1.

Definiti contenciosul administrativ si indicati fundamentele constitutionale si legale ale

acestuia. Ce inseamna contencios subiectiv? Ce inseamna contencios obiectiv?
2. Trasaturile contenciosului administrativ. Enumerati conditiile actiunii directe in
contencios administrativ.
3. Definiti conditia ca actul atacat sa fie un act administrativ.
4. Detaliati conditia ca actul atacat sa emane de la o autoritate publica.
5. Detaliati conditia ca actul atacat sa vatame un drept sau un interes legitim.
6. Detaliati conditia plangerii prealabile.
7. Detaliati conditia termenelor prevazute de legea contenciosului administrative pentru
exercitarea prevederii prealabile si pentru introducerea actiunii.
8. Acte administrative exceptate de la controlul de legalitate exercitat de catre instantele
de contencios administrative.
9. Instanta competenta sa judece un litigiu de contencios administrativ.
10. Partile in litigiu de contencios administrativ.
11. Suspendarea actiunii administrative conform art.14 si 15 din Legea 554/2004.
12. Judecata in prima instanta a unui litigiu de contencios administrativ.
13. Judecata in recurs a unui litigiu de contencios administrativ.
14. Executarea hotararii pronuntate de instanta de contencios administrativ.
15. Exceptia de nelegalitate.

SUBIECTE REZOLVATE
1. Definiti contenciosul administrativ si indicati fundamentele constitutionale si legale
ale acestuia. Ce inseamna contencios subiectiv? Ce inseamna contencios obiectiv?
Etimologic, termenul de ,,contencios,, provine din latinescul ,, contendo contendere,, care
evoca ideea unei infruntari prin lupta.

Reglementarea in legislatie a contenciosului administrative

- Constitutia Romaniei: art 52 (1) si (2), art 73 (3) lit k), art 126 (6);
- Legea nr 554/2004 privind contenciosul administrative, cu modificarile si
completarile ulterioare.
Art 21, 24, 51, 52 : drepturi garantii
Fundamentul legal= legea 554/2004.
Legea 29/1990. Era o lege preconstitutionala . O lege care a acoperit timp de 14 ani
problematica instantelor de contencios administrative.

Definitie: contenciosul dministrativ reprezinta totalitatea litigiilor dintre autoritatile

publice( calitatea de parat), pe de-o parte, si cei vatamati in drepturile si interesee lor
legitime( calitatea de reclamant) , pe de alta parte, litigii ce izvorasc din acte administrative
tipice sau asimilate, considerate ilegale/nelegale, si care sunt de competenta sectiilor de
contencios administrative ale instantelor judecatoresti.
 Potrivit noilor reglementari in material, contenciosul administrativ este de doua tipuri:
a) Subiectiv;
b) Obiectiv.

Contenciosul administrativ subiectiv: este atunci cand reclamantul, princ actiunea intordusa
solicita instantei judecatoresti sa solutioneze o problema referitoare la un drept subiectiv sau un
interes legitim personal, in sensul de a cerceta daca un act administrative tipic sau asimilat a adus
atingere unei situatii juridice subiective.
Contenciosul administrative obiectiv: semnifica faptul ca prin actiunea promovata de
reclamant, acesta urmareste sa apere un drept obiectiv sau un interes legitim public. In acest caz,
instanta va verifca daca au fost aduse atingeri unor drepturi care decurg din situatii juridice cu
caracter general si impersonal ori daca s-a lezat starea de legalitate generala.
In concluzie, contenciosul subiectiv se refera la interese personale, individuale, pec and
contenciosul oboectiv urmareste apararea oridinii de drept.

2) Trasaturile contenciosului administrativ. Enumerati conditiile actiunii directe in

contencios administrativ.

1) Obiectul litigiilor de contencios administrativ.

Se ataca in contenciosul administrativ:
- Actul administrativ propriu-zis si actul administrativ asimilat ( contractul
administrativ, refuzul de a rezolva o cerere sau rezolvarea unei cereri cu
depasirea termenelor legale);
- Obiectul unei actiuni in contencios administrativ nu poate consta doar in
acordarea de despagubiri, fara sa se solicite si anularea actului sau obligarea
la emiterea lui;
- Posibilitatea de a fi atacate in justitie si actele administrative cu caracter
jurisdictional;

2) Calitatea partilor in litigiu.

