CERVANTES

Miguel de Cervantes Saavedra (n. 29 septembrie 1547, Alcal de Henares - d. 22 aprilie 1616, Madrid) a fost un
romancier, poet i dramaturg spaniol, considerat simbolul literaturii spaniole, cunoscut n primul rnd ca autorul
romanului El ingenioso hidalgo don Quijote de la Mancha, (hidalgo este un reprezentant al micii nobilimi)
pe care muli critici literari l-au considerat primul roman modern i una din cele mai valoroase opere ale
literaturii universale. A fost supranumit Principele ingeniozitii

Opera

"La Galatea" (1585) "El ingenioso hidalgo don Quijote de la Mancha" (1605) "Novelas ejemplares" (1613)
"Segunda parte del ingenioso caballero don Quijote de la Mancha" (1615) "Los trabajos de Persiles y
Sigismunda" (1617)

Se obisnuieste sa se spuna ca Miguel de Cervantes si William Shakespeare au decedat in aceeasi zi. Acest lucru
este insa imposibil, deoarece, chiar daca au murit in aceeasi data, in Marea Britanie se utiliza calendarul iulian,
in timp ce in Spania se adoptase cel gregorian. Primul ministru israelit David Ben Gurion a invatat spaniola
pentru a putea citi "Don Quijote" in limba originala.

Nu exista imagini reale ale lui Cervantes. Exista doar picturi bazate pe descrierile fizice pe care autorul insusi le-
a sugerat in scrierile sale.

Don Quijote de la Mancha

Coperta celei de-a patra ediii a lui Don Quijote

Este capodopera literaturii spaniole. Prima parte a aprut n 1605 i s-a bucurat de un mare succes din partea
publicului. n curnd s-a tradus n principalele limbi europene i n prezent este una din operele cu cele mai
multe traduceri din lume.

La nceput, intenia lui Cervantes a fost de a combate popularitatea atins de crile cavalereti, satirizndu-le
prin povestea unui mic nobil din La Mancha care pierduse contactul cu lumea real datorit lecturilor sale,
crezndu-se un cavaler n cutare de aventuri. Pentru Cervantes, stilul romanelor cavalereti era deplorabil, iar
istoriile povestite absurde. Cu toate acestea, pe msur ce opera avansa, Cervantes a trecut de la scopul su
iniial la scopul de a reflecta societatea din timpul su i a medita asupra comportamentului uman. Ca i n El
licenciado Vidriera, personajul principal, considerat de ceilali nebun, se dovedete a fi mai aproape de adevr,
datorit nobleei gndirii i aciunilor sale, dect persoanele considerate normale.
imaginatie,siret,cu bun simt,turnandu-si inteligenta naturala in

proverbe

. si El fuge de res

ponsabilitate(ex: guvernator al insulei Barataria

, Sancho rezolv cteva

probleme

mrunte, dar atunci cnd se simuleaz un atac inamic las balt guvernarea, considernd c nu

i pentru el i nici nu i se potrivete

).

Don Quijote nu urmrete s

ajung nici

mprat, nici mcar duce; triete numai pentru ceilali. Eroul e

ste obsedat de ideea dreptatii sociale

i de nlturarea asupririi: Eu am venit pe lume s

nltur nedreptatea

s vin n ajutorul

celor slabi
i

npstuii.

El se dedica binelui public,misiunea sa fiind sa repare nedrep

tatile,sa pedepseasca insolenta:

Intentiile mele le indrept mereu catre scopuri bune,anume de a face bine tuturor,si rau nimanui.

Relaia

dintre

Don Quijote i Sancho Panza a fost vzut de muli critici ca

ilustrnd relatia

nt goni

opusa,antonimica) realitate-irealitate

, ntruct Don Quijote este un simbol

al omului ce crede in idealuri, iar Sancho simbolizeaz vocea

realitatii.

ns cei doi se completeaz

reciproc. Don Quijote

are adevrate crize ale noiunii de real, pe care el o nlocuiete

mereu cu un ideal de aici ntreaga

lui nenelegere

cu lumea.El se confrunta permanent cu cele

doua lumi,tragismul confruntarii fiind rezolvat adesea de

autor prin recursul la elemente comice. De multe ori,Don Quijote este bine-intentionat,insa gestul lui ramane in
mod fatal,utopic.(

