Biletul 1

1. Doua accepiuni ale definiiei civilizaiei

Civilizatia este un spatiu, o arie culturala, un loc. In acel loc trebuie sa va reprezentati o mare
varietate de bunuri, de caracteritici culturale, pornind de la forma caselor, materialul din care ssunt
facute, tipul de acoperis si ajungand pana la deprinderi precum confectionarea de sageti cu pene,
pana la dialectul sau grupul de dialecte, pana la preferintele gastronomice, pana la o anumita
tehnologie, o structura de credinte, un mod de a face dragoste si chiar pana la busola, hartie sau
tiparnita. Civilizatia este modul in care aceste lucruri sunt grupate, frecventa cu care revin aceste
particularitati, ubicuitatea lor intr-o anumita zona in combinatie cu o anumita forma de permanenta
temorala Fernand Braudel
Civilizatia este un proces in slujba erosului al carui scop este aducerea laolalta a indivizilor umani
apoi a familiilor apoi a raselor, popoarelor si natiunilor intr-o singura unitate , unitatea umanitatii
Sigmund Freud

Civilizatiile sunt sisteme foarte complexe alcatuite dintr-un nr foarte mare de elemente interactive
organizate asimetric a.i. constructia lor seamana mai degraba cu un musuroi de termite decat cu o
piramida egipteana Niall Ferguson

2.Managementul si cultura japoneza

Gradul ridicat de evitare a incertitudinii specific managementului japonez, preocuparea pentru
previziune si planificare pe termen lung, specificul cultural istoric, creeaza conditiile necesare
pentru a conserva tendintele actuale ale managementului nipon.
Perspective:
- Internationalizarea activitatilor companiilor mari japoneze, ca urmare a cererii pe piata
mondiala a produselor realizate in Japonia
- crearea unor firme de capital strain, in scopul concurarii produselor si serviciilor
companiilor japoneze chiar in japonia
- sustinerea crearii si functionarii de imm-uri,
- crearea unor noi si performante intrumente mang, preluarea din managementul altor tari a
unor elemente manageriale, perfectionarea si adaptarea acestora la specificul nipon
- consolidarea rel dintre stat si organismele sale ministerul comertului international si al
industriei, ministerul finantelor, parmalemt si organizatii economice. Interesul comun este Acela de
a asigura dezvoltarea in continuare a economiei

3. Studiu de caz: Cap 15 : Influente ale culturii si managementului din alte tari studiate
asupra managementului organizaiilor din Romnia

Biletul 2
1. Doua accepiuni ale culturii
cultura este un fenomen intelectual colectiv- reflecta modul specific de existent a grupurilor
umane, comunitati, natiuni
are caracter dobandit- se dobandeste prin educatie si caracterizeaza omul ca fiinta sociala
are caracter colectiv atribuit membrilor grupurilor, comunitatilor
are caracte simbolic- reflecta raporturile interumane si relatiile dintre natura si societate
are caracter structurat- structura specifica bazata pe un model
are caracter de durata- pe fondul unor acumulari treptate, ceea ce creaza persistent
are caracter dinamic- evoluand, adaptandu-se gradual si continuu in ciuda unor forte care se
opun schimbarii

2.Managementul japonez si sindicatele in companiile mari.

Sindicatele se afla in opozitie cu managementul organizatiilor mari de unde provin membrii de
sindicat.
- Nu se manifesta un caracter profund adversial intre cele doua parti, ca urmare a infl de
natura culturala.
- Sindicatele sunt organizate pe criterial apartenentei la companie, nu pe domenii
- Managerii de nivel superior nu fac parte din sindicat, deoarece acestia doresc realizarea
intereselor actionarilor, acestea pot fi diferite fata de cele ale salariatilor sindicalizati.
Principala modalitate de realziare a colaborarii dintre man si sindicat, este negocierea (discutuiile,
comunicarea permanenta). Atunci cand poate aparea un potential conflict, ambele parti fac tot
posibilul ca problemele sa se rezolve rapid si usor. Daca conflicul de munca apare, demisioneaza
atat conducerea sindicatului, cat si managementul organizatiei.
Formele de protest folosite de catre sindicate sunt: demonstratii (scop: sa arate iminenta unui
conflict care mai poate fi totusi oprit si care se desfasoara pe timpul pauzelor), care sensibilizeaza
managementul, daca acestea nu fost indeajuns, se ajunge la o greva de zel (greva japoneza) in
timpul careia salariatii muncesc cu un plus de atentie, de productivitate pentru a demonstra
managementului ca propunerile sidicatului sunt sustinute de efortul membrilor acestuia.

3. Europa latina - realitate sau ficiune?

Biletul nr. 3

1.Individualism/Colectivism
Dimensiunea culturala individualism/ colectivism .
Premisa dimensiunii culturale individualism/colectivism este reprezentata de intensitatea relatiilor
care exista sau se creeaza intre membrii unei societati, colectivitati, organizatii sau ai unui grup.
Prin intermediul acestei dimensiuni culturale, se poate aprecia faptul ca societatile sunt de tip
individualist, personal, respectiv de tip colectivist sau comunitar.
In societatile caracterizate prin idividualism sunt importante, pentru indivizi, viata personala, viata
familiala, profesia, pozitia ierarhica, etc.
In societatile caracterizate prin colectivism este important , pentru indivizi, grupul din care acestia
fac parte, conditiile si climatul de munca, cultura organizationala

2.Decizii de consens in companiile mari japoneze

Se realizeaza prin intermediul unui scenariu ce presupune patru etape
a) Formularea propunerii decizionale inceperea procedurilor organiz prin abordarea de catre un
component al subdiviziunii unei probleme pentru care se doreste identificarea unei solutii de
imbunatatire
b) Procesul de adoptare prin consens a respectivei propuneri decizionale propunerea este
prezentata grupului pentru eventuale discutii, apoi prezentata managerului superior in scopul
obtinerii consensului la acest nivel decizional. Urmeaza obtinerea consensului la nivelul
organizatiei
c) Declansarea procesului formal de aprobare a deciziei are loc atunci cand participantii la dezbateri
considera ca au obtinut toate info necesare solicitate se redacteaza un document care va fi
prezentat managementului de nivel superior care aproba in final documentul
d) Etapa de punere in practica a deciziei aprobarea si inregistrarea documentului.

3. Studiu de caz Thanksgiving

Biletul 4
1. Dimensiunea culturala "distanta mare fata de putere-distanta mica fata de putere
(premisa, definitie, particularitati culturale si manageriale)
-o reprezinta faptul ca oamenii, membrii ai unor societati, oirganizatii, grupuri sau tari e nasc inegali
dpdv fizic si intelectual iar societatea, organizatia, grupul, tara pot amplifica sau reduce in timp
aceste inegalitati. Fie se creeaza conditii pt reducerea sau eliminarea diferentelor prin prisma
bogatiei, puterii si accesului la informatii essentiale specific societatilor cu distana mica fata de
putere, fie se adancesc si se amplifica diferentele de bogatie,putere specific societatilor cu distanta
mare fata de putere

2. Comunicarea dintre grupurile din companiile mari japoneze

-in cadrul grupului este informala, atmosfera sedintelor este destina, intima, familiala, in care nu
sunt relevante diferentele de natura ierarhica dintre membrii
-intre grupuri este formala, pe baza unui scenariu
-aspecte de natura simbolica, ritualica, elemente culurale nonverbale, care doar in contextul japonez
pot contribui la cresterea performantelor economice

3. Stiudiu de caz "Viata in cartierul meu"

Biletul 5:
1) Dimensiunea distanta mare fa de putere- distanta mica fa de putere: definire,
caracteristici, premis
. Dimensiunea culturala o reprezinta faptul ca oamenii, membrii ai unor societati, oirganizatii,
grupuri sau tari e nasc inegali dpdv fizic si intelectual iar societatea, organizatia, grupul, tara pot
amplifica sau reduce in timp aceste inegalitati. Fie se creeaza conditii pt reducerea sau eliminarea
diferentelor prin prisma bogatiei, puerii si accesului la informatii essentiale specific societatilor cu
distana mica fata de puere, fie se adancesc si se amplifica diferentele de boatie,putere specific
societatilor cu distanta mare fata de putere.

Caracterisici:
Distanta mica fata de putere:
- bogatia, puterea sunt usor accesibile
-pondere mare a claei de mijloc
-mobilitate sociala si profesionala ridicata
-nivel ridicat de educatie a populatiei
-regimuri politice democratice
-dialogul elev/student profesor

Ditanta mare fata de putere:

-bogatia, puterea sunt concentrate in mana elitelor
-polarizare sociala si pondere redusa a clasei de mijloc
-mobilitate sociala si profesionala scazuta
-nivel redu de educatie a populatiei
-regimuri politice dictatoriale, militare
-exemplul profesorului

2) a) Rotaia salariailor n firmele japonez

-proces specific managementului japonez, ce are in vedere asigurarea cunoasterii unui mare numar
de activitati care au partial legatura cu profesia sa; asigura in final identificarea celui mai potrivit
loc de munca pt fiecare salariat

b) Sisteme de salarizare in Japonia i de pensionare

-cele mai importante criterii in functie de care se realizeaza motivarea salariatilor sunt vechimea in
munca si nivelul de pregatire profesionala
-salariul este completat de prime, sporuri
-au banci proprii, economire avantajoasa
-buge propriu de cheltuieli negociatt anal
Pensionarea in sistem traditional acordarea celui care se pensioneaza unei prime speciale
reprezentand pana la 50-60 salarii lunare, reprezzentand unicul sprijin acordat. Pensionarea in
sistem modern achitarea peniilor de catre fonduri publice sau private la care au cotizat salariatul
si compania

3) Studiu de caz: analiza din punct de vedere cultural i managerial.

Biletul 6:
1. Dimensiunea culturala feminitate/masculinitate: definitie, premisa, caracteristici,
manifestari
-reprezinta repartizarea rolurilor in cadrul societatii rganizatiei, grupului, intre femei si barbati. Cu
cat rolurile repartizate intre barbati si femei sunt mai diferite cu atat cultura respectiva se
caracterizeaza prioritar prin masculinitate, cu cat rolurile sunt mai putin diferentiate, cu atat cultura
respectiva se manifesta prin feminitate. Feminitate=atat femeile, cat si barbatii sunt interesati sa
lucreze intr-o atmosfera deschisa, destinsa, intr-un mediu curat, sa colaboreze bine cu sefii, colegii,
sa se poate ocupa de familie. Masculinitate=atat femeile cat si barbatii urmaresc sa obtina putere
decizionala, actionala, bogatie materiala si spirituala, acces la informatii esentiale, sa se
perfectioneze dpdv profesional, managerial, sa promovezii schimbare, inovare, sa conduca.
Feminitate-accent sporit acordat protectiei mediului, convietuirii cu natura. Masculinitate-accent
sporti pe dominarea naturii, supunerea acesteia, reusite economice/sociale.

