ROOSEVELT, ROMNIA SI N.A.T.

Roosevelt, Romnia si NATO

Hotarrea de mpartire a lumii a fost luata cu cel putin zece luni nainte de
ntlnirea celor trei mari la Teheran n Nov. 1943. Astfel, ntlnirile de la Teheran si
Yalta ramn simple farse, menite sa dea impresia ca ar fi avut loc totusi tratative ntre
cei trei mari.

In Februarie 1943 Roosevelt a primit o scrisoare de la "Tnarul Stat Izrael" prin

dnii Zabrousky si Weiss, n urma careia a adresat el o scrisoare lui Zabrousky, prin
care-l deleaga sa-i expuna lui Stalin gndurile si planurile sale cu privire la viitoarea
pace si mpartire a lumii (scrisoare preluata de noi din "Top Secret" - Secrets d'tats
anglo-americains, de Lon de Poncins, aparuta n Diffusion de la Pense Franaise).
Scrisoarea lui Roosevelt catre Zabrousky:

"Scumpe domnule Zabrousky,

"Cum am avut placerea de a va marturisi att Dvs ct si dlui Weiss, sunt profund
miscat de faptul ca Consiliul National al tnarului stat Izrael a avut marea bunatate
de a ma alege ca mediator pe lnga prietenul nostru comun Stalin n aceste momente
de frictiuni...

Dupa cteva aliniate care privesc relatiile din trecut dintre Statele Unite si URSS,
Roosevelt trece la subiect:

"Statele Unite ale Americii si Marea Britanie sunt dispuse, fara nicio rezerva, sa
acorde paritate absoluta si drept de vot URSS-ului n reorganizarea viitoare a lumii. Si
Dvs. puteti, iubite dle Zabrousky, sa-i spuneti lui Stalin ca n egalitate cu marea
Britanie si Statele Unite, Rusia va fi membra a naltului Tribunal care va fi creat
pentru a rezolva diferendele ntre natiuni......

Aceasta pozitie att de nalta n tetrarhia universala (USA, Anglia China si URSS)
ar trebui sa-l satisfaca suficient pe Stalin pentru a nu mai rennoi pretentii n stare sa
ne creeze probleme insurmontabile."

"In Europa, Franta va gravita n orbita Marei Britanii. Spania, Portugalia, Italia si
Grecia se vor desvolta si ele sub protectia Angliei. Noi acordam URSS-ului acces la
Mediterana, acceptam dorintele ei n ce priveste Polonia si Tarile Baltice......... Stalin
va pastra un mare cmp de expansiune n micile tari inconstiente din rasaritul Europei
si va recupera toate teritoriile care au fost temporar smulse Marei Rusii."

P.S. Cine a decis n 1943 soarta Europei, a decis-o si n 1997.

 A FOST CEDARE, TRDARE SAU
CONSPIRATIE?
Hotarrea de mpartire a lumii a fost luata cu cel putin zece luni nainte de ntlnirea
celor trei mari. Teheran si Yalta ramun simple farse, menite sa dea impresia ca ar fi
avut loc totusi tratative.

Roosevelt, instrument al conspiratiei

In Februarie 1943 Roosevelt a adresat o scrisoare lui Zabrousky, prin care-l deleaga
sa-i expuna lui Stalin gndurile si planurile sale cu privire la viitoarea pace si mpartire
a lumii. Pentru a ntelege mai bine continutul acestei scrisori att de importante si de
decisive pentru soarta omenirii, redam si partea ei introductiva (scrisoare preluata din
"Top Secret" - Secrets d'tats anglo-americains, de Lon de Poncins, aparuta n
Diffusion de la Pense Franaise):

"Scumpe domnule Zabrousky,

"Cum am avut placerea de a va marturisi att Dvs ct si dlui Weiss, sunt profund
miscat de faptul ca Consiliul National al tnarului stat Izrael a avut marea bunatate
de a ma alege ca mediator pe lnga prietenul nostru comun Stalin n aceste momente
de frictiuni, - n ciuda tuturor renuntarilor - care ar putea avea consecinte funeste
pentru noi toti si n special pentru Uniunea Sovietica. Este deci n interesul Dvs. si al
nostru de a netezi asperitatile."

Dupa cteva aliniate care privesc relatiile din trecut dintre Statele Unite si URSS,
Roosevelt trece la subiect:

"Statele Unite ale Americii si Marea Britanie sunt dispuse, fara nicio rezerva, sa
acorde paritate absoluta si drept de vot URSS-ului n reoroganizarea viitoare a lumii.
Si Dvs. puteti, iubite dle Zabrousky, sa-i spuneti lui Stalin ca n egalitate cu marea
Britanie si Statele Unite, Rusia va fi membra a naltului Tribunal care va fi creat
pentru a rezolva diferendele ntre natiuni si ea va interveni paralel si identic n
selectionarea, prepararea, narmarea precum si n comandamentul fortelor
internationale care, sub ordinul Consiliului continental, vor supraveghea n interiorul
fiecarui stat la mentinerea pacii n spiritul demnei Societati a Natiunilor. Aceasta
pozitie att de nalta n tetrarhia universala (USA, Anglia China si URSS) ar trebui sa-
l satisfaca suficient pe Stalin pentru a nu mai rennoi pretentii n stare sa ne creeze
probleme insurmontabile."

Pentru o corecta interpretare al textului de mai sus redam si versiunea franceza din
cartea lui Lon de Poncins: "Nous accorderons l'URSS un accs a la Mditerrane,
nous accederons ses dsirs concernant la Finland et la Baltique, et nous exigerons de
la Pologne une judicieuse attitude de comprhension et de compromis; Stalin
 conservera un vast champ d'expansion dans les inconscients ptit pays de l'Est
europens - tout en tenant compte des droits qui sont dus la fidelit de la Yugoslavie
et de la Tchechoslovaqui - et il rcuprera totalement les territories qui ont t arrachs
a la Grande Russie." (pp 131-132).

