante In regiunen axilarg, deoarece acestea duc, de ate. rmenea, la blocarea canalelor sudoripare $1 pot favoriza formarea de faruncule Remeile care tronspira mult se pot pudea ov tale, eu pudré pentra copit yi ‘yea sou ou ySaprosan pulvis", apical pe fafa intornd a coupselor, fa jurul ‘organelor genitale, sub. sini ete. Tn ultimele saptamini de sarcina, femeia va dormi singuri in pat. 197. Orive plagd outanats infeotata (erozivni zomvinde, vericule, pustule) va fi semnalata mediculut si tratata ou promptitudine 91 reticuldzltate, In orice eaa se va evita ot stritele contactul cu persoane care prezinta plagi purulente toate cbiectele folosite de gravida var fi strict in YViduale. Femete tnssreinets nu va ingriji niciodatd membri de fern alte persoane care prozinté afecjivni purulente. 128, Igiens organclor genitale externe, In timp) sarcinii ge produce o enestere a secrefilor veginale, care de obicei, nu are nici © semnificatie patologied. Prin sbundenta lor, ins, aceste secre} provoack ‘uneor irtajii locale, De aceea se va face toalota exierad cu apd ebldusa gi Sapun de 23 ori pe 2i, ce gi dupa fiecare seaun, folosind un lighean sou © cédifa, care au fost spalate Fau dezinfectate in prvslabil. Irgatiile voginale stnt complet interzice in ultimele 6—8 sgptimini ale sazcinis, devarece pot declanga contract uterine. De aif, niet la treeputalsareinit nu se vor sfectaa dectt ta preseripfia siretd a mediculut. Folositea closetelor publice se va face ou doosebite grit, pentru a evita infeosile. Orgenele geniiale externe nu se speli decit dups ce minile au fost bine curijate cu apa calda gi spun, Se var folosi rumat comprese steriizate sau ‘buclli de pinea find, fierte, spalate bine gi caleate cu un fier bine Sncins. 129, Gomportamentul, sexual ta timpul sareinii este difert,{inind seama de modificarile organismulsi, de profilul sofletese fal mamei in devenire, de slimatul afectiv din familie, de mediul cultural educativ in care traieyte. La primipare, mai ales la incoputal geetatie) constati o diminuare a libido-ului si orgasm ‘Vieja sexvals se poate continua pind spre ultimele siptamini ale sar- cinii, dupa care te val evita complet. ‘La femeile on antecedente ohstetricale incéreate, precum #i in osx cf la sercina tn curs per tuiburan (durert de mjloo, ufoare premier de singe, contraciii uterine eta), este bine si se remunte Je orice report sexual 130. Ingrijirea dinfilor, Gravide trebuie sii ingrijensci din in. mad deosebit. ‘Tratementu} stomatotogic poate fi efeetuat in tot eursul sareinii, Aneste- cele se vor folosi nimai ev avizul obstetricianului. 181. Sinii gi mameloancle se spald in fiecare 2i cu api si eu sapon nioale gi se gterg cu un prosop mai aapra. Aceasta fric{iune canstituie pentru piele cel mai bun fortifiant. gf face s& ce reliefeze mamelomnele Tncepind din Tuna s V-a se poate cbserva apariia nei secret lichide din mambloane, To astfel do cazuri se eplicd comprese cu tifon In cupa eu tientiu, pentra protejarea hsinclor. Deck aceasta fecreye se uscd pe mame 64 oane, apar dureri gi rogeayal local; de acova se vor spala de mai multe ort pe zi, ct epe ctlduja. Mameloanele indurate se ung cu lanoling gi se acoperg £4 tifon, Deed epar fisuri, se spald mameloanele cu apa caldua g1 se acopers eu tifon ster , Gravida va alege un tip do sution care si ridice sinii gi care si ovite comprimares mameloanclor. Nu se poartd suliene prea stxinae, pentru oi facestea stingrnese cregteres normala @ sinului in timpul sarcin . “Mameloinele mict, retraciare sau ombilicate vor fi masate cu migedri de rotatie gi tracjiune, incercind sa fie aduse ofard (fig. 39) 192, Vergeturile de pe abdomen (vezi punctul 93. b.). Ele se pot reduce Ia minimum, dact gravide fare grijé e8 nu cfstige prea mult greulate, ‘Unii medici indic& aplicatii de la- noling sau de crema in zona vergeturii, finsotite de mase} zilnic de 10—15 mic nute. 133, Imbricaminten, Pen tra perioada de sascind mai Inaintata indurtria textila pune In dsporiti grax videlor 0 ghmi-inireaga de obiecte Sevipramine ade. fn logerea garderobei ae va, tino seama, in phmul tind, de comoditaten mbrécamintel, dar na se_va-noal3a ch aspoctulertetic. Se-va prefera im= Drécdsninten cu sireturi tau cu cost tort oe se pot desface pe -mésurl co farcina peosresenra. Se va evita inbrdciminteastrinsk Se pretend rochia sag @ cde! greutate fade nomai po umeri; de ssemenea, fasta sarafan, combinatd ca msi multe bluse. : Tenjeria de corp va fi de asemenca lejerd Nurte sor purta eordoane Se va parta'numal inedlfamsinte co toouri josse- ; I, Este permis gravidel s& calatoreaseat Numai I obeetricion care urminegte pe gravida este in rsurd s& holdrascd Permisionen te acorda in fanctie ce volitia sareatt = aioe transport, = Mingimea ‘cititorieh, = seop cilitore In nici an eaz ma sint admise calitarile nat sau en mijloace de trans- port necorerpunsitoare (vehicule care trepideark cum este motocileta, a [oboae aglorterate etc). Sint perme cllftorile eu maging, trenvl si evlonul ‘Gratide ponte si golere’ pink in juna a. Vile de seeing, Uiteion, 9 recomnandd sf’evite acert luerty datorit eregleri volumulos abdomenulii $i incetinint reflexelar (eapacitatit de tactic). " Este de dorit ca in ultimele 2 luni de sarcind sk mv pariseatcd local tate unde urmensi #1 nasck. Fig, $9 — Mesaja sinitor. Mame genta15. Cum pot fi tratate varsaturile si greats grav videke Deck greate gi varsiturile se prelungesc in timp, ee renvn{® Je foate preseriptiile dlevetie, Grevide ve mince numai ce plece i ee nui face Pav" Se folosesc 0 gemd intreagi de medicamente: antispestice, alcaline, seda- tive, Mai recent, tau adGuget antibistaminicele de sintert gi tranchilizante (Diazepam, Napoton ete.) Cazuriie mai grave, unde se impune echilibrarea hidroelectrolities_prin perfuail intravenoase, se interneazd tn spite ineori, la baza acestor simptome sti o tulburare de ordin psi necesita un tretament de specialitat Tratamentul salioasiei excesive (sicloree), care tnsoteste greaja si virsd- turile sau unele curioritati ale apetitului, so poate faco eu doze micl de flropind. Un alt remediu este ofenit de mestecarea de. dulciuri consistente fau de gumd de mestecst. 136, Arsurile 1 stomae (pitozs) apar de obicei in ultimele luni de sercind gf se datoreso eresterit eciditajii suculul gastric. De cbicel, areurile fe insojese de eructajii (eliminaren de acr pe gurd,riglial), si de gust acru tn url. Accentuarea acestoi fenomen trvbuie semnalat medicului ebstetscian, Geosseee poate constitui semnul incipient al unel toxicoze gravidice Mijloeul cel mai simply de a combate arsurile const n'a hea centitati ici gi epetate de lapte. Dac aceasté metods nu 4d resulta, se pot admi- ristra prafuri alcaline (se va evita bicarbonatul de sodiu). 