2. Management in japonia:
a) salariatii pe viata
In companiile jap mari se intalnesc 3 categorii de salariati:angajati pe viata; angajati
semipermanenti sau recruit experimentali
Personalul permanent= barbati bine pregatiti dpdv professional aflati la primul loc de munca.
Recrutarea lor se realizeaza primavera, la inchiderea anului universitar, pe baza planului de
dezvoltare al firmei si a pensionarilor previzibile. Sunt cautati absolventi al unor scoli recunoscute,
dar nu cei cu notele cele mai mari. Recrutarea este considerate o investitie pe termen lung, fapt
demonstrat si prin procesele specific de integrare. Tanarul salariat se asteapta sa lucreze toata viata
in companie si sa avanseze pe baza criteriului de senioritate iar compania este interesata ca tanarul
sa lucreze toata viata pentru ea. Sistemul este practicat numai de companiile mari care au aceasta
putere economica. Avantajele sistemului nu sunt de neglijat :formarea pe termen lung a resursei
umane, cheltuielile firmei sunt compensate de stabilitatea fortei de munca, crearea unui sentiment
de incredere, armonie, cooperare in organizatie, benefic din ambele parti.

a)integrarea noilor angajati in cadrul organizatiei

-process complex, cu o bogata incarcatura culturala si cu un grad mare de specificitate. Acesta se
realizeaza atat in interiorul cat si in afara organizatie. Este alcatuit din elemente de natura subiectiv-
spirituala, dar si de natura obiectiv-economica. Integrarea noilor salariati incepe cu vizite in locuri
cu o profunda rezonanta istorica si patriotica.-muzee, memeoriale,temple,baze militare. In final
tinerii sunt dusi in centru special de pregatire unde sunt supusi unor incercari dure, ei trebuie sa se
descurce singuri. Munca devine ceva firesc, iar ceea ce conteaza cel mai mult este atitudinea
personala in situatia data. Apoi tinerii sunt dusi in organizatia propriu zisa unde primesc un manul
in care sunt inscrise diferite informatii despre firma, dezpre strategia acesteia. Apoi ii este prezentat
tutorele sau personal, denumit oyabun.

3.Studiu de caz Cambridge: interpretare culturala si manageriala

Biletul 8.
1.Comparatia intte abordarea asupra timpului a lui Hofstede si viziunea asupra timpului a lui
Trompenars.
Viziune asupra timpului Hofstede:- reprez de modul in care societatea interpreteaza faptul ca
fenomenele si evenimentele pot evolua pe termen scurt, respective indelungat
- Abordarea pe termen indelungat: se caract prin rabdare, consecventa, perseverenta, organizare
bazata pe elemente formalizate, pe supravegherea functionarii relatiilor in cadrul organizatiilor. In
cadrul societatilor se observa o tenacitate in urmarirea unui scop, cumpatare si tendinta de a
economisi, mentinerea unor relatii bune in grup, evitarea sau chiar diminuarea conflictelor
- Abordarea pe termen scurt se caract prin siguranta si stabilitate imediata, respect fata de traditie,
reciprocitate in saluturi, favoruri si cadouri. Se accentueaza preocuparea pentru siguranta personala,
nu se valorizeaza initiativa personala, inovarea, schimbarea, asumarea de riscuri.

Atitudine fata de timp -Trompenaars : modul in care societatile modern abordeaza timpul si rolul
timpului in cadrul evolutiei si activitatiilor societatilor , organizatiilor.
Culturile care abordeaza timpul in mod secvential : atunci cand se considera ca timpul curge in mod
secvential, evenimentele se succed in mod firesc. Intalnirile de afaceri se programeaza cu exactitate,
se realizeaza la un moment dat o singura activitate, relatiile dintre oameni tin cont de un program
bine stabilit si respectat.
Culturile care abordeaza timpul in mod sincron:se considera ca timpul se repeta , indivizii apreciaza
ca trecutul, prezentul si viitorul pot fi percepute aproape concomitent. Intalnirile de afaceri sunt
subordinate relatiilor dintre oameni, intarzierile sunt frecvente, se realizeaza concomitent mai multe
activitati.

2. Organizarea grupurilor mari japoneze ( ce societati includ gen bancile proprii)

In China predomina din punct de vedere numeric organizatiile familiale, mici sau individuale.
Cele mai raspandite grupuri economice sunt :
Grupurile industriale chineze care actioneaza in domeniul transportului,
extractiei,prelucrarii energiei electrice, petrolului;
Holdingurile nationale actioneaza pe baza principiilor economiei de piata. Sunt
organizate sub forma de filiale sau unitati;
Sistemul de impozitare a profiturilor simuleaza activitatile de productie.

3. Comunitati evreiesti

Bilet nr 9
1. Dimensiunile individualism-colectivism si universalism-particularism
Dimensiunea culturala : individualism/colectivism conflictul dintre ceea ce persoanele doresc in
mod individual sa realizeze, si ceea ce grupurile din care fac parte aceste persone au ca obiectiv.
Individualismul
- necesita crearea si cultivarea unor legaturi cu alte persone prin prisma valorizarii a ceea ce
fiecare persoana implicate doreste
- Este o caracteristica a societatii moderne, dezvoltate , care urmaresc prograsul si cunoasterea
- Presupune asumarea si realizarea personal a obligatiilor corespunzatoare statutului pe care il
are individual in societate
- Adoptarea deciziilor prin management consultative
- Petrecerea timpului liber in mod individual sau cu familia
- Utilizarea frecventa in comunicarea organizational a expresiei eu
Colectivismul :
- Situeaza realizarea obiectivelor commune organizatiei inaintea celor individuale
- Caracteristica a societatilor traditionale, in curs de dezvoltare
- Pp asumare si indeplinirea in grup a obligatiilor
- Adoptarea deciziilor prin managementul participativ
- Petrecerea timpului liber in grupuri mari
- Folosirea frecventa in comunicarea organizationala e expresiei noi

Dimensiunea culturala: universalism/particularism - reprezinta identificarea si analiza criteriilor

care explica modul in care se comporta componentii unei culturi, la nivel de societate, organizatie
sau grup.
Universalismul :
- Cultura in cadrul careia majoritatea componentilor isi asuma obligatia de a respecta
standardele universale, principiile general valabile
- Trasatura asocial unei societati moderne , puternic dezvoltata dpdv economic, social
- Presupune un singur adevar acela a majoritatii
- Se actioneaza in relatiile de afaceri exclusive pe baza contractului
- Accentual in afaceri este pus pe reguli, principii, legi
Particularismul:
- Cultura in cadrul careia majoritatea componentilor respecta obligatia de a accepta
standardele si principiile individuale
- Asociat situatiilor punctuale, individuale
- Caracterizeaza societatile traditionale , mai putin dezvoltate,in care membrii se cunosc, se
ajuta, interactioneaza puternic
- Exista mai multe adevaruri puncte de vedere
- O afacere trebuie respectata doar daca genereaza relatii personale

2. Dimensiunea sociala a organizatiei mari in Japonia

-dimensiunea sociala esse o prioritate a firmelor nipone; este cea dea doua familie a japonezului,
unde merge zilnic pt a-si intalni colegii, pt a lucra alaturi de acesia, pt a-si exprima ideile;
preocupare constanta pt actualizarea informatiilor, pt cresterea rolului lor in procesele desfasurate
de organizatie ; preluarea cnostintelor manageriale care au fost verificate in alte tari; cultivarea
apartenentei in grupul socio-profesional; acceptarea rapida a elementelor de natura informationala
daca adc un spor de performanta in munca

3. Familia Rothschild

Biletul nr.10
1. Dimensiunea cultura afectiva/cultura neutra; cultura specifica/ cultura difuza
Dimensiunea culturala: caracter specific/difuz:
premise gradul de implicare in viata private a altor personae
- Gradul de formalizare a relatiilor stabilite intre membrii societatii
- Modul in care o persoana actioneaza in raport cu alte persoane
Cultura difuza cand relatiile care se stabilesc nu sunt clar definite ca urmare a lipsei de delimitare
clare a spatiului public de cel privat
- Genereaza un comportament permisiv, ambiguu, evaziv, abordare treptata, de la general la
particular
Cultura specifica delimitarea clara a spatiului public de cel privat, relatiile stabilite intre
parsoanele implicate intr-un process de negociere sunt clar stabilite
- Genereaza cu comportament cinstit, transparent, ferm, abordare directa de la particular la
general
Dimensiunea culturala: caracter neutra/afectiva:
Premise-relatiile dintre indivizi sunt bazate pe ratiune, logica, pe sentimente, respectiv cum se
manifesta emotiile.
Cultura neutral: -emotiile sunt cenzurate si eliberate doar ocazional
-monotona, plictisitoare
-bazat pe criterii de natura profesionala
Cultura afectiva-emotiile sunt libere si exprimate sincer
-dramatica, personalizata
-bazate pe elem de natura emotionala

2. Concepte culturale japoneze

Dpdv lingvistic, etimologia cuv Japonia provine din gi-soare, pen-origine si gua-tara. Tara soarelui
rasare. In japonia, comunicarea dintre localnic si strain (gaijin) este dificila si este facilitate doar de
cunoasterea culturii specific. Amae semnifica starea specifica de dependenta intre intre membrii
unui grup sa a unei colectivitati. Femeile se casatoresc de regula cu colegii de serviciu sau cu
subordonati ai tatilor lor, cei considerati kobun. Caracterul dominat de masculinitate-femeile sunt
nemultumite de servicul greu. Dupa casatorie, respective nasterea primului copil acestea renunta la
munca, dedicandu-se familiei, si revin la serviciu in jurul varstei de 40-45 ani.Datorita influentei
occidentale, casatoriile nu mai au loc doar in sanctuare Shinto, se efectueaza chiar in biserici
crestine, in schimb funeraliile au loc numai in templele budiste. Sentimentele nu se exprima in mod
directbin fata altor personae, ele trebuie retinute, ascunse intalnirile au character formal accentuat
in cazul in care persoanele nu se cunosc bine.

