COMUNICARE EDUCAIONAL

Comunicarea conine un mare potenial educativ care se traduce prin transmiterea de

cunotine , n autoreglarea activitii intelectuale. ntre comunicare i educaie exist un strns
raport de interdependen.
Comunicarea didactic desemneaz ansamblul activitilor de transmitere i receptare
de mesaje al cror coninut vizeaz nvarea, formarea i dezvoltarea cunotinelor, abilitilor
i deprinderilor n procesul instruirii i educaiei colare.
Comunicarea didactic este forma particular a comunicrii educaionale sau
pedagogice, considerat la rndul su o form specializat a comunicrii interumane, un proces
dinamic, complex i interactiv. Scopul comunicrii didactice este acela de a forma convingeri
prin organizarea activitii didactice i alegerea acelor procedee favorabile formrii convingerilor
privind toate domeniile cogniiei i practicii umane.
n comunicarea didactic, toate elementele sistemului beneficiaz de o elaborare
riguroas. Astfel, comunicarea didactic prezint urmtoarele caracteristici: se bazeaz pe
documente normative( plan de nvmnt, program colar) i colare (planificare
calendaristic, proiect didactic); se desfoar ntr-un cadru organizat, conform principiilor
didactice, n instituii specializate; emitorul/ profesorul are o pregtire special i competene
certificate; n construcia mesajelor profesorii au n vedere particularitile de vrst i
individuale ale elevilor, mediul social n care triesc acetia, precum i utilizarea unui repertoriu
comun de sensuri i semnificaii ale termenilor; este un act intenionat care vizeaz modificri
cognitive, afective, comportamentale acionale ale elevilor; necesit o evaluare ,un feed-back
din punct de vedere al eficienei.
Calitile comunicrii didactice depind de o multitudine de factori: strategiile de instruire i
comunicare utilizate, stilul de predare-nvare folosit, personalitatea profesorului i elevilor,
managementul acesteia.
n organizarea i desfurarea comunicrii didactice ,intervin urmtoarele etape:
stabilirea i precizarea obiectivelor urmrite; selectarea informaiilor sau cunotinelor
semnificative ce urmeaz a fi transmise; corelarea acestora cu experienele anterioare ale
elevilor pentru a facilita integrarea noilor cunotine n bagajul pre-existent; ordonarea
informaiilor transmise de la simplu la complex, inductiv i deductiv; utilizarea unor mijloace i
materiale didactice adecvate procesului de nelegere a cunotinelor transmise;evaluarea
eficienei comunicrii.
Educaia presupune un ansamblu de influene, de aciuni deliberate, explicite sau
implicite, sistematice ori nesistematice, care ntr-un fel sau altul contribuie la formarea
personalitii unui individ( Salavastru,2004) . Se poate spune c orice comunicare didactic
este i o comunicare educaional, deoarece profesorul, prin influena sa, produce schimbri n
personalitatea elevilor, dar nu se poate afirma c orice comunicare educaional este i
didactic, deoarece influenelor educaionale suntem supui toat viaa, pe cnd celor didactice,
doar n anumite perioade ale formrii personalitii.

