Povestea lui Harap-Alb

- basm cult-
de Ion Creang

Povestea lui Harap-Alb de Ion Creang este un basm cult, publicat in revista Convorbiri literare, in
anul 1877. Autorul pornete de la modelul folcloric, caracterizat de stereotipie, reactualizeaz teme de
circulaie universal, dar le organizeaz conform propriei viziuni, intr-un text narativ mai complex dect al
basmelor populare.
Basmul cult este o specie narativ ampl, o naraiune pluriepisodic, cu numeroase personaje
purttoare ale unor valori simbolice. Aciunea basmului implic prezena fabulosului i este supus unor
stereotipii, care infiseaz parcurgerea drumului maturizrii de ctre erou.
Conflictul dintre bine i ru se incheie prin victoria forelor binelui. Personajele indeplinesc, prin
raportare la erou, o serie de funcii (antagonistul, ajutoarele, donatorii), ca in basmul popular, dar sunt
individualizate prin atributele exterioare i prin limbaj. Reperele temporale i spaiale sunt vagi,
nedeterminate. Sunt prezente cliee compoziionale, cifrele i obiectele magice, formule specifice.
Caracterul de bildungsroman al basmului presupune parcurgerea unui traseu al devenirii spirituale -
concretizat in trecerea probelor i modificarea statutului social al protagonistului - devine imprat.
Tema basmului este lupta binelui impotriva rului, incheiat prin triumful binelui. Concret, eroul
parcurge o aventur eroic imaginar, un drum al maturizrii, pentru dobndirea unor valori morale i estetice.
Motivele nartive specifice sunt: superioritatea mezinului, cltoria, supunerea prin vicleug, muncile,
demascarea rufctorului, pedeapsa, cstoria.
Naraiunea la persoana a III-a este realizat de un narator omniscient, dar nu i obiectiv, deoarece
intervine adesea prin comentarii sau reflecii. Fabulosul face ca elementele supranaturale s nu provoace
spaim sau uimire nici personajelor, nici cititorilor care accept de la inceput convenia basmului.
Aciunea se desfoar linear; succesiunea secvenelor narative este redat cronologic prin
nlnuire.
n basm sunt prezente clieele compoziionale - formule tipice, plasate in incipit i final. Amu cic
era odat/i a inut veselia ani intregi cine are bani bea i mnnc, iar cine nu, se uit i rabd., dar
i cele mediene i mai merge el ct mai merge realizeaz trecerea de la o secven narativ la alta i intrein
interesul cititorului.
Situaia iniial - expoziiunea presupune o stare de echilibru: un crai avea trei feciori, iar in alt capt
de lume, un frate mai mare, Verde mprat avea doar fete.
Tulburarea echilibrului - intriga are drept cauz o lips relevat de scrisoarea lui Verde mprat:
absena motenitorului de linie masculin (motivul impratului fr urma). Craiul este rugat sa i-l trimit pe
cel mai vrednic dintre nepoi, ca s-i urmeze la tron.
Din acest moment incepe aciunea de recuperare a echilibrului. Cutarea eroului se concretizeaz prin
incercarea la care-i supune craiul pe biei: se imbrac in piele de urs i iese in faa lor de sub un pod, proba
este trecut de mezin, reuind s treac podul dup o parte pregtitoare a iniierii , in care este ajutat de Sfnta
Duminic. Drept rsplat pentru milostenia artat Sfintei Duminici, deghizat in ceretoare, mezinul este
sftuit de aceasta s ia calul, armele i hainele cu care tatl su a fost mire pentru a izbndi. Ea sugereaz
astfel c tnrul va repeta iniierea tatlui.
ntruct podul simbolizeaz trecerea la alt etap a vieii trecerea primejdioas de la un mod de existen la
altul: () de la imaturitate la maturitate, tatl i d in acest loc primele indicaii despre noua lume: s se
fereasc de omul Spn i de omul ro, druindu-i i pielea de urs. Aceste indicaii constituie interdicia,
element specific basmului.
