Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Metamorfoze

    Încărcat de

    alexandru popp
    312 vizualizări250 pagini
    Publius Ovidius Naso - Metamorfoze, in traducerea lui David Popescu.

    Titlu original

    metamorfoze

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    Publius Ovidius Naso - Metamorfoze, in traducerea lui David Popescu.

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    312 vizualizări250 pagini

    Metamorfoze

    Încărcat de

    alexandru popp
    Publius Ovidius Naso - Metamorfoze, in traducerea lui David Popescu.

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 250
    PUBLIT OvipIt NASONIS- OVIDIUS METAMORPHOSES METAMORFOZE Editia @ Hea reviews ‘Studi introduety, twaducere gi note de DAVID POPESCU Supracoperta $i coperta colectiei VAL MUNTEANU. PREPATA LA EDITIA A I-A. Editia I a Metamorfozelor lui Ovidius, apicuti tn 1959 Ja Ealiuragtigfci, fa epuzat regede si necesiaten uni noi editit sa, facut de mult simtité. Acestei necesititi fi Hispunde editia de fai, care se prezinti cu o serie de im- bundtitiri privind redactarea traducerii si conginutul not lor explicative, Au fost fnllturate unele inadvertente, gr de tipar si improprietisi de exprimare din prima edipie. Schimbaces ce, mai foematd 0 consttleseietea pume- lor proprii, mai ales in note, cu ortografia original, din Timba lating, sau ct maj aproplats de cen originals, forma adoptati, 1a’ prima edi fn general nesatisficatoare. Dintre craducerile, care au apigut. pn ta preznt tn literatura noastr’ din opera lui Ovidius, mentioném, ca adaos la nota de la sffrsitul studiului introductiv din prima editie, Metamorfozele taduse in metrul original de Ion Florescu (cevizuirea traducerli, prefayi, note si anexe de Petru Crefia) si tipirite fn Editura Academiei tor fn 1959. Rimfnem la acceasi pirere, exprimatd i ta studiul intto- ductiv la prima editie, ci’ taducerea Metamorfozelor in prozi este mai potriviti pentru lecturi decit cea in metrul antic, cu care cititorul modern nu este obignuit In’ ceea ce priveste textul latin de care peam servit pentru traducere, mentionim, de asemenea, ci in 1960— 1962. a apirut a TlI-a editie, revizuiti si corectatd a Met morfozelor in, Les Belles Lettres", de textul cirei editi, cu putine modificirl Fai de cea din 1928—1930, am ginut seamé la revizuirea traducerii, fri sf renungim ines cu totul 1a textul editiei Nisard, care fn uncle locuri este de preferat, desi aceasth edipie este cu mult mai veche. DP. INTRODUCERE Este un adevir tndeobste cunoscut eX operele literare, oglindind realitatea prin imagini artistice, ajuti, alituri de stiingl, 12 cunoasterea lumii si vietii, In afar’ de aceasta, prin maiestria cu care sint scrise, prin conyinutul de ide, le ne desfati, ne migci si ne cultivi sentimentele, rid ind probleme’ la, care reflectim fndelung, influentindu-ne opiniile, constituind prin aceasta 0 fnsemnati forya tn dezvoltarea societitii. Vorbind despre literatura ca. mijloc de cunoastere a societitii, Engels spunea cia invitat din romanele lui Balzac mai mult decfe din tofi istorici, eco- nomistii si statisticienii de profesie ai epocii, Iuati la- lala", Operele literare din antichitate, serise cu mult megeug artistic, sint un izvor prefios de informare asupra. lumii vechi si a epocilor mai indepirtate ale omenirii. Din punctul de vedere al realitigit pe care 0 oglindesc, ele sint auxiliare pretioase ale documentelor istorice, iar prin atta cu care au fost scrise se citese cu plicere si astizi, putind servi scriitorilor vremii noastre invatiminte de arti poeticd, cu toati