Mentionam ca aceasta scrisoare a fost redactata la 20 Februarie 1943. Zabrousky,

dupa ce va fi prezentat mesajul-cadou lui Stalin, trebuia sa-l convinga sa accepte
participarea la o ntlnire cu Roosvelet si cu Churchill, ntlnire care a avut loc la
Teheran n zilele de 29, 30 Noembrie si 1 Decembrie al aceluias an.

Roosevelt multumeste n introducere, dupa cum am vazut, pentru faptul ca a fost ales
de catre Consiliul National al tnarului stat Izrael care nca nu era nascut, Consiliu din
care Zabrousky facea oarte, de a mijloci pe lnga prietenul comun Stalin, si la rndul
sau l deleaga [pe Zabrousky din partea Statelor Unite si al Marei Britanii sa expuna
aceluias Stalin gndurile lor. Aceasta filiatiune de delegatii si origina lor explica
caracterul secret al actiunilor lui Theodor Roosevelt. Nimeni, nici macar propriul sau
secretar de Stat Cordell Hull, nu a stiut nimic de rolul ce-l aveau de jucat Statele Unite
n conjunctura postbelic, de conventiile ce va trebui sa le ncheie pentru a asigura
realizarea proiectului conspirativ de organizare si conducere a lumii dupa terminarea
ostilitatilor. Si probabil ca nici Churchill nu stia n ce consopiratie va fi implicat.
Singurul care stia totul a fost Harry Hopkins si mai trziu a fost initiat si Alger Hiss,
arhitectul organizatiei Natiunile Unite, autoirul statutelor sale si cel care a fost
condamnat In USA pentru spionaj n favoarea Uniunii Sovietice. Alger Hiss de altfel a
fost personajul ideal pentru a fi n miezul acestei conspiratii. Evreu de origine, nascut
n America si agent al Uniunii Sovietice, el reprezenta n acelas timp interesele celor
trei factori n aceasta conspiratie, ascultnd desigur mai mult de glasul sngelui dect
de alte obligatii de conjunctura.

In tratativele ce au urmat Roosevelt nu a aparat interesele Americii. El a ncercat sa

se achite ct mai constiincios de mnandatul primit de la autoritatea care l-a delegat ca
mediator, recte tUnarul stat Izrael. In schema acestei autoritati Roosevelt si Stalin
erau cele doua brate executoare ale creierului conspirativ. Roosevelt era elementul
sigur si fidel, pe cnd Stalin si avea si ambitiile sale si-si juca rolul armoniznd
interesele.

Indiscretiile cu tlc ale lui Roosevelt

Acest plan de mpartire a lumii Roosevelt l-a marturisit mai trziu, la 2 Septembrie
1943, si Cardinalului de New York, Spellman, prezentndu-l ca pornind de la el.
"Impartirea lumii este o chestiune simpla," spune Roosevelt. "Orientul ndepartat
revine Chinei, Pacificul, Statelor Unite, Europa si Anglia vor fi mpartite ntre Anglia
si Rusia. Sper ca interventia rusa n Europa sa nu fie prea brutala. Cu Stalin cred ca
ma voi mpaca mai bine dect cu Winston, pentru ca el este un realist ca si mine. O
singura grija ma nelinisteste, ca Stalin ar putea sa depaseasca o anumita limita."
Cardinalul Spellman a facut atunci remarca ca Rusia ar avea deja prevazut pentru
Germania, Austria si celelalte tari din Europa guverne cu majoritate comunista si ca va
 instala regimuri care-i vor fi supuse. La asta Rossevelt raspunde: "Cu siguranta ca se
va ajunge la expansiunea comunismului, nsa ce se poate face?" ("Die Teilung der
Welt" , Yalta 1945, Arthur Conde, Karl-Rauch-Verlag, 1964, pp 100-101). Istoricul
Keith Eubank despre Teheran

Istoriculk Keith Euban n "Summit at Teheran" Morrow, 1985, p. 423 i

reproseaza lui Roosevelt si Churchil faptul ca nu s'au ocupat mai ndeaproape de
viitorul tareilor din EDuyropa de Rasarit, ceeace a fost n avantajul Ruysilor. "Aici a
fost momentul cnd aceste probleme puteau fi discutate. Inafara nsa de fixarea
frontoerei de rasareit a Poloniei, restul Europei de rasarit a ramas iun cmp deschis,
unde Stalin si=a puitet retine mna libera. Speculatia ca Charta SAtlanticului ar fi
trebuit dsa fioe aplicata si n aceasta regiune nu a nsemnat nimic pentru Stalin. Daca
Roosevelt si Chiurchil ar fi acordat atentia cuvenita acestor probleme, ar fi putut crea
obstacole n calea ambitiilor lui DStalin". Evident ca Eubank nu stai nimic de existenta
delegatiei primite de Roosevelt de la "tnarul Stat Izrael" si a delegatiei data lkui
Zabrousky, prion care Europa de Rasarit era deja promisa lui Stalin si toate celelalte
jaloane ale iivcotarei mpartiri a lumii erau deja trasate. Cedeace a urmat apoi la Yalta
un an si doua luni mai trziu, a fost doar stabiliurea amanuntelor invaziei n Normandie
sio foirmularea asa ziselor "conventii" la care s'a ajuns, conventii pe care Amiralul
William Leahy, care a facut parte din de;legatia americana, le-a caracterizat ca fiind
"att de elastice nct Stalin le poate ntinde de la Yalta pna ;a Washington fara sa le
rupa." (n "Architects of Conspiracy", p. 208).

Si istopricul american Gaddis, n "Security versus Self-Determination", p. 164,

afirma: "Faptul ca Roosevelt nu a vrut sa cewara aplicarea declaratiei pentru Europa
el;iberata numai la doua saptamni dupa Yalta, cnd Rusii au insta;lat propriul lor
guvern n Romnia, (Groza, la 6 Martioe 1945), a fost o indicatie preciusa data
Moscoveui ca el nu a asteptat sa se aplice aceasta declaratie."