137, Hemoroizii constituie o complicatie freevent® tn cursul sar- cinil, Se formeasi prin compresiunea produsa de f&t asupra venelor din bazin, Se va acorda importanja igienel locale; se recomend’ bai e&ldule gi tratament cu supositoare pentru combaterea durerii, unguente snestezice fou comprese rect eplicate local. 138, Miofiunile freevente din timpul sarcinii se datorese fie compresiunii fatului asupra vezieli, fie unet cistite (infectie bacteria’ a ve~ ricih. In prima eventualitate nu 26 face nimic, in cea de a doua se impune ‘un tratament-corect eu sufamide sijsau antibiotice. 138, Varicele membrelor inferioare apar freevent in Cursul_‘sarcinih, find determinate. de compresiunen exercitata de uterul mie HUagupra venelor beainulu Se_vor evita elasticele circulere {jartiere) pe gambe sau pe coapse. Se Mor purta cicrapl elaticl san tn van plied o fagd elastics, dimineaja Inainte fe soularea din pat Gravide va sta cit mai molt tn pat, in pozitie orizontala eu gambele Fieate nad sus (ig, 20) Dupé nagtere, variele regreseaad sau dispar In Totreyime. La sarcinile vltericare vaticele pot reaptrea si se pot agrava 140, Ctreeit de la nivelul muychilor gamabei apar din cauza poritiei corpulul care modifien soleitaren grupelor musculare ale gambei gi, 8 pare, {in ceuze unui aportinsuficent de cali Se porte obline dispatiia imediatd a clreeilor prin ridicarea tn vistul picioarelor i flectarea genunchilor sau prin sprijinires cu putere a degetelor Fig. 49 — Positia recomandata pentra {grividaca vance ale mombrelorinteronre 66 ddo Is pkionre de tablia patului sau de un perets. In ca de hipoodloemio fe vor Iba preparate de csleiu gi se va consuma mai mult lapte, 14, Edemafieres (amflarea) picloarclor, gleznelor sau alter regiuni ele corpulul in timpul sarcinil se poate produce. prin 4) Fresiunea exereitatd asupra venelarHiace. Astfel do traflatun apar, de biceh cup mai multe ore de stat in picionre gi dispar dupt repaus la ori- ontal&. Nu au nici o importan{a clinic& si nu trebule s& nelinisteasca pe erevida, 1) Yarice, In acest car gravida va purta ciorepi clostict seu va aplica © {asd clasticd po membrele inferioare. ° «) Gestoza. In aceate cezuri edemele nu so limiteezi la membrele infe- rioate, & pot cuprinde mlinile, fata, spatele gi peretele ebdominal. Concomi- tent se poate constata prezenja.albominei in uring si eresterea tensiuni trteriale: Se impone vn tratament medical riguros gi urgent. 142. Sourgerile vaginale (leusorees). O accentuere mo- dorata a secrejiilor vaginale este absolut normald. In eatul elnd eecretia este bunderta 41 £6 Insoleste deo eroriune de col sau de 0 infectie micotica Veginalt gi senzatie de mincirime, se impone un tratament energic. ‘Veginitele din cursul sareinii na se trateazs eu spalaturi vaginale, datorita pericolului introducerii unor germeni infectiosi. 143. Durerile sacrate (de gele) sint determinate de modificeree posite’ corpului in vederea tchimbarii centrului de greutate, datorité creg- {eri in volume abdomenului. Inciljamintea cu tocuri inalte favorizeana sparitia durerilor de ijloe. Punarea unei centuri fixe, dar nu prea strinse, poate tnlatura tn parte M4, Amefelile si legimurile se inttineso uncori in cursul sarcinii. Decé apar In sercina mai avansataé gi daci se Insojeto do alte sin tome (crejlerea,tensiunii arteriale, edeme, tulburéri de vedere, grejuri ji ‘varsdtuti, pot fi semnele unei gestoze. 145. Semne de alarm, Dack apare una din manifestarile mai jos notite, se apeleazt de urgent la medic: = tmmflarea fefei, miinilor sau picioarelor; intunecarea sau tulburaren ver obras alagerdri vaginale; varsituri persistente; ure de, cep permanente (xin cate", ca un core striae pe cap = pierderi de hichid din vagin, 146 Medicamentele gi sarcina, Gravida nu a Iua nici un medizanent care nu ia fost recomandat de cdire medic. Unele medicamente fu efecte vatimitoare arupra embrionului, ducind la aparitia de malfor- majii. Gravida trebuie s& respecte urmktoarea reguld: ori de cite ori exist vreun cubiu asupra nenocivitéjii unui medicament este preferabil sk mu fie lust. M7, Efectul tactorilor de mediu. In zilele noastre ia nagtore 6 disciglin& noud, care studiazt efectul factorilor de mediu inconjurator fasupra stodurulul de coneepfie, Astfel, sa descoperit c& fatul poate fi in- fluenfst de zgomotul din preajma mamei, De exemply, freeventa bétailor inimil fatului oreste atune) cind in jurul gravidei este zgomot, se tip sau gravida esto emotionsta. 67148, 1 gina psi bio &. Dorinja dos avea copii exist& la orice femeio slinitoasd gi etto iavoritd din natura ancestralA a femnei, din instinctul do conservare a epocioi omenesti, din motive de ordin personal sau moral. Ff ee | Femeia se realizeazd prin ctsnicie si devine fericitd prin ‘matérnitate, | 1. ree ee Depts psoas ep de eta eng 2 ra fea oh ans ner rtm ae eke ao fas eee ee ee ea, pe cpp en puma fig nee on mena Pepe ea an ar ae soe ue en ane suena i mp ena a an a ce pen Sore itanty ene econo aie comalt mal at eee slr Rete deca ep enemas 9 wel in murat et i mua ner eo Tage st arte pegee el we pan eter upc ra gaa eel pre Ere ps Fa aay eae een sone a 2k erg sae em eh LAAs caesarean ao gett peed eat poh uve dig ate cae as ya ag anh rata int Tet earl as se reper el Ser, Goren nk oats normal eS acer ey cotati ae atk ERS pct el ly pea vee oprah ua aot eno soften le mame cen na laa is ere See Sar ee Fa aR I odd ae nig o ile sms Sint” ae Bt ae ea arog Sa ae congas acces, slo ats pip gua ih lesen ing a ee Serpe ed ah SI ea ae sig deo pare, don «vg col fn ltt fe pine, Ce ene Ce ee ee, RS peal ts pens ee cena ear seater anya ke eget oe ota alte pl dete ap fn sce aun, itcawr man. fe catia rece, one fl aecelar eea nee eer ee Meret cn attra mt cama econ ame te Ppa nce nes cpt: orn een ab at cat Bat rns i may mals ae aus aa ae weed enna ene ere a dao te te prema at ene eas es ea Seed Saige i gle oe a company pe ot 68 emer sch care ear contolida edspicia. Mai tirziu, copilol ar urma sisi Insugeasc 88 duea Ie Indepliniey toate visurile nermulizate ale mamei, Aveste aglepla poorta in ele germenit vitarelor Hifiewltaly In telatiike mumf-copil. Apare Adesea dediluzin, eoarece copilului, eave fost ndus pe lume in vederea ftingerii wiui erumil seop, ny rezolva neintelegerile din efsnicie. ‘Asteptarce unui eepil prin prisma wnor caleule reprezinta o atitudine necorespinaitoare din partes mame Unele familii refuzi eareina, nu dorese copilul, din caleule economice. rea mama: . menaoha In ultimele 2 luni va hua legatura eu sora de ocrotire gi va ineepe— durata totelé pentru 0 geding& nu va depii 15 minute (se pot efectua 2 gedinje pe ni)s werent vm i lng devchinks = exereifile xe vor executa pe un plan dur, cel mai bine ye podeaue acoperiti cu un pled; : : wee it inpalexerir gravida nu va purta sation, ochelary pant Ezercjil petra gravida. 