1) Ce este echivalența genomică, la ce specii a fost demonstrată experimental și cu ce tipuri de

nuclei?

Datorita faptului ca toate celulele unui organism provin din ovulul fecundat (sau zigot), ele
au aceeași informație genetica cu a zigotului, adică sunt echivalente din punct de vedere genetic.

2) Enumerați anomalii asociate clonării.

In ciuda entuziasmului succesului clonării a oii Dolly, Ian Welmut si echipa acestuia au
temperat acest entuziasm, deoarece in urma aspectului de oaie tânără, Dolly avea la naștere 7 ani,
deoarece nucleul somatic provenea de la o oaie de 6 ani. Astfel, experimentele de clonare au scos in
evidenta o serie de anomalii si aspecte particulare:

1. eficienta de clonare este foarte scazuta, in jur de 10% si 0% cu nuclei de celule

terminal diferentiate de tipul neuroni sau limfocite. O eficienta mai mare a clonarii a
fost observata la speciile de ferma, unde este cunoscuta mai bine embriologia si
fiziologia.
2. De altfel, o aplicatie benefica a clonarii se gaseste in ferma, unde sunt perpetuate
rasele cu propietati superioare de lapte, de carne etc;
3. O anomalie o reprezinta ca majoritatea embrionilor clonati mor la un scurt timp
dupa implantarea in uter. Cei care se dezvolta pana la termen prezinta anomalii
comune, indiferent de nucleu somatic donor. Astfel de anomalii sunt: placenta
marita, obezitate, tumori cerebrale, pulmonare, hepatice si renale.Toate aceste
anomalii nu se transmit descendentiilor, ceea ce sugereaza ca aceste modificari sunt
epigenetice(metilarea ADN-ului, acetilarea histonelor). Oaie Dolly a avut 6 miei
sanatosi;
4. Embrionii clonati nu activeaza genele embrionare cheie in stadiul de blastocist;
5. Embrionii clonati activeaza precoce genele specifice nucleului somatic donor;
6. Embrionii clonati prezinta un model aberant al metilarii ADN-ului;

3) Dați un examplu de excepție de la regula echivalenței genomice.

Diminuarile cromozomiale reprezinta exceptii de la regula echivalentei genomice, iar

aceaste au fost identificate la nevertebrate. De exemplu, la Ascaris se elimina in cursul diviziunii
embrionare 25% din ADN. Acest ADN eliminat este bogat in secvente repetitive si in
heterocromatina. S-au identificat 2 gene eliminate din nucleii celulelor somatice. Prima gena, fert 1,
este activata dupa fertilizare si formeaza o familie de transcripti primari care raman in celulele
respective si dupa eliminarea genei. A doua gena este gena S19, care codifica pentru o proteina
ribozomala, in acest caz, din celulele somaice, se elimina o singura alela. La o specie inrudita,
Parascaris, se elimina 85% din ADN. Aceasta eliminare nu are loc inainte de a treia diviziune de
segmentare și, în general, se elimina heterocromatina. In toate cazurile de diminuari cromozomiale,
cromatina se elimina din celulele somatice, genomul complet al zigotului rămânând într-o populatie
mica de celule, care va da nastere celulelor germinale primordiale.
4) Ce intelegeți prin reprogramare nucleară?

Reprogramarea nucleara reprezinta totalitatea modificarilor in activitatea genelor,

modificari induse experimental prin transferul unui nucleu intr-un mediu citoplasmatic nou. In cursul
reprogramarii nucleare, genele inactivate in cursul diferentierii celulare sunt reactivate. Aceasta a
fost demonstrata prin transplantarea unui nucleu somatic intr-un ovocit enucleat, nucleul somatic
modificandu-si modelul exprimarii genetice initale, comportandu-se ca un nucleu ovocitar,
demonstrandu-se ca nucleul este controlat de mediul citoplasmatic in care este plasat.

5) Care este diferența dintre o celulă specificată și una determinată?

Diferenta dintre o celula specificata si una determinata o reprezinta faptul ca o celula

specificata poate avea destinul modificat de celulele vecine, in schimb celulele diferentiate se pot
diferentia autonom si cand sunt plasate in alt embrion sau in alta regiune embrionara.

6) Cum se menține starea determinată pe parcursul diviziunilor celulare?

Memoria celulara pe parcursul diviziunilor mitotice se mentine prin doua mecanisme:

memoria citoplasmatica si memoria nucleara.

1. Memoria citoplasmatica. In acest caz, se considera ca in prima celula determinata

este activata o gena care codifica pentru o proteina A. Aceasta proteina are
capacitatea de a fi transportata in nucleu, undese poate lega de regiunea promotor
a propriei gene, realizand o auto-reglare la nivel transcriptional, se poate lega si de
alte gene, pe care fie le blocheaza (gena b), fie le activeaza (gena c). Acest model de
autoactivari, activari si represii este caracteristic unui tip celular. Dupa diviziunea
celulei, in citoplasma celor doua celule fiice exista suficienta proteina A, care prin
translocarea in nucleu sa reia modelul exprimarii genice din celula parentala. Acest
mecanism mai poarta si numele de feed-back pozitiv.
2. Memoria nucleara. Se bazeaza pe un anumit model de gene active si inactive, ea
fiind dependenta de modificari intrinseci ale cromatinei, de tipul inactivarii unui
cromozom X sau metilarii ADN-ului. Memoria nucleara face posibil ca doua gene
identice de tipul alelelor sa fie exprimate diferit chiar daca sunt expuse aceluiasi
mediu citoplasmatic. (gene activate = acetilarea histonelor si metilarea ADN-ului)

7) Considerăm următorul experiment: s-a prelevat dintr-un embrionde Danio rerioun grup de
celule,care a fost transplantat in regiunea posterioara a altui embrion. La sfârșitul
embriogenezei s-a constatat cădin celulele transplantate s-a format un ochi la nivelul
cozii.Cum erau celulele transplantate în momentul prelevării?

Transdiferentierea a fost observata in tesuturile regenerate, unde un tip celular poate fi

convertit in alt tip celular inrudit. De exemplu: regenerarea cristalinului la triton se realizeaza prin
recrutarea celulelor din regiunea dorsala a epiteliului pigmentat al irisului. Transdiferentierea poate
fi demonstrata in cultura: celulele cromafine (gasite in medula-suprarenala) prezinta in cultura un
fenotip caracteristic, ele fiind prismatice si contin in citoplasma granule cu adrenalina. Daca in
mediul de cultura se adauga factori de crestere nervos, celulele se transdiferentiaza in neuroni
simpatici, care prezinta fenotip diferit si, in plus, contin noradrenalina. Transdiferentierea are loc
intre celule inrudite embriologic, astfel ca la triton, celulele cristaliniene si retiniene provin din
ectoderm, in timp ce celulele cromafine si neuronii simpatici provin din celulele crestelor neurale.
Diferenta dintre transdiferentiere si dediferentiere este