MTMD Sisteme de franare

1
1
 MTMD Sisteme de franare
Introducere
Produse Bosch n sistemele de frn

2
 MTMD Sisteme de franare
Timpul si distanta de franare
Decelerare
Timp de reactie tr: Timpul scurs de la detectarea situatiei de
g
urgenta ppana la apasarea
p pedalei de franare
p amax
Timp de raspuns ta: Timpul scurs de la apasarea pedalei de
franare pana la dezvoltarea fortei de franare Apasarea pedalei
de franare
Timp de crestere a presiunii ts: Timpul scurs pana la obtinerea
fortei de franare maxime Timp
Timp de mentinere tv : Timpul la care este mentinuta forta de tr ta ts tv
franare maxima.
tw
Timpul activ de franare tw = ts + tv : Timpul scurs, de la
inceputul cresterii presiunii pana la disparitia necesitatii franarii
Timpul de franare total tb = ta + ts + tv : Timpul scurs de la tb

apasarea pedalei de franare pana la disparitia necesitatii franarii. Distanta

Distanta de franare : Distanta parcursa de vehicul in timpul total
de franare.
franare
Distanta de oprire: Distanta parcursa de la detectarea situatiei Distanda de
de urgenta pana la oprirea vehicului. franare:
Distanta de
oprire:
op e:

tr tb Timp

3
 MTMD Sisteme de franare
Lichidul de frana
BOSCH Punct de fierbere Punct de fierbere Norma Punct de fierbere Punct de fierbere Continut CuloareVascozitat
Denumire conveuscat ud uscat ud la rece

DOT 3 225 C 142 C DOT 3 205 C 140 C Glycol galben 15

DOT 4 265 C 165 C DOT 4 230 C 155 C Borate ester galben 18
DOT 4 super 280 C 180 C DOT 5 260 C 180 C Polydimethyl siloxanepurple 9
DOT 4 HP 265 C 170 C DOT 5.1
51 260 C 180 C Borate ester galben 9
DOT 5.1 super 265 C 185 C

1. Cat de des trebuie inlocuit lichidul de frana?

DOT 4 o data pe an, DOT 4 Super o data la 2 ani
2. De ce trebuie inlocuit lichidul de frana atat de des?
Este hidroscopic (absoarbe apa) motiv pentru care punctul de fierbere scade scade.
3. De ce trebuie tinut cont cand se schimba lichidul de frana?
Nu se bea, se fereste de contact cu pielea sau ochii. Nu se stocheaza in vase din
care se bea.
bea Nu se lasa pe suprafete vopsite.
vopsite Se recicleaza conform legilor in
viguare, ca produs periculos.
4. Ce tip de lichid de frana se foloseste la sistemul ESP?
DOT4 HP sau DOT5DOT5.1,1 ddatorita
t it vascozitatiiit tii reduse.
d

4
 MTMD Sisteme de franare
ABS Domenii de reglare
1. Ce afirmaii se pot de duce din curbele 1, 2
1,0 1 i 4 referitor la domeniul de reglare ABS i la
distana de frnare?
0,8 2 La curbele 1, 2, 4 distana de frnare scade
fa de frnarea prin blocarea roilor (franare
0,6 mai eficienta cu ABS).

0,4
, 2. Ce particularitate rezult din curba 3 i ce
3 avantaje ofer ABS-ul n aceast situaie?

0,2 Roile blocate formeaz pene de zpad,

4
di t de
distana d frnare
f este
t maii scurt(
t( fara
f ABS)
ABS).
Avantajul ABS-ului: pstrarea manevrabilitii
0% 50% 100% B autovehiculului.
1=B Beton uscat
2 = Asfalt umed
3 = Zpad proaspt
4 = Ghea

5
 MTMD Sisteme de franare
ABS Privire de ansamblu
Sistem de anti-blocare a rotii ABS (Anti-lock Braking System)
In timpul condusului, rotile se pot bloca in timpul procesului de franare. Cauze posibile pentru aceasta, pot fi de exemplu un drum ud
sau alunecos. In cazul unui obstacol neprevazut, o franare brusca combinata cu o miscare brusca de evitare poate conduce la pierderea
controlului asupra traiectoriei vehiculului.
La franare, sistemul ABS detecteaza din timp tendinta de blocare a roilor si are grija ca presiunea de franare sa fie mentinuta sau
scazut in functie de necesitati.
Sistemul de franare ABS este construit pe baza sistemului de franare convenional