Calitatea de reclamant revine, potrivit art.52 din Constitutie, persoanei vatamate
intr-un drept al sau ori intr-un interes legitim, precum si altor titulari. Reclamantul in
contencios administrativ este intotdeauna identificat.
In cadrul actiunilor in contencios administrativ pot fi atacate actele emise de
autoritatile publice, care vor avea astfel calitatea de parat.
Sunt asimilate autoritatilor publice persoanele juridice de drept privat care,
potrivit legii, au obtinut statut de utilitate publica sau sunt autorizate sa presteze un
serviciu public.

3) Contenciosul administrativ reprezinta un contencios de plina jurisdictie.

 Ceea ce inseamna ca judecatorul nu se limiteaza la anularea actului ilegal, ci poate
ordona si alte masuri, cum ar fi recunoasterea de drepturi subiective, restituiri,
reintegrari, despagubiri si chiar reformarea unui act administrativ.

4) Caracterul obligatoriu al procedurii administrative pralabile.

Inainte dde a se adresa instantei de contencios administrativ, persoana care se
considera vatamata trebuie sa solicite autoritatii publice emitente, in termen de 30
de zile de la data comunicarii actului, revocarea, in tot sau in parte a actului
vatamator.

5) Judecata in fond si recursul.

Se judeca in cadrul sectiilor specializate de contencios administrative existente la
nivelul tribunalelor, Curtilor de Apel sau I.C.C.J.
6) Posibilitatea ca actiunea sa poata fi formulate si personal impotriva functionarului
care a elaborate actul sau care se face vinovat de refuzul rezolvarii cererii, insa
numai in situatia in care se solicita despagubiri.

7) Posibilitatea pe care o are instanta de judecata de a amenda pentru fiecare zi de

intarziere pe conducatorul autoritatii publice care nu trimite in termenul stability
lucrarile cerute.

3) Definiti conditia ca actul atacat sa fie un act administrativ

Cu privire la obiectul litigiului, potrivit Legii contenciosului administrativ se pot ataca in

instanta atata acte administrative tipice cat si asimilate. Legea 554 ne defineste in art 2 (1)
lit c) teza intai ca reprezinta ,, actul unilateral cu caracter individual sau normative, emis de
o autoritate publica, in regim de putere publica, in vederea executarii sau a organizarii
executarii legii, dand nastere, modificand sau stingand raporturi juridice,,.
Asadar din conceptia legii rezulta ca actele administrative sunt de doua categorii:
- Acte adiministrative tipice;
- Acte administrative asimilate.
Actele si operatiunile administrative care au la baza emiterii actului administrativ supus
controlului ( acte prealabile) vor putea fi atacate in contenciosul administrative numai
odata cu fondul, iar nu separat.
Sunt considerate acte administrative asimilate, care pot fi atacate in instantele
de contencios administrativ:
a) refuzul nejustificat al unui organ al administratiei de stat de a emite un act
administrative, desi trebuia sa o faca, precum si refuzul nejustificat de a rezolva o
cerere referitoare la un drept sau la un intere legitim;
b) faptul de a nu raspunde in termenul legal de 30 de zile de la inregistrarea cererii
respective, daca prin lege nu se prevede un alt termen sau pur si simplu refuzul de a
raspunde;
 c) contractile administrative.

Potrivit legii contenciosului administrativ nr.554/2004, instanta de contencios

administrative va solution diferite tipuri de contracte administrative. Acestea sunt litigii
care apar in fazele premergatoarea incheierii unui contract la care se adauga orice litigii
ce tin de incheierea, modificarea, interpretarea, executarea si incetarrea contractului
administrativ.

4) Detaliati conditia ca actul atacat sa emane de la o autoritate publica

Asa cum reiese din textul Constitutiei, art 52 este intitulat ,, dreptul unei persoane
vatamate de o autoritate publica,, , iar Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004
foloseste si ea aceasta sintagma de autoritate publica.
Intra in aceasta notiune de ,, autoritate publica,, :
- orice autoritate de stat sau orice autoritate dintr-o unitate administrativ-
teritoriala care actioneaza in regim de putere publica pentru atisfacerea unui
interes public;
- inclusiv persoanele juridice de drept privat care, potrivit legii, au obtint statut
de utilitate publica sau sunt autorizate sa presteze un serviciu public, care
potrivit Legii contenciosului administrative nr 554/2004 sunt asimilate
autoritatilor publice.

