Mihai Eminescu

Iar cnd voi fi pmnt

Iar cnd voi fi pmnt,

n linitea serii,
Spai-mi un mormnt
La marginea mrii.

Nu voi sicriu bogat,

Podoabe i flamuri,
Ci-mi mpletii un pat
Din vetede ramuri.

S-mi fie somnul lin

i codrul aproape,
S am un cer senin
Pe-adncile ape.

S-aud cum blnde cad

Izvoarele-ntruna,
Pe vrfuri lungi de brad
Alunece luna.

S-aud pe valuri vnt,

Din munte talanga,
Deasupra-mi teiul sfnt
S-i scuture creanga.

i cum n-oi suferi

De-atuncea-nainte,
Cu flori m-or troieni
Aduceri aminte.

i cum va nceta
Al inimii zbucium,
Ce dulce-mi va suna
Cntarea de bucium!

Vor arde-n preajma mea

Luminile-n dealuri,
Izbind s-or frmnta
Eternele valuri

i nime-n urma mea

Nu-mi plng la cretet,
Ci codrul vnt s dea
Frunziului veted.

Luceferii de foc
Privi-vor din cetini
Mormnt fr' de noroc
i fr prieteni.