Precizarea lui Churchill

Preciusa si menita sa spulvere orice ndopiala asupora abandona`ii sau cedarii

tarilor din Rasaritul European Rusilor n aceste conventii secrete ramne declaratia lui
Chgurchill n "Triumph and Tragedy", pag. 240, citata de Nicolae Baciu n "Sold
out to Stalin", pp 203-204: "Noi am fost jenati sa protestam (mpotriva instalarii
guvernului Groza la Bucuresti) pentru ca eu si cu Eden, cnd am fost la Moscova, n
Octroimbrie 1944, am recunoscut ca Rusia trebue sa aiba un drept predominant,
ultimul cuvnt, n Romnia si Bulgaria, n timpo ce noi trebue sa avem acelas drept n
Grecia. Stalin a respectat riguros aceasta ntdlegere."

Acum, la mai bine de 40 de ani de la ntlnirea de la Teheran (acest articol a aparut

initial n "Cuvntul Romnesc" din Canada Aprilie 1986) sau de la delegatia data de
Roosevelt lui Zabrousky, o singura problema mai ram,ne deschisa: In ce masura mai
respecta Rusia aceste conventii, dupa cum afirma Churchill n 1945, sau se adevereste
temerea lui Roosevelt cva Stalin ar putea depasi limitelke ce i s'au fixat. Dupa cum
vedem, Roosevelt avea dreptate n temerile sale, pentru ca Rusia a pus deja piciorul n
 Asia rexzervatsa Chinei, si'n America Centrala, rexervata Statelor Unite. De aici, din
aceasta depasire a limitei fixate de catre Uniunea Sovietuica ar poutea sa se nasca
viitorul conflict ca o ncercare de a readuycxe la ascultare bratul rebel al copnspiratiei.
In expansiunea DSovietelor elementul revolutionar comunist serveste de vehicol si
unuyi alt factor, poate chiar mai important, pentru ca aopartine sufletului rus, si anume
imperialismul rusesc, cu care va avea eventual sa se nfrunte "fortele conspirative."

Roosevelt si sfetnicul sau Hopkins

Sa vedem mai ntai cine este omul care a avut n mna sa soarta ntregii omeniri,
omul pe care Consiliul National al embrionarului stat Izrael l-a delegat sa joace rolul
de executor al planurilor sale conspirative.

In ce priveste autoritatea de care se bucura, sau pe care si-o asuma acest Consiliu
National al Izraelului, de a dispune de soarta omenirii, ramne la latitiudinea fiecarui
cititor sa o recunoasca sau sa-i conteste existenta, din moment ce ea nu apare oficial n
tratative. Afirmatia ca hotarrile luate provin de la acest nucleu, (Consiliul National al
embrionarului stat Izrael) sunt consemnate doar n scrisoarea personala pe care
Roosevelt o adreseaza lui Zabrousky si care a ajuns sa fie cunoscuta (voit sau nevoit)
pe cai ilicite, n mprejurari descrise mai jos. Roosevelt era presedintele Statelor Unite
si n aceasta calitate putea sa duca tratative oficiale cu Rusii, bucurndu-se de cea mai
nalta autoritate pe care planeta noastra o poate oferi. El primeste delegatie de la
Consiliul National al Izraelului prin Weiss si Zabrousky ca sa medieze pe lnga
"prietenul nostru comun, Stalin" si apoi l nsarcineaza pe Zabrousky sa-i comunice
lui Stalin planul de mpartire a lumii al carui autor si scimba mbracamintea si vine ca
din partea Presedintelui Statelor Unite. Aici se ncheie cercul speculatiilor ce s'ar
putea face cu privire la autorii care au hotart mpartirea lumii si ne obliga sa acceptam
teza ca planul purcede de la creierul conspirativ ntruchipat n Consiliul National al
Izraelului.

Ct despre Roosevelt "nu se poate afirma ca ar fi fost un geniu", scrie Arthur Conde
n "Teilung der Welt", pag. 211. "Ca student si avocat nu s'a profilat peste medie. A
fost un om de societate, care mai degraba se ntretinea cu luymea dect sa citeasca o
carte. O viata ntreaga i-a placut sa joace pocker... In politicxa a gasit un admirabil
teren de activitate." Tot pe aceeasi pagina, Conde l citeaza pe Robert E. Sherwood,
unul din bioolgrafii lui Roosevelt: "Caracterul lui a fosy nu numai multiulateral, dar el
continea si contradictii n tr'o masura uimitoare. In acelas timp el era suficient de
libveral si de progresist pentru a fi fost etichetatd e tradator al clasei sale, sinbde
'Rosul n Casa Alba".

"Chgurchill" citndu-l n continuare pe Conde, 0ag. 218, a respins visul unyui

paradis idilic unuiversal dupa disparitia lui Hitler. Roosevelt din contra. dupa cum
observa si Walter Lipman, comite eterna gresala a de Am,ericanilo, de a nu vedea ca
luptA dintgre state este o c aracteristica intrinseca a naturii umane."
 Inainte de Conferinta de la Teheran Roosevel;t a refuzat o ntlnire de lucru cu
Churchill pe motiv ca "nu vreau sa-i las imporsia lui Stalin ca ntre noi doi totul a fost
aranjat de dinainte" ("Summit at Tegeran", pag. 58). El a refuzat si sa se stabileasca
n pral;abil o ordine de zi pentru aceasta Conferinta, fapt care l-a nelinistit profund pe
Churchill. Tot Rooseve;lt a fopst acela care a propis ca la Conferinta sa ia oaretebo
delegatie restrnsa sio sa nu participe nicio presa. Insotitorul sau princuipal a fost
Harry Hopkins, consilier personal, care se bucura de o autopritate si ncredere att de
mare nct semna documente n numele lui Roosevelt.