1. Gravida te culet po. epate, complet rela: sata (Gp. 1) Sub ceafd-ageszé 0 pernt ic aelfel inci eapul #H ating Fig, #2 Fig. 43, solul cu regiunea occipital. Bratele ugor depirtate de corp, degetsle uyor flectate. Uinert se epojing pe sol. Membrele inferioare wor depirtat, pi Cloarele Tisate si se deptrteze conform greutatii lor, Sub plica genunchifor Se ageazd un puigor de perné, Tacut sol. Respiati lejer i incereaf #8 UrmB ii eum, odatt ca inspiratiay se destinde nu nomai mosculatara sbdominala Merioant 91 lateralds i W Plangeul bazinulot (perine) 2. Acceagirelaxare mutculara total so poate realica in posite culeatl pe o parte (fig. ib). Si im acert car gravida Fespied Init, profund, “ora Hind distenia sbdominelé tn inspir neveniven cu relaxare th expr 4. Poritia coleat_pe spate, Membrele inferoare flectate, brajcie Misate lejer de-a Iungel corpulvi. Ambii genanchi slot Iesatt sf yoad&" Intro. parte ini ating podeaue. Speicle telasat vemeeza cit trebule aovasta migeare merit ramln lipii de tel, In tot timopul respira Tnitit (inspira pe nab, eX pint pe pura) Migatea's repetd de citeva ori de fecare pare (ig. 42)- 4, Poufia culeet po spate. Membrele inferioare Mectate, tAlple spicate pe tol, Transferaji greutatea din regiunea lombard (mijlocul) in rogiunea occisulus (noads), apoi in regiunes lombaré (fig. 43). 7 0 |. __5 Potiie culeat_po spate. Membral inferior drept s© ridicd tntng, tn ‘ori verttals, apoi vo eabosré Incct le sol. Urmewzd eceeagi migesre cu MMembrul inferior sting. ‘Apoly inainte do a. cobort picioral, se executh mig- CoH do rotagio din plezna. Se repeth de mai multe ort (tig. 44), 5° postle in genonchi, cu. palmele sprijinito. po col, brafele intinse, In repaus, Lapel, Souta gi spstele formeark 0 Tinie Greeptd. pot capol so aplunet, far apatole se rotunjeste (ca pisic) gi se revine le positia de re- pause So rpota do mei rule ri (ig- 45). Fig Fig. Najterea normal 1L. Dupt coborirea fundulai utervtal Jn ultimele 1—2 siptimint de soreing se pot romarea ele semne cure indicd apropieres fermen nastert Teopia{ia.gravidet devine. mei ofoeras i fravida poste avea tulburini de somn, stiri de nelinigtes Ee yiuni mel feevonto, eenza{ia. ce. presiune asupra rectuluis fereit vaginale mocoate mai abundentes Sentrachi uterine nedurerosse, = Cimingrea dopului gelatinos (mucvsul sanguinolent care astup& eolul swterin) 6 Tate taint Ge deelanganea nesters {In tinpul enigetrlorfetale au la atingerea abdomenvha,uterul se con troctt (er inaroste). Prin aceste conttacily care pat ln intervale neregulate Giav intenstate egalé, fatal este ydirjat" i impins in jos spre colul vterin are incepe teeptat sh se acurteze. act totul a fos bine proparat in vederea negteri, mu exist nil un mo- tiv penta gravide do a am aclnig tau de a t0 agita. Este important ca Cel din anturajul femel ineireinete, Indeosebi sojtl, si-gi dea sina edt Syureze cceste ile de apteptare i tonsiune. Trebuie neeplrat wii mdreasct {orederea in sine i siguranta e& total vn merge bine, inconjurind-o ev aten- {is Une dintre Inbotorile sojulul eate ski njate sbtia In treburile gospo- Uireyti vo seuteasct do orice elort gi plictiveala; de aserence, sii prega- tensed ‘pe celal copiiy dupa virta‘Icr, hn vederes evenimentulvi care se i000 nprota, comands tn sem de ate pntry mame ler, © esate Poco taal spec oa eo 152, Inceputul nagterii este marcat de instalarca contractiilor deren, al Interval plate Go Woes sats ape ites al mit’ Alla guviie chal iin rag eres tangent. ete halts contagion eof” Grofide nil Jose seeStnte in Netra crt (ieee bar acid enact otal ern incpe fs ate; cept nara Dare voecior pute Te sands co grade E‘iatersires tm maternitate, Gravida ve fi insole i maternfiate de un membra el fariiet In ccea ce priveste moment Inter: Shot i tn conierre urmitorie eeers "ico pactnia elo mal dope do maleate, cu alt et oa i addy rima"avpte Oates ai mol, del grovide poate ttn pin rmomatal ness grove pote is wa ‘) invee are prtitd anomali (ici) de poe sy au avat compet in Snpal edn tebe se“ mal deseme nl eventual chiar tnainte de instalarea primelor semne de travaliv, conform Cx'resimanseshtetaciamautcare & soperephent evlofecitds Raper momancer eu pierteren bases ene ee cate de interassay Ropure. ive at fsineren dope ono cate Ink cle Pn rated! comer poster mircbioe in. cava nn psi feta ta ‘eal duenlo do mater (contrc- vit par in-air Eee fhedal seit proveneseyenn po Redicamente"in momenta po cle alg oor” Ta atdemey days dente formar eae haba arenas iguar se cect snot feleetufes potatoe, iene fester ene fener exonentl bstetical (pape Re"Bisnamia g mticand pe Siac cee cin ene Sie ime evaratar eee ie Fi fo — Pea aa tn ate, tn genfa Mores Neh teen nt rrmen, tn prezentajie craniand. turienta este instalaté in sala de Ut, Desthyuraren nagtesil wie determina de 9 fat 2) bisa ane (tals tn 6% cin eto ol mat a pesnt tn cotan hp i) Copal att prs prten con aleniposs dene Geta) nd xa nt pees pet iitaee i deseteren {is uate eu deftonen once ednraci-Merine panic lente n scfiunea formonul hipofizar ecitecinn; Oasle craniuli fetal fre my slot turete comolidote) compet gi permit Inetlecaren Tor tm anumite Tinie in timpol troceri prin eanalul gootal - ie? Eanaat peigental matern ere format din pereit ogi ai miculst basin’ g dntra’ parte musculorhleatuith din call uteri, vogin per eur Dinretrcle Basinolatosoe normal (mgsurate la timp fn curl consul. tation prenaate) ‘permit trectrea capi fete, vp element favoriznt find ti amolees panegelt aimee! pubiene,precum sf smoblitatea orulu covets, are contrbuie In liegies canals osan cu 12 em. ; Bry museolare se" dilatf sub acfiunes méconicd a coborei fatului smpine de contracile uterine puternice. La primipare cu sureulaturs ferma Ene in cal nul fat marcy nayterea va dura mal mult docit la, multipare fou cind Tao} este mic. _ ©) Conracile werine oper la inceput Ia interval do 10—20 minute, apoi dovia ma ectente. mai tnense ajungind s8 se socceeda Ja 2 minute, Sohastusen Tor ge produce dilateta completa-e colulol teria, Trobule sulliniat co Goreite We naytere, care neoese contractile uterine, erase In enftate odate co propresiunes,tavaliuai dar se menfin tovdeauna tn Innitelesportabiitaye omolui, Nu pot ft aubilote cu medicamente. Dupt Teqiten copluol dipare ping si emiatire lor. Spr deowbire do aceste contract de dilatare, contracile de expulse se conteieast prin senrafin. de presiube asupra reetulul, determinaté de Suonter'consantt a purpt prezestate pri vagin. Spe sfirgitl periondes Ge eapulss pertuienta fesimte nevoln imperioash de ase screme. Este ine ye cl purticiparea el aclivéy pin eeromte, re eva mai mare eficien\ in hnomentul culminant al contracici ; ‘upd najerea copilot wrmensi’o serie de contract uteri roroate are ges eu elimingron placent Recon. eile spose mai way nogterea se desfégoard tn 3 faze suce conve edu: re = prrionda de expulsie, = frrioada de expulsie a placentei. 