perioada de milenii ce le separd de noi, cu toate ci le exprimi ideologia unei societii atft de ‘deosebite de orinduirea noastré social. ,Dificultatea — sctia Marx fn legituri cu arta clasicd — nu consti fnsi fn a fngelege ci arta si epopeea greack sint legate de anumite forme de dezvoltare sociala. Dificultatea consti tn faptul ca ele ne mai produc inci si astizi o plicere istied si ci mai conteaza tn anumite privinge ca nome si modele inegalabile"®, Clasicismul greco-roman consti- 1K Marx iB Engels Despre arti gi literaturd, EP.LP. 1953, p. 137. *K. Max, Contribuii le critica economist politic 1954, p. 238. ESPLP, Davin Pormscu tuie, tn multe privinge, unul din izvoarele de bazi ale cultusli modeme si de aceea cunoagterea operclor de seam ale literaturiiantice ne ajutd si fntelegem idei si forme artistice esentiale din operele multor seriitori mari ai literaturii universal Printre scriitorit latini, poewl Publiys Ovidius Naso ocupi_ un loc de frunte. Opera sa vasti, care zugriveste cu miiestrie si fineye aspecte ale societiqii romane din vremea principatului lui Augustus si red& numeroase le- gende de larga circulatie fn acea vreme, cintind cu gin- Bigic sentimente care frimfnté mereu sufletul omenesc, a fost mult cititl, rasptnditd si prepuiti de-a lungul seco- lelor. Poet al Romei, Ovidius a devenit de timpuriu poet al lumii. Pentru noi, Ovidius prezinti o tnsemnitate deosebii. Exilul Iui la ‘Tomis — Constanja de azi — si stirile pe care le aflim tn opera sa despre regiunile si oamenii care au Iocuit acum dovd mii de ani pe meleagurile dintre Dunire si Marea Neagri fac din Ovidius un poet apropiat poporului si patriei noastre, De aceea, sirbitorirea of Giali si pe o scari atft de largi a_bimilenarului nasterii poetului in anul 1957 n-a fost numai o dovadi de prefuire pe care cdrturarii si oamenii muncii din yara noastrd 0 acordi marilor valori ale culturii din toate timpurile si de pretutindeni, ci si un act de fnalté prequire a primului etntirey_ al Dobrogei, de cinstire a poetului surghiunit pe yarmul Pontului Euxin, ale cirui opere au rezistat mile~ riilor. Viaga si opera Iui Ovidius stat expresia fideli a socie- fn care a trait si pentru care a scris, a acelei socie- titi romane a stipinilor de sclavi din timpul principa- tului lui Augustus. Este drept ei, tn raport cu epoca anterioari, a zgudui- rilor si tulburitilor sociale de tot felul, vremea guver- nirii Tui Augustus se fnfitigeazi ca 0 epock de pace, buni- BETRODUCERE stare si progres. Dar aceasta nu inseamn’ cftusi de putin ef aga-zisul secol al lui Augustus nu era micinat de pu- ternice contradictii sociale. Istoricii si poetii vremii au Visat fn scrierile lor numeroase mirturii despre adevarata faci Iucrurilor in socieatea romani’ de la sftyitul sec, Dupi riscoalele sclavilor — dintre care cea a lui Spar- tacus (74—71 fen.) este cea mai fasemnati din toatd istoria Romei — dup rizboaiele civile, proscriptile si confiscérile ce au avut loc timp de cfteva decenit, misu- rile luate de Augustus tn toate domeniile vieyii sociale au dat statului roman echilibru si stabilita schimbat cu nimic raporturile de clasi din’ societatea romani. Sclavii aveau aceleasi datorii fati de stiptaii lor si viaya lor era tot grea: fie c& munceau pe mogii sau ca slugi fn case, fie ci lucrau pe proprietatea statului sau tn atelierele mestesugiresti, ef erau socotiti ca unelte de mune’ si stipinul avea dreptul de viata si de moarte asupra lor. Plebea, poporul de rind, traia de asemenea 4n stricie si mizerie, iar distribuirile ‘de grtu gratuit, sau inirile de spectacole se ficean nu pentru