Roosevelt nu a citit nicio carte de documentare asupra Uniunii Sovietice si nu a

consultat niciun raport al "State Departamentului, -ului, renmarca Keith Eubank n
cartea sa. "Singura sa sursa de informatie o constituiau revistele, ziarele si relatarile
lui Hopkins", pe care autorul cartii le rezuma: "El stia ca dupa razboi Rusia Sovietica
va deveni una din cele mai mari puteri din lume. Pentru acest motiv Statele Unite si
Rusia trebue sa fie prietene, pentru a putea sa realizeze mpreuna planurile viitoare de
pace. Prietenia lor trebue sa fie att de puternica nct sa determine pe Rusi sa lupte
pna la nfrngerea definitiva a Germaniei si Japoniei. Fiecare minister (departament)
al Statelor Unite trebue sa considere Uniunea Sovietica ca pe cea mai mare putere din
lume si ca pe o prietena sincera. Fiecare functionar care vine n contact cu Rusii
trebue sa creada profund n aceasta conceptie. In sfrsit, Hopkins mai cerea ca totul
trebue facut pentru a se realiza o pace care sa corespunda aspiratiilor legitime ale
Uniunii Sovietice. Ideile lui Hopkins sunt importante pentru ca ele au nlocuit
rapoartele Departamentului de Stat ("Hopkins urged that everything should be
done to establish a peace that would meet the legitimate aspirations of the Soviet
Union. Hopkin's ideas are important because they replaced any briefings from
State Department" (Summit at Teheran", p. 239).

Influenta comunistilor asupra lui Roosevelt o reda n cteva cuvinte Frank Murphy,
membru al Curtii Supreme (Supreeme Court) n marturisirea ce-o face
Congressmenului Martin Deas care a fost presedintele Comitetului activitatilor ne-
americane (House Committee on Un-American Activities, (citat n Buletinul
Congresului din 22 Sept. 1950. pag. A6833):Suntem condamnati. Statele Unite sunt
condamnate. Comunisti controleaza totul. El l controleaza pe Roosevelt si sotia
sa.,Este imposibil ca cineva sa-l vada, daca audienta nu-i aranjata prin David Niles si
banda sa" - (and his gang). Cine a fost David Niles? El a fost unul dintre evreii care-l
nconjurau pe Rooseveltsoi care efectiv guverna tara. Numele lui adevarat este Neyhus
si a fost cumnatul lui Harry Hopkins care s'a bucurat de cea mai mare ncredere din
partea lui Roposevelt. Dupa The Saturday Evening Post din 24 Dec. 1949, pag. 24,
Harry Hopkins a fost doar omul de fatada, condus de David Niles, cel care mai trziu a
pus la cale declararea independentei Israelului sio programul de dreptuyri civile al lui
Truman. James Combs n "Who is Who in the World Zionist Conspiracy" la pag.
88-89 spune ca Murphy desigur ca a gresit cnd a facut afirmatia de "comunistii
domina Statele Unite", ntruct comunismul este doar un instrument, realul stapn
fiind evreimea care, acuma, dupa 25 de ani, si-a consolidat controlul asupra ntregului
guvern al Statelor Unite.
 La Teheran Roosevelt se instaleaza n Ambasada Sovietica

Ajuns la Teheran la 27 Noembrie, Roosevelt s'a stabilit la ambasada americana.

Rusii, pretextnd ca ar fi descoperit un complot al GESTAPO-ului, care ar fi aflat de
sosirea lor la Teheran, l-au invitat sa-si stabileasca cartierul n ambasada sovietica,
propunere pe care Roosevelt a acceptat-o. De observat este faptul ca nici atunci si nici
de atunci ncoace nici un serviciu secret din lume nu a semnalat vreun complot din
partea Nemtilor.

La 28 Noembrie Roosevelt se instaleaza la Rusi si dupa masa are o lunga

ntrevedere cu Stalin n patru ochi, prezenti fiind doar cei doi translatori, deci fara
Churchill, caruia mai nainte i refuzase o astfel de ntlnire. In aceasta discutie tte--
tte au fost trasate n mare liniile directoare ale subiectelor de discutat n plenarele ce
urmau sa aiba loc si care au fost cele mentionate n scrisoarea lui Roosevelt catre
Zabrousky.

Spania afla de existenta conspiratiei

La 16 Aprilie 1943 Ministerul de Externe al Spaniei, Contele de Jordana, a tinut un

discurs minutios preparat si de mare rasunet la Barcelona, n Palatul Regilor de
Aragona, ntr'un cadru foarte festiv, cu ocazia aniversarii a 450 de la ntoarcerea din
prima calatorie a lui Columb. In discursul sau Contele de Jordana, printre altele, a spus:
"Mai teribil dect razboiul, mai destructiva dect el si mai ncarcata de ura si de
porniri josnice este revolutia comunista, care reprezinta un pericol cu att mai mare
cu ct enormele cheltuieli de razboi vor compromite stabilitatea sociala a natiunilor."
-"Acest discurs este cu att mai impoprtant" afirma Lon de Poncins n cartea sa "Top
Secrets". - cu ct guvernul spaniol a luat la cunostinta de existenta unui document
important, care desvaluie o conspiratie menita sa pericliteze mai multe state din
Europa. Este vorba de o scrisoare secreta a Presedintelui Roosevelt catre evreul
Zabrousky, care atunci servea ca agent de legatura ntre Roosevelt si Stalin... "

Si Franco n discursul sau din 1 Octombrie 1943 atrage atentia asupra pericolului ce
paste Europa. "Spania considera ca independent de care va fi soarta armelor si chiar
de dinainte de razboi, exista n lume o problema spirituala de cea mai mare
importanta, pe care o constituie ambianta revolutionara a maselor ndepartate de
Dumnezeu si care aspira la o mbunatatire a situatiei lor materiale prin violenta lipsita
de orice scrupule n alegerea mijloacelor. Acest spirit revolutionar de diferite nuante
este cuprins n termenul generic de 'bolsevism'. Razboiul este un fenomen pasager, n
timp ce spiritul revolutionar al maselor constituie o problema fundamentala a epocii
noastre."