1. Fata de sistemul de franare

conventional, ce componente
contine sistemul ABS?
- Senzori de viteza pentru
roata
t
- Adregat hidraulic
- Unitate ECU ABS
- Lampa de avertizare

6
 MTMD Sisteme de franare
ABS sistemul cu 4 canale
Sistem cu 4 canale de franare 1. De la ce vin termenii IR si SL?
IR Individual-Regulation, respectiv SL Select
A ffata
Axa A ffata
Axa L
Low R
Regulation
l ti
2. Descriei principiul reglajului IR.
g j se face p
Reglajul pentru fiecare roata in functie de
conditiile individuale de rulare forta de franare e
ajustata individual
3. Care sunt avantajelej respectiv
p dezavantajele
j
acestui tip de reglaj?
Avantaj: fiecare roata se regleaza la valoare
maxima a fortei de frecare
Dezavantaj: Poate sa apara un cuplu giratoriu in
cazul coeficientilor de frecare diferiti ntre roti

Axa sopate Axa spate

p 4. Descriei principiul reglajului SL
4 SL.
Presiunea de franare se regleaza pentru ambele
= Regulator de presiune
roti ale axei spate corespunzator valorii celei mai
= Senzor de turatie
mici data de roata cu cea mai slaba aderenta

7
 MTMD Sisteme de franare
Senzori de inductivi
Senzorul de turatie citeste viteza de rotatie a rotii si
1 transmite informatia sub forma de semnal electric catre
calculatorul de ABS.

2 1. Care este rolul acestui senzor de turaie?

Produce un semnal sinusoidal proportional cu
turatia rotii
3
4 2. Ce se poate verifica la acest senzor ?

5 Rezistenta interna, izolatia fata de masa,

semnalul senzorului (pe osciloscop).
osciloscop)

1 = Carcas
2 = Magnet permanent 3. De ce anume trebuie inut cont la montarea
3 = Bobina unui senzor de turaie?
4 = Miez de fier Pozitia senzorului, pozarea cablului pe
5 = Roat pt. impulsuri caroserie.

8
 MTMD Sisteme de franare
Senzori de turatie activi

1. Care este diferenta dintre un senzor de turatie activ si unul

pasiv?
i ?
Senzorul de turatie activ trebuieste alimentat
2. Care sunt diferentele intre senzorii de roata activi?
Bazat pe principiul de masurare: Magneto resistivi
(DF10) si senzori Hall (DF11)
Bazat pe modalitatea de evaluare: inteligent sau
standard
Bazat pe tipul de citire a valorilor: cu inel magnetic
multi-polar sau cu inel metalic, cu dinti
3. Ce tip de semnal emite un circuit standard?
Semnal dreptunghiular, cu factor de umplere de 50%.

9
 MTMD Sisteme de franare
Senzori turatie III.
III Senzori Inteligenti Activi DF11i
Modulul de prelucrare a semnalului de iesire din senzor
introduce informatii suplimentare in semnalul PWM (modulare Dinte Aer
in puls - Pulse Width Modulation). Frecventa semnalului
Inel magnetic
PWM se modifica in raport cu variatia vitezei rotii.
Senzorii activi inteligenti pot genera si alte informatii decat cel Pol Nord Pol Sud
necesar pentru masurarea vitezei rotii. Aceste informatii pot fi Autodiagnoza semnalului senzorului:
utilizate de alte sisteme, cum ar fi:
Electro-Hydraulic Braking (EHB) Hill Hold Function
Electric Park Brake Control Semnal la mers inainte
Navigation Systems
Semnal la mers inapoi

Semnal la mers inainte spatiul senzor-inel incorect

Semnal la mers inapoi spatiul senzor-inel incorect

1. Ce informatii suplimentare pot fi obtinute din
semnalul senzorilor activi inteligenti?
Suplimentar fata de informatia referitoare la
viteza, avem : Semnal cand vehiculul stationeaza (nota: baza timp mare)

Determinarea directiei de miscare

Identificarea starii de repaus a masinii 1.45 ms
0 74 s
0.74
Pozitia
P iti ded montare
t (
(montaj
t j corect)
t)

10
 MTMD Sisteme de franare
ABS Dezvoltarea sistemelor de catre Bosch
Datorita progreselor tehnologice, greutatea si dimensiunile sistemelor ABS au fost reduse mai mult de jumatate fata de prima
generatie.