3. Eu, noi i ei
Biletul 13
1.conceptul de mci
Managementul comparat international este o disciplina economica recent aparuta care
studiaza relatiile dintre economie si management pe baza diferitilor factori de influenta. S-a
observant o expansiune a acestei discipline mai ales in ultimele decenii, cand rolul culturii ca factor
de influenta asupra managementului, a fost acceptat pe deplin.
(Amedeo Istocescu) Managementul comparat international consta in studierea preceselor si a
relatiilor de management, utilizate in organizatiile din diferite tari, in scopul identificarii si
valorificarii asemanarilor si deosebirilor dintre acestea, pentru asigurarea premiselor necesare
transferului international de cunostinte manageriale si avand ca efect posibil cresterea
performantelor economice si manageriale ale organizatiilor si acceptarea rolului culturii ca factor
determinant al succesului echipelor de management.
In conceptia lui Eugent Burdus MCI consta in studiul conceptelor, proceselor metodelor si
tehnicilor de management din diverse tari, regiuni geografice, econmice, sociale. , realizat in scopul
identificarii si studierii asemanarilor si deosebirilor dintre aceste tari, precum si in scopul studierii
posibilitatilor pentru transferal cunostintelor de management intre aceste tri, regiuni, culture.
Ovidiu Nicolescu apreciaza ca managementul comparat reprezinta stiinta care se ocupa cu studiile
proceselor de management si al relatiilor de management derulate in organizatii care functioneaza
in contexte culturale diferite, urmarind identif si analiza asemanarilor si deosebirilor manageriale, in
vederea facilitarii transferului international de cunostinte manageriale, pentru cresterea
functionalitatii si performantelor organizatiei.

2.context cultural japonez

Dpdv lingvistic, etimologia cuv Japonia provine din gi-soare, pen-origine si gua-tara. Tara soarelui
rasare. In japonia, comunicarea dintre localnic si strain (gaijin) este dificila si este facilitate doar de
cunoasterea culturii specific. Amae semnifica starea specifica de dependenta intre intre membrii
unui grup sa a unei colectivitati. Femeile se casatoresc de regula cu colegii de serviciu sau cu
subordonati ai tatilor lor, cei considerati kobun. Caracterul dominat de masculinitate-femeile sunt
nemultumite de servicul greu. Dupa casatorie, respective nasterea primului copil acestea renunta la
munca, dedicandu-se familiei, si revin la serviciu in jurul varstei de 40-45 ani.Datorita influentei
occidentale, casatoriile nu mai au loc doar in sanctuare Shinto, se efectueaza chiar in biserici
crestine, in schimb funeraliile au loc numai in templele budiste. Sentimentele nu se exprima in mod
directbin fata altor personae, ele trebuie retinute, ascunse intalnirile au character formal accentuat
in cazul in care persoanele nu se cunosc bine.

3.Studiu de caz ?

Biletul 14
1.Abordari ale mci
Abordarea dezvoltarii economice, 1950-1960 reprezentantii fiind: F. Harbinson si C. Myers.
Aceasta a sugerat necesitatea si utilitatea unei viziuni macroecon, in care se aprecia influenta
hotaratoare si constanta a managementului asupra dezvoltarii econ. Este prima abordare observata
in domeniul MCI si a valorificat rolul diviziunii internationale a muncii si al cresterii
interdependentelor dintre tari si dintre economii nationale. Trateaza unilateral managementul doar
prin prisma abordarii macro, managementul la nivel microeconomic este neglijat.
Abordarea mediului, 1960-1970, R. Farmer si B. Richman. Aceasta a tratat MCI la nivel
macroecon, fiind caracterizat prin faptul ca eficienta si eficacitatea managemtnului sunt dependente
de mediu, de context. Exista asemanari si deosebiri in ceea ce priveste managementul prin prisma
influentelor exercitate de mediul exogen asupra organizatiilor. Ignora unele variabile endogene care
pot influenta managementul.
Abordarea comportamentului 1965-1975, M. Davis, D. Narain, M. Porter, R.Nath, nivel
microeconomic. Sugereaza variabilele comportamentelae, adica atitudinile, credintele, sistemele de
valori. A demonstrat ca exista diferente intre culture si ca aceste diferente se explica exact prin
intermediul atitudinilor, credintelor, sistemelor de valori.
Abordarea sistemelor deschise, 1970-1980, A. Negandhi, S. Prasad, R. Tung, H. Koontz. Din
prisma acestei abordari, organizatia era considerate ca fiind un sistem deschis, organic, adaptive, cu
multiple conexiuni cu mediul exogen.Se considera ca eficienta organizatiei depinde de interactiunea
dintre variabilele mediului pe de-o parte, si activitatile desfasurate in cadrul acesteia asupra carora
intervine managementul pe de alta parte.
Abordarea axata pe rolul central al culturii, dupa 1980, H. Hofstede, F. Trompenaars,
J.Child, la nivel microecon,. Conform acesteia, cultura influenteaza comportamentul
organizational, si managemtntul preformantelor companiilor. Conceptul de cultura nu a fost foarte
riguros definit, insa aceasta abordare este cea mai complexa abordare a managementului comparat
international.
Abordarea axata pe rolul essential al cunostintelor, dupa 2000. Analizeaza managementul
companiilor si al societatilor la nivel macrosocial cat si microeconomic. Devine important
realizarea transferului international de cunostinte de management.

2.Principiile lui Confucius

1.Stabilitatea societatii se bazeaza pe legaturileinegale dintre oameni.Relatiile fundamentale din
societate se bazeaza pe obligatii reciproce si complementare.
2.Familia este prototipul tuturor organizatiilor sociale. Persoanelenu sunt indivizi ci membri ai unei
familii.
3.Comportare virtuasa consta ina nu-i trata pe ceilalti asa cum nu ti-ar placea ca ceilalti sa t trateze
pe tine.
4.Integritatea morala cu privire la obiectivele in viata unei personae consta in increderea de a
dobandi calificari si educatie,a munci din greu, a nu cheltui mai mult decat este necesar,a fi rabdator
si perseverent.

3.Studiu de caz ?
Biletul 15
1. Ceva cu abordari comparative ale mci
Abordarea dezvoltarii economice, 1950-1960 reprezentantii fiind: F. Harbinson si C. Myers.
Aceasta a sugerat necesitatea si utilitatea unei viziuni macroecon, in care se aprecia influenta
hotaratoare si constanta a managementului asupra dezvoltarii econ. Este prima abordare observata
in domeniul MCI si a valorificat rolul diviziunii internationale a muncii si al cresterii
interdependentelor dintre tari si dintre economii nationale. Trateaza unilateral managementul doar
prin prisma abordarii macro, managementul la nivel microeconomic este neglijat.
Abordarea mediului, 1960-1970, R. Farmer si B. Richman. Aceasta a tratat MCI la nivel
macroecon, fiind caracterizat prin faptul ca eficienta si eficacitatea managemtnului sunt dependente
de mediu, de context. Exista asemanari si deosebiri in ceea ce priveste managementul prin prisma
influentelor exercitate de mediul exogen asupra organizatiilor. Ignora unele variabile endogene care
pot influenta managementul.
Abordarea comportamentului 1965-1975, M. Davis, D. Narain, M. Porter, R.Nath, nivel
microeconomic. Sugereaza variabilele comportamentelae, adica atitudinile, credintele, sistemele de
valori. A demonstrat ca exista diferente intre culture si ca aceste diferente se explica exact prin
intermediul atitudinilor, credintelor, sistemelor de valori.
Abordarea sistemelor deschise, 1970-1980, A. Negandhi, S. Prasad, R. Tung, H. Koontz. Din
prisma acestei abordari, organizatia era considerate ca fiind un sistem deschis, organic, adaptive, cu
multiple conexiuni cu mediul exogen.Se considera ca eficienta organizatiei depinde de interactiunea
dintre variabilele mediului pe de-o parte, si activitatile desfasurate in cadrul acesteia asupra carora
intervine managementul pe de alta parte.
Abordarea axata pe rolul central al culturii, dupa 1980, H. Hofstede, F. Trompenaars, J.Child, la
nivel microecon,. Conform acesteia, cultura influenteaza comportamentul organizational, si
managemtntul preformantelor companiilor. Conceptul de cultura nu a fost foarte riguros definit,
insa aceasta abordare este cea mai complexa abordare a managementului comparat international.
Abordarea axata pe rolul essential al cunostintelor, dupa 2000. Analizeaza managementul
companiilor si al societatilor la nivel macrosocial cat si microeconomic. Devine important
realizarea transferului international de cunostinte de management.

2. China in context economico-social

La 65 de ani de la proclamare, Republica Populara Chineza este o tara aflata de circa 3 decenii intr-
o puternica expansiune economica. |Dezvoltare Chinei a inceput dupa anul 1977 ( dupa reformele
economice si recunoasterea erorilor din 1966-1976 Deng Xiao Ping). Dupa 1992, ratele anuale de
crestere economica depasesc 10%, dar China intampina alte pb de ordin social :poluarea,
aglomerarea urmana excesiva.
In China exista 4 niveluri ale diviziunii administrative: nationala, provinciala, a prefecturilor si
rurala. Mai mult decat in alte tari asiatice in China, indelungata traditie culturala si bogata civilizatie
a tarii isi pun puternic amprenta asupra evolutiei actuale a economiei si societatii.
In China exista 3 baze esentiale ale puterii: Partidul Comunist, guvernul si Armata de Eliberare a
Poporului. Exista 3 elemente care explica succesul Chinei in economia contemporana: liberalizarea
economica interna, forta de munca, cea mai numeroasa de pe glob si investitiile.
In prezent structura proprietatilor Chinei este uratoarea: 40% proprietate de stat, 30% proprietate
privata si 30% diverse forme de proprietate mixta.
Ocupa primul loc in lume la realiz unor produse industriale otel carbon bumbac lana.China nu
exceleaza dpdv calitativ, ci cantitativ.O preocupare o reprezinta cresterea nivelului de educatie a
pop, in special a tineretului.