16: Perioada de dilatagic dureazA la primipate intre 8 gi 42 orestor Je mmutipere 5-8 ore. In accastd.perioada se produce ruperea mombfendor, Dupi aceasta parturienta nu va mei umbla in plcioare (i Snvcazl heave membrenele tau rupt iin. de internare a fi, rans poriata tn porife culeata). Ct timp Punge apelor este intact, ea contribuie Rr"sennaerde elie phtranaind ch Tecate contract rat mult fn coll erin gl determiniod prin aceasta largirea. ea. ‘Eelloia mover elte urmirité prin tact vaginal, Ja care se constata stadiol distaiel coluliy prezentatia copituloi qi sesizeaad abeteile de In formal. Nu neoevar ea” mnedicul sf fie" prezent tn tot timp travaliuloss in schimb mnoaga va rimine laturi de parturienta. Starea peibicd a marci joac& un rol important. Femeiavearo neste trebule r& aibi ingredere In medicul gi moaga care conve mjterea, Evitind Leama, tensiunea, erisparee anxioass, ea va ssculte de"indromire medicuiui de a respite corect, de a se dextinde side a se Geconeete.Durerile. ni. vor mei pares atit de violemte. Aga cum efirmé Inedicol ammerican Ready .cind 0 gravida ote contractati, coll rimine con- Tractat; dnd o gravid ex destinndy coll este relaxat™, espiraia st destin~ {owe ee coroleara cudiferitele faze ale dilta{iei. La Inceput, end contracFig, 47 ~ Diteritete otapo ele pelondel de expulsie: a, by cl ay cob e) protectin pesneulul 1} grb} depeferee copoia apo! a ameror “ capului; fille sat mai slobe, femeia respiré rar gi adine, Cind contractile devin pu- fernice si mivin le intervale mai scurte de timp, parturienta va respira fedine cltd ve sim{i apropierea une) contractii, La aparitia eontractieh, se va eetinde 4i ve retpira superficial, frecvent (inepiratii gi expiratii rapide gi fhmate}. Ging contractia e treet, va trage oer In pfept incet gi adinc 31 @poi Ta expima putoraie, Intre contract, parturienta va sta in repaus gi va respira hhormal. Priteo respiratie corect& se asigur’ acoperitva nevoilor de oxigen THoarte creecte) gle rausculaturit Uterului i ale fatulu 166. Perfoada de expulsie este pentra fai faxa cea mai eritick 8 nagteri Tnoepe in momentul dilatatie} complete a colului gi xe termini cu nagtores copililuie Durata sa eete de obicel de 25—45 minute, Cind copilul ,vine* carcapul, contracjille de expulsie imping capul copiluiui prin micul"bezin Spre vulva, Acesta efectucazd.o migcere ca de ,gurub*, adaptinduse dimen- hinilor eanalutui osos (Hig. 47 a, by ed), Tate extrem de important’ ca gravida st respecte tntocmai recoman- diile po care le di medieul sav moaga privind cum #i clt trebuie 54 ajute tin sdreamat expulzia: odati cu senzafia do defecare (de @ avea scaun) Travide pocte ojuta expulzia copiaus. In momentul apatite! contractel si @ Eurenie Bravide trage dine. eer in piept, inchide gura gi se. screme (ce $i ‘ind at Gea sceun) cu toatil forja; cind simte ck nu-i mai ajunge eerul ‘in, plumin i da aferd, respira eurt-de 1—2 ori gl apoi se screme din nov. {a chrgul unei conttactii de expulaie se poate screme de 3—4 ori, Dack incepe prea deveme i in mod necontrolat, ea obosegte in mod inutil gi negterea fe" poste. prelungi ‘ind capul {Btolui destinde vulva, geavide resimte dureri vil, Muscule tura perineului este mult destined, (Gu inca 1~2 contraclii iete capul copi Tului.?Medeul sau moaga ce asisid nagteree protejeez4 perinenl pentru a Zhu te rupe efectueezi o migeare de rotate a capulvi copilului, spoi degajeaza Gnu dupe allyl umerit copilului gi in efirgit tronchiol (vesi fig. 47 4, Bb). proape imediat dup aceasta mouendscutul face prima respiratic §i lipa. Ii, Frotectia perineului are drept scop eviterea rupturii acerui’pin ner’ par precantateInninte ot ilatatia 8 se produs Coretpungitor (lig. 47 ¢). Roptura perincului poate aves loe prin soremete saree tginpestive ele. gravidel dar” gin cerulcind) dimensinile capului feal sint foarte mari, seu jesutul perineal no este elastic. ‘Nastevea precipitata prezinta tun se gi pentru copil; prin scdderea brusc fa presiumil (la care a fost supus in trecere prin canalul pelvigenital) vasele ale eteierului pot suferi lesiuni 188, Perineotomia (epiziotomie) poste preveni aceste compli catits Bs constt in practicanoa uneh incisit (Yeieturf) Tn extremitaten post ‘ours « oriiciulel vulvar (Fig. 48). In afara indicatilor de mai sus, perineo- {omia ee mai recomend’ la mllipare la care acessta incizies-a mai practical {Yeeutul chatreiol nu este elastic}, in cazul unui fit mare gi in cazul nasteri Sremature (pentru a co evita compresiunea excesiva asupra craniulut fragil al. prematurului) Dupé asters, incizia practicatd se coase 159, ‘mediet dupa nastere so efectuenzi aspirarea mucozi- tafilor din nesul q gare nou-ndscutuloi. Urmeaza apoi pensarea, sectio= fata gigaturares cordonulul ombilical (fig. 49). Apoi Copiu) este geétet pujin. memel, dupd care ee aplic& pansamental steril pe Ombilie #9 face toaleta nou-ndscutului si mésurarea sa (greutates gi lungi- 6mea). Pentru profilaxia oftelmiei gonceociee so picur& In ochii nou-ndscutulut aiteva picituri de mitrat de argint Dupi infiigare, now-niseutul este dat mamei mai pe indelete, i xe comu- ict numaral (insemnat po o bandi eplicath de articulatia mfinii), greuta- tea gi Ingimea. copilult, 160. Cu perioada de expulsio a placentoi se Incheie nagtorea, Dezlipites placentel are Joo in medie in decurs de 10—20 minute Dupa nasterea ‘copilului, utcen 1si micgoreazé volumul In decurs de citeva Fig, 48 — Perincatoiia ig, 49 — Secionareacordomutui ombiical minute. Prin contractii, po core parturienta do obia le resimte, se produce Gesipiren places de perpvte uteri isalite de hema Grice naar formals ce insctosto eo perdeve de singe, care obiqnuit nu depagogte 400— 500 mi. * Leas Medion! sino moaga supraveghessi gi ajuth eliminaren placentet prin ‘gourd presivie nasprn fundiot uterus, Tn enzol io cave placenta ma este expuleots spontan fin decurs de-ciren 20 minute. dupa expolsia. fai), medicul sau moga vor estrage placenta eu mina (extractie manvalé de pla cents). Pig, 60 ~ Kspisia,placente 16 Dupl eceasta muschi peretelui uterin se contracts, tnchisind vasele de singe gi hemoragia.Inecteaz ‘Apoi 4 examineazi ou grija intogeitaten placentei_ gi a membranelor expuluate, In eat de suapiciune cb placenta nu a fost eliminata complet se Jer procede la controlul manual al cavitatis uterine qi Indepaztarea acestor Teeturi care ar constitai riscul Unor infechi (controlul te face sub snesteze) Do asemnenea se eontroleaad duct la naglere s-au produs rupturi ale peretelai vagingl sau perineului gi se practied sutura (coaserea) lor. LLitza mai rimine in sala de nagtere timp de 2 ore (perioada a 4-a a nasterii). 