a fmbu- natati conditiile de viati ale plebei, ci pentru ai sus- trage atenjia de la preocupirile politice, pentru a prevent eventualele tulburiri ale siricimii libere. Tor in acclasi scop au fost uate si unele misuri de dezvoltare econo- mic a provincillor. Exploatarea popoarelor subjugate se realizeaz’. mai organizat, jar acolo unde aparatul de stat era venal si corupt, populatia suferea netnchipuit de mule si riscoalele nu puteau fi fnibusite. ,Exploatarea crunti 51 nerusinatd a populatied locale — ‘scrie istoricul sovietic ‘Maskin — a provocat riscoalele din Spania (anii 24—19 ten.), din Pannonia (6—9 en), din Germania (anul 9 en)", Sceva, fiul Iui Bato, cdpetenia revoltagilor din Pannonia, trimis de tatil siu la Roma pentru tratative de pace, ctnd a fost tntrebat pentru ce s-au revoltat cei p28. A. Mashin, Istoria Romei ante, Editura de Stat, 1951, de un neam cu dinsul, a rispuns astfel: Voi stnteti ‘cauza; cici trimitegi la turmele voastre nu clini, nici pis- tori, ci lupi*#, Intocmai_ca niste lupi de, pradi, guverna- tori provinclilor, functionarii si oamenii de afaceri ai Rome, ca si clasa exploatatoare locali, jefuiau fri mili inututile peste care se {ntindea stiptnirea romani. In asemenea conditii de exploatare a sclavilor si pro- vincillor, este de la sine foyeles huzurul piturilor exploa- tatoare. Slibite in rizboaiele civile si pentru a-si conso- lida pozitia de casi stiptnitoare, ‘acestea au acceptat nova formi de guvernimint a lui Augustus, care pistra fn aparenji toate rinduielile republicane, dar care tn rea- Titate, concentrind toati puterea n mina sa, guverna ca tun stapin absolut, Complictndu-se tn aceasti ipocrizie oficiali, tn aceastt mincinoasi ritii republicii, diversele pituri ale clasei exploatatozre renunji la orice Iupt politici si spirit de opozitie si se fntrec fn preamarirea noului regim politic. Sub princi patul lui Augustus, la Roma, ,.s-au prabusit tn slugarnici consulii, senatorii, cavalerii“® — spune Tacitus. Pe de alti parte, prosperitatea economic i influenta moravurilor decadente ce pitrunseseri la Roma din lumea clenistick au ficut ca vechile virtuyi si obiceiuri strimo- seyti si fie pirisite de clasele avute si si le ia locul risipa, desfrful si vicile de tor felul, Corupyia se intindea de jos, de la cei mai mici stipini de sclavi, ptni sus, fn familia lui Augustus, care fn cele din urmi'a fost nevoit si introduc o serie de legi pentru indreptarca moravu- rilor si pentru fntirirea familiei romane, pedepsind cu exilul ‘chiar pe fiica si pe nepoata sa, 2 clror imora- litate era cunoscuti in toati Roma. Legile acestea {ns — sustinute de poeti, care cintau prin operele lor trecutul eroic al poporului roman, hirnicia saranului si binefa- «Dio Cassius LVL 16. "Tacitus, Annales I, VIL 10 INTRODUCERE ccerile muncii, criticind diferite vicii ale societiii, vremit — erau cilcate cu aceeasi usurinti cu care eray laudate. Decadenfa moravurilor incepuse, si secolele urmatoare, pe misura adincirii erizei, societiqii sclavagiste, n-au facut decft.s-0 continue, pink la pribusirea definitiv’ a impe- riului roman. ‘Viaya usuratici, lipsitd de temelie solidi, si de principii sinitoase, se oglindea, fn primul rind, fn educatie. Mamele foloseau in cresterea copiilor guvernante de neam grec. Tinerii aviqau in familie cu profesori pe care nu-i res- ectau, sau la jcoli, care, nefiind pe vremea accea publice, fisau foarte mult’ de dorit ca organizare, conyinut si mode de fnvitimfnt, Mull dine, acta ti, continua studiile in oragele grecesti din risirit — Atena, Rhodos, Mytilene, Apollonia Illyriei — de unde se