Dezvoltarea modulului hidraulic

ABS 5.0
ABS 2 ABS 5.3/5.7
Greutate

ABS 8.1
ABS 8
6,200 g
3 800 g
3,800 2 600 g
2,600
1,600 g 1,400 g

Dezvoltarea electronicii ABS 5.0 ABS 5.3 ABS 5.7 ABS 8

ABS 2

1978 1993 1995 1998 2001 200

2005

11
 MTMD Sisteme de franare
Hidroagregat ABS 5
1. De ce particulariti trebuie inut cont la
agregatele hidraulice?
Nu se pot repara (nu se desfac). Pentru unele
unitati releele se pot schimba; noi, vin umplute cu
lichid de frana;; nu se ppermite refolosirea daca
agregatul a ramas fara lichid.

2. Cum pot fi verificate agregatele hidraulice?

Cu testerul KTS.
Supapele magnetice nu se ataca cu 12V, desi
ele sunt actionate la aceasta tensiune

3. Ce verificare trebuie ntotdeauna efectuat

dup o reparaie la ABS?
Verificare la presiune joasa.
joasa
Verificare la presiune inalta.
Se verifica alocarea corecta a circuitelor, conform
indicatiilor ESI[tronic] electric si hidraulic

12
 MTMD Sisteme de franare
ABS 5 mprirea diagonal a circuitului de frnare
1
1. Prin ce se deosebesc supapele
2 magnetice de la ABS 5 fa de
cele de la ABS 2?
8 8
3 Supape magnetice2/2 in loc de 3/3;
4 4 Sunt mai mici, comandate la 12 V
7 7
5 5 5 5 p p
2.Cum sunt comandate supapele magnetice?
g
A) la creterea presiunii:
Supapa intrare deschisa, cea de iesire
inchisa, ambele fara curent
6 6
B) la meninerea presiunii
Supapa in: inchisa (primeste curent), supapa
out: inchisa ((fara I))
1 = Cilindru principal de frn 5 = Supape de admisie
2 = Agregat hidraulic 6 = Supape de evacuare
C) la scderea presiunii:
3 = Motor pomp 7 = Rezervor de presiune
4 = Pomp de alimentare retur 8 = Atenuator unde de soc Ambele supape sub curent (~2A)

13
 MTMD Sisteme de franare
Schem electric ABS 5 Audi A4

F1 = Siguran unitate de
comand
F2 = Siguran motor pomp
F3 = Siguran supape
magnetice
F4 = Siguran
g ntreruptor
p
lumin frn
M1= Motor pomp
K1 = Releu motor
K2 = Releu supap
S1 = ntreruptor lumin frn
X21 = techer pentru unitatea
de comand (88 poli)
Y1 = Hidroagregat

Unitate de comanda separata; exista si variante cu releele K1

K1, K2 realizate cu semiconductori

14
 MTMD Sisteme de franare
Schem electric ABS 5 Audi A4

B1 - = Senzor
S turaie
t i cu
B4 conexiune techer (X2-
X5)
E1 = Lamp p siguran
g ABS
E3 = Bec de siguran activ
X1 = techer pt. unitatea de
comand
X6 = techer de diagnoz ISO

15
 MTMD Sisteme de franare
ABS 8.1
81

ABS 8.0 / 8.1

Introdus in 2001 / 2005
Dimensiuni mult reduse fata de ABS 5.7
57
Volum sub 1.1 l / 1 l
Greutate sub 1.6 kg / 1.4 kg
Sistem modular cu 8 electrovalva
Zgomot redus
C de generatie noua / relee in semiconductori
ABS 8.1 are comportament inbunatatit pe drumuri
alunecoase
Control turatie motor in conformitate cu cerintele
de franare

16
 MTMD Sisteme de franare
Diagrama hidraulica a sistemului ABS 8

ABS 8.0
ABS 8.1

1.Care sunt diferentele din punct de vedere hidraulic dintre sistemele ABS 5 si ABS 8?
ABS 8 nu are atenuator unde de soc
2. Ce caracteristica a sistemului a facut posibila aceasta modificare?
Controlul electronic al vitezei motorului pompei hidraulice.