20 Unga controlul pulavlua #1 temperaturi, se urmareste dack se tmentine centractura ulerului. O relaxare a acestuia (atonie uterin&) so poate Inso{i de hemorogie importanté care trebuie tretat& energie medicamentos. Dac totul evolueard normal léuza este transferata in salonul pentru ure. Tel. Nagterea ,provocati este metoda de a declanga in mod artificial, prin medicamento ocitocice, nagterea. Aceasta se practicd In in- Uicatie mediceld pentru a preveni unele risouri pentru mam sau copil (ex. jncompatitilitatea Rb, hipertensiunen gravidel, depiyirea de termen, di etal. zahurat). Minaité cu pricepere, tn cazuri de indicapit precise, naslerea prococati cate lipstd de riscuri. Medicul obstetrician va stabili indicafia legat de anumite condifii: virsla sareinii (nu mai dovreme de siptamina a 38a de sarcin’); prezentati> eraniand; colul vterin #4 fie moale, iar orifiiul colulul ugor intre- Geschis; i fie esigurate o sorie de misuri gi condifii organizatorice. Gravida va fi internata dimineate, dup& ce s-a odihnit bine aces, iar tm ziva precedenta a mincat ugor. Declaagarea se va fece ziva cind personalul medical gi servicile anex& (laborator, contra de transfuzii de slnge ete.), Bint la depesitie. Se administreazi medicamente care declangoazi contractile uterine, apoi se procedeari Ie ruperea artifcielé @ membranelor cu ajutorul unyj instrument steril. In continuare so administress medicamente, sub con- ‘rolul atent gl evolufiet contractor 4i supravegherea uttilor inimii f&tal, Tn conditii normale nasterea progreseata gi se terming in timpul obignuit pentru nesterea epontand. In mod excepfional, cind nu evolueazii eorespun- itor, este necesari practicarea operatiel cezariene, Nosetea wprogremans™ este 0 veslntA x wtert provocata, ce xe clctuceat forte aproape de tainontl calcula periru nayiem, TO91 @ exisiaindleajil medicale (de asc). Pregilele gi premfeele int aceleag (col aterin Intredeschis, copil ,angajet"), iar avanta[ele sentra gravidt l farms sint mameroage; se pot preeatt tn lniie pentrs ter feel sabi ravi me erp de Snepre nq remus manta) de ures Geet age a° rn tp pole 6 bp eeprevcat Prin scesle aventaje, mum nasteritor programate este In crytere 162, Sareina multipla (gemclara). La 80-85 nagteri se inre gistreazi > sarcind multipla, Gemeni bivitelini se nase de dous ori mai frve Yent dect: cei univitelini, Gemenii univitelini au Ja origine un singur ovul fecundat sare se divide In dowd unitati distincte in perioada de diviziune, 1diferentirea embrioblastului i trofoblastului fig. 51). Gemenit eli au intotdeutna acelai sex, au Acelayh patrimonin creditar (expect exterior, sbaBtur de eoractr) Cel hivitelinl pot avea o placentd comend tou ploconte separate, Bi pot fide aeslal sex sau Ge eexe-diferite, dar ge: Snel percha sn ittieauna ie etmnele care nugereand aarcina gemelerd (migefri fetalo vil in a 2a jomdtate a sarcini, dimensiunle mari gle abdomenulu),palparea ebdomenu: Pig, 61 —Sarcina gemelark [variante de producers Joi gravidel, auscultarea battilor inimilor fetalo i exemenul echografic pot stall diagnosticul. In sarcina multipl& nosterea te produce de ohicei Inainte de 40 de sip- tamni. Sint ponbile ungle compliceji, de aceea supravegherea gravidei ¥a {i deosebit de atenta. Gravida va evita efortul fini gt aderea eate indicat internerea in maternitate nainte de termenul probabil calculat pentru nagtere, Nagteri anormale 163, Pind nun a VI-a—a VIT-a tatu plutege tn lighidul emote. Intuna a Vil-a se gisegte in prezentatie pelviené. in luna a Villa el 36 nistoamn’ x eapul tn Jos (culbuteasd). In 86% din caruri copilul vine" tn prezentatio raniana Ai totul se desfagoar& aga com ra descris mai sis. Din fertcire nagle= file anormale sint rare, Trebuie avute in vedere ined complicafile foarte va Flute ce pot surveni. Vom exptne elteva din situatile neprevazute, precum $i bnele mijloace felosite pentra a ajuta st grdbi nagteree 164i, Nagterea Tnainte de termen no comportk nici un fel de pericdl pentru mama, pentru ok f4vul este mic §i Se nagle mal ugor. Dimpotriva, copilul este ameninjat, ansele Iui de supravieluire find stn legate de greutaten Ia nastere. Copill ndsout prematur necesita ingsjist ep ciale, att imediat. dupa nagter, cit gi mat ira (vex punetol 874). 165. Prezentajiile anormale alo 1itului sint variate, Chiar gin prezencatia craniand se poste intimpla ca fatul sk nu vink eu crege tetul eapulti, ct eu fafa (prezentafe fecale) sau cu fruntea (prezentatie fron- Loli), Altecriprezontatin poate fi ce umarul tnainte (transversa), ea piioarele Sou cu eenntal (pelvient). Ultima anomalie este cea mai freoventa. i Hrewentafia pelviant se intlineyte 1a 3~5% in totaltl_ nesterlor Iu wrinens Canmgle bare favorizeazi actasth prezentatie sint: deformén ale Pasinas ouelformat ale uteraluyfibrom stern, ance ale craniuls fetal, acenta praca, gernelaritaten ot. ree eds maid ate on cop im prtetaie pelviak no Imamnk ch toate coelate nagert vor fi Ja fel Duck ier yh dlmenctonile bazinvloi matern sint normale, cranil fa tulut nu eae prea mare, jar contracfile uterine sint bune gi vigurease, naste- Fen poste Hint tae desfépoare pe edi naturale. Capol fatale este ultima porte care te nopie; corsonul ombifesl pcate fi comprimat Intre ont cra Fone 41 barinul oros ratora, rscind Uh dininuege sau sh opreased eportul de Stnge (9) absolut necesar entre “ y 7 2 copil. Medic obstetrician trebuie 2 interving oenumite gear precie pentru degajarea capulti. si scurtarea dcestel petioade de rise" (de obicel se practice. gi perineotomie). Pind anele din. condigile enume- rate mai as nu sintindeplinite, se re- urge la cperatia cezariand. 