Dupa acest discurs Americanii au reprosat Spaniei ca s'a apropiat prea mult de
Germania si risca sa piarda ajutorul economic din partea Aliatilor. Ambasadorul
american ntr'o scrisoare adresata Ministerului de Externe spaniol face afirmatia ca
"comunismul este o problema interna a Rusiei, care nu va afecta n niciun fel tarile cu
un nivel de viata mai ridicat". La asta Contele de Jordana raspunde: "Imi vine greu sa
 cred ca cineva ar putea fi de acord ca acest pericol enorm care ameninta civilizatia
noastra s'ar putea reduce la o mica problema de ajustare de salarii. Nu, domnule
Ambasador, nu este o simpla problema economica si nici una sociala, chiar daca i-am
acorda cel mai larg nteles. Este vorba de o problema spirituala, de un rau de cea mai
mare gravitate, care afecteaza pna n adnc sufletul omenesc, pentru ca atunci cnd
se nvata masele ca morala este o prejudecata burgheza si ca nu exista o justitie
superioara fata de care suntem raspunzatori pentru faptele noastre, ele sunt private de
orice frna si sunt lansate la atac mpotriva tuturor obstacolelor care s'ar opune la
satisfacerea celor mai brutale instincte ale lor. (Top Secrets, pp 80-81).

Avem adica doua ntelegeri secrete: Cea a lui Hitler din August 1939 si alta a lui
Roosevelt din 1943, pe care Yalta apoi a mbrobodit-o ntr'un text care nu spune nimic
precis, cum l-a caracterizat Amiralul Leahy mai sus, ca fiind att de elastic nct
Stalin l poate ntinde de la Yalta pna la Washington fara ca sa-l rupa.

In 1984 n cadrul actiunii "S.O.S. Tansilvania" am raspuns Rezolutiei 147 a

Camerei Reprezentantilor, care acuza Romnia ca ar persecuta minoritatea maghiara
din Transilvania. In raspuns am atacat Statele Unite ca ar fi aprobat instalarea
regimului comunist n Romnia. Fraza suna asa: "In 1944 armata sovietica a impus un
regim comunist n Romnia cu aprobarea Statelor Unite. De la acea data toate cele 22
milioane de locuitori ai Romniei, si nu numai un milion sase sute de mii, ct
reprezinta minoritatea maghiara, sunt oprimate de catre un regim nepopular, sustinut
de Uniunea Sovietica precum si de Statele Unite prin legaturi diplomatice, ajutor
economic si chiar persecutarea adversarilor sai, perpetund astfel posibilitatile
regimului de a oprima populatia n continuare si prevenind prabusirea lui."

La asta functionarul State Departamentului nsarcinat cu relatiile cu Romnia, dl

Thomas A. Lynch, raspunde: "Mi s'a cerut sa raspund scrisorii Dvs. din 14 Sept. 1984
de catre seful personalului Casei Albe James Baker si de Subsecretarul de Stat Allen
Wallis, prin care va exprimati opozitia fata de proiectul de Rezolutie 147 cu privire la
situatia Ungurilor din Transilvania.

Raspunsul dlui Lynch la acuzatia adusa este: "Privind perioada 1944-1947 evidenta
este - sau ar trebui sa fie -suficient de clara ca Statele Unite n'au suportat sau sprijinit
nici unul din succesivele schimbari n guvernul romn. Mai recent Statele Unite au
avut cuprinzatoare si crescnde relatii comerciale cu Romnia, dar nu a luat nicio alta
masura care ar putea fi calificata de "ajutor economic". Adica dl Lynch nu raspunde
acuzatiei aduse, ca anume n Romnia regimul comunist s'a instalat cu aprobarea
Statelor Unite si nu l-a boicotat, asa cum a facut-o cu guvernul Iraq-ului cnd acesta a
atacat Kuweit-ul mai acum ctiva ani. A avea relatii normale cu un alt guvern nseamna
a-l sprijini politic si economic, cu att mai mult cu ct, cum afirma dl Lynch, "mai
recent Statele Unite au avut cuprinzatoare si crescnde relatii comerciale cu
Romnia", adica confirma acuzatia adusa, n loc s'o infirme. In acuzatia ce-o aduc
Statelor Unite mai fac si afirmatia ca au persecutat adversarii regimului (ai regimului
comunist) si avem suficiente cazuri, printre care chiar si al meu personal. In anii 1954-
55 facusem si eu formele de emigrare n Statele Unite unde un frate de-al tatii ma tot
 astepta de vreo 5 ani. Ajuns la ultima formalitate, a interview-ului cu reprezentantul
Departamentului Justitiei, acesta m'a ntrebat, ce am de gnd sa fac n Statele Unite? I-
am raspuns ca in niciun caz nu am sa fac ceva care ar contraveni legilor, dar eu nici n
America nu voi uita de ce am plecat de acasa, de ce am fost obligat sa-mi parasesc tara.
Functionarul respectiv mi-a multumit si ne-am despartit, fara sa ma mai ntrebe ceva.
Timp de 20 de ani nu mi s'a permis emigrarea n Statele Unite. De altfel chiar de la
nceput, din anii 1950, cnd eram examinati n vederea acordarii statutului de refugiat
IRO (International Refugee Organization), cel care ma interoga pe mine era un sas din
Brasov intrat n serviciul americanilor pentru interviewuri pentru ca stia engleza. Era
un tip corect si binevoitor fata de noi si ncerca sa ne convinga ca daca vrem sa
obtinem recunoasterea IRO, sa nu mai spunem ca am fost angajati n activitati anti-
comuniste n tara, ci sa spunem ca am parasit Romnia pentru ca pe plan profesional nu
aveam perspective. Adica Americanii nu vroiau ca luptatorii anti-comunisti din tarile
invadate de Rusia sa transplanteze aceste activitati n Vest, care sa influenteze opinia
publica, s'o faca anti-comunista, ceea ce este o dovada n plus ca Occidentul direct si
indirect srijinea regimurile comuniste. Pe de alta parte, cei care n tarile comuniste au
fost nregimentati n partidele comuniste sau alte organizatii "progresiste", foarte usor
primeau att recunoasterea IRO ct si viza de emigrare n Statele Unite. Aceasta a fost
politica State Departamentului, spre deosebire de fortele armate care ocupau Europa si
care administrau teritoriile respoective, cu care Miscarea a avut contacte de lucru si
colaborari chiar de la nceput si pe o scara destul de larga pna n 1956, cnd toate
aceste activitati au fost preluate de State Departament, institutie care era nca din anii
1934-35, de la nceputul erei Roosevelt, o citadela a stngii n USA.