fmtorceau mai mult cu'o culturd de tafinament social declt cu 0 pre- gitire temeinicd pentru treburile serioase ale statului. De alvfel, influenja greaci, ce se fécuse simpiti tnci din secolele anterioare, se exercita acum asupra Romei mai mult ca orieind. ,Grecia cuceriti, cucereste pe mindrul ei fnvingitor"® — spunea pe buni dreptate Horatius. In timpul principatului lui Augustus literatura si arta ‘cunosc un avint impresionant, concretizat fn aparitia unor ucriri care, prin continutul’ si prin stilul lor original, si-au dovedit viabilitatea pini tn zilele noastre. Operele ui Vergilius, Horatius si Ovidius, ale ui Titus Livius si ale altora, au impus tidul de ,secol de aur al literaturii romane" perioadei in care si-au desfayurat activitatea. ‘Artele, in special. arhitectura romani, se afli i ele fn ascensiune, Sub domnia lui Augustus’ se construiesc 0 multime de cladiri impunitoare, dupi planurile athitec- tilor greci. Temple, teatre, portice infrumuseyeai Roma $i — dup cum serie Suetonius — nti pe nedrept se Lauda ‘Augustws cf a gisit un oras de cérimidi si las unul de # Horatius Epitole 1, 1, 156. T Suetonius, Viaia Ini Augustus, cap. XIX. a DAVID POPESCU Cercetind cauzele care au determinat aviatul cultutii ro- mane nu trebuie ignorat faptul cX acest avinta inceput chiar din perioada anterioard, stiut fiind ci Lucretius ¢ Catul- lus, de pildé, au precedat pe poegii din cimpul Iu Augus— tus. De accea, istoricul sovietic N. A. Maskin se declara cu totul de acord cu S. V. Esevski, care inci in 1870 arita: ,Secolul de aur al lui Augustus n-a fost o operi a imperiului. El a fost rezultatul decvoltirii anterioare, ultimnul testament al libertaqit pe moarte™® (s.n. — D.P.). Literatura Jatin’ din perioada urmitoare a tnceput sf guneasct declinl. Deciderea, iar apoi pribusiea marclj imperiu roman, ‘nu puteau si_nu determine vorodars declinul literaturii latine — expresie a vietii sociale ro- mane — si fn cele din urmi disparitia si folocuirea ci cu alte literaturi, desi limba latina fost incd mult timp folositi fn cultura popoarelor apusene. Acest proces al deciderii culturii latine a inceput, ins, aja cum reiese dintr-o analiza’ stinyificd, multilaterali,” si dup cum se afirma si fn citatul de mai sus, chiar din timpul princi- patului Tui Augustus, care marcheazi apogeul. liveraturii si artei romane si totodata Snregistreazi primele elemente ale dectinului lor. In afara condigillor materiale amintite, care au con- stituit factorul determinant al deckderii culturii romane, ebuie mentionate si alte cauze, Oratoria, care cunoscuse fnainte, succese remarcabile, in timpul lui Augustus in- cepe si decadi, nui mai giseyte teren de exercitiu din cauza continue! inactivititi a poporului roman, a perma- nentei téceri din senat, dar mai ales din cauza rinduielilor aspre ale tmpiratului'— dupd cum menfioneazd. Tacitus De aceea, pregitirea pentru discursuri politice este inlo- cuit fn scoli eu elooventa baroului si, mai ales, cu teorii oratorice si cursuri de declamatie pentru sustinerea unor cauze fictive, fark nici o legituri cu nevoile practice ale vietii. © Citar dups N. AL Maskin, Principatul [ai Avguens, Edives de Stat pentrs literatur sinifici, 1984, p. 307. INTRODUCERE Lecturile publice, 1a tnceput utile, devenisert in timpul lui Ovidius o cauz4 a decadengei literaturii. Era obicsiul a poetii si declame sau si citeascd fn corcurh restrinse din operele lor, inainte de a le publica. Acest obicei s-a extins si au luat nastere cfteva cercuri literare, ‘egre au contribuit la dezvoltarea literaturii la Roma. Dat raul a inceput cind poctii