Modaliti prin care pot fi depite blocajele n comunicare

n procesul didactic, comunicarea este fundamentul relaiei educaionale. Dei s-ar prea
c aici comunicarea ar trebui s performeze (grup organizat, niveluri intelectuale atitudinale de
interese asemntoare, conducerea activitii de ctre persoane autorizate i competente), n
realitate, comunicarea este grevat de numeroase obstacole.
 n comunicare, fiecare dintre participani se angajeaz cu ntreaga personalitate, cu
sistemul de valori, interese, motivaii.
La nceputul fiecrui an colar ne punem ntrebarea:Ce ateapt elevul de la noi,
nvtorii?. Am realizat c ateapt foarte multe.Ateapt s fim buni i blnzi n relaiile cu ei,
s fim drepi, s-i tratm ca pe nite oameni mari, s fim apropiai de ei. n relaia nvtor-elev
esenial a fost i rmne ns i problema autoritii sale. Autoritatea nvtorului este
fireasc, necesar i are efecte favorabile n planul comunicrii, ns autoritatenu
nseamnspirit dominator, sarcasm, ironie.
Trecerea de la grdini la clasa pregtitoare nu las urme n atitudinea copiilor dac
avem un suflet cald, ne apropiem cu drag de ei, ne adresm ntr-un limbaj accesibil lor, avem
spirit ludic i mbinm echilibrat exigena cu destinderea.
n comunicarea didactic trebuie s fim concii, precii i expresivi, n acelai timp pentru
a facilita transferul, dar i pentru nelegerea mesajului transmis. Toate informaiile pe care le
transmitem trebuie adaptate scopului i obiectivelor didactice, precum i nivelului intelectual al
elevilor. nvtorul trebuie ns s tie i s asculte. Elevul contientizeaz dac partenerul lui
de comunicare doar pare c-l ascult i atunci refuz s mai comunice. n relaia de
comunicare, nvtorul trebuie s creeze o situaie favorabil exprimrii elevului care s nu se
simt judecat sau manipulat prin ntrebri. A ti s asculi este o tiin. Chiar dac anumite
persoane dau impresia c ascult, tot limbajul trupului lor arat c de fapt informaia nu alunge
la ei. Absena comunicrii rezult i din absena ascultrii reale a interlocutorului. Absena
ascultrii poate fi determinat de lipsa de interes a interlocutorului fa de mesajul emitorului.
n instruirea tematic, nvtorul proiecteaz obiectivele nvrii promovate de
curriculum-ul nucleu n jurul unei teme, iar elevii aleg sau propun propriile lor teme de studiu
(teme alese de elevii clasei pregtitoare: La Polul Nord,n lumea furnicilor,De la Pamnt la
Lun). Acest fapt a dus la cresterea interesului copiilor pentru temele studiate i fa de
mesajul transmis.
Rolul nvtorului este foarte important deoarece el reprezint persoana oficial din
partea societii i, prin metode didactice activ-participative folosite n cadrul activitilor ce se
desfoar n clas, ct i n activitile extrasolare, poate i chiar are datoria profesional i
moral de a-i ajuta pe cei cu deficiene de limbaj pn la o corectare total, dac este posibil
(plan de intervenie personalizat, recomandarea unui logoped), iar celorlali s le nfrumuseeze
i s le mbogeasc vocabularul la un nivel ridicat, nivel ce va fi o ramp de lansare pentru
reuita n via.
Din clasa pregtitoare comunicarea se face pe suport intuitiv( povestiri dup imagini,
probleme dup imagini etc).n clasele II-IV se folosesc att imagini artistice( tablouri, filme,
Power-Point), ct si sintetice( hri, scheme).La orele de geografie, cunoasterea
mediului,folosind un limbaj specific,elevii vor comunica despre tema propusa privind o
harta,peisaje din natura grafice etc.
Toate disciplinele pe care elevul le studiaza la scoala contribuie la dezvoltarea
comunicarii.Astfel,stiintele naturii sprijina comunicarea prin imbogatirea vocabularului cu termeni
specifici stiintelor naturii prin implicarea elevilorin schimburi de idei menite sa asigure claritatea
expunerii,rigoarea utilizarii termenilor,structurarea discursului.Educatia artistica,in
general,permite folosirea regulilor de exprimare care regleaza schimburile
comunicative,folosirea de cantece si simple dramatizari ca mijloace de achizitie a unui
vocabular nou,prilejuieste exprimarea si comunicarea la nivelul permis de intelegere a
productiilor lumii,artei si culturii.Limba straina completeaza,imbogateste capacitatea de
comunicare,dezvolta abilitatile de comunicare si favorizeaza comunicarea interculturala si