Sun glasul pacii

de Abb Georges de Nante s

( Articol aparut n "La contre-rform catholique au XX-e sicle", Nr 41, Februarie

1971

In ziua de Craciun, 2 izraeliti au fost condamnati la moarte n Leningrad. Desigur,

pedeapsa le-a fost comutata, dar este pentru prima data n Rusia ca o asemenea
clementa s'a manifestat, desi soarta celor doi nu este de invidiat si nici viata lor sigura.

Multimile prin lume i-au confundat pe acesti nenorociti care provoaca mila cu
separatistii Basci, si cu cei din Guiana, toti victime ale unor "dictaturi", dar acesti
condamnati din Leningrad sunt diferiti de ceilalti, ei sunt evrei ! Si iata o lectie a
istoriei moderne. De cnd Biserica nu mai domina viata politica, nimeni nu poate
atenta la viata unui evreu n lume fara ca toti fratii lui de rasa sa nu jure ca-l vor
razbuna!

Asta-i legea talionului, permanent n vigoare la acest popor, dar mai presus de orice,
acesta este misterul milenar al solidaritatii religioase a unei rase care se crede
superioara tuturor celorlalte si careia Cartea sfnta i promite, dupa persecutiile
goimilor, dominatie n lume. Aceasta rasa mprastiata prin lume nu are alta legatura
 dect aceea a sngelui si ea nu iarta niciodata sngele varsat. Ea resimte orice atentat
comis mpotriva ei ca pe cea mai odioasa crima si ca cel mai cumplit pericol ei vad
antisemitismul.

Asa se explica marile convulsiuni ale istoriei noastre moderne, care este n fond
istoria evreimii.

Din 1860, data la care s'a fondat Alianta Izraelita Universala , evreii din Occident
au propovaduit pace sau razboi, dupa interesele rasei lor. Multa vreme ideologia
pacifista si socialista a dominat, propagata fiind prin filialele sale: lojile masonice si
Liga Drepturilor Omului. "Fara frontiere si fara inegalitati sociale ", aceasta era
lozinca care devenise prin contaminare celalalt credo al democratiei crestine. Dupa
victoria din 1918 acest pacifism, antimilitarism si internationalism erau att de
raspndite n lume, nct nu mai pareau idei iudeo-masonice; ele apareau chiar si n
discursurile lui Pius al XI si al Nuntiului Magliore, si au fost adoptate ca idei crestine,
sau pur si simplu, umane. Ele sunt cele care au reglat politica internationala prin
Societatea Natiunilor, pe care puterea evreiasca o sustinea financiar.

Germania si Rusia, profitnd de aceste utopii si de desarmarea morala a Occidentului

crestin, s'au erijat n mari imperii.

Dar n Aprilie 1933 Hitler, care ntre timp devenise cancelar al Reichului, a introdus
n legislatia germana "clausa ariana" , care stabilea o discriminare rasiala si
antisemita. Asta a nsemnat pentru Fhrer condamnarea sa la moarte si declinul
poporului sau. In numai 3 ani iudaismul international a operat cel mai extraordinar
reviriment istoric si politic al secolului. Din pacifist a devenit razboinic furios,
convingnd lumea ntreaga sa porneasca n cruciada mpotriva Germaniei hitleriste
care dintr'odata devenise cinele turbat al Europei. Congresul Mondial Evreiesc
separndu-si obiectivul de cel al Sionismului, a pretins ca nu lucreaza n interesul
special al Izraelului, ci pentru libertatea popoarelor si apararea Occidentului, cernd cu
fermitate pedepsirea lui Hitler si zdrobirea Germaniei naziste si, pentru a parveni la
aceasta, plutocratia anglo-saxona a complotat cu Marele Maestru al Francmasoneriei
mondiale, Benes, si cu evreii rusi Litvinov si Rosenberg pentru ca URSS sa ntre n
Societatea Natiunilor n 1934. In felul acesta Germania ramnea complet nconjurata.
Eram tnar si ncepusem sa citesc Actiunea franceza. Asistam n felul acesta, foarte
surpins, la schimbarea de opinie frantuzeasca (si catolica, din pacate), care dintr'un
pacifism calm, chiar germanofil, devenise isterie razboinica si care nu se ocupau sa
narmeze material si moral aceste democratii care trebuiau aruncate n cruciada
antifascista. Papa Pius al XI-lea plngea de mila fratilor spirituali de rasa semita, iar
Cardinalul Verdier mpingea catre razboi.

A urmat razboi si nfrngere.

Am intrat deci n ziua ultimului Craciun, (1971) cnd cei doi evrei au fost
comndamnati n Rusia ntr'un astfel de ciclu infernal. Pna atunci iudaismul american
nu considera ca atac direct contra rasei lor ajutorul dat de Rusia tarilor arabe. Aceasta
 fractiune bogata a poporului evreesc considera ca o mare gresala concentrarea evreilor
n Izrael, ca pe o deviatie a mesianismului lor. Ei nteleg ca poporul Izraelului trebue sa
ramna n mijlocul natiunilor pentru a-i putea domina de dinauntru cu bani si cu
influenta politica. Dar n clipa n care Rusia a comis crima de a condamna doi frati din
sngele lor, evreimea internationala a decis sa ntarte ntreaga lume mpotriva lor si sa
le distruga tara.

Orice observator atent poate vedea n ultimul timp sute de mici indicii care arata
aceasta reorientare a politicii occidentale. Aceste indicii, desi deghizate, schiteaza
vizibil mpartirea viitoare a lumii n doua cmpuri adversare. Rusia, inconstienta sau
provocatoare, merge pe un drum clar de antisemitism, catre un razboi total. Jurnalele
ne anunta noi procese contra evreilor la Leningrad, Riga, si Chisinau. Drama este:
nfruntarea vesnica a iudaismului si a pagnismului etern.