au introdus moda de a citi din gperele lor oriunde: la banchete, fm silile de bai, tn faya templelor sau a porticelor, unde aveau ca auditoriu un public eteroclit. Aceasta a ficut ca scriitorit si poet si urmireasci gloria iefting, si scrie opere usoare, poezii cerotice, pentru a fi tnfelese fard un efort intelectual deo- sebit si pentru a plicea piturilor sociale conducitoare. Viaya si opera lui Ovidius se resimt putemnic de evo- Tusia viewii sociale si a literaturii romane de la sfirsitul see. tea. gi incepurul sec. Ten. ‘Din autobiografia pe care si-o face tn ultima scrisoare din cartea a IV-a a Tristelor, precum si din celelalte scrieri ale sale sau ale altor scritori, stim ci Publius Ovidius Naso s-a niscut 1a 20 martie fn anul 43 fen. a Sulmo, origel situat Ia peste 100 km spre risirit de Roma. El era dintr-o familie de cavaleri, grup social care timpul lui Augustus forma o adevirata aristocratic a Panulur De tiimpuria a fost adus fa Roma, cu fratele iu mai mic numai cu un an dectt el, unde au freeventat tmpreuni. scolile de retorick, avind ca_profesori pe cei mai_buni retori ai vremii:’ Plotius Griphus, Arelliug Fuscus si Porcius Lato, Tatil siu voia sl pregiteasct entru avocatura si, de aceea, etnd fl vedea ci citeyte iteraturd gi face versuri, ti spunea cX tndeletnicizea_mu- zelor este un studiu zadarnic i cd Homer a murit sirac. Dar_inclinatia pentru poezie era iteristibild: orice incer- ca si scrie, mifrturiseste poetul, lua calea versului, De la scolile din Roma, Ovidius a plecat si-si continue studiile 12 Atena, tmpreuni cu poetul Macer, si a vizitat eu acesta principalele orase din Sicllia, Grecia si Asia a DAVID POPESCU Micé, Tor din autobiografie aflim ci, dupi ce g-a terminat sa stabilit Ia Roma, unde a indeplinit diferite functii, dintre care mai fnsemnati era aceea de triumvir’ Din alte marturii aflim c& a fost membru al tribunalului rem al centumvirilor'® si ci demnitatea decemviratu- Jul! a fost ultima pe care a obtinut-o. Senator n-a fost, dc aceastislujbd poetul © socotea peste puterile sale. atl ce spune el fn aceast privinga: Nucopi fu din’ fice nici weopul, sich deprins’ cx munca, Si mk feream ca de foc de-ambitun’ side ge. Tae cele, Novl Surorit® mi tor sfétuiau si-nchin viata-mi Dileel, sigue rigaz, ce-ntoueauna-mi fu drag Cu mult afectiune si mindrie si-aduce el aminte de primele cunostinge pe care le-a ficut cu poetii vremii gi de legiturile lui cu acestia. Ne, vorbeste despre Macer, care-i citea poezii despre’ pisiri, despre erpi veni- nosi sau despre burvieni de leacs despre | Propertiv, cu cate era bun prieten si pe ale cirui clegii de dragoste le asculta adeseori; despre Bassus, renumit fo iambi, si despre Pontius, netntrecut tn hexametris sau despre armo- niosul Horagius, carei fermeca auzul cu riumurile sale variate. Pe Vergilius, spune ci doar I-a vazut, iar lui “Tibullus n-a avut tienpul si-i arate tntreaga sa prievonie, acesta murind de tinir. De altfel, toti poetii mai de sea- ma muriserd cind Ovidius ajunsese in culmea gloriei lite- "Nu se aie procs oe fel de triumir 2 fost Ovidius; se crede ci a fost unel dintre cei tei magisrati(tesviri capitaes) care aveau sarcina 1 judece pe sclavi gi pe oamenti de jon, Si adminisreze inchisorile si Si preziders execute. % Cenrumviri un colegin de judectuori anuali, a clror competint§ cea foarce variati; ei judecau mai mult procese de twceli si de mostenic. 8 Decemviraral era un uibunal compus din 10 magisrati care inlo- ia pe pretor fn judecarca proceelo private 1 'Muzeleingpicaoare ale poeylor. "Ovidius Tritia TV, X, 37—40.