3. Studiu de caz "Eu am un vis"

Biletul 17
1.tranferul de cunostinte managerial
Transferul de cunostinte manageriale reprez unul dintre scopurile esentiale de MCI. Etape:
Stabilirea precise a necesitatilor de transfer; cuantificarea posibilitatilor reale de transfer, preluare si
adaptare elementelor propuse pt transferul lor, sensibilizarea detinatorilor de interese de legatura,
aplicarea atenta si rigurooasa a elem care au reprezentat continutul transferului, evalurea
rezultatelor ale transferului
Transferul international de cunostinte manageriale reprezinta cea mai importnta menire a
managementului comparat international, chiar esenta acestuia. Acesta depinde de 10 variabile, si
anume:
a. Gradul de deschidere a tarii, societatii, organizatiei spre receptarea si valorificarea
active, permanenta a informatiilor de orice natura, ce permite progresul economic si
social, dialogul intre culture, nationalism, etc.
b. Nivelul general de pregatire si de instruire culturala, profesionala sau manageriala a
populatiei unei tari sau societati., asigurand acceptarea si utilizarea mai rapida a
informatiilor provenite din sisteme sociale si econ
c. Stilul de management practicat in mod deliberat in majoritatea organizatiilor si
institutiilor statului, precum si gradul de control a populatiei, influenteza viteza
transferului si efectele sale.
d. Limbile straine cunoscute si folosite in activitatea econ si comerciala curenta
e. Mobilitatea, libertatea de miscare, asumarea responsabila de catre fiecare membru al
unei natiuni a viitorului personal
f. Dimensiunea organizatiilor

2. Perspective ale managementul si culturii in china

a. Accentuarea reformei din sistemul economic, impune acordarea unei atentii deosebite
problemelor din regiunile rurale, rezolvate partial prin crearea de ferme agricole,
piscicole, zootehnice,etc
b. Preocuparea pt reducerea treptata, dar sigura si ireversibila, a ponderii populatiei sarace
(mai mult de 50%)din total.
c. Garantarea proprietatilor detinute de persoane fizice. Prevederile noii legislatii a
proprieteatii atesta faptul ca proprietatea private este un element pozitiv pt economie si
societate si ca aceasta trebuie protejata prin lege.
d. Dezvoltarea economica accentuate a chinei provoaca un acut clivaj intre bogati si saraci
si il mentine pec el traditional dintre mediul urban si mediul rural. (partidul va continua
sa sprijine pe cei lipsiti de mijloace de existent)
e. Guvernul chinez preset sa resolve acute problem de mediu: problem energetice, probl
resurselor hidrologice, probl insuficientei terenurilor pt agricultura si prbl poluarii
globale
f. Concedierea masiva a personalului excedentar: permite firmelor de stat dar si celor
private in care statul este actioner sa se orienteze in activitatilor lor spre cerintele
economiei de piata
g. China va continua sa investeasca sume considerabile in tari din asia centrala(
infrastructura, industrie extractiva), pt a nu mai fi influetntata de catre rusia, dar sip t
dezvoltarea schimburilor comerciale bazate pe resurse natural cu aceste tari.
 h. China este destinatia unor importante fonduri pt investitii care provin de la
intreprinzatori din Taiwan.
i. China este interesata si de exitnderea relatiilor sale comerciale cu austrialia, india si
japonia.
j. Exista conditii necesare pt dezvoltarea invatamantului de toate gradele.
k. Trebuie luate in considerare contributiile universitatilor la dezvoltarea economica si
sociala a chinei
l. S-a dezvoltat un sector neglijat pana acum, si anume turismul. Majoritatea companiilor
turistice se afla in proprietatea statului

3.Studiu de caz ?

Biletul nr 19
1. Particularitatile cercetarilor de management comparat internatonal
Cercetarile de MCI urmaresc doua categorii obiective:
a) Obiective teoretice, care trateaza instrumentarul conceptual al MCI
b) Obiective pragmatice care privesc in mod concret practica manageriala din diferite tari,
societati si culturi.
Cercetari de MCI utilizeaza mai multe tipuri de interpretari: descriptive, metodologico-
interpretative si concluziv-generalizatoare.
Cercetarile utilizeaza doua modalitati de interpretare: standardizata (utilizarea acelorasi instrumente
de cercetare pentru toate culturile cercetate) si interpretarea echivalenta (utilizarea unor instrumente
partial identice, partial diferite).
Cercetarile impun crearea unor echipe complexe de cercetare , solicita un volum de munca
important, complex si divers si sunt foarte costisitoare, ele se realizeaza cu dificultate.

2. Dimensiunile culturale ale tarilor islamice

In tarile musulmane dimensiunile culturale sunt influentate decisiv de raportarea intregii vieti la
perceptele Coranului si ale legii islamice.
-Astfel se manifesta un puternic colectivism caracterizat prin intrajutorarea permanennta a
membrilor societatii prin convietuirea in spatii restranse ca suprafata
-Corespunzator colectivismului accentuat, distanta fata de putere este mare in tarile musulmane.
Lucratorul este inferior patronului, femeia este inferioara barbatului, nemusulman inferior
musulmanului. Inegalitatile sunt mentinute si chiar amplificate de societattea religioasa
musulmana.
-Evitarea incertitudinii este puternica prin permanennta supraveghere reciproca a membrilor sai si
prin intrajutorarea celor slabi sau saraci de catre cei bogati. Impunerea de catre habib a monogamiei
in Tunisia care a considerat ca este imposibil sa fii egal pentru 4 sotii dpdv material
Sau evitarea incertitudinii este redusa intrucat islamul a conservat o stare de perpetuare a unor
traditii, obiceiuri care au generat in respingerea noului economic, social, cultural, politic,
-societatea musulmana este marcata de o puternica masculinitate , barbatii se ocupa de afaceri, de
mentinerea legaturilor cu rudele sale sau ale sotiei , de standardul de viata al familiei, iar sotia este
foarte rar vazuta in societate, cel mult in piete sau impreuna cu vecinele sau rudele apropiate.
-abordarea asupra timpului confirma pt musulmani, orientarea pe termen indelungat caracterizata
prin cumpatare, reprimarea viciilor,detinerea sent de rusine, respectarea integrala a legii islamice.
-in societatea musulmana se manifesta austeritatea- casatoria, cresterea copiilor cat mai numerosi cu
putinta, invatarea acestora a coranului, nu incurajeaza cautarea fericirii, pentru asigurarea unuii
control propriu al musulmanului asupra vietii sale.

3. Studiu de caz 1425 sarajevo

Biletul nr 21
1.Metodologia realizarii cercetarilor de mci
De tip Parohial: studiaza o singura cultura, cu ajutorul propriilor cercetatori;
etnocentric: o investigatie realizata in cadrul unei tari, sog, este reluata si repetata intr-o alta sog, de
catre cercetatori proprii, metodologia de cercetare fiind identica celei folosite in prima tara;
policentric: se ocupa cu interpretarea practicilor manag speficice anumitor culturi;
comparativ: isi propun sa studieze atat asemanarile, cat si deosebirile din cadrul a 2 sau mai multe
culturi cercetate;
geocentric: in cadrul corporatiilor multinationale, in incercarea de a explica modul in care
functioneaza acestea si cum poate fi imbunatatit man lor;
sinergetic: in situatia in care cercetatorii urmaresc sa identifice elemente culturale care explica
modul in care persoane ce apartin diferitelor culturi interactioneaza in procesul muncii, in companii
care fol RU din diverse tari.
Nancy Adler, a propus o metodologie complexa de realizare a cercetarilor MCI care presupune:
Stabilirea obiectivelor cercetarii de MCI (precizarea clara a obiectivelor), stabilirea tematicii
cercetarii, realizarea esantionului de cercetat (stabilirea nr de culturi care vor face obiectul
cercetarii), traducerea materialelor necesare cercetarii si asigurarea echivalentei traducerilor,
dimensionarea instrumentalizarea elementelor manageriale studiate, coordonarea realizarii cercetarii
de MCI, analizarea informatiilor rezultate din cercetare, redactarea concluziilor si valorificarea
rezultatelor

2.Contextul socio-economic islamic

Ca fenomen politic, social si cultural, islamul este bazat pe 4 piloni: unitatea, dreptatea, concordanta
lugii cu natura si convietuirea alaturi de ceilalti musulmani. Exista 3 inegalitati: dintre stapan si
sclav, barbat si femeie, musulman nemusulman. A patra inseamna ca numai un barbat, liber si
musulman poate exercita autoritatea si puterea dpdv religios si administrativ. Intre membrii se
mentin indatoriri si obligatii reciproce. Societatea musulmana este comunitara, valorificand grupul.
Casatoria este considerata o datorie in societatea musulmana. Conduita si rolul femeii sunt
reglementate de coran. Educatie este constrangatoare, neintelegatoare pentru un nemusulman.
Musulmanul este o fiinta sociala. Statutul de credincios impune apartenenta la comunitate. Munca
este la fel de importanta ca religia. Bancile functioneaza pe baza unor principii si restrictii.

3. "Celalalt"

Biletul 22
1.Era din capitolul 14

2.Perspective culturale si manageriale in tarile islamice

-dezvoltarea economica accelerata bazata pe utilizarea resurselor naturale importante de care
aceste state dispun(petrol, gaze naturale) si a resurselor umane numeroase
-cresterea nivelului de instruire a populatiei prin programe adecvate religiilor acestora
-valorificarea ecologica a enormelor reurse naturale
-democratizarea treptata din interior a vietii sciale economice si politice
-valorificarea mostenirii culturale bazata pe rolul predominant al religiei
Preluarea in managementul companiilor a unor elemente manageriale din alte tari

3.Studiu de caz Singapore

Biletul 23
1. Transferul de cunostinte
Transferul international de cunostinte manageriale reprezinta cea mai importnta menire a
managementului comparat international, chiar esenta acestuia. Acesta depinde de 10 variabile, si
anume:
a. Gradul de deschidere a tarii, societatii, organizatiei spre receptarea si valorificarea active,
permanenta a informatiilor de orice natura, ce permite progresul economic si social, dialogul intre
culture, nationalism, etc.
b. Nivelul general de pregatire si de instruire culturala, profesionala sau manageriala a
populatiei unei tari sau societati., asigurand acceptarea si utilizarea mai rapida a informatiilor
provenite din sisteme sociale si econ
c. Stilul de management practicat in mod deliberat in majoritatea organizatiilor si institutiilor
statului, precum si gradul de control a populatiei, influenteza viteza transferului si efectele sale.
d. Limbile straine cunoscute si folosite in activitatea econ si comerciala curenta
e. Mobilitatea, libertatea de miscare, asumarea responsabila de catre fiecare membru al unei
natiuni a viitorului personal
f. Dimensiunea organizatiilor
Metodologie:
Transferul de cunostinte manageriale reprez unul dintre scopurile esentiale de MCI. Etape:
Stabilirea precise a necesitatilor de transfer; cuantificarea posibilitatilor reale de transfer, preluare si
adaptare elementelor propuse pt transferul lor, sensibilizarea detinatorilor de interese de legatura,
aplicarea atenta si rigurooasa a elem care au reprezentat continutul transferului, evalurea
rezultatelor ale transferului

2. Valori latino-americane
Elemente de natura cultural-istorica ce pot constitui factori de influenta asupra managementului:
populatia
numeroase culturi locale sau regionale
miturile
limba spaniola si cea portugheza
religia catolica
faptul ca locuitorii au o personalitate puternica
popoarele traiesc in armonie cu natura si cu zeitatile ancestrale
protejeaza si valorifica memoria culturala
locuitorii sunt pasionali, Fermi, hotarati
nu se realizeaza nimic in mod gratuit.

3. Studiul de caz biserica, sinagoga, moscheea, templul

Biletul nr 24:
1. Incadrarea culturala si manageriala prin abordarea multiculturala a Romaniei( Mai exact
Geert Hofstede).
Se manifesta atat elemente de individualism cat si elemente specifice colectivismului. Tendinta spre
manifestare acuta a colectivismului este sustinuta de nivelul de dezvoltare economica, iar cea de
individualism este data de spiritual intreprinzatorilor.