La New York, Liga Evreilor de Aparare, (Jewish Defense League) si schimba

orientarea, nu mai este mpotriva Negrilor si a Portoricanilor, ci a Rusilor. Rabinul M.
Kahane lanseaza o operatie de denigrare mpotriva diplomatilor sovietici, care suna
cam asa: " Coexistenta nu se poate realiza pe spatele a 3 milioane si jumatate de
evrei rusi." Se repune n discutie acordul de la Yalta, iar comandouri organizate de
evrei din New York reactualizeaza sloganele de alta data: "Never again!", referindu-se
la hitlerism. Marile mituri ale vechii cruciade prind din nou viata. Razboiul revine!

Intoxicatia deslantuita n lume este puternic resimtita n Franta. Parizienii vad pe

zidurile lor mii de afise cu: "Gnditi-va la ei!", "Zi de solidaritate cu evreii din
tarile arabe!", etc. La hotelul Hilton n aceeasi zi, la conferinta internationala pentru
eliberarea evreilor din Orientul Mijlociu, sunt prezenti si ascultati 2 evrei fugiti din
lagarele siriene, care povestesc cum 5.000 din fratii lor ar fi maltratati.

In acelas timp se ofera o receptie stralucita de catre Asociatia Franco-Izraeliana n

onoarea noului asmbasador Asher ben Nathan, unde se vorbeste de o recomfortanta
uniune nationala n jurul acestui om. Totul pentru a se crea o psihoza!

Pe plan ideologic revista "Marturie crestina" accentueaza un usor antisemitism,

dndu-si parerea ca Rusia ar avea oarecum dreptate sa-si ntareasca atitudinea vis--vis
de minoritatea evreiasca, deoarece aceasta refuza sa se integreze n societatea
socialista. Dintr'odata revista pierde niste avantaje care-i veneau prin publicitatea
evreiasca si este obligata sa recurga la o subscriptie de la cititorii ei.

Mai imprtant, dl Pompidou care a fost, daca nu mai este si acum, (parte din
conducerea Bancii Rotschield), opreste livrarea a 110 Mirage, comandate de Lybia, dar
permite expedierea transporturilor de piese de schimb pentru acelas Mirage catre
Izrael.

Astfel, Occidentul democratic, manipulat de plutocratia semita de-o parte, si de

subversiunea comunistsa de cealalta parte, aluneca spre cel mai teribil razboi intenstin.
 Nixon declara la 10 Ianuarie: "Daca Rusii refuza sa participe la discutii asupra
Orientului Mijlociu, unde exista o situatie de criza, nseamna ca nu-i intereseaza,
ca atare nu are sens sa li se faca nicio concesie." Acesta-i limbajul pe care-l tinea si
Chamberlain n 1939.

La ONU Charles Yost, ambasadorul Americii, socotit prea blnd de clanul semit, este
nlocuit cu George Bush, interventionist, iar evreul finlandez Jakobson i ia locul lui
U'Thant ca secretar general al ONU-ului. Toate organizatiile internationale vor trece de
la neutralismul care a creat puterea mondiala a comunismului, la un belicism nebun,
care va arunca Occidentul, desarmat, contra monstrului pe care el nsusi l-a ajutat si
narmat de peste 20 de ani. Insasi oligarhia americana si schimba linia politica. Cum
diplomatia occidentala depinde strns de ea, se schimba si ea. Mass-media si opinia
publica trec si ele prin faza de schimbare, duse de vrerea celor care o manipuleaza.

Si ultimul element puternic al acestei politici mondiale de mine este China.

Asa cum n '38-'39 declaratia de razboi contra Germaniei a generat din monstruoase
conspiratii ale iudaismului englezesc si al Rusiei comuniste, care ncercuisera
Germania, tot asa acum pentru a ne arunca n razboi contra Rusiei, evreii americani
cauta alianta Chinei lui Mao. S'a vazut atunci cum plutocratii tratau cu Stalin, asa se va
vedea acum brain-trust-ul Casei Albe tratnd cu Mao. Pentru ca jocul Chinei tinde catre
un singur obiectiv, de a ne arunca contra Moscovei nainte ca aceasta sa se ntoarca
contra ei. Si istoria este o vesnica rennoire, dar China ramne!

Dar Biserica? Linia Vatican II si a lui Paul al VI-lea este mult mai deschisa
influentelor dect aceea care a fost a lui Pius al XI-lea si a Cardinaluilui Verdier. Deci
acum este de temut totul. Este destul ca "nteleptii" nostri sa interpreteze drept
"semne ale timpului" impulsurile care vin din partea interventionistilor (a belicistilor),
pentru ca masele sa treaca cu usurinta de la politica actuala de ntelegere socialista, la
un anti-semitism exasperant si imprudent.

Din moment ce oamenii Bisericii sunt n dialog si ajuta la edificarea unei lumi
viitoare, ei cad indiscutabil sub dominatia partidelor care pretind ca sunt universale, dar
care n fond nu sunt dect unul din elemente din aria de conflict pentru hegemonia
politica.

Este nostim, dar si trist, sa vezi cum crestinii progresisti sunt mpartiti n doua
cmpuri: de-o parte, intelectualii din mica burghezie, ai lui Domenach, care se alatura
clanului evreilor, si cei ai lui Montaron care-i are pe militantii ACO, clerul din PSU,
care merg pe linia araba, adica sunt credinciosi liniei ruse. Acum cteva secole erau
doua directii: cei cu Spaniolii si cei cu Englezii, mine vom avea "Liga" mpotriva
"Antisemitismului", adica razboi contra "Partidului revolutiei proletare ruse"
(devenit antisemit). Cumplita mpartire a unui catolicism bolnav si infidel lui nsusi.
Fiecare crede si jura ca linia lui este cea a Evangheliei , a Binelui contra Raului.
 Si, Doamne, cum se nsala! Vor fi pedepsiti pentru ca au facut din crezul lor politica
si ceeace este si mai dureros, din politica o religie.