(Citatele din Trisia sine date fn teadueerea ui $t. Beadechi. “ ENTRODUCERE: rare, el devenind astfel singurul poet tn viapi preyuit fn timpul lui Augustus. Pink si-pi giseascd drumul vocatiei poetice tnsi, Ovi- dius a tncercat si sorie 0 epopes mitologici si piese de teatru, dintre acestea din urma ficind parte si tragedia wMedeea", care sa pierdut, dar cu care el se mindrea atte. Dar ‘preferingele sale literare, ugurinta de a versifica si ceringele societatii vremii i-au deschis calea de dezvol- tare a talentului fn domeniul poeziei erotice. Primul_vo- lum pe care public fl intituleazd Amores, poczii de dragoste, cele mai multe fiind dedicate Cotinei, nume ce ascunde’ una sau mai multe frumuseti ale Romei_ de atunci. Poeziile n-au adincimea si sinceritatea. elegiilor lui Propertius sau Tibullus; 1a Ovidius iubirea este un amu- zament si un pretext pentru versuri. Aceste versuri, fnsi, se citese cu plicere prin verva, spiritul, cleganta si rafi- namentul cu care sint scrise. Dupi Amores, in care este vorba de propriile sale experiente in dragoste, poctul scrie Heroides, serisori imaginare de dragoste {ntre eroine si eroi din legendele antice. In aceste scrisori abundi eruditia mitologici, iar influenta scolilor de retorick este viditi. Subiectele find identice — numai aminuntele legate de legende diferd — poetul nu poate evita monotonia si aceleasi tinguiri gisim. fn esenti da fiecare eroini; la fel se. pling: Oenone lui Paris, Dejanira Tui Hercules, Arladna Ini Theseus, Medeea Ini Iason, Laodamia lui Protesilaos# Oenone, frumoasa fick a fluviuli Cebrene gi cote a eroulut rola Paris, fi reprojeaS acestia GE a pirisi-o, ilocuindo cu Elena, syia regeloi spartan Menelau, Dejanica, pe cind serie soqulut su Hereue,. reprofindu:i of a folocuito cu Tola, aff ef a murit chinuit de cimaga ‘eemaurului Nessus sf incheie serisoarea eu hotftrea de ase sinucide, (Despre Hercule si Deianira va fi vorba fn eartea TX 2 Metemorfozelor). a serisoarea sa, Ariadna reproyeazi lui Theseu cf a pleisico, deg’ | fiueat s¥ vcidi minotaurel ssf fash din labisine (firal Ariadne). De spre aceasth legend se vorbepe tot in cartea IX a Metamorjoxelor).Pro- teslaos, rege in Phylace, ficlnd parce din expeditia condusi de Aga- 15 DAVID POPESCU De la iubirile sale, sau ale unor personaje legendare, tul trece la iubire’ tn general, despre care se socoteste migura si dea indrumari, si serie astfel Ars amandi si Remedia amoris (Arta de a iubi* 3 ,Leacuri de dra goste"), opere in care tsi propune si inveye pe tineri cum si Aubeascd $i si se fack iubipi si, totodati, cum sa scape de dragoste atunci cind 0 socotese 'o povari. Intrucit arta de a plicea este legati de tngrijirea frumuseyi, Ovidius scrie si despre cosmetice (Medicamina faciei). Desi_poewl spune ed aceste opere ale sale sint destinate indrigostitilor din clasele de jos, si curtezanelor, iar nu fetelor si femeilor din fnalta societate romani, tocmai prin aceasta opera. sa atfja curiozitatea sia fost’ foarte mult citi, producind © fnrturire cu, totul contrarie scopurilor urmirite de Au- gustus, de insinitosire a moravurilor nu numai prin legi, dar si'cu ajutorul literaturi. Poate ca dindu-si seama de situatia pe care gi ‘ereeazi fn fata lui Augustus, poetul a incercat si scrie ‘opere mai puyin frivole, si se ineadreze oarecum tn nor- mele impuse de impirat. Astfel, serie Metamorfozele, in ‘care povesteste in versuri un mare oumir de legende ‘mitologice, fncepind cu creatia universului si terminind cu apoteoza lui Caesar si elogiul Iui Augustus, si Fasti, o expunere in versuri a datinelor si credingelor legate ‘de sirbatorile calendarului