5) Detaliati conditia ca actul atacat sa vatame un drept sau un interes legitim.

In sensul legii contenciosului administrative, notiunea de drept vatamat inseamna orice
drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia I se aduce o atingere printr-
un act administrativ.
Interesul legitim poate fi public sau privat.
Interesul legitim privat reprezinta posibilitatea de a pretinde o anumita conduita in
considerarea realizarii unui drept subiectiv viitor si previzibilsi prefigurat.
Interesul legitim public este interesul care vizeaza ordinea de drept si democratia
constitutionala, garantarea drepturilor, libertatilor si indatoririlor fundamentale ale
cetatenilor satisfacerea nevoilor comunitare, realizarea competentei autoritatilor publice.

6) Detaliati conditia plangerii prealabile

Plangerea prealabila este definite de Legea contenciosului administrative, pe de-o parte
I art 2 (1) lit j) precum si in art 7 (1) pe de alta parte, astfel: inainte de a se adresa instantei de
contencios administrative competente, persoana care se considera vatamata int-un drept al sau
ori intr-un interes legitim printr-un act administrativ individual trebuie a solcitie autoritatii
publice emitente sau autoritatii ierarhic superioare, daca aceasta exista, in termen de 30 de zile
de la data comiterii actului, revocarea, in tot sau in parte a acestuia,,
Aceasta procedura are caracter obligatoriu si imbraca 2 forme:
1) Recursul ierarhic;
2) Recursul gratios.
 Obligatoriu este recursul gratios. Legea 554 nu obilga dar nici nu interzice in masura in care
persoana vatamata doreste acest lucru daca autoritatea ierarhic superioara exista sa fie
exercitate ambele forme de procedura prealabila.
Are dreptul sa introduca plangerea prealabila si persoana vatamata intr=un drept al sau
ori interes legitim de un act administrative cu caracter individual adresat altui subiect de drept
din momentul in care ia cunostinta de acest act insa limitat la un termen de 6 luni.
Plangerea prealabila se formuleza in 30 de zile si se solutioneaza in 30 de zile de la data
inregistrarii cererii.
Exista situatiaii in care aceasta procedura plangere prealabila este facultativa adica
actiunea introdusa de prefect, actiunea introdusa de avocatul poporului, actiunea introdusa de
Ministerul Public, actiunea introdusa de Agentia Nationala a Functionarilor Publici precum si in
cazul in care se ataca ordonante de Guvern sau dispozitii din ordonante.
O particularitate avem in cazul actiunilor care au ca obiect contracte administrative. In
acest caz procedura prealabila este obligatorie dar are semnificatia unei concilieri in cazul
litigiilor comerciale.
Dat fiind ca noul Cod de procedura civila nu mai prevede procedura concilierii, se aplica
prin analogie recursul administrative prealabil in cadrul actelor administrative.
Plangerea prealabila, in cazul actelor administrative unilaterale, se poate introduce
pentru motive temeinile si peste termenul de 30 de zile de la comunicare dar nu mai tarziu de 6
luni de la data emiterii actului.
Plangerea prealabila se poate formula oricand, daca se atacat un act administrative
normativ. Termenul de 6 luni este un termen de prescriptive, ceea ce inseamna ca dreptul la
actiune se stinge odata cu trecerea acestui termen.

Recursul gratios:
- Se exercita la aceeasi autoritate care a emis actul administrativ supus recursului in
termen de cel mult 30 de zile de la comunicarea acestuia;
- Plangerea prealabila in cazul actelor administrative unilaterale se poate
introduce,pentru motive temeinice, si peste termenul de mai sus dar nu mai tarziu
de 6 luni de la data emiterii actului; termenul de 6 luni este termen de prescriptie;
- Este indreptatita sa introduca plangerea prealabila si persoana vatamata intr-un
drept al sau sau intr-un interes legitim, printr-un act administrative cu caracter
individual, adresat altui subiect de drept din momentul in care a luat cunostinta de
existenta acestuia in limitele termenului de 6 luni;
- In cazul actiunilor introduce de prefect, Avocatul Poporului, Minister Public, ANFP nu
este obligatorie procedura prealabila.