17
 MTMD Sisteme de franare
Distributia electronica a fortei de franare
EBV - Electronic braking force distribution
4
Forta franare, axa spate

1 1. Distributia ideala a fortei de franare

3
2. Forta de franare in sistemele clasice
3. Sisteme cu repartitor functie de greutate
4
4. Distributia electronica a fortei de franare
2
Forta franare, axa fata

1. In
1 I ce mod
d intervine
i t i reglajul
l j l electronic
l t i n
distribuirea
di t ib i f t i de
fortei d franare
f ?
Supapa de presiune pentru axa spate este comandata la valoarea optima.
2. Ce se intampla in cazul unui defect al sistemului ABS?
EBV controlul electronic al fortei de franare poate functiona in continuare, in functie de
tipul defectulu intalnit. De ex, EBV lucreaza in cazul defectiunii unui senzor de roata.
3. De la ce generatie a sistemelor ABS este disponibil EVB?
ABS 5.0
50

18
 MTMD Sisteme de franare
Functionarea sistemului ASR
Situatiile critice de rulare, determinate de exemplul de supravirare, pot aparea nu doar in in cazul franarii, ci si in cazul
accelerarii. Aceste situatii apar in cazul suprafetelor alunecoase, in panta sau la abordarea virajelor. Sistemul de control
all tractiunii
t ti ii (traction
(t ti control
t l system)
t ) ASR a fost
f t proiectat
i t t pentru
t optimizarea
ti i comportamentului
t t l i masinii
i ii in
i cazull situatiilor
it tiil
critice de rulare. ASR franeaza roata care incepe sa patineze si / sau modifica cuplul generat de motor pana la acea
valoare de cuplu care poate fi transmisa rotii astfel incat aceasta sa nu patineze. In acest fel, stabilitatea autovehicului
este asigurata. ASR este o versiune cu functii suplimentare a sistemului ABS. Sistemul asista soferul si mentine
controlul directiei in conditiile unei accelerari puternice. ASR ajusteaza propulsia in functie de alunecarea rotii atat la
franare cat si la accelerare.

1.Care este functia fundamentala a sistemului ASR?

Prevenirea patinarii rotilor motoare (prevenirea scaderii fortelor laterale).

19
 MTMD Sisteme de franare
Controlul ASR/ABD (automatic brake differential lock)
1. Cilindru principal (Master cylinder)
2. Supapa comutare ABS/ASR (Pilot
ABS/ASR 5 valve)
3. Supapa absortie (Suction valve)
1 4. Pompa retur (Self-priming return
pump )
5. Supapa tur (Inlet valve)
6. Supapa retur (Outlet valve)
2 3 7. Acumulator presiune

4
1.Cum functioneaza ASR?

7 Ajusteaza forta de tractiune pe roata, prin

intermediul modificarii puterii motorului,
5 6 in cazul in care roata patineaza la
accelerare (spre exemplu in cazul pornirii
de pe loc)

20
 MTMD Sisteme de franare
Functionarea sistemului ESP Electronic Stability Program
Folosind semnalele senzorilor, programul de stabilitate electronica detecteaza posibilele situatii de risc mult mai repede
decat cel mai expermentat sofer
sofer. ESP masoara situatia actuala a vehiculului si o compara cu valorile calculate (specifice
fiecarei masini/echipari in parte).

1
2 1. Componentele sistemului
7
1 1 = Senzor viteza roata
2 = Senzor unghi rotire volan
3 = Senzor acceleratie laterala
4 = Senzor giratie (Yaw rate sensor)
5 = Contact frana
6 = Hidroagregat ESP
1 7 = Unitate comanda ESP
3
4
5
1

21
 MTMD Sisteme de franare
Functionarea ESP
ESP - Corectarea traiectoriei prin franarea selectiva a rotilor

Fortele externe care actioneaza asupra masinii (forte

de franare, forte de accelerare, forte laterale) pot
determina o miscare de rotatie in jurul centrului de
greutate al masinii.

a = Traiectoria dorita de sofer

b = Roata franata
c = Orientarea corectiei miscarii generata de ESP
d = Miscarea vehicolului in cazul subvirarii

e = Miscarea vehicolului in cazul supravirarii

Examplul 1) Comportament supravirator (viraj la stanga) :

Spatele
p vehiculului derapeaza
p spre
p dreaptap ((axa spate
p se deplaseaza
p spre
p exteriorul curbei)) fata de traiectoria dorita.
Pe roata dreapa fata este aplicata o forta de franare bine calculata.
Examplul 2) Comportament subvirator (viraj la stanga) :
Spatele vehiculului derapeaza spre stanga axa fata nu se deplaseaza suficient de repede spre stanga (axa spate

se deplaseaza spre interiorul curbei). Pe roata stanga spate este aplicata o forta de franare bine calculata.