roman. Nu socotea terminate Metamorfozele si numai pin la jumétate dusese Fastele, cind, spre sfirgitul anului 8 ex primeste Instiinyarea de la Augustus ci operele sale sint interzise {n cele trei biblioteci publice ale Romei si ci al este exilat la Tomis. La aceasti dati era destul de in virsti: ayea aproape 52 ani. Piringii fi muriseri; el era acum cisitorit a treia oard cu 0 sotie mai injelegitoare dectt celelalte si avea de la a doua sorie o fiici, ‘mempon tmpotriva toienilor, a fos priml care a debarcat si a intrat fn luptd, dar a cizut lovit de sigeata hui Hector. Agupuindyl oS se fa- toarel, stia s2 Laodamia fi sere ingrijoratd, negind ce ea incimplat veud. INTRODUCERE Sanne Jalea ce a cuprins familia la vestea exilului ge aca oncpe ald ee ely plecen giunse fn primivara anului 9 en, oamenii si tinutorle Gintre Dunare si Marea Neagri, toate acestea ‘stat areas le poet in Tristia si Ponticals, dou cicluri de sevice iy Persuri simise sotiei si prietenilor, pe carei roags. s pressed Pentru ai obtine grayiezes, Loi Augustus fi serie t sina @ lena serisoare plink de clog lingyitoare etal serie ci suport gren climatul aspru, cX nu poate Impica ujor cu iernile, in care vinul se tia in felt fe gheata, cu locuitori, ale céror barbi erau pline de peo nilor, locutilor si iernilor dintre Dunare si a fh, ‘si relat erdice dar sf cxagersi Weta peo a jimpresions pe cei ciora le timitea_scrisorile, Ele reflecté, msi, tn cea mai mare anisuri, sensibilitarce Pocrului obignuit cu clima Ttaliel, cu viaya ‘firs lipsurl at ard griji pe care o uiise inaime de ex: Dureret pean lui aflat departe de Roma, de familie si de pristent ‘ste, esigur, destul de mare. Totusi, datoritd aceleias. feck, litagi de versificagie si stilului lipsit de concenttare 0 toatd arta si clegana fn care sine serie acene ‘ser fork — suferinga si tristeyea exprimate tn ele par uncot! fara profuncime, mai ales atunci cind recurge la ade, latii nedemae, pentru a induiosa gia objine fertarea din Partea fmparatului. Dar pedeapsa n-a fost anulaid iat © hen yrs ms ee ete he dns tp Mas pa Pug Mee ee ddut, ca gi altel serse fnaintea exilulai ( impottiva poeior Ta i ll (o care imputiva potion Tee tn ces dia alle rots Dearne Conoveia Se Pporiae eic.) ° wv poctul a murit si a fost Inmormfntat la marginea oragu- Jui Tomis fn anul 17 sau 18 al erei noastre. ‘Cauzele pentru care a fost exilat Ovidius au _rimas necunoscute, si tot ce sa scris pind acum fn legaturi cu aceastd problem’ nu satisface tn intregime curiozitatea elor domnici de a sti pentru care motive poetul, la moda fa toate cercurle ou ata cer te famnilia gi tn. casa fui Augustus, a fost deodati urgisit si surghiunit pe hig) Sele de departe de Roma. Din scriorle trimise e Ovidius din Tomis la Roma reiese ci aceste cauze erau cunoscute tuturor si, de aceea, poetul nu insisté asupra Tor. Bazindu-se pe versurile in’ care el spune cd talentul ica adus prabusirea, cei mai multi dintre istoric i, fa lipsa altor informayii precise, au socotit ca i-au fost cauza exilului poezile sale erotice, Indeosebi Arta de a inbi, prin care poetul alimenta tocmai acele moravuri im- potriva cirora Augustus luase misuri severe, Intr-adevar, ofl poctii au ciutat s% faci din operele lor mijloace educatie morala si patriotic: Vergilius, prin Enetda, tnd fea mindria poporului roman, aductndu-i aminte de vir- tutile strdmogesti si de originea sa divina — Romulus, fntemeietorul Romei, era, dup spusele_mamei sale Rhea- Silvia, fiul Ini Marte, si Aeneas era fiul Venere — Sn Georgice si Bucolice cinta frumusetile viewii de la yard si ocupapile