Recursul ierarhic:
- Se exercita la organul ierarhic superior celui care a produs vatamarea;
- Din punct de vedere al sferei de aplicare, nu vizeaza decat actele emise de organelle
administrative care au organe superioare ierarhic;
 - Cel care il exercita poate cere anularea actului respective, precum si obligarea
autoritatii emitente sa modifice sau sa emita un anumit act, in asa fel incat sa
restabileasca ordinea de legalitate incalcata prin actul atacat.

7) Detaliati conditia termenelor prevazute de legea contenciosului administrative pentru

exercitarea prevederii prealabile si pentru introducerea actiunii
Exista 2 categorii de termene:
1) Termen pentru exercitarea procedurii prealabile: se aplica in cazul actelor individuale;
30 de zile de la comunicarea actului dar nu mai tarziu de 6 luni de la emiterea acestuia.
Pentru autoritatile pentru care plangerea prealabila nu este obligatorie, daca ele vor
totusi sa parcurga o fac de la data la care au avut cunostinta despre actul nelegal in
termen de 6 luni. In cazul actului administrative normativ precum si al ordonntelor de
guern care se considera neconstitutionale acestea pot fi atacate oricand.
Regimul termenelor:
a) Natura juridica a termenului de 30 de zile. Legea nu preziceaza nimic. Acest
termen este uul de reomandare dar cu consecinte juridice, deoarece
depasirea lui va atrage o respingere a pangerii prealabile pentru tardivitate.
b) Natura juridica a termenului de 6 luni. In acest caz legea este clara si
explicita, aratand ca acest termen este unul de prescriptie. El va fi supus
suspendarii, intreruperii, operand si repunerea in termen.
2) Termenul pentru introducerea actiunii: cererile prin care se slicita anularea unui act
administrative individual ori recunoasterea dreptului pretins si repararea pagubei se
introduc in termen de 6 luni de la data primirii raspunsului la plangerea prealabila sau
data comunicarii refuzului nejustificat. In cazul in care vorbim despre o actiune anulata
de prefect, avocatul poporului, ministerul public sau anfp, termenul curge de la data
cand s-a cunoscut. Ordonantele neconstitutionale si actele administrative cu caracter
normativ pot fi atacate oricand. Pentru motive temeinice, cererea poate fi introdusa si
peste termenul de 6 luni, dar nu mai tarziu de un an de la data emiterii actului.
Termenul de 6 luni este termen de prescriptive iar cel de un an de decadere.

8. Acte administrative exceptate de la controlul de legalitate exercitat de catre instantele

de contencios administrative.
In doctrina acestea acte exceptate de la controlul de legalitate au mai fost numite si ,,
fine de neprimire,,
Legea 554 art 5 se refera la ,, actele nesupuse controlului si limitele controlului,, iar
mentiuni cu privire la acest subiect regasim in Const Ro art 126 (6)
Actele administrative exceptate controlului de legalitate al instantelor de contencios
administrativ sunt impartite in 2 categorii:
1) Prima categorie o identificat din art 126 (6) care spune ca se garanteaza controlul
judecatoresc al actelor administrative al autoritatilor publice cu exceptia a doua
categorii de acte: cele care privesc raporturile cu Parlamentul si actele de
 comandament cu caracter militar. Astfel prima categorie de acte sunt sustrase total
de la controlul de legalitate si intra in aceasta categorie: actele care privesc raportul
cu Parlamentul si acte cu comandament militar.
2) A doua categorie se refera la acele acte care sunt sustrase partial controlului de
legalitate al instantelor judecatoresti de contencios administrative respective:
- Actele administrative pentru modificarea sau desfiintarea carora se prevede prin
lege organica o alta procedura judiciara art 5(2) din lege;
- Actele administrative pentru aplicarea regimului starii de razboi, al starii de asediu
sau al celei de urgenta, cele care privesc apararea si securitatea nationala ori cele
emise pentru restabilirea oridinii publice pot fi atacate numai pentru exces de
putere art 5(3) din lege.