Dimensiunea culturala distanta fata de putere este atat mare, cat si mica. Distanta mare fata de
putere este concentrata asupra informatiilor relevante de natura economica, distanta mica fata de
putere- urmare a constituirii unor organisme democratice.
Dimensiunea culturala evitarea incertudinii se manifesta de asemenea de ambele laturi, atat
puternica cat si redusa. Valorea medie a acestei dimensiuni culturale se manifesta prin populatie
numeroasa, religie crestin ortodoxa.
Dimensiunea culturala feminitate/masculinitate. Se manifesta masculinitatea.
Dimensiunea culturala viziune asupra timpului o tendinta pe termen scurt.
Dimensiunea culturala permisivitate/austeritate. Se manifesta austeritatea.

2. Perspective culturale si managerialle in America Latina.

Realizarea cu mai mare intensitate decat pana in present a unui coerent si masiv transfer
international sau regional de cunostiinte manageriale; cresterea rolului si a influentei organizatiilor
economice constituie cu participarea tarilor Americii latine; conservarea si valorificarea in folosul
comunitatilor locare a diferentelor de natura culturala dintre tarile Am lat; prevenirea potentialelor
crize sociale sau economice generate de adancirea dezechilibrelor; crearea si functionarea
organizatiilor nationale de dimensiuni mari, cu capital autohton; acceptarea greselilor trecutului;
acordarea unui rol important educatiei; dezv sectorului serviciilor si in carul acestuia a turismului

3. Studiul de caz Orasul(KYOTO)

Biletul 25
1. Incadrarea culturii si a managementului organizatiilor din Romania (diferente culturale)
Hofstede:
Dimensiunea culturala individualism/colectivism: in Romania se manifesta trasaturi specifice
ambelor laturi.Tendinta spre manifestarea acuta a colectivicmului este sustinuta de nivelul scazut de
dezvoltare economica, de mobilitatea sociala redusa. Tendinta evidenta de manifestare a
individualismului initiativa, spirit de intreprinzator, progres, venituri mari, progres, tendinta de
cretere a ponderii clasei de mijloc
Dimensiunea culturala distanta mica/mare fata de putere: e manifeta ambele laturi. Distanta mare
fata de putere se manifeta prin concentrarea informatiilor relevante doar in mana celor care
formeaza clasa bogata, redusa in Romania dpdv numeric, dar solida dpdv material. Reducerea
distantei fata de putere ca urmare a constituirii unor organisme democratice la toate nivelurile si in
toate sferele vietii economce si sociale
Dimensiunea culturala evitarea puternica/redusa a incertitudinii: se manifesta elemente specifice
ambelor laturi. Valoarea medie a acestei dimensiuni culturale se manifeta prin populatie numeroasa,
religie crestin ortodoxa, toleranta.
Feminitate/maculinitate se manifesta trasaturi specifice masculinitatii; diferentierea clara a
rolurilor in viata economica si sociala a femeilor si barbatilor, pondere mica a femeilor in
organismele politice, intreprinzator, manager, etc. Viziunea asupra timpului se manifesta ca o
tendinta constanta si fara abatere de abordare, pe termen scurt. Permisivitate/austeritate: nivel foarte
scazut al permisivitatii si o puternica austeritate.
Trompeanaars:
Universalism/particularism: trasaturi specifice perticularismului: plasarea accentului in afaceri ca si
in societate mai mult pe relatii, interese personale.
Individualism/colectivism: individualism eu, putere, autoritate, interese
Manifestari de natura afectiva, emotionala. Atitudinea fata de altii si formalizarea relatiilor in mod
difuz comportament evaziv, ambiguu, indecis, schimbator
Predomina statutul atribuit: titlurile sunt importante. Timpul este perceput in mod sincron
realiarea a mai multor activitatii in acelasi timp. Caracterul predominant este de stapanire,
dominare, de control al naturii de catre societate, organizatie, cetatean, salariat.

2.Tipuri de structuri organizatorice in America Latina

Structura globala pe produs:subdiviziuni organizatorice independente pt fiecare produs
Structura globala geografica(grupeaza activitatiile international ale co)
Str gl functionala(activit interne si externe sunt in subordinea man executive)
Str gl mixta: combinarea celor precedente

3. Studiul de caz "Oamenii"

Biletul 26:
1. Valori europene
Ue cuprinde 28 tari, 87 limbi, 500 mil persoane. Este partener strategic al sua si japonia in comertul
international. Diversitatea extrema a spatiului este evidenta, existand 6 nuclee culturale: tarile
anglo-saxone (MB, irlanda, germania, olanda, luxemburg si austria) se caract prin urbanizare
ridicata, clasa de mijloc puternica, spirit intreprenorial; tarile nordice (islanda, danemarca, suedia,
finlanda, norvegia) foarte coerent si puternic dezv sector al asistentei sociale, acces liber la resurse,
cultura birocratica, accent pus in man pe schimbare; latine (franta, belgia, italia, spania, portugalia,
romania si elvetia) si tarile din sud (bulgaria, grecia, croatia, malta si cipru) puternica valorizare a
grupului, familiei, cultura de tip familial, munca in echipa; tarile din centru (polonia, cehia,
slovacia, ungaria si slovenia) si tarile baltice (estonia, letonia si lituania) existenta a 2 sisteme de
valori: unul impus de regimul comunist si unu lprofund specific populatiei din fiecare tara.

2. Modele de organizatii din America Latina

In America latina functioneaza pe scara larga organizatii private, fie de dimensiune mica sau
mijlocie, fie de dimensiune mare.
Motivele pt care se infiinteaza:
Existenta unui patrimoniu
Combinarea economica a factorilor de productie
Stabilirea obiectivului firmei
Maximizarea profitului
Lipsa ori insuficienta finantarii externe
Instabilitatea la nivel macroeconomic
Adoptarea de catre govern a unor strategii si politici economice
Caracteristici esentiale :
Comprimisul
Flexibilitatea
Cultura
orgoliul

3. Studiu de caz Ceea e lipseste

Biletul 27
1. Abordarile lui Hofstede in UE
a) Individualism puternic (familia, societatea , organizatiile) evidentiat prin ambitie, libertatea
de actiune, initiativa, dorinta de a reusi
b) Distanta fata de putere este redusa, fiecare cetatean avand sanse egale de a se educa, infiinta
organizatii, etc
c) Evitarea incertitudinii este medie spre puternica, rezultatul preocuparii pt cunoasterea si
minimizarea riscului asciat unui viitor necunoscut, pt organizare stiintifica, utilizarea strategiilor,
etc
d) Masculinitate puternica : este o valoare culturala proprie societatii americane. Diferenta in
economie dintre femei si barbati, este evidenta.
e) Abordarea pe termen scurt a vietii economice si sociale
f) Este puternic permisiva, preocupare pt dobandirea elementelor ce compun starea de bine
subiectiva

Tarile nordice: individualism, distanta fata de putere, mica, evitarea incertitudinii este puternica,
feminitatea, abordarea pe TS, permisivitatea.
Tarile anglo-saxone: individualism, distanta fata de putere mica, evitarea incertitudinii este
puternica, masculinitatea, abordarea pe TS, permisivitate.
Tarile latine: colectivism/individualism, distanta fata de puterea mica si mare, masculinitate,
abordare pe TS, permisivitate

Tarile centrale: colectivism, distanta fata de putere mare, evitarea incertitudinii puternica,
masculinitate, abordare pe TS, permisivitatea/austeritatea.
Tarile din sudul continentului: colectivism, distanta fata de putere mare, evitarea incertitudinii
redusa, masculinitate, abordare pe termen scurt, permisivitate/austeritate
Tarile baltice: colectivism, distanta fata de putere mare, evitarea incertitudinii redusa, feminitate,
abordare pe termen scurt, permisivitate/austeritate

2. Contextul economic al Americii Latine

-amestecul statului in viata economica: limitarea sa interzicerea preturilor la anumite produse,
servicii, utilitati
-crize ciclice structurale generate de interesele statului
-privatizarea unei mari parti a economiei catre companii sau catre investitori din tara in scopul
obtinerii de venituri
-dezvoltarea puternica a sectorului secundar al economiei
-populatia puternic polarizata dpdv economic, clasa de mijlpc in formare
-organisme economice suprastatale
-dictaturile militare sau personale
-foarfeca preturilor

3. Confucius
-filosof, ideolog, politician, educator, muzician
Principii fundamentale ale invataturii confucianiste:
-stabilitatea societatii legaturi inegale intre oameni; relatiile din societate se bazeaza pe obligatii
reciproce si complementare
-familia-prototipul tuuror organizatiilor sociale
-comportarea virtuoasa- a nu-i trata pe altii asa cum nu vrei a te trateze altii
-integritatea morala incercarea de a dobandi calificari si educatie, a muunci din greu, a i rabdator si
persistent

Biletul nr 28
1. Tipuri de organizatii din UE
Grupurile industriale care se caracterizeaza prin realizarea unor activitati comune si care actioneaza
sinergic pentru a valorifica eficient resursele disponibile.

Holdingurile industriale, care sunt alcatuite din filiale sau din unitati grupate in functie de ramura de
activitate in care actioneaza. Acestea urmaresc obtinerea unei sinergii atat la nivel de grup, cat si
intre grupurile componente.

Conglomeratele financiare sunt alcatuite din mai multe companii, a caror corelare este asigurata de
echipa manageriala prin intermediul parghiilor financiare, a achizitiilor de capital si prin
restructurari.

2. Strategii multicriteriale latino americane

Organizatiile mici si mijlocii din America Latina utilizeaza patru optiuni strategice:
Prin resurse interne:
-de penetrare: cota de piata, dezvoltare de noi produse si servicii, noi clienti
-de diversificare a produselor si serviciilor
 Prin ressurse externe:
-de diversificare a modului de constituire si evolutie: achizitii, aliante strategice,fuziuni
-de expansiune: geografica, fuziuni, achizitii, orizontala
Aceste organizatii sunt, datorita acestor optiuni strategice, mai flexibile si mai adaptabile decat cele
corespunzatoare lor din alte regiuni geografice sau economice.