7 Y Y ‘Orie fravidd cu presntfi paviand seca inerua din timp tn malernitte, decaree aitudinea de urmat tn sis: fenfa nagrl se va hold din. prima faa a aster. : b) Prozente transversi. Fatul ete etal oblc eau tranivers fatA de Pig. 52 — Anomalll de, prevent: Slametrl longitudinal al uteruluh. Bo &tpreeatayiapewank;, "Prventatie Inga eawle enumerate in cazul pro- Eoevent tefiaielpeviene te tai citeash fig Gdril-encive ele {5tuvi (mulipare” cu musculeturd, abdominalé fMesc). ech prozentata nu se corectears" odatd cy Incepetea contracilor, se reeurgea operajin cettriand, deourece oJati cu raperea membranelor Se poste product procidenja de cordon sav prolabarea nui bra, complica fravey vor de nelnvins. Gravita cu presenajietransered se ca interna din timp in maternitate Ton Prelabarea de cordon este sitoatie tn core o bucll a contdpul owiilicel UlonecR ps Iingh partes prevented prin tol erin in'vapin, Col mat freevent survine dupl mupeyea: membranelor in anomait de poutie ale fatal Tisel legat de comprimeree cordonului intr pire csoase materso i fetale lost sobliniat la punt 165 162, Clreulara de cordon, tnféyuraren sa ‘chier innoderea cordonuiul omblical in jurul gitulul fathlos poate produce esixie fatulat tm impel depen. Terminarea ct mel rapids & nesleni previne suferinja ©O- ih i » 168. Distocia de dinamic& este starea caracterizata prin contractii uterine neeorespunzitonre (rtimu,ilensitates sau durata contrachilor pot Hidiminuata sau excesive). Se" deoseber @Aistcinprimerty tn care contre vterine snt sabe dea inceputul nepal [prin inoficeria hormoniorMpotiaaisdienaivni ne te fal, fetal, hi amit oxo fudrnnty starn de ante 8 Evite 2 deci secundard poate apie prin travel prlungit, ou epuizaree mmogchula tern (Bupropon ince dimensunie fatale beaina mete homall de poxife ete). Ateesta pone duce la oprres evel neper ‘Aor! obstaolele mecanicedetermtok contrsei terige deosbit de inten 3 prelungitesuu fone npropint in trip (in furtunt) determinind sedde- fed eportul de singe la placens laf x nical pee! de oxigen yi vuferin fatului (distocie meeanica). * ene : ‘ratamental const in adminisreten, dup cam de medicamente ocit cice ithmuleatd contractile) sau tcaitee (liminua contrat) 109. Foreepsul este un instroment ssemiinitor unvi clegte, folosit tn obstetrics pentru a njuta degajarea cupului din conalul pelvigenital fig. 58.)- Apliares cofectt a forcepsvlei nu presntd nsson_pentro eopi, end ests afectuata de un obstetrician experiinentaty fa moments] potrivit, Exte 0 manevra de necesito penta provejarea vie eapluia tow pentru seurtarea perioadei do oxpulsie. 80 170, Vaouum-extractor este un instrument obstetrical care, aplicatce o ental (on formare de vid, se folosete pentru scurtaren duretal expulsei fatuluis Indicafn aplicsri #0 stabileyte de medio (Fig. 54). V7, Operatia cezeriand este interventia chirurgicall prin care 1 dechide perctele abdominal eral im vederea extracher dha Desi e ointerveaie chirurgicald mare, ses! operator «'dimingat detonts grout innit de dexvoltare a tehnivl chirorgienle, anesteriet 1 reanimdri, Cu baud aceastt related lips de risers, opeajiaersariand hu se practic de ratind Nason pe_cale natural este cot mat Fig Optimnee pontea intervene se face in carul cind pentra mama gjsay copil Pisa! najtrit normale este mai mare decit eseul operator. Placenta praevia (placenta situaté parfiel sa total in fafa orifitulusuterin, prin viel fe homoogie Tatald pentru mami i copil, este wna din indicate operatic senarione Ui. 29) Fig, 65 — Placenta praca, Dupi ce a suforit o operatie cezariand o femeie poate nagte pe cale na- turalé, dar necesiti o supraveghere foarto atenté din primul moment de eind incop ‘contrectiile. Dack medicul apreciazs eh trevaliul expune la riscuri majore mama sau copia, va inca terminarea nape prin o novd operate Lauzia 172, Lauria este perioada care tncepe odats cu expulsia placentei si so intinde pind In vindecarea pligilor obstetricale gi involutia modifiearilor senjtale extrogenitale, aparute tn curs sercinil (6 eaptimin)- Procesu} e involufie are rasunet-asupra Intregului organism. Se produce sub influena tunor factori endocrini, legaji de expulsia placentei. Involufia utering mai depinde si de contractile uterului (eind sint dureroase se numese ,risuri"). Impertanja ingrijiritor tn perioada de ldusie. ups nastere lauza ramine, de obicei, in maternitate 4—7 aile. In aceasti calitate hencficiaxk de asisten= {& calificatd a obstetsicianului si a moagei. Dupi oceea, la domiciliv, marea majoritete nu mai fin Iegatura strinsd cu cabinetul de obstetric. Prin forja Iucruriloy, ele rimin aproape exclusiv In grija pediatrului gi a sorei de ocro- tire, care'se ocupé de obicei mumai de copil. Leuza ,rezolva" problemele de “Logea permite inreruperea sarin care a survenit im deeureul prmulul an dupa operat earana, Dupi a dou operatie eezariana legen peranite inireruperea ociearel hvenl pe toad poraatn de fertitate 4 feme 81 = mame 6 epautAngrjie personalé dup nivelul siu,do instruct gi tm functie de conditile materiale §i de civilizatie in care traieste. Lauria ridicd mumeroase probleme de profilaxie (de tngrijire), de trata rent (presenta pligilor Famase dups nagtere) si de noua postura a mamei (alaptatea) ete De aceen este nevesarii o infelegere cuprinzitoare privind transtormaérile biologice din aceasta fazt a procreatel. Pe de até parte, ea si survina, lavzia comporta o serie de perturbani functionsle sau chiar Smbolndvini organice, Proveniren gi tratamentul lor este de 0 impartanta decsebita pentru revenirea femeii la starea de sindteto dinsintea sarcinii gi naglerii. Pentra Indeplinirea rolulai de mama gi in primul rind acela de a alapta copilul, este necerard © evolutie normalé a periondet de Tsurie J's Moditiearl hormonale, Inadiet dupi mgter bomen plaventari so giseso in concentrafic mare in singele Wiuzei. fn cileva tile Aceasti concentrate soade simfitor gi dispare efectul inhibitor asupra. hormo: nilorhipofizeri (FSH gi LH), care lpi reieu functia de stimulare asupra ovare- Jor, fapt ce se concretizenz& tn seorejia de estrogeni qi in reluaren procesului de" maturare:folicularé. (ovulafie. 14, Punefia ovariand, Durata absentei menstruaiei (ameno- reea) depinde de lactajie, dar in mare masura i de factor! individual. Chiar J Tause care mu alipteazd, este nevoie de 6 saptiinini plod la prima menstroa fie. De aceea, o nowt coneeptie (sarcing noval) nu poate avea loc dectt tn jurul acestui fermen, La unele femel apare 0 pierdere de singe eam ln 3 eapti- Inini dupa nastere, nuimitd ymice menstroujie', ‘La 80% din mamele care alapteazi existl o amenoree de lactate, ca ur- mare a unei inhibit e functiei gonadotrope lobului anterior al hipotize, Amenorees de lectatie este semnul unt hipofunctil ovariene qi se insojeste de steritate temporerd. Cu toate acostee, elaptarea nu Fepresinta o proteyie totalé tmpotriva unei nol concep! 