De exemplu,

la un moment dat, el l oblig pe un ran care btea un biat s

-

l plteasc

pe acesta dup cum tnrul merit, s

i dea, aadar, toate drepturile bneti care i se cuvin. ranul pltete, cavalerul pleac, iar biatul e btut din
nou, i mai crunt de data asta, iar n cele din urm el ajunge chiar s

-l bles

teme pe nobilul su binefctor

.) n

acelai timp, Don Quijote triete i strania sa dram erotic, susinnd

c un cavaler ratacitor fara

iubita e ca un arbore fara frunze si fructe si ca un trup fara suflet. E

l consider, de asemenea, c toi

ndrgostiii trebuie s plteasc mai nti preu

l nefericirii, tocmai pentru ca, apoi, s fie n stare s se bucure unul de cellalt i de mplinirea iubirii

. n ultimul capitol al cartii,fiind considerat de multi critici ca fiind cel mai frumos, se gaseste justificarea

cea mai convingtoare a mreiei sale morale;pe

patul mortii,Don

Quijote afirma:

Dragii mei,m-am desteptat acum ca dintr-un

vis rau

si toate nalucirile noptii si ale intunericului s-au risipit din mintea si din inima mea.Don Quijote de la Mancha
nu mai este !
Am redevenit cel ce fusesem

la inceput:

Alonso Quijano, un om cumsecade, caruia,inainte sa-i intre gargaunii in cap,

ii mersese vestea

printre sateni de om bun si cinstit, Am fost nebun

i acum iat

ntreg la minte.

Don Quijote a fost, adesea, privit drept un personaj literar prin intermediul cruia autorul romanului ar fi
intenionat exclusiv s satirizeze literatura cavalereasc att de la mod

n epoca respectiv; Pe de alt parte,

Cervantes nsui ar fi dorit s lase n urma sa mai mult dect o simpl parodiere

;unii critici

au stabilit chiar legturi ntre Don Quijote ca personaj i Cervantes nsui;

ntr-o

alt

direcie merg unele dintre interpretrile criticii europene, astfe

l, filozoful german,

Hermann von Kyeserling

definete natura spaniol prin cuplul

Don Quijote

Sancho, spunnd chiar c orice spaniol este Don Quijote i Sancho n acelai timp

,iar

Harold Bloom

scriitor i critic literar american,

nu

ezit chiar s afirme c nu exist

doi cititori care s par a fi citit acelai Don

Quijote.Cat despre G.Calinescu,acesta spunea despre Don Quijote ca in

definitiv,

el este un suflet mare,cheltuindu-se intr-o directie himerica,pentru ca nu e capabil,apasat de prestigiul

cartilor,sa faca analiza justa a prezentului. 7.Stilul se caracterizeaza prin umor,ironie si tragic. 8.

Personajul lui Cervantes

nu numai ca a starnit pe parcursul secolelor interesul unui impresionant

numr de traductori, critici i istorici

literari,dar

a servit i ca izvor de inspiraie pentru mai muli

scriitori, compozitori, artiti plastici, oameni de teatru, reuind s devin

un adevrat arhetip. De la

publicarea romanului scriitorului spaniol

pn
n prezent au fost create numeroase opere inspirate de acest personaj n diferite literaturi ale lumii,

inclusiv

n literatura romn.

Timp de aproape patru

secole

att scriitorii ct i criticii literari

au fost i continu s fie preocupai de

ntrebrile

Ce este Don

Quijote? i Ce este

quijotismul?. n secolul al XVII-lea

Don

Quijote

a fost o surs de comic pur.

n Secolul Luminilor

a servit drept

surs

de pedagogism ngust. n romantism,

Don Quijote

devine cartea

unei
nelepciuni

paradoxale

, fiind considerat ntruchiparea

luptei ntre ideal i real

. Quijotismul este identificat ca fenomen socio-cultural, fiind comparat cu

alte fenomene ca hamletismul, bovarismul, donjuanismul.

De-a lungul secolelor, romanul

Don Quijote

a avut un impact

enorm asupra

literaturii, artei, a vieii, n

general. La temelia quijotismului, ca fenomen socio-cultural

complex, s

-a aflat

ieirea eroului din oper i identificarea cititorilor

cu Don Quijote, cednd

tentaiei imposibilului i ncercnd s triasc

ficiunea, fiecare epoc

nelegndu

l n felul su.