3. Studiu de caz Oamenii (din Asia)

Biletul nr. 29
1. Tipuri de structuri organizatorice n UE
Structura de tip functional simpla- se caract. prin existenta unor subdiviziuni
organizatorice axate pe functiunile organizatiei, compuse din directori specializati,
subordonati dir. general
Structura de tip functional compusa- dir gen are in subordine atat subdiviziuni
oraganizatorice axate pe functiuni dar si unele unitati de productie
Structura de tip functional complexa- membrii directoratului isi impart in mod egal
responsabilitatile de natura operational
Structura de tip divizional- responsabilitatile sun distribuite in mod egal intre membrii
directoratului; aceste structuri folosesc in sediul central mai multe persoane care
realizeaza mai multe functiuni decat la nivelul diviziilor
Structura de tip holding simplu- holdingul asigura descentralizarea in plan decisional, cu
mijloace de coordonare specifice fiecarui nivel ierarhic. Holdingul simplu are un sediu
social in care lucreaza un nr mic de persoane, acestea coordonand filialele.
Structura de tip holding complex- ptr unele domenii de activitate sau produse se
organizeaza divizii, in cadrul carora se constituie filiale

2. Valori culturale n lumea evreiasca

- Valorile culturale ebraice sunt nu numai foarte numeroase, dar sunt omniprezente si
reprezinta rezultatul convergentei unui ansamblu de factori, dintre care cei de natura
religioasa sunt fundamentali
- Respectarea ferma a valorilor culturilor ebraice
- Originea evreilor majoritari din israel este considerata fiind duala adica exista 2 categorii de
evrei: askenazi- evreii de origine europeana si sefarzi-evreii originari din tarile
mediteraneene

- Fundamentele juridice ale statului israel izvoarele dreptului, rolul detinut de religia
mozaica si dreptul religios; dreptul mandatar si dreptul otoman au fost inlocuite cu noua
legislatie israeliana, dreptul israelian este un drept jurisprudential
- Legislativul laic introduce in legislatia civila elemente inspirate din religie
- Consumul de carne de porc este interzis prin lege; se pot creste alte animale, dar si consumul
lor este interzis
 - Rolul armatei este deosebit, fiind un vector esential pentru transmiterea mandriei si
ethosului national

3. Studiul de caz Insula

Biletul 30
1. Incadrarea contextului evreiesc prin prisma abordarii managementului structurilor
multiculturale
-colectivism: apartenenta la religie, comunitate, sistem de valor
-distanta mare fata de putere; ierarhii stricte, obligatoriu de respectat
-evitarea incertitudinii este puternica: respecarea traditiei, stabillirea comunitatilor, ajutorul mutual
-puternica, excesiva masculinitate
-permanenta orientare sprre abordarea pe termen lung
-nivel mediu de permisivitate

2. Perspective ale culturii si ale managementului European

Perspective ale managementului europen: (pag 175)
armonizarea legislatiei in domeniul relatiilor de munca-pt a permite libera circulatie a fortei
de munca intre statele membre
armonizarea practicilor manageriale- pt a permite euromanagerior sa ocupe functii
manageriale in orice tara
desavarsirea modelului de management European
plasarea U.E. in pozitia de lider in comertul international- in comparatie cu SUS, Japonia,
China
conservarea diferentelor de natura culturala dintre tarile membre ale uniunii
intarirea rolului institutiilor europene- pt a face fata provocarilor generate de extinderea fara
precedent spre est
analiza atenta a elementelor care marcheaza politica la nivel mondial
schimbarea de viziune in ceea ce priveste pregatirea euromanagerilor
cresterea rolului leadeshipului
schimbarea viziunii in privinta controlului activitatilor desfasurate de marile companii
europene
gestionarea corecta a potentialelor crize
Caracteristici culturale europene
UE cuprinde astazi 28 de tari, si este cel de-al III-lea membru al triadei economiei mondiale. Tarile
sunt grupate in 6 nuclee culturale :
a) Tarile anglo-saxone (M.B., Irlanda, Olanda, Austria, Luxemburg, Grecia) se caract prin
urbanizare ridicata, clasa de mijloc puternica, libertate deplina de a actiona, predomina
cultura comerciala caract prin perceptive, actiune
b) Tarile nordice (Islanda, Danemarca, Norvegia, Suedia, Finalda) se caract printr un
puternic si dezv sector al asistentei sociale, in care statul si cetatenii isi asuma in mod
reciproc obligatii, predomina o cultura biocratica caract prin gandire, dar cu inclinatie
spre cunoastere, planificare strategica
 c) Tarile latine (Franta, Spania, Portgalia, Belgia, Elvetia, Italia, Romania) si cele din
sudul continentului (crotia, cipru, malta, grecia, bulg) caract printr o puternica
valorificare a grupului, a familiei, cultura este de tip familiar caract prin sentimente,
faptul de a simti, inclinatie spre munca in echipa
d) Tarile centrale (polonia, Slovenia, slovacia, ungaria) si cele tari baltice (Estonia,
lituania, letonia) se caract prin existent a doua sisteme: unul impus de regimul
communist si unul specific fiecarei tari, cultura este de tip industrial, caract prin
intuitive, pliere rapida, aprecierea tehnicii.
Caracteristici culturale comune:
- Toate popoarele europene sunt crestine
- Au creat importante miscari culturale si artistice in diverse epoci
- Gandire politica omogena, mai ale in perioada contemporana
- Toate tarile au radacini juridice commune(dreptul roman, dreptul lui Napoleon)
- Europa a beneficiat de o traditie umanista comuna
- Se manifestea accent puternic pentru crearea de oportunitati de dezvoltare la locul de munca
- Se acorda o atentie sporita aspectelor affective si placate la locul de munca atat la nivelul
postului sau functiei ocupate cat si la nivelul ambiant

3. Studiu de caz Fam. Rothschild

Bilet nr 31
1. Valori culturale americane
Individualism pronuntat. Consecventa asupra intereselor personale.
Pstriotism, sentiment manifestat la intregul popor American, loialitatea cetatenilor fata de
propriile valori culturale, fata de deciziile conducatorilor de companii economice.
Libertatea, cea mai cunoscuta si apreciata valoare. Atesta posibilitatea fiecarui cetatean de a
se exprima
Pragmatismul. Urmarirea consecventa a scopului propus, prin apelare la cele mai adecvate
instrumente de natura culturala sau manageriala.
Tendinta spre realizarea personala
Confortul material
Devotamentul in munca
Morala:onestitatea necesara in lumea afacerilor dar si in comunitate si familie
Umanismul:preocuparea spre a sustine actiunile caritabile
Egalitatea sanselor. Respingerea sclaviei si a altor forme de asuprire.la drepturile care se
transmit de la o generatie la alta.
Neutralitatea . orientarea spre obiectivitate in rezolvarea problemelor si conflictelor, evitarea
sentimentalismului
Mandria nationala satisfactia americanilor fata de realizarile de natura culturala, sociala si
economica
Rasplata fara munca. In fond o metoda de autosatisfacere a dorintei fiecarei persoane de a fi,
macar un moment in centrul atentiei
Felexibilitatea. Posibilitatea americanilor de a se adapta la un set de calori comunitare sau
organizationale
Transparenta ideilor propuse si a deciziilor asumate intr un cadru privat sau public, atesta
ambitia curajul si reponsabilitatea americanilor
 Dinamismul social si economic, dublat de cel individual, manifestat prin tendinta
permanenta de actiune, miscare, implicare atat in viata de organizatie, de comunitate si in
cea de familie.
Continua evolutie a societatii

2. Contextul socio-economic israelian

Ca fenomen politic, social si cultural, islamul este bazat pe 4 piloni: unitatea, dreptatea, concordanta
lugii cu natura si convietuirea alaturi de ceilalti musulmani. Exista 3 inegalitati: dintre stapan si
sclav, barbat si femeie, musulman nemusulman. A patra inseamna ca numai un barbat, liber si
musulman poate exercita autoritatea si puterea dpdv religios si administrativ. Intre membrii se
mentin indatoriri si obligatii reciproce. Societatea musulmana este comunitara, valorificand grupul.
Casatoria este considerata o datorie in societatea musulmana. Conduita si rolul femeii sunt
reglementate de coran. Educatie este constrangatoare, neintelegatoare pentru un nemusulman.
Musulmanul este o fiinta sociala. Statutul de credincios impune apartenenta la comunitate. Munca
este la fel de importanta ca religia. Bancile functioneaza pe baza unor principii si restrictii.

3. Studiu de caz "Prostii"

Bilet 32
1. tipuri de organizatii in sua,
-firma proprietate personala proprietarship: cea mai simpla forma a unei afaceri, unic
propriear, care raspunde pt toate obligatiile firmei
-firma societara partnership forma specifica de organizare prin care 2 sau mai multe
persoane decid sa demareze impreuna o afacere, in calitate de proprietari
-corporatia entitate legal constituita complet separata dpdv legislativ de proprietari ca
persoane fizice; echipa de management, directoratul angajat specific pt aceasta activitate

2.diversitatea lingvistica si religioasa si Asia , Asia de sud-est, Asia de sud si Asia de est
-diversitate religioasa si lingvistica; Asia prezinta si reprezinta un sistem filosoofic, un ansamblu de
credinte si o multitudine de religii. Aproape toate religiile importante ale lumii sunt intalnite in
aceasta parte a lumii:
1. Hinduismul originar din India
2. Budismul - originar din patiul dintre India si Nepal
3. Crestinismul si catolicimul Filipine, Singapore, Malaezia
4. Jainimul
5. Sikhismul
6. Islamul extinso in regiune, mai ales in Indonezia
Diversitatea lingvistica este impresionanta, regasindu-se:
-limbi austroneziene
-limbile thai
-limbile austro-asiatice
-limbile sino-tibetane
-limba japoneza
Exisenta a numeroase minoritati, reprezentate prin grupuri etnice.
Mostenirea coloniala, cmplexa, deopotriva culturala si economica.
3. la studiu de caz ala cu Eco-Net ?

Biletul 33
1. criteriul socio-economic SUA
Existenta unui foarte important sector privat in economie; predominarea immurilor; dimensiune
foarte mare a pietei interne; existenta clasei de mijloc numeroasa si solida; dimensiune redusa a
pietei negre; legislatie ec stabila, simpla, coerenta; existenta unui puteric si variat sector bancar
privat; crearea si mentinerea in ex a unor zone de interventie a statului; crearea si functionarea unor
agentii guvernamentale; stabilitte politica; trecere treptata la ec moderna, bazata pe cunostinte;
existenta prevederilor antimonopol si ale legii antitrust.

2.premisele pt Israel si evrei??

Biletul 34
1.Tipuri de org in Sua.
Firma proprietate personala propietarship, cea mai simpla forma legala de constituire a unei
afaceri, se caract prin faptul ca are unic proprietar care raspunde pentru toate obligatiile contractuale
ale firmei si care asigura managementul acesteia. In agricultura, in servicii si in comertul cu
amanuntul. Profitul revine dupa impunere in totalitate proprietarului.
Firma societara - partnership, are 2 sau mai multe pers care decid sa demareze impreuna o afacere.
Acestia participa in proportii egale sau diferite atat la obtinerea resurselor necesare cat si la
repartizarea rezultatelor financiare.Raspunderea in fata legii este comuna, inclusiv cu averea.
Corporatia (corporation) este o entitate legala, complet separate dpdv legislative de proprietari ca
PF, ceea ce face ca veniturile corporatiei sa fie impozitate separate de celellalte categorii de venit
ale proprietarilor Concomitent proprietarii pot vinde sau pot cumpara sub forma de actiuni cote
parte din corporatie. Managementul este asigurat de catre o echipa de management comitetul
director aflat sub conducerea unui manager general

2.Contexul economic cultural :Asia de sud,asia de este si asia de sud est!