9. Instanta competenta sa judece un litigiu de contencios administrative

A. Competenta teritoriala
In material contenciosului administrativ, Legea contenciosului administrative nr.
554/2004 arata ca reclamantul se poate adresa instantei de la domiciliul sau ori celei de la
domiciliul paratului.
Trebuie remarcat deci sa avem in acest caz o competenta alternativa, reclamantul avand
dreptul de a allege fie instanta de la domiciliul sau, fie pe cea de al sediul paratului. Regula este
derogatory de la procedura civila obisnuita, unde competenta sa judece este instanta de la
domiciliul paratului.
Insa, orice instanta a ales reclamantul, el este obligat sa continue toate fazele
procesuale la acestea, fara a mai putea invoca exceptia necompetentei teritoriale (art.10 (1) din
lege).

B. Competenta materiala

Pentru stabilirea competentei material, in vederea alegerii instantei competente, Legea

contenciosului administrative fixeaza 2 criterii:
a) Criterial nivelului la care se afla situate autoritatea care a emis actul (litigii pur
administrative);
b) Criterial valor, pentru litigiile fiscale.

Astfel, tribunalele administrativ-fiscale judeca in prima instanta actiunile avand ca obiect

acte administrative emise sau incheiate de autoritatile publice locale si judetene, precum si pe
cele care proves taxe si impozite, contributii, datorii vamale, precum si accesorii ale acestora de
pana la 1.000.000 lei.
Sectile de contencios administrative ale Curtilor de Apel judeca in prima instanta actele
administrative emise sau incheiate de autoritatile public centrale, precum sip e cele fiscal mai
mari de 1.000.000 lei.
 Cu titlu de noutate potrivit alin (1) art 10 atunci cand vorbim de sube de bani reprezentand
finantare nerambursabila din partea U.E indiferent de valoare toate merg la Curtea de Apel

10. Partile in litigiu de contencios administrative

Ca in orice litigiu, doua sunt partile in litigiile de contencios administrativ si anume:
reclamantul ( calitate procesuala activa) si paratul ( calitate procesuala pasiva).
- Calitatea de RECLAMANT in litigiile de contencios administrative o au un numar de 8
categorii de titular astfel:
a) Orice persoana fizica sau juridica ce se considera vatamata intr-un drept al sau ori
intr-un interes legitim de catre o autoritate publica, printr-un act administrativ sau
prin nesolutionarea in termen legal a unei cereri= beneficiarul actului. Acest
reclamant in regasim identificat in 554/2004 dar si in art 52 Const.;
b) O persoana fizica sau juridica vatamata intr-un drept al sau ori interes legitim printr-
un act administrative cu caracter individual adresat altui subiect de drept =tert;
Deosebiri a) si b):
In cazul b) actul are doar caracter individual.
Actul este adresat altui subiect de drept . In cazul a) actul il vizeaza pe reclamant. In
cazul b) actul nu il mai vizeaza pe reclamant. (ex: vecinul imobilului care se edifice in
baza unei autorizatii)
c) Avocatul Poporului, urmare a controlului realizat in baza unei sesizari a unei
persoane fizice, daca apreciaza ca legalitatea actului sau excesul de putere nu pot fi
inlaturate decat prin justitie;
d) Ministerul Public;
e) Autoritatea publica emitenta poate cere ea insasi unei instante de contencios
administrativ sa constate nulitatea unui act administrativ, in situatia in care actul nu
mai poate fi revocat, intrucat a intrat in circuitul civil si a produs efecte juridice.
Autoritatea publica emitenta are calitatea si de reclamant si de parat si va fi si
beneficiarul actului;
f) Prefectul poate ataca in contencios administrativ actele emise de autoritatile
administratiei publice locale, daca le considera nelegale (tutela administrativa; );
g) Agentia Nationala a Functionarilor Publici poate ataca in fata instantei de contencios
administrative actele autoritatilor publice centrale si locale prin care se incalca
legislatia privind functia publica (tutela administrativa);
h) Orice persoana de drept public ( in contenciosul obiectiv )
 - Calitatea de PARAT in litigiile de contencios administrativ o pot detine doua categorii de
titular astfel:
a) orice autoritate publica, de la nivel central sau local;
b) functionarul public= persoana fizica ce a elaborat, emis sau incheiat actul ori
persoana care se face vinovata de refuzul de a rezolva cererea referitoare la un drept
subiectiv sau la un interes legitim, insa numai daca reclamantul solicita plata unor
despagubiri. Functionarul public poate chema in garantie pe superiorul sau ierarhic, de
la care a primit ordin scris sa elaboreze sau sa nu elaboreze actul.