Scriu toate acestea fara pasiune. Nu-i urasc pe Evrei. Ma rog pentru conversiunea
lor si o doresc din suflet. Am multa prietenie si dragoste pentru poporul rus, a carui
conversiune o astept de asemenea, asa cum a promis-o Fecioara de la Fatima. Va trebui
sa treaca mult pna sa se poate vedea care ar fi drumul de onoare al Frantei pe plan
politic, si al Bisericii pe plan religios n acest conflict mondial care vine. Acum n
imediat aceste manevre ale marilor imperialisme marcheaza sfrsitul unei epoci, aceea
a falsei paci de la Yalta si al ipocriziei omului total anti-catolic si anti-occidental. Toate
ideologiile care mbata lumea, utopiile umaniste si ecumenice care au proliferat n
acest climat pestilential, vor muri cu el. Cu tot Vaticanul II , zelos de a fi pe placul
Evreilor, a Masonilor, a Musulmanilor si Comunistilor, etc. si cu toata politica lui Paul
al VI-lea att de iudaica si de putin catolica, toate sunt deja depasite. Nimic nu va
ramne. Si e bine asa!

Eu nu propovaduiesc evaziunea n intemporal sau n neutralitate , fiindca stiu ca

viata nu este neutra, dimpotriva, trebue sa ai curajul atitudinilor. Deplng
democratiile virtual incapabile de a hotar singure drumul cel mai bun de urmat, dupa
cum deplng si Biserica de dupa Conciliu expusa tututor curentelor ce bntuie n lume.

Sa ne rugam si sa meditam pentru a ne mentine totdeauna pe linia si n serviciul

Domnului , Desigur, vor cadea multi martiri n conflictul ce vine, dar nu prea vad bine
daca vor fi cei din cmpul iudaismului perfid, sau ai comunismului ateu. Domnul stie.
Poate vor fi si de-o parte, si de cealalta n egala masura.

Ei vor putea marturisi prin unica si nemuritoarea lor credinta catolica pe care o vor
da lumii prin sngele lor.

***

Abb Georges de Nantes a sesizat si semnalat momentul crucial care a decis soarta
regimurilor comuniste din Rasaritul Europei, si anume condamnarea la moarte la
Leningrad a celor doi evrei. Probabil ca Abb'elui nu-i este totusi clara originea, scopul,
si cine a fost factorul determinant n revolutia din 1917, din moment ce el vede posibil
un conflict ntre comunism si evreimea mondiala. Comnflictul nu era de ordin
ideologic, Inca n 1939, deci n plina epoca stalinista, Harry Waton n cartea "A
program for Jews and an Answer to all Anti-Semites", la pagina 148, afirma: "Nu
este un accident ca Iudaismul a dat nastere Marxismului, dupa cum nu este un
accident ca Evreii au mbratisat imediat Marxismul. Toate sunt n perfect acord
cu progresul Iudaismului si al Evreilor."

Si un alt citat, al lui Angelo S. Rappaport din "The Pioneers of Russian

Revolution", pag 250, aparuta n " Stanl, Paul and C", London 1918: "Evreii din
Rusia n totalitatea lor sunt responsabili pentru nfaptuirea Revolutiei."
 Acei dintre ne-evrei care s'au nrolat n organizatiile bolsevice, n'au stiut cui serveste
comunismul n ultima instanta. Au fost dusi de propaganda pro-comunista cu pretinsa
lozinca lupta pentru o dreptate sociala, propaganda care domina ntreaga lume.

Cu timpul regimul comunist din Rusia a scapat ntr'o anumita masura controlului
evreesc. In special Armata si KGB-ul, vazndu-se stapni absoluti pe jumatate din
mapamond si cu influenta decisiva nlesnita de evreimea mondiala n restul lumii, le
venea greu sa respecte consemnele sa nu se atinga de evrei orice ar face ei, consemne
care veneau totusi pe cai discrete. Sentimentele nationale au nvins n ei disciplina de
partid si educatia comunista si i-a determinat sa mai fie si rusi, nu numai comunisti. La
primul semnal de ncalcare mai grava al acestui consemn, condamnarea la moarte a
celor doi evrei pentru infractiuni economice, conducerea evreimii internationale a luat
imediat masuri de rasturnare a regimului comunist, desfiintarea KGB si introducerea
unui regimului pluralist de tip vestic, care prin controlul ce-l exercita masoneria asupra
vietii politice, ofera mai multe si mai sigure posibilitati de actiune conspiratiei evreesti.

Una din armele de darmare a monolitului comunist a fost cererea respectarii

doctrinei Dreptulrilor Omului si a Minoritatilor, care pna atunci se marginea doar la
dictaturile militare din Chile, Spania, Nicaragua, etc. Dupa 1971 ele au nceput sa fie
extinse si asupra tarilor comuniste. La doar cteva saptamni de la condamnarea din
Leningraf, la New York rabinul Meir Kahane declara ca "Coexistenta nu poate avea
loc pe spinarea celor 3,5 milioane de evrei din Uniunea Sovietica." Asa s'a ajuns la
conflictul dintre Occident si Uniunea Sovietica descris de Abbe G. de Nantes, dar el nu
tindea neaparat catre un conflict armat.

Acest conflict politic a creat o atmosfera favorabila unui curent nationalist n Statele
Unite, care l-a adus pe Reagan la Casa Alba, a carui presedintie a adus doua elemente
necunoscute pna atunci n politica mondiala postbelica: comunismul este condamnat
de cea mai mportanta instanta a lumii libere, Casa Alba. Reagan a mai initiat si un
program de narmare a Statelor Unite (incluznd Razboiul stelelor , Star War), caruia
Uniunea Sovietica nu-i mai putea face fata. In Rusia vine Andropov la putere care era
omul evreimii mondiale si care a deschis calea lui Gorbacev, ucenicul lui Andropov,
acela care cu Glasnost-ul si Perestroika a dat lovitura de gratie regimului comunist din
Rusia, dar nu si comunismului.

INAPOI LA

PAGINA ROMNIEI NATIONALISTE