Influenta culturala evidentiata prin religii, limba, scriere dar si economica a Chinei.
-existenta unui foarte diferit nivel general de dezvoltare a tarilor regiunii-tari cu economii puternice
dar si tari in care economiile sunt slab dezvoltate
-nivelul general de educatie si de instruire scoalara a populatiei tarilor din regiune este scazut
-urias anacronism economic influentelele exercitate de tarile dezvoltate sunt limitate
-armata reprezinta instrumentul favorit prin care este mentinut precarul echilibru generat de
diferentele de nivel de trai dintre putere si populatia obisnuita
-absenta democratiei reale si existenta unor false democratii locale alaturi de inapoierea economica,
de rolul exagerat al armatei in viata economica
-conflicte majoare si evenimente tragice au marcat evolutiile recente in multe dintre tarile acestei
regiuni

-diversitate religioasa si lingvistica; Asia prezinta si reprezinta un sistem filosoofic, un ansamblu de

credinte si o multitudine de religii. Aproape toate religiile importante ale lumii sunt intalnite in
aceasta parte a lumii:
1. Hinduismul originar din India
 2. Budismul - originar din patiul dintre India si Nepal
3. Crestinismul si catolicimul Filipine, Singapore, Malaezia
4. Jainimul
5. Sikhismul
6. Islamul extinso in regiune, mai ales in Indonezia
Diversitatea lingvistica este impresionanta, regasindu-se:
-limbi austroneziene
-limbile thai
-limbile austro-asiatice
-limbile sino-tibetane
-limba japoneza

Biletul 35

1. Optiuni strategice??

2. Incadrarea contextului din Asia de Est, de Sud-Est si Sud

-predominare a colectivismului generat de factori religiosi,etnici, sociali dar in tarile in care exista
o superioritate a unei clase sociale predomina absolut individualismul
-distanta mare fata de putere in cadrul familiei, grupului, dar distanta mica fata de putere acolo unde
individualismul este atat de puternic incat induce o dominare a unei etnii majoritare asupra uneia
minoritare
-evitarea incertitudinii este redusa in toate tarile, exceptand statele dezvoltate Coreea de sud si
Singapore, Malaezia.
-dualitate dpdv al dimensiunii feminitate/masculinitate :elemente caract feminitatii cum ar fi
armonia cu natura, protejarea mediului, preocuparea pt anara generatie dar si elemente caract
masculinitatii cum ar fi separarea rolurilor intre femei si barbati, neintelegeri, conflicte intre etnii,
triburi.
-redomina abordarea pe termen indelungat : continuitatea relatiilor, respect reciproc, supravegherea
comportamentului celuilalt
-se manifesta dual dimensiunea permisivitate/austeritate: dunt dependente de rolul credintelor,
religiilor, comunitatilor rurale, nivelul de trai. Dpdv religios, permisivitatea este garantata, insa se
manifesta o puternica auteritate dpdv politic

Biletul 37
1.Managementul i resursele umane n SUA. Relaia cu sindicatele din America
In cadrul companiilor mici si mijlocii, managementul este asigurat in mare parte de catre
proprietearii afacerii. In cadrul celor mari, este asigurat de un manager sau de o echipa de manageri.
H. Mintzberg este de parere ca managerii trb sa exercite concomitant mai multe roluri, respective 11
roluri, care au fost grupate pe 3 domenii:
a) Domeniu interpersonal: roluri de lider al grupului, de reprezentat al grupului, de contactor de
persoane;
b) Domeniul informational: rolul purtatorului de cuvant, de monitor-supraveghetor,
disseminator-analist de informatii;
c) Domeniu decisional: rolul de intreprinzator (decident pt zona pe care o conduce), alocator de
resurse, negociator,
Managerii americani, sunt printre cei mai buni manageri din toata lumea. Proprietarii firmelor caute
sa angajeze managerii absolventi de cursurile MBA, sau altele asemanatoare.Sunt cautati managerii
tineri, care sunt motivati.
Pt determinarea managerialor de a avea aceste roluri, firmele utilizeaza un complicat sstem
motivational. Veniturile marilor manageri este inclus din: salariu, primele, ambele negociate annual,
dividende, sume special prevazute in planurile de stimulare a managerilor, actiuni acordate gratuit
de catre proprietari sau asociati.
In ultimele doua decenii s-a construit si pun in practica o noua viziune asupra resurselor
umane ale organizatiilor. Factorul uman a fost reconsiderat in sensul valorizarii corespunzatoare a
rolului determinant al acestuia in obtinerea performantelor economice dorite de prorietari si
manageri. Factorul uman a fost considerat o resursa valoroasa care poate contribui la imbunatatirea
performantelor, cu conditia sa se contruiasca si dpdv organizatoric modalitati in care salariatii sa se
poate exprima in privinta obiectivelor.
Aparitia postului de manager de RU, a devenit unul dintre cei importanti colaboratori ai
managerului general al firmei.
Implicarea salariatilor in tehnici de management bazate pe stimularea creativitatii.

2. Persepective culturale n Asia de Est, Sud-est i Sud

-continuarea mentinerii influentarii constante (externe) exercitata de fostele mari puteri imperiale de
tarile vecine ori de China in tarile acestei regiuni
-normalizarea relatiilor interetnice si a celor sociale
-deschiderea timida, retinuta, spre exterior
-realizarea deminarii complete a intregului teritoriu
-imbunatatirea educatiei si a pregatirii profesionale a tinerei generatii
-constientizarea importantului rol in economie pe care il are turismul
-combaterea traficului si a consumului de droguri
-reducerea poluarii atmosferice si protejarea mediului ambiant

3.studiu de caz : Vocea morala

Biletul ?
1.Dimensiunile lui Fons.
Dimensiunea culturala : individualism/colectivism conflictul dintre ceea ce persoanele doresc in
mod individual sa realizeze, si ceea ce grupurile din care fac parte aceste persone au ca obiectiv.
Individualismul
- necesita crearea si cultivarea unor legaturi cu alte persone prin prisma valorizarii a ceea ce
fiecare persoana implicate doreste
- Este o caracteristica a societatii moderne, dezvoltate , care urmaresc prograsul si cunoasterea
- Presupune asumarea si realizarea personal a obligatiilor corespunzatoare statutului pe care il
are individual in societate
- Adoptarea deciziilor prin management consultative
- Petrecerea timpului liber in mod individual sau cu familia
- Utilizarea frecventa in comunicarea organizational a expresiei eu
Colectivismul :
- Situeaza realizarea obiectivelor commune organizatiei inaintea celor individuale
- Caracteristica a societatilor traditionale, in curs de dezvoltare
- Pp asumare si indeplinirea in grup a obligatiilor
- Adoptarea deciziilor prin managementul participativ
- Petrecerea timpului liber in grupuri mari
- Folosirea frecventa in comunicarea organizationala e expresiei noi

Dimensiunea culturala: universalism/particularism - reprezinta identificarea si analiza criteriilor

care explica modul in care se comporta componentii unei culturi, la nivel de societate, organizatie
sau grup.
Universalismul :
- Cultura in cadrul careia majoritatea componentilor isi asuma obligatia de a respecta
standardele universale, principiile general valabile
- Trasatura asocial unei societati moderne , puternic dezvoltata dpdv economic, social
- Presupune un singur adevar acela a majoritatii
- Se actioneaza in relatiile de afaceri exclusive pe baza contractului
- Accentual in afaceri este pus pe reguli, principii, legi
Particularismul:
- Cultura in cadrul careia majoritatea componentilor respecta obligatia de a accepta
standardele si principiile individuale
- Asociat situatiilor punctuale, individuale
- Caracterizeaza societatile traditionale , mai putin dezvoltate,in care membrii se cunosc, se
ajuta, interactioneaza puternic
- Exista mai multe adevaruri puncte de vedere
- O afacere trebuie respectata doar daca genereaza relatii personale
- Accentual in afaceri e pus mai mult pe relatii decat pe reguli
Dimensiunea culturala: caracter specific/difuz:
premise gradul de implicare in viata private a altor personae
- Gradul de formalizare a relatiilor stabilite intre membrii societatii
- Modul in care o persoana actioneaza in raport cu alte persoane
Cultura difuza cand relatiile care se stabilesc nu sunt clar definite ca urmare a lipsei de delimitare
clare a spatiului public de cel privat
- Genereaza un comportament permisiv, ambiguu, evaziv, abordare treptata, de la general la
particular
Cultura specifica delimitarea clara a spatiului public de cel privat, relatiile stabilite intre
parsoanele implicate intr-un process de negociere sunt clar stabilite
- Genereaza cu comportament cinstit, transparent, ferm, abordare directa de la particular la
general
Premisele dimensiunii culturale caracter afectiv/ caracter neutru - membrii ai societatii, ai grupului
se bazeaza pe ratiune, pe logica, pe argument sau pe sentimente, stari emotionale sau afective.
In cazul in care rel dintre indivizi se bazeaza pe ratiune, logica, acestia sunt neutrii d.p.d.v
emotional, ca urmare in culturile neutre indivizii nu isi manifesta vizibil emotiile.
In cazul in care indivizii se bazeaza pe sentimente, stari emotionale si le manifesta vizibil acestia
fac parte din culturile afective.

Premisele dimensiunii. culturale statut castigat/statul atribuit-reprez stabilirea unuit tip de statut
aparte fiecarei peroane membra a unei organizatii.
Atunci cand acordarea statutului unei persoane se realizeaza in mare masura pe baza realizarilor
personale, a meritelor proprii, cultura se realizeaza prin statut castigat
Atunci cand acordarea statutului se realizeaza pe numeroase criterii(varsta, sex educatieetc) cultura
se caracterizeaza prin statut atribuit
Atitudine fata de timp : modul in care societatile modern abordeaza timpul si rolul timpului in
cadrul evolutiei si activitatiilor societatilor , organizatiilor.
Culturile care abordeaza timpul in mod secvential : atunci cand se considera ca timpul curge in mod
secvential, evenimentele se succed in mod firesc. Intalnirile de afaceri se programeaza cu exactitate,
se realizeaza la un moment dat o singura activitate, relatiile dintre oameni tin cont de un program
bine stabilit si respectat.
Culturile care abordeaza timpul in mod sincron:se considera ca timpul se repeta , indivizii apreciaza
ca trecutul, prezentul si viitorul pot fi percepute aproape concomitent. Intalnirile de afaceri sunt
subordinate relatiilor dintre oameni, intarzierile sunt frecvente, se realizeaza concomitent mai multe
activitati.
Premisele dimensiunii culturale care studiaza relatiile omului cu natura este reprezentata de
atitudinea pe care o are omul fata de natura.
Astfel sunt culturi in care omul considera ca stapaneste in mod firesc natura fiind necesar si util sa o
controleze si culturi in care omul traieste in armonie cu natura considerand ca face parte din natura,
respectand legile acesteia si evoluand odata cu ea. O a treia abordare apreciaza ca omul este total
neputincios in fata naturii si ca trebuie sa i se supuna.