11. Suspendarea actiunii administrative conform art.14 si 15 din Legea 554/2004.

Suspendarea prevazuta de art 14 din legea 554/2004
Conditiile suspendarii art 14
1) Persoana vatamata sa formulize ceerea de suspendare dupa formularea plangerii
administrative prealabile;
2) Suspendarea nu vizeaza anularea ci doua conditii cumulative:
- Cazul bine justificat: imprejurarile legate de starea de fapt si de drept care sunt de
natura sa creeze o indoiala serioasa in privinta legalitatii actului administrativ;
- Necesitatea prevenirii unei pagube iminente : prejudicial material viitor si previzibil sau
dupa caz perturbarea previzibila grava a functionarii unei autoritati publice sau a unui
serviciu public.
3) Cand in cauza este un interes public major, de natura a perturba grav functionarea unui
serviciu public administrativ de importanta nationala, cererea de suspendare a actului
administrativ normative poate fi introdusa si de Ministerul Public, din oficiu sau la
sesizare;
4) Instanta va rezolva cererea de suspendare, de urgenta, cu citarea partilor;
5) Hotararea de suspendare este executorie de drept. Ea poate fi atacata cu recurs in
termen de 5 zile de la comunicare;
6) Recursul nu suspenda executarea primei sentinte;
7) Durata efectelor suspendarii: efectele suspendarii dureaza pana la pronuntarea instantei
de fond asupra viitoarei actiuni in anulare a actului administrativ. Aceasta inceteaza de
drept daca aceasta actiune nu este introdusa in termen de 60 de zile de la acordarea
suspendarii solicitate;
8) In ipoteza in care se emte un nou act adminitrativ cu acelasi continut ca si cel suspendat
de catre instanta acesta este suspendat de drept iar in caz ca nu este necesara
plangerea prealabila
Suspendarea prevazuta e art 15 din legea 554/2004
Conditiile suspedarii :
1) Soliitarea suspendarii de catre persoana vatamata se face prin cererea in anularea
actului administrative, ori separate printr-o actiune distincta dupa inregistrarea acesteia
pe rolul instantei;
2) Trebuie sa se dovedeasca indeplinirea a doua conditii cumulative: existenta unui caz
bine justificat si necesitatea prevenirii unei pagube eminente;
 3) Procedura de judecata este identica cu cea ca la procedura prevazuta la art 14;
4) In acest caz, instanta va putea dispune suspendarea actului administrative atacat, pana
la solutionarea definitive a cauzei;
5) Hotararea de admitere a suspendarii este executorie de drept iar introducerea
recursului, impotriva acesteia nu suspenda executarea.

12. Judecata in prima instanta a unui litigiu de contencios administrativ.

Dispozitiile Legii 554/2004 se completeaza cu prevederile codului civil cat si cu cele ale
codului de procedura civila in masura in care nu sunt incompatibile cu specificul raporturilor de
putere dintre autoritatile publice si persoanele vatamate.
Pentru litigiile care privesc acte emise de autoritati publice locate si judetene ( consilii
locale,primar, consilii judetene, prefecti) actiunea se depune la tribunal sectia de contencios
administrativ.
Pentru litigiile care privesc acte emise de catre autoritatile publice centrale precum si
acte administrative emise de autoritatile publice centrale care au ca obiect sume de bani
reprezentant finantarea nerambursabula din partea UE, indiferent de valoare actiunea se
depune la Curtea de Apel sectia de Contencios administrative si fiscal.

Acte care se ataseaza la dosarul cauzei

Cu privire la conditiile de promovare a unei actiuni in justitie, acestea sunt prevazute in
art 32 NCPC si se refera la : capacitatea procesuala, calitatea procesuala, formularea unei
pretentii, justificarea unui interes.
Reclamantul va anexa la actiune copia actului administrative pe care il ataca sau, dupa
cazm raspunsul autoritatii publice prin care I se comunica refuzul rezolvarii cererii sale. Daca
reclamantul nu a primit niciun raspuns la cererea sa, va depune la dosar copia cererii avand
numai de inregisrare si data la autoritatea publica, precum si orice inscris care dovedeste
indeplinirea procedurii prealabile, in situatia cand plangerea prealabila este obligatorie.
De asemena reclamantul ataseaza:
- Dovada actitarii taxei de timbre conform dispozitiilor OUG 80/2013 privind taxele
judiciare de timbru;