agricole; T. Livius, prin opera sa isto- Tied, ‘oferea cititorilor minunate imagini din _trecural glorios al poporului roman; Horatius critica, diferitele cu- Sururi ale. societiqii vremii si arta binefacerile picil, preamirind vremea lui Augustus. Numai Ovidius, fara BE se preocupe de misiunea social a operei sale, scria oeaii frivole si usuratice, care loveau tn demnitavea zei- for prin Incircarea lor cu tot felul de pacate omenesti, sau prin analiza ironic si superficial’ a diferitelor sen- timente. Pirerea ci poetul a fost pedepsit pentru opera sa se sprijind pe cele mai multe scrisori si, in primul_ rind, pe Serisoarea citre Augustus, documentul cel mai important fn legiturd cu exilul lui Ovidius. fn aceastd serisoare el spune chiar de la tneeput: 1.” INTRODUCERE Cintecal mev ha fleur pe August condamne pe Ovidius Si a lui vial abia upd ce ,Arta*mi clay acl ii ici poecia, imi ii si greyelile mele Versa pricing a fose eit socosit vinovat!™, Poetol, si, socotete talentul_ nu 0 vink si com- bate ep pedreaped actzaia ar fi ndsnnas a ‘abate de la tndatoririle conjugale, aritind ci Arta de a inbi nu era destinata matroanelor tomane ick nu numai opercle care au_ca temi iubirea, ci orice tmprejurare a vieqii poate fi ndema la. greqeala pentru un suflet slab. fn afard de opera, poetul nu-si mai gaseste vreun alt motiv de fnvinuire. Ei, care a preamérit pe Augustus, n-a. nutrit segment’ onl f8 de repiml pol socal al aes wia sj cu atft mai mult n-a putut participa la vreo con spitaie, sau la vreo Incecare de a submina, eo fapta ori cu vorba, puterea i autoritaten Imparatulu [Neam incercat sf ristorn a.mea qark gi nici ca sf vatim __Capul joi Caesar ce fu eapul fntegulul glob, Limba-ni nicicind aa tinut vreo Ezveitvoare vorbire 1ici nam rostit vreun euvine profanator la 0 Dar din alte versuri ale poetului rei a ci doi crime i-au adus prebuyirea: poezia qi ‘greseals (carmen et error)s A'S Prébusiteas poezia. si greseala Dou gregeli mau pierdut: poeta ‘Vina acesteia eu trebuie-n tai wn 0 ys, Plecind de la aceste mirturisiri ale lui Ovidius si minwrisiri ale lui Ovidius sid ta altele tot uit de putin grivare, mullicomentator! 36 emis diferite ipoteze: ci poetul ar fi vizut-o pe Livia, sofia Jui Augustus, destul “de bitrini pe atunci, in baie, * Ovidius, Trisia, I 710, 2 Tbidem, 11, 48-48; wor sic poetl spun ck nici fa de ceremonie religioase org) na avut veeo astudine necuviincoass, idem, 207208. 9 DAVID POPESCU. sau fn timpul une ceremonit religioase secrete netngi duite birbatilor, cf ar fi surprins amorul incestuos “al Tui Augustus cu flica sa Tulia (de fapt, tn_momentul pedepsinii lui Ovidius aceasta se gisea de’ 10 ani exilatd fo insula Pandateria, azi Ventotene), c& ar fi vazut alte fapte ce se petreceau in casa impiratului, Toate acestea sint fasi simple presupunes ‘Uni I-au invinuit pe Ovidius de legituri nepermise cu sofia, sau cu fica, sau cu nepoata Tui Augustus, Alvi cau atribuit rolul de gazda si confident al legivurilor de Gragoste pe care Tulia cea tind, nepoata lui Augus- tus le avea cu Decius Julius Silanus, pentru care legavuri acestia au fost exilayi — intimplitor sau nu — cam tn acelasi timp cu Ovidius. Parerile mai noi dau atentie {ntrigilor politice de la curtea lui Augustus i uncleirilor Liviei, ,o adevarata, nenorocire pentru republic’, dar 0 si mai mare nenorocire pentru neamul lui Augustus", cum o numeste Tacitus, care lasi a se injelege ci dato- Tith Liviei rudele directe ale lui Augustus au fost inde- pirtate si si-au sfirgit viata in condisit misterioase, pent fa urmas al [ui Augustus

    S-ar putea să vă placă și