2.Valorile Chinei
La 65 de ani de la proclamare, Republica Populara Chineza este o tara aflata de circa 3 decenii intr-
o puternica expansiune economica. |Dezvoltare Chinei a inceput dupa anul 1977 ( dupa reformele
economice si recunoasterea erorilor din 1966-1976 Deng Xiao Ping). Dupa 1992, ratele anuale de
crestere economica depasesc 10%, dar China intampina alte pb de ordin social :poluarea,
aglomerarea urmana excesiva.
In China exista 4 niveluri ale diviziunii administrative: nationala, provinciala, a prefecturilor si
rurala. Mai mult decat in alte tari asiatice in China, indelungata traditie culturala si bogata civilizatie
a tarii isi pun puternic amprenta asupra evolutiei actuale a economiei si societatii.
In China exista 3 baze esentiale ale puterii: Partidul Comunist, guvernul si Armata de Eliberare a
Poporului. Exista 3 elemente care explica succesul Chinei in economia contemporana: liberalizarea
economica interna, forta de munca, cea mai numeroasa de pe glob si investitiile.
In prezent structura proprietatilor Chinei este uratoarea: 40% proprietate de stat, 30% proprietate
privata si 30% diverse forme de proprietate mixta.
Ocupa primul loc in lume la realiz unor produse industriale otel carbon bumbac lana

Biletul ?
1 . diferenta dintre abordarea cu caracter neutru si afectiv, specific si difuz;
Dimensiunea culturala: caracter specific/difuz:
premise gradul de implicare in viata private a altor personae
- Gradul de formalizare a relatiilor stabilite intre membrii societatii
- Modul in care o persoana actioneaza in raport cu alte persoane
Cultura difuza cand relatiile care se stabilesc nu sunt clar definite ca urmare a lipsei de delimitare
clare a spatiului public de cel privat
- Genereaza un comportament permisiv, ambiguu, evaziv, abordare treptata, de la general la
particular
Cultura specifica delimitarea clara a spatiului public de cel privat, relatiile stabilite intre
parsoanele implicate intr-un process de negociere sunt clar stabilite
- Genereaza cu comportament cinstit, transparent, ferm, abordare directa de la particular la
general
Premisele dimensiunii culturale caracter afectiv/ caracter neutru - membrii ai societatii, ai grupului
se bazeaza pe ratiune, pe logica, pe argument sau pe sentimente, stari emotionale sau afective.
In cazul in care rel dintre indivizi se bazeaza pe ratiune, logica, acestia sunt neutrii d.p.d.v
emotional, ca urmare in culturile neutre indivizii nu isi manifesta vizibil emotiile.
In cazul in care indivizii se bazeaza pe sentimente, stari emotionale si le manifesta vizibil acestia
fac parte din culturile afective.

2. Valori culturale japoneze

Dpdv lingvistic, etimologia cuv Japonia provine din gi-soare, pen-origine si gua-tara. Tara soarelui
rasare. In japonia, comunicarea dintre localnic si strain (gaijin) este dificila si este facilitate doar de
cunoasterea culturii specific. Amae semnifica starea specifica de dependenta intre intre membrii
unui grup sa a unei colectivitati. Femeile se casatoresc de regula cu colegii de serviciu sau cu
subordonati ai tatilor lor, cei considerati kobun. Caracterul dominat de masculinitate-femeile sunt
nemultumite de servicul greu. Dupa casatorie, respective nasterea primului copil acestea renunta la
munca, dedicandu-se familiei, si revin la serviciu in jurul varstei de 40-45 ani.Datorita influentei
occidentale, casatoriile nu mai au loc doar in sanctuare Shinto, se efectueaza chiar in biserici
crestine, in schimb funeraliile au loc numai in templele budiste. Sentimentele nu se exprima in mod
directbin fata altor personae, ele trebuie retinute, ascunse intalnirile au character formal accentuat
in cazul in care persoanele nu se cunosc bine.

3. Studiu de caz Eu, noi si ei

Biletul ?
1. Tipuri de organizatii din UE
Grupurile industriale care se caracterizeaza prin realizarea unor activitati comune si care actioneaza
sinergic pentru a valorifica eficient resursele disponibile.

Holdingurile industriale, care sunt alcatuite din filiale sau din unitati grupate in functie de ramura de
activitate in care actioneaza. Acestea urmaresc obtinerea unei sinergii atat la nivel de grup, cat si
intre grupurile componente.

Conglomeratele financiare sunt alcatuite din mai multe companii, a caror corelare este asigurata de
echipa manageriala prin intermediul parghiilor financiare, a achizitiilor de capital si prin
restructurari.

2. America Latina- Hofstede.

-puternic si constant colectivism in cateva tari dar in rest predomina individualismul
-distanta mare fata de putere cu o tendinta de descrestere
-consolidarea tendintei de evitare a incertitudinii-constientizarea efectelor negative ale urbanizarii
excesive, inegalitatilor sociale, pluarii
-masculinitate evidenta-cautarea unui loc de munca de persoane ce nu au implinit 16 ani
-abordare pe termen scurt-exploatarea importantelor resurse naturale sau umane de care dispun
-f puternic caracter de permisivitate ideea de fericire, control propriu, asumat, voluntar asupra
vietii

3.Studiu de caz ?

Biletul ?
1.Utililitatea managementului comparat international
Pe plan managerial : conceptele reprezinta un set de informatii care pot modifica practica
manageriala din tarile care isi propun sa participle la circuitul mondial de valori culturale si
economice.
Pe plan educational: participa la dezvoltarea nivelului de pregatire a salariatilor, managerilor, si a
specialistilor atat d.p.d.v teoretic, cat si aplicativ, invatandu-i sa identifice factorii locali de
influenta, sa colaboreze cu personalul, etc
Pe plan social: acesta propune concept care pot contribui la realizarea unei atmosfere si a unor
situatii organizationale si manageriale in care activitatea economica si sociala sa se desfasoare prin
modalitati adecvate unor realitati in continua schimbare. Aceasta realizeaza performante calitative.
Pe plan economic: creste eficienta si eficacitatea activitatilor economice din tarile in care transferal
de cunostinte manageriale este permis dar si incurajat.
Pe plan politic: influenteaza conceptiile si actiunile factorilor de decizie politica, din diverse tari sau
regiuni sociale sau economice. Se elima disfunctionalitati din piata, dezechilibre majore de natura
sociala sau politica
Pe plan administrative-institutional: poate crea noi institutii ale statului de drept sa cresterea
functionalitatii acelora deja existente, prin utilizarea elementelor de management viabile in
democratii stabile, puternice si eficiente, dpdv economic si social.

2. Tipuri de organizatii din China si ceva despre resursele umane din china
In China predomina din punct de vedere numeric organizatiile familiale, mici sau individuale.
Cele mai raspandite grupuri economice sunt :
Grupurile industriale chineze care actioneaza in domeniul transportului, extractiei,prelucrarii
energiei electrice, petrolului;
Holdingurile nationale actioneaza pe baza principiilor economiei de piata. Sunt organizate
sub forma de filiale sau unitati;
Sistemul de impozitare a profiturilor simuleaza activitatile de productie.

3. Studiu de caz Ich bin ein Berliner pagina

Bilet ?

1. Particularitati ale managementului comparat

Cercetarile de MCI urmaresc doua categorii obiective:
a) Obiective teoretice, care trateaza instrumentarul conceptual al MCI
b) Obiective pragmatice care privesc in mod concret practica manageriala din diferite tari,
societati si culturi.
Cercetari de MCI utilizeaza mai multe tipuri de interpretari: descriptive, metodologico-
interpretative si concluziv-generalizatoare.
Cercetarile utilizeaza doua modalitati de interpretare: standardizata (utilizarea acelorasi instrumente
de cercetare pentru toate culturile cercetate) si interpretarea echivalenta (utilizarea unor instrumente
partial identice, partial diferite).
Cercetarile impun crearea unor echipe complexe de cercetare , solicita un volum de munca
important, complex si divers si sunt foarte costisitoare, ele se realizeaza cu dificultate.

2. Geert Hoofstede in tarile islamice

In tarile musulmane dimensiunile culturale sunt influentate decisiv de raportarea intregii vieti la
perceptele Coranului si ale legii islamice.
-Astfel se manifesta un puternic colectivism caracterizat prin intrajutorarea permanennta a
membrilor societatii prin convietuirea in spatii restranse ca suprafata
-Corespunzator colectivismului accentuat, distanta fata de putere este mare in tarile musulmane.
Lucratorul este inferior patronului, femeia este inferioara barbatului, nemusulman inferior
musulmanului. Inegalitatile sunt mentinute si chiar amplificate de societattea religioasa
musulmana.
-Evitarea incertitudinii este puternica prin permanennta supraveghere reciproca a membrilor sai si
prin intrajutorarea celor slabi sau saraci de catre cei bogati. Impunerea de catre habib a monogamiei
in Tunisia care a considerat ca este imposibil sa fii egal pentru 4 sotii dpdv material
Sau evitarea incertitudinii este redusa intrucat islamul a conservat o stare de perpetuare a unor
traditii, obiceiuri care au generat in respingerea noului economic, social, cultural, politic,
-societatea musulmana este marcata de o puternica masculinitate , barbatii se ocupa de afaceri, de
mentinerea legaturilor cu rudele sale sau ale sotiei , de standardul de viata al familiei, iar sotia este
foarte rar vazuta in societate, cel mult in piete sau impreuna cu vecinele sau rudele apropiate.
-abordarea asupra timpului confirma pt musulmani, orientarea pe termen indelungat caracterizata
prin cumpatare, reprimarea viciilor,detinerea sent de rusine, respectarea integrala a legii islamice.
-in societatea musulmana se manifesta austeritatea- casatoria, cresterea copiilor cat mai numerosi cu
putinta, invatarea acestora a coranului, nu incurajeaza cautarea fericirii, pentru asigurarea unuii
control propriu al musulmanului asupra vietii sale.

3. Studiu de caz Evreii in Venetia