In art 16 din OUG nr 80/2013 in material contenciosului administrativ, cererile introduce de cei
vatamati in drepturile lor printr-un act administrative sau prin refuzul nejustificat al unei
autoritati administrative de a le rezolva cererea referitare la un drept recunoscut de lege se
taxeaza :
a) Cerereile petru anularea actului sau recunoasterea dreptului pretins, precum si
eliberaraea unui certificate, adeverinta sau alt inscris: 50 lei;
b) Cererile cu caracter patrimonial, prin care se solicita si repararea pagubelor suferite
printr-un act administrative- 10% din valoarea pretinsa dar nu mai mult de 300 lei.
 - Alte acte pe care reclamantul le considera necesare.
De asemenea art 28 din Legea 554/2004 prevede ca actiunile introduse de persoanele de
drept public si de orice autoritate publica, in apararea unui interes public, precum si cele
introduse impotriva unor acte administrative normative nu mai pot fi retrase, cu exceptia
situatiei in care sunt formulate si pentru apararea drepturilor sau intereselor legitime de care
pot dispune persoanele fizice sau juridice de drept privat.

13. Judecata in recurs a unui litigiu de contencios administrativ.

Reguli de judecata pentru recurs :
- Recursul suspenda executarea si se judeca de urgent

Solutii pronuntate de catre instanta de recurs :

1. Admite recursul,caseaza hotararea primei instante si rejudeca litigiul pe fond.Aceasta
solutie se numeste casare cu retinere

Aceasta opereaza cel mai des in contencios adm.,chiar si atunci cand partea nu a fost legal
citata la administrarea probelor,dar a fost legal citata la dezbaterea fondului
2. Admite recursul,caseaza hotararea primei instante,trimite cauza spre rejudecare la prima
instanta.Aceasta solutie se numeste casare cu trimitere

Aceasta opereaza atunci cand instanta de fond nu a judecat fondul cauzei,ci s-a pronuntat pe
o exceptie sau atunci cand partea nu a fost legal citata nici la administrarea probelor nici la
dezbaterea fondului.
Aceasta casare cu trimitere nu poate opera decat o singura data.
3. Respingere a recursului

Dupa primirea dosarului de la Curtea de Apel,presedintele ICCJ,presedintele de sectie de

contencios adm. Sau o persoana desemnata vor lua masura de a stabili aleatoriu un complet de 3
judecatori care se numeste complet de filtru,care va decide admisibilitatea in principiu a
recursului
In cel mult 30 zile de la repartizarea dosarului,completul de filtru va intocmi un raport asupra
admisibilitatii in principiu a recursului
Raportul are in vedere indeplinirea conditiilor de forma a caror nerespectare atrage nulitatea
dar si motive de nelegalitate
14. Executarea hotararii pronuntate de instanta de contencios administrativ

Hotararile judecatoresti definitive prin care se admit actiuni in contencios adm. constitie
titluri executorii ( art. 22 din legea 554/2004 )
Executarea hotararilor judecatoresti difera dupa cum vorbim de acte normative si acte
individuale
Actul normativ
O hotarare ce vizeaza un act normativ este obligatorie si va avea putere pentru viitor. Aceste
hotarari se publica in Monitorul Oficial,partea 1 sau Monitoarele Oficiale ale judetelor ori a
Municipiului Bucuresti,la cererea instantei de executare ori a reclamantului,fiind scutite de plata
taxelor de publicitate.
Pentru ca efectele sa se produca pentru toate subiectele de drept trebuie publicata in
Monitorul Oficial.
Termenul de executare este de 30 zile de la data la care hotararea a ramas definitiva
dupa pronuntarea instantei de recurs.
Exista posibilitatea ca autoritatea parata sa nu execute hotararea in 30 zile,astfel exista o
sanctiune impotriva conducatorului autoritatii publice o amenda de 20 % din salariul minim
brut pe economie pentru fiecare zi de intarziere.
In plus,reclamantul poate sa solicite si penalitati pe NCPC.
Sanctiunea si despagubirile in cazul neexecutarii hotararilor judecatoresti definitive se
aplica de instanta de executare la cererea reclamantului,printr-o hotarare pronuntata in Camera
de Consiliu data de urgent si cu citarea partilor.

15. Exceptia de nelegalitate.