15, Procese de involufie Involujia werint se datoreste 8, Scéderii stimularii hormonale, prin disparfin hormonilor placentari, vurmati de sciderea aportului sanguin $i diminuarea metabolismului celular }. Contracjilor uterine, care: tmbrec8 o forms. de contractie continud, peste care se suprepun contractii juolate, datorate ocitocinel. Alaptatea in: trefine secrefia crescutd de ceitocing die iobul posterior al hipofisel, actlo ind favorabil asupra reveniri la normal a uteruivi, Solderea dimentianilor ‘peru poate fi supravegheatd de obstetrician sl moage prin palpare externa {In prima 2i dupd neslere fundul uterutui te pelpeazi Ja nivel! ombiliculai si coboart cu fiecare zi cu un lat de deget. Tn siva a 10-a de lduzie te alld la ‘sivelul shnfivel publone sau cu 14-2 Iaturi deasupra acesteia, Uterul revane Ja normal dupi'6 séptémini: 178, Lohiite, Dupi nostore exists o perioadé ow pierderi serosen- guinolente numite lohi; acestea sint constitute din eheegurl de singe, leveo- cite, ser gi limf&, Evolutia lohiilor (pe care le controleazs obstetrician] sou tora de obstetticd) corespunde cu procesul de vindecare a. plagii ‘sterine, Lohiile sit sanguinolente 2448 de ore; se mentin terosenguindlente. inci 72 de ore, apoi devin seroase. Dispar dupa aproximativ 22 saptamini de Ja nastere: Mirosul lohiilor trebuie verificat in ficeare si; ol trobuie ad fie fad Un miros fetid constituie un semn de infect. Prezenga gi cantitatea de singe din lobii nv depinde de alaptary. 177, Vulva rimine mai moult sau mai putin mari. dupl najtre 1768. Mugehil abdomenului necosité timp mai indelungat (peste 6 septimini) pind igi necapité tonusul Tonicitatea Lor ente influenfeca favorabil do exercitille fie (punctul 188) 179, Veziea urinard are inck un tonus muscular scérut, aye se explicl faptul et peroepe mai grou nevoia dea urina (ytenzatie de micfivme%) Capacitaten vesicit wate crescuta La nivelol colului vezica) se semnaleazé un edem care predispune, in fsociere cu sotdorea tonusului muscular, In tulburdri micfionale et retentie de rind. De aceea uncori este nevoie si se sondeze verien pentra a elimina uurina tn eimele zile dupa nastere. Pnainte de a se ajunge la sondaj, se vor Incerca toate mijloncele pentru a ajita lausa sd trinest spontan. Pe fondul de modificari vosicale din timpul sarcinii (stagnarea urinii) se explicd tendinja la infecfii a edilor urinare. Odatd cu revenirea tonusulul muscular, aceste func{ii se normalizeazd. Diuzeaa este crescuté. L&Uvza ui nneazi molt mai mult, deoarece se elimind excesul de epa acumulat tn jesulu In timpol sarcini 180, Tendin{a Im constipagie din timpul sarcinii se sccen- tueazi si mai molt dupa ‘najlere IL. Pietea, In locul vergeturilor violacee dia timpul sarcinii rémin nigte dungi albe, core vor persista in tot. cursul vie Pigmentatia fefei gi a mameloanelor dispare treptat, in timp ce linia alba abdominalé rémine ined multé vreme pigmentata 182, Temperatura corpulul, Imediat dupé nagtere poate ap’- rea frison, find cregterca temperaturii; frisonul se explied prin Ticirea corpus Ini gi pria homoragie. In faza de furio a leptelui, temperatura axilars poate fi temporar mai ridicata In ‘mcd normal, temperature livzei este cea obignvits (36,3—3790) Temperatura se va masura de 2 ori pe Fig, 56 —Cenformatie normalé a sinus, Fig. $7 — Secfione prin glanda mamart ‘raven manarsf mamcion: 90 unde 4. tnt ghey 2. 8316. Groutaten corporal s. Odath oo nastere, Iota scade cu cnt 1 Sg tn pein eapltinton de laure emai plerde inc din pre: Tue Tug portaunl do utr, fer rest de pierdeen de Hihid interna feats nit Teme sink steal pe. suprateja, musehiulot male pre: torat Sint eomnitast din fesut plandulor, tse fi fomnt conjunc de Kegitars. To viol mamnlei ee gases momfonal (afc), penta i cibjot deo pate cat nomi sel, penta Toe Pink Te bron-nchie ig. 38) Glande areolar (gndele Montgomery) se ithe 24 ca ngte land seboone de getime)smficate, sin sige fit saiesury grupste in Remne ‘verlabFote qt mdrimee sinijr tnt variable Ge eo persoané In aa Uepied dorepurtjin feeutulo glandular, grésoe yi de Tegevors, preci gi de ‘mddul de fiver. po torae. "Foruul glandular ete orgonizat, sub form de Joby despa ttre i printhon yeast ertsoy de cusjteres Fiecare lob flondulet este conaitat din Etimercute slemente sccretorh care poerté male de acini Case sin for siden Tepteley pornind de. In componenteleagelsi chest. 4) Ginn iy canalate de Bracuare. (exeretonte), De ach aptele eee condus fncaneltle ‘nei mari, momte eaaiee_golactfore, cafe aj fa ramcion ffparat penta fevare Job plondules (Fg. 3), Colas glandolee transforms inMfapte ubetanfelenutstive aduse pe. enisasngelh "Formaree lapttu eet un proces compleat, care e destgoaré sub con- tral uncrsubstonfe settate de ipo. Tit (ig. 38), Facer aveant.preczare perteata tnlture sinplimal’ eo care ee megineagi™proctrl de. formare f iiptelie Adesed Inoca ene Sadeana- tee Comsumorea unor catia ari de lepte de veeh, Im dorinfe’ de uta reniren laptelui Wad. Stares paihics. Fome- ite st comporte fours dies imediat {pa nogter: Male dnt ee sat Inok att do epitave i de pline de fericiven for, tnelt“au relics epuinaten ta GE'glimevela Go repous. ptarea deve seit foe reach pe plan seeundr, nel sufecnge prope, Erte Ge dato: Hasorei de sbsterses dew ofer de tot Cero poate deranje ide a incerca eit Gelineae nervil surescitohi: Este de do ‘onful mirecuovotl uum natore {ine Styecompenseze pe fernele pentro do. fers pe care Loe eoporit! mo nomai Pucuris of ere om opi, dar wi vtares Cxtraordnar de rapid aorlor de #0: Tenge serge tin amintre te ar ted og apa a Modificarile hormonale din ziua & Saab de Huse Tevoreend wneort oie, depresiviycaratertth prin erik inutigiot. motivate, legate’ de Se Maw eres fame. Aysemurt Pig, 58 — Factor anism stor ‘Meiiad: ACEenpnarindins tes, abenanat 8: 84 tele tile cu lacrimi represintaé o tulburare psihologic& twestoare, Familia Ya fi'avertizaté si menajese aceastl stare de inttabiltate pathic mamel, 186, Ingrilites Léuzel, In primcle 8—10 zile dupa nastere, Tiura are nevoie de supraveghere medicalf speciold gi de Ingrjire caifiet& a) Hinge gi repaus, Ba are nevoie de lintye gt rlazare. Frecventa gi du: rate vizitdor vor ft reduse. Pentru cele mai agitate se vor Fererva saloane eu anturaj reconfartant.. ‘| Meurtigieniee, In cadrul curateniei corporal, se foce tnt spalarea generalé fi apot tosleta genitals. ‘Totlela genttalk (spalsturi volvere), In Condiit de perfectasteilvate, se face el 0 freeven}& Variabilt tn funche de tbundenta lohiilor, der cel putin de 2—3 03 pe ti. "Pentre igiena’ corporal, fausa. peate face dug dupé clteva ile, iar baie dupa 2 sdpudmini (tn fanctie de sedderea cantitajt loaitr). Avind in vedere ef rar poten 88 ni aibt ined stabilitaven necesard, atunci cind face dug va Didi eu atenfie give vor lua urmitoarele misuriz pentru evitarea alvneedrit Eau elderiy Hing cade de la baie se va pune un gritar de lemn sau Un preg ‘hr incadé.o bucats de rogofing eau de-postav gros. Lenjeria de pat i lenjera de corp se schimbi des, Pentru evitaren murdivirit saltle, se'va Pune o alest de catciue sau de mavcriel plastic sub cearcent. Comprosele ste 1 ee echimba dupa cantitatea pierderlor de singe. Trebuie tH t> evite fe etna ci mina partea cere se aplick pe pérjle genitale. Chiat la tauza nions singele $1 secrefile care ee elimind dupl hagtere contin microbiy re, decd ajung pe mameloane, pot. produce inflamajia glandelor mamare fi pot infects’ now-nfscutal '®) ‘Ingrijirea suturii perineulul se recuma in primele ile de luzie la spatiton vane de mahal p a ov aed der epi event ‘Un unguen! anestezic. In cureul aluplari, pentru a sta pe seaun, se. poate {oloei tn exlee do cavciue umflat ou eer. Pentru a nu forva porinet, liven a gedea mai mult pe ‘una din fese Tn tua a 5-a t scot firele (chiar qi ocle resorbabile deoarece prin aceasta urerie locale scad mai mult). Dupa actea te poals face silnic 0 baie de gezut. 