Rzboiul pentru independena Romniei reprezint unul dintre cele mai

fascinante episoade din istoria rii noastre i constituie un moment hotrtor

pentru apariia statului de drept.

Unirea infaptuita de Alexandru Ioan Cuza a pus bazele statului unitar

naional romn i a fost primul pas n lupta contra jugului strin, ca s folosim
expresia att de des folosita de ctre istoricii naionali. Crearea Romniei moderne
a contribuit enorm la ntrirea capacitii economice, politice i militare a rii i a
constituit o nou premis spre cucerirea independenei naionale.

Rzboiul de indepeden din anii 1877-1878 reprezint un punct de referin

n istoria statului romn de drept. Dup mai bine de dou sute de ani, contiina
naional lupt pentru a-i recupera drepturile.

Participarea Romniei la rzboiul ruso-turc este un eveniment de mare

amploare. S-a obinut, nu numai independena, dar i dreptul de a se autoguverna,
dreptul de a fi un stat de sine stttor, iar nimeni nu se mai putea indoi de vitejia de
care a dat dovad armata romn.

Rzboiul de independen a creat ns ideea premisele formrii Romniei

Mari, le-a dat speran tuturor romnilor care nu triau n graniele ei, c ntr-o zi
toi romnii se vor uni, c vor forma un singur stat, c vor fi tratai egal i
corespunztor.

Lucrarea de fa prezint etapele rzboiului de independen, att din vedere

istoric, ct i din vedere politic, dup apariia statului de drept i a partidelor
politice, doar combinndu-le putem descrifa aceast pagin de istorie
 n primul capitol, sunt prezentate premisele rzboiului de independen,
situaia intern n momentul declanrii acestuia, ct i factorii care au dus la
ntrea Romniei n rzboi, revoltele din Bosnia i Heregovina, convenia cu
Rusia.

n capitolul al II-lea, prezint etapele clare ale desfurrii rzboiului,

mobilizarea armatei i a populaiei civile, btliile la care a participat Romnia,
precum i problemele cu care s-a confruntat armata romn i de asemenea

Capitolul al III-lea prezint tratele de pace dup rzboiul romno-ruso-turc,

cel de la San Stefano i Congresul de la Berlin, precum i rolul romnilor
transilvneni n rzboiul de independen. Am insistat mult, de altfel, asupra
rolului politicii n rzboiul de independen, dar i n semnarea tratelor de pace.

Ceea de fapt am ncercat s prezint n lucrarea de fa este faptul c un

deziderat att de puternic, atunci cnd tot popopul dorete i lupt, poate fi atins,
nu uor, pentru c niciun progres important din cadrul istoriei nu a fost fcut uor,
ci prin sacfricii i o lupt asidu