 Pe drum, fiul cel mic se intlnete cu omul Spn care ii cere s-l ia in slujba lui. Fiindc avea nevoie de
un iniiator, cele trei apariii ale Spnului il determin s incalce sfatul printesc, tocmindu-l ca slug
(inclcarea interdiciei). Popasul de la fntn reprezint o secven narativ important, intruct ineltoria
provoac evoluia conflictului. Spnul ii fur identitatea, il transform in rob, ii d numele de Harap-Alb i i
traseaz proiectul existenial, spunndu-i c va trebui s moar i s invie ca s-i recapete identitatea
(jurmntul din fntn).
ncercrile echivaleaz cu diverse probe ale ascultrii, indemnrii, curajului, ele sunt probe de
iniiere. Harap-Alb va trebui s aduc sali din Grdina Ursului, pielea cu pietre preioase din Pdurea
Cerbului i pe fata mpratului Ro. Ultima prob presupune alt serie de probe (casa inroit, ospul,
alegerea macului de nisip, ghicitul, proba impus de fat). Trecerea incercrilor se produce pentru c eroul
ascult de personajul iniiator - Sfnta Duminic, de personajele adjuvante: calul, criasa furnicilor, criasa
albinelor, Geril, Flmnzil, Setil, Psri-Li-Lungil i Ochil.
Lichidarea ineltoriei corespunde punctului culminant, debuteaz la sfritul ultimei probe -
Harap - Alb se intoarce la curtea mpratului Vede cu fata mpratului Ro care dezvluie adevrata identitate -
demascarea rufctorului i recunoaterea eroului. Episodul cuprinde scena tierii capului personajului
principal i al renvierii lui de ctre fata de imprat, cu ajutorul obiectelor magice aduse de cal, avnd
semnificaia coborrii in infern / a morii iniiatice. Eroul reintr in posesia paloului i primete
recompensa: pe fata mpratului Ro i impria.
Prin moartea i prin reinvierea sa, Harap-Alb va trece intr-o alt etap existenial, la o alt identitate.
Nunta i schimbarea statutului social confirm maturizarea eroului.
Deznodmntul const in refacerea echilibrului i rsplata eroului. Aadar, conflictul - lupta dintre
bine i ru se incheie prin victoria forelor binelui.
Harap - Alb nu are puteri supranaturale i nici insuiri ecepionale, dar dobndete prin trecerea
probelor o serie de caliti psiho-morale necesare unui imprat, in viziunea autorului. Numele personajului
reflect condiia dual: rob, slug - Harap de origine nobil - Alb, iar sugestia cromatic alb-negru, traversarea
unei stri intermediare - iniierea. Rul nu este intruchipat de fpturi himerice, antagonistul fiind omul
insemnat, de o inteligen viclean, cu dou ipostaze: Spnul i omul ro.
Specific basmului cult este modul in care se individualizeaz personajele, in primul rnd prin limbaj.
Cu excepia eroului al crui caracter evolueaz pe parcurs, celelalte personaje reprezint tipologii umane
reductibile la o trstur dominant.
Limbajul cuprinde termeni i expresii populare, regionalisme fonetice sau lexicale; personajele se
individualizeaz prin limbaj - procedeu de caracterizare indirect.
Oralitatea stilului se realizeaz prin diferite mijloace: expresii narative tipice, exprimarea afectiv,
propoziii interogative i exclamative, dativul etic etc..
Spre deosebire de basmul popular, unde predomin naraiunea, in basmul lui Creang se imbin
naraiunea cu dialogul i cu descrierea, stilul direct i stilul indirect.
Povestea lui Harap-Alb este un basm cult avnd ca particulariti: reflectarea viziunii despre lume a
scriitorului, umanizarea fantasticului, individualizarea personajelor, umorul i specificul limbajului. ns
asemenea basmului popular, pune in eviden idealul de dreptate i de adevr, fiind o oglindire a vieii in
moduri fabuloase - G.Clinescu - Estetica basmului.