8) Alinentajn Opin dap care Moan ee of mininc et mai mull si orice, pentru a Tavoriza 0 rapida recuperate a forjelor, este eronatd. Dupd Fagtere, ee poate primi chide dupa 4orey iar dupi 12 ore se trece la un regim norrul, Allmentatie va confine prowine (lapte, derivate ale laptelui, carat, ps dept dle, out) epee, Pin donumarea de 12-814 | apte ‘pe 2, xe acoperd plusul de ealori, necesare in Ifusie (vezi si punctele pcos By peri pl 0 sip ©) Pulbul gi temperatura se controleazé de 2 ori pe ai. Dupi revenirea \\_ecash, este bine s8 se controtene fn continuace temperatura timp de 2 edptde fini,’ Orios asceneiune peste. 374C va fi anuntath mediculsi. obstatricnan, = iy Bvoouaren Urinil este uneork dificil in primele wile dupa nastere. Se 2 siunge wncori la retentie urinard, cu umplerea #1 incdrearea excesiva a Verieli o Chap ee pene entra evita aceasta se recomandé exereitile de gimnastica previzute ta punetul 88 pi apical de comprose caldufe tp repiunea vezi.” 2) Reglarea tranzitalu intestinal (scouncle). In timapul primelor 2—8 zile, 4m general, femeia nu are scaun; cliema fécuta tnainte de hastere a golit in- testinul, iar alimentafia este conatituita In aceste zile predominant din lichide. Intestinal are tendinga la inertic, do accea abstetricianul recomandt, de bicei, n rivn a 2-a dups nagtere, aa laxativ. To ava aa, dimineate, dacs acesta| mu a avutefect se introduce un suporitor. Daod Iduza nu are scaun nici cu acesta, se face o elism 85Dupé reveniren la domiciliv, dack se mentine tendinja la constipatie, te recommends un regim care 88 con{in& vegetale din abundena (salata de cru: Gitati, fructe), pline neagrd sou Graham, miere de albine, Gimnastica are fects’ favorabile ‘De fiecare dat& clnd femeia urineaZk sau are scaun este recomandebil ca rogiunea volvara sl fie spalata cu un jet de apa caldufa, care a fost finrta fn prealabil 1h) Mobilizares precoce reprezinté una din misurile pentru profilaxia trombozelor. In acelagi timp, coburiren precoce din pat si migcarea slat eficace pentru stimularea djureze), favorizarea trenzitulul intestinal gi restabilirea Capacitafii de munca. In multe maternitati s-a tncetsjenit sistemal de @ mobiliza Iauaa la 2—3 fore dupit nastere (prima dati pentru sourt timp), chiar daca are suturd a perineului. La femeile care au varice mobilizaren precoce este important’. In con- tinvare, in spital gi mai ales cass, se recomanda o porifie corespuntdtoare Jn pat (ig. 64) La picioarele patului, sub seltea, se pune 0 paturi ficut& eul, pentra a uyura fenton sedi gue yicoapee spre nik, Aocsi mu ae insd suficient# pentru a goli indesjuns venele profunde ale membrelor infe- rioare gi ale bazinului; este bine ca liuza s& se culee de mai multe ori pe zi poo parte gi, pe burta, chiar daci naslerea a comportat o interventie opers- Testo feezelandysuturd). In unee coaut! particular medieul va da alte pree criptin 1) Sinil lauzei trebuie ingrifiti cu multé atentie. Sini, invelifi in douk Ducat de pins, vor fi fimuti in pozitie ridiesta, ie printr-un sutien specie), fie printr-o eganta. Bandajcle vor fi bine spalate, cAleute gi finute in dulep Inttun compartiment special. Murdaria gi microbit de. pe comprese, sutiene, Dbandaje sau alte obiecte de lenjerio sint la origines infectiei mameloanelor (mastite). Toate manipuldrile cbiectelor de mai sus se fac ou mlinile spilete Dine tn prealabil Inainte de fiecare supt, mama fyi va spila eu grijé mfinile, unghiile vor {i tdiate eourt Paral lung, c® cede pe umerhs val sdigat gi stins cu un Batic, Se incepe cu ridicarea Pandajului i a micilor comprese sterile oe acopert mamelosnele; compresele ne indovie cu faja dinspre mameloane in interior, bandajul se stringe corect $i se pon ambele sub pernd. Compresele slerile se scbimba zilnie, pinza triunghivlerg, eutienul gijseu bandajul se schimba de Indata ce se murdérese de lap. Tn cau de dures! mari se va snunja medicul obstetrician, care va face recomundarile uevesare. Nu se vor aplice decit pomede, pudre sav lofiuni recomandate de medic. " * ® Orice modificare a mameloanelor (singerér, fisuri rogea}a) tau a sinilor {mastital) impose anunjarea medicului (veri punctul 192). k) Profilaxia infecfillor. Liuza este, din motive insulicient cunoscute, rai receptivi la infectit. De aceea va fi ferita de orice sured de infectii (per foane eu guturai, furuncule, riniri, tnjepituri ete,). Mameloanele se vor menaja cu gift ‘La domiciliu, closetele, baia, prosoapele comune, lenjeria incorect spé- lata (fark i fie flartd 9i 0% si fe cdleaté!), murdacia de sub unghiile longi, fructele i zarzavaturile consumate fara s& fie bine spilate ete. sint © parte din causele favorizante alo imbolnavirilor. 86 187, coals mamei, Inainte de plecarea din maternitate, mama ‘va fi instrith, allt asupra modului de ingrijre a nou-ndscutulut, lt ie sa personal ‘Alatur: do indicatiile do mai sus, mama va fi alenfionata asupra urmi- toarelor puncte 'a) Nuse va face nici o baie tn eadd pind ce lohillo nu s-au redus cantita- tiv, ot va face numei dugurit dack nu are baie, igi ve spéla corpol de sus In jon) stind fo picionre 1) ‘Nu va face irigatii vaginale, chiar near de sourger, in afard de cind dint in mor special recomendate de. medi «) ups revenives acess, va fi examinat& tnoK o dats de medical obs twician (la 46 aiptémini), cere va Uubul sk constate revenires In positia hormeld a organelor genitale interne gi vindecarea tolald « rénilor cauzate de nestere ‘@) Livza poate iesi din cash Ia 0 siptaming dupt externare 6) Merstruatin revine, tn car de nealiptare, In medio ln 6 siptimini (6—T'sau 8 aiptdmini). In caz de elaptare, apare mai tiraiv; uneori nt opare cog atta np lt mame alipent 1) Con'actul sexual este permis dupk 6 siptimini. Se poate tntimpla ca la Incoptt 88 fie dureros sau Insofit de alte inconveniente, care se remediazd de Ia sine, eu timpul. '8) Musca In gospodaric se reie treptet, de la 2-3 stptimiai. zu) Fig, 59— a7