22
 MTMD Sisteme de franare
ESP Sezor pentru masurarea acceleratiei laterale

1. Circuit electronic
2 Senzor Hall
2.
3 3. Masa inertiala cu
2
prindere elestica
4. Arc
5. Suport
U

1 3.9 V
5 4
2.5 V

1.1 V
g
-1.4 0 +1.4

1. Conform carui principiu fizic functioneaza senzorul de acceleratie laterala?

Efectul Hall
2. Ce pini se folosesc pentru alimentarea senzorului cu tensiune?
Pinul 1 (masa) si pinul 3 (potentialul pozitiv)

23
 MTMD Sisteme de franare
ESP -Senzorul unghiului de rotire a volanului LWS 1

1 1. Care este principiul dupa care functioneaza

senzorul unghiului volanului?
2
Principiul Hall:
3 5 senzori Hall pentru masurare bruta
9 senzorii Hall
H ll pentru
t masurare finafi
2. Ce trebuie facut dupa inlocuirea senzorului /
deconectarea unitatii de comanda?
4
I iti li
Initializarea senzorului"
l i" cu ajutorul
j t l testerului
t t l i
de diagnoza. Senzorul trebuie invatat pozitia
5 de zero.
Ob S
Obs: Senzorull unghiului
hi l i volanului
l l i este
t deseori
d i
conectat prin CAN cu ECU

1. Capacul (include 9 magneti permanenti)

2. Discul cu fante
3. PCB (placa cu 9 senzori Hall)
4. Angrenaj cu roti dintate
5
5. Capac (cu 5 senzori Hall)

24
 MTMD Sisteme de franare
ESP senzor giratie (yaw rate sensor) DRS 50/100
Descriere:
Senzorul de giratie transmite unitatii electronice de control a ESP un semnal analogic in
tensiune proportional cu viteza de rotatie a autovehiculului ( yaw velocity).
tensiune, velocity)

Nota explicativa:

Senzorul consta in pprincipal

p dintr-un cilindru vidat. Pe cilindru sunt montate echidistant, la
intervale de 45 opt elemente piezo. Patru dintre aceste elemente piezo determina o oscilatie a
cilindrului pe directiile axelor X si Y. Celelalte patru elemente se gasesc exact in punctele in care
miscarea cilindrului este nula (la giratie 0). Rotirea autovehiculului determina modificarea
punctelor de intersectie ale oscilatiilor spre dreapta sau spre stanga, ca rezultat al fortei Coriolis.
A
Aceastat miscare
i modifica
difi comportamentul
t t l electric
l t i all celor
l patru
t elemente
l t piezo
i care au functie
f ti
de senzor. Circuitul de evaluare integrat in suportul senzorului trimite un semnal in tesiune (intre
0,7 si 4,3 V) catre unitatea de control a ESP (pinul 3). Unitatea de control asigura alimentarea
senzorului pe pinul 1 (masa) si 2 (plus 12 V).

ac
25
 MTMD Sisteme de franare
Sistemul ESP Diagrama hidraulica

E-VLP = Pompa electrica presiune

HZ = Cilindrul principal
(circuitele 1 si 2)
USV = Supape cuplare (Pilot valve)
mAV = Supapa absortie
D = Amortizor (Damper chamber)
sRFP = Pompa retur (Self-priming
return pump)
EV = Supapa tur (Inlet valve)
AV = Supapa retur (Outlet valve)
Spk = Acumulator presiune
(Accumulator chamber)
RVR = Supapa
S unisens
i
(Non-return valve)

26
 MTMD Sisteme de franare
ESP8 Functii de siguranta
1. Sub ce subgrupe pot fi gasite functiile ESP-ului?
F
Functii
tii de
d ajutor
j t lal demarare:
d HBA,
HBA HBC,HBC HFC,
HFC HRB
Functii de avertizare: TIMS, PWC
Cerinte: CDP, HDC
Controlul stabilitatii: RFS , ROM , TOL , USC , ORD, AFS-I, LAC, CBC

HBA = Hydraulic Brake Assist RFS = Run Flat Stability Control

HBC = Hydraulic Boost Failure Compensation
HFC = Hydraulic Fading Compensation
HRB = Hydraulic Rear Wheel Boost
TIMS = Tire Inflating Monitoring System
PWC = Pad Wear Calculation
CDP = Controlled Deceleration for Parking Brake
HDC = Hill Descent Control
ROM = Roll Over Mitigation
TOL = Trailer Oscillation Logic
USC = Understeering Control
ORD = OffRoad Detection and Measures
AFS-I = Active Front Steering Interface
LAC = Load Adaptive Control
CBC = Corneringg Brake Control

27