relatiile interpersonale.Educatia civica permite folosirea terminologiei specifice,folosirea
sistematica a dezbaterii si exersarea ascultarii,expunerii argumentarii.Matematica integreaza
limbajul matematic in limbajul obisnuit si in viata cotidiana,da posibilitatea intelegerii si
producerii de texte care sa foloseasca codul si limbajul matematic,solicita elevul sa descrie
verbal rationamente matematice.Actiunea factorilor de bruiaj, perturbatori ai comunicarii,poate fi
diminuata prin incadrarea in orele de matematica( alte discipline) a unor momente scurte,cu
tenta relaxanta si aparenta de joc, dar cu continut specific acestei discipline.Altfel spus,
exercitiile imbracate intr-o haina neconventionala vor trezi interesul prin noutate si vor avea
finalitatea dorita.
Produsele creativitatii invatatorilor pot mari eficienta comunicarii instrumentale, avand
efecte pozitive asupra transmiterii-insusirii de cunostinte.
Exprimarea sentimentelor este esentiala in fiecare relatie.Una din cauzele care provoaca
dificultati in comunicare este reprezentata de inabilitatea de recunoastere si exprimare a
emotiilor,de teama de autodezvaluire.Iata cateva modalitati de imbunatatire a exprimarii
emotionale: discutarea ,provocarea si contracararea miturilor despre emotii; identificarea si
recunoasterea diferitelor tipuri de emotii;identificarea evenimentelor sau situatiilor care
declanseaza emotia; identificarea modalitatilor de exprimare comportamentala a emotiei;
exprimarea emotiei printr-un limbaj adecvat; exprimarea a ceea ce simti. In cadrul orelor de
Dezvoltare personala(clasa pregatitoare) am realizat activitati care au facilitat exprimarea
emotionala a elevilor: Roata emotiilor,Vocabularul emotiilor,Imaginile emotiilor,Cele zece
activitati placute.
Aplicarea metodelor activ-participative au condus la facilitarea exprimarii:metoda
diamantului,metoda ciorchinelui,copacul ideilor etc. Metodele de predare colaborative si de
cooperare sunt metode de predare in care copiii au lucrat impreuna,in perechi sau in grupuri
mici, au invatat sa lucreze ca o echipa,au comunicat direct intre ei fata in fata. In cadrul acestor
metode,elevii isi imparatasesc ideile,se ajuta unii pe altii sa inteleaga si sa gaseasca solutii,stau
unii langa altii,explica celorlalti ceea ce stiu,discuta impreuna fiecare aspect al temei pe care o
au de rezolvat.Comunicarea dintre copii reprezinta o cale naturala pentru acestia de a invata
lucruri noi unii de la ceilalti.O alta modalitate de ameliorare a comunicarii este limbajul
responsabilitatii-o forma de comunicare prin care iti exprimi propriile opinii si emotii fara sa iti
ataci interlocutorul. Aceasta forma de comunicare este o modalitate de evitare a
criticii,etichetarii,moralizarii interlocutorului, focalizand conversatia asupra comportamentului ,si
nu asupra persoanei.
Pentru perfectionarea comunicarii didactice, este necesara cunoasterea si respectarea
unor reguli de catre profesori,intre care mentionam:
-vorbirea corecta,deschisa si directa(care previne sau reduce distorsiunea mesajelor);
-incurajarea feedback-ului din partea elevilor(pentru a cunoaste inn ce masura mesajele
transmise au fost corect receptionate si intelese);
-ascultarea atenta,rabdatoare si incurajatoare a mesajelor primite din partea elevilor,
concomietent cu efortul de a intelege exact sensul acestor mesaje;
-folosirea mai multor forme de comunicare didactica pentru acelasi tip de mesaje (de regula,
orala si vizuala, concomitent);
-repetarea mesajelor mai complexe.
Acordand cu totii o mai mare atentie relatiilor de comunicare intre noi,ascultandu-l cu
adevarat pe interlocutor,receptionand cu adevarat ceea ce ni se comunica, colaborand, putem
crea,la nivel familial,de grup sau la locul de munca o lume mai buna.
Important e ca in eforturile sale de a imbogati comunicarea didactica,invatatorul sa nu
uite ca nu tot ce spune se aude,nu tot ce se aude se intelege si ceea ce se intelege nu depinde
numai de noi (L. Soitu).

Bibliografie:
1. Painisoara,Ion Ovidiu,2003,Comunicarea eficienta,Editura Polirom,Iasi
2. Salavastru,D 2004, Psihologia educatiei,Editura Polirom,Iasi
3. Soitu,L 2001, Pedagogia comunicarii,Editura Didactica si Pedagogica Iasi