TEHNICI DE PROIECTIE ASTRALA CAPITOLUL 1 STADII DE PROIECTIE ASTRALA Legea fundamentalé a proiectiel astrale Dedicaté maestrulul mou, dupa Sylvan Muldoon: profasarul de YOGA "Cind subcongtientul va deveni complet ation patruns oe ideea depiasdrii sau miscarii fansiijaabaptor sabe corpulul si corpul fizie va fi incapabil s8 0 facdé, atune? corpul astral va parasi corpul fizic." SEPARAREA SI FACTORUL DORINTA Este evident ci singura cale posibild de a ne convinge de realitatea corpulyi astral si de existenta lumilor astrale, este si le experimentam noi Ingine. Binetnteles, dacd ar fi fost vorba de niste lectii obisnuite, dedublarile astrale ar fi deven't In scurt timp un lucru comun. In realitate nu este aga, 5i numai curiozitatea gi aspiratia de a cunoagte gi alte lumi, oferd omului posibilitatea de a invinge obstacolele acestei realizari. Cu toate ci sint cunoscute multe cazuri de dedublare in afara corpului fizic, ele sint produse in mare parte - cel putin in lumea occidentald- spontan, foarte rar, mai ales tn timpul momentelor de disfunctie fizicd. Exist’ doua tipuri de baz’ de proiectie astrald : proiectia care se desfagoara in timp ce subiectul este pe deplin constient si atent la toate modific&rile congtiingei sale, fiind in starea de veghe, si existd proiectii care se realizeazd In timp ce subiectul este adormit sau semiconstient. Tehnicile pentru realizarea proiectiei astrale din starea de veghe sint mai dificil de realizat si ele trebuie sa fie aminate pina cind a fost obtinutd o experienta reali in proiectiile in care corpul fizic este In repaus sau cind subiectul este tn siarea de somn. Acestea sint mai usor de realizat si dau rezultate mai rapide decit primele. De fapt proiectiile astrale pornind din starea de veghe depind foarte mult de stadiul de dezvoltare spirituala al subiectului. Tn general, se consider’ cd exist’ cinci stadii de proiectie astrala, gi pentru fiecare din acestea va fi indicat o modalitate practicd de realizare a stadiului respectiv de proiectie subtila.PRIMUL STADIU Corpul astral este scos din suprapunerea [alinierea}) cu corpul fizic. Aceasta este starea oamenilor cbignuiti la putin timp dup’ ce au adormit. In somn, cind corpul astral scap3 de strinsa suprapunere cu-corpul fizic, toate vehiculele interioare se energizeaz’ ca gi cum ar fi bransate la o sursa infinita de fora. Ele se retncarc4 rapid, prin rezonanta care se realizeaz4 acum mult mai ugor, cu energiile care In starea de relaxare profunda a fiintei curg din lumile specifice existentei lor; iar cind ne trezim, sesizim nu numai beneficiile care rezult’ din odihna corpului fizic, ci si vigoarea emotionala gi mentald ce provine din energiile clstigate de corpurile astral gi mental, pe timpul in care in somn, ele s-au aflat separate de corpul fizic. in somn, noi toti experimentam proiectii astrale.InsS doar putine fiinge sint constiente ca sint in afara corpului in timpul a ceea ce numim vise, Proiectarea perfect congstienta In cadrul aga ziselor vise se realizeaza la foarte multi oameni in anumite conjuncturi mai speciale. Se Intimpla uneori s& fie necesar sé relizim o actiune repetitivd care cere © activitate fizicd intensd gi sustinutd. De exemplu sa conducem un automobil timp de 16 ore neintrerupt. La sfirsitul unei astfel de zile ne trintim tn pat foarte obositi, dar ne dim seama c4 nu putem adormi. Mintea este Incd fn alerté. Ea este in continuare preocupatd de activitatea pe care am sustinut-o in timpul zilei. Corpul fizic este ins relaxat si virtual adormit. Dintr-o data, in mintea noastra activa care se gindeste la drumul pe care parcurgem cu masgina printre serpentine, pe drumuri pratuite de fara, ne apropiem prea mult de marginea drumului, riscind un ipotetic accident. Aceast4’ experient’ traumatizanti ne wa soca gi vom tresdri devenind constienfi, Aceasta este un exemplu de experien{a in afara corpului fizic ce era foarte obosit in timp ce mintea rm&sese Inc treazd. Tresdrirea violenta este rezultatul Intinirii cu anumite pedici, obstacole din lumea astralé care ne obliga s& ne tntoarcem din nou tn corpul fizic. Aceasta dedublare in astral reprezinta primul stadiu de proiectie astrala. Folosirea anestezicelor duce de asemenea la o iesire a corpului astral in afara ierii cu corpul fizic; acesta poatc fi un fenomen local sau poate afecta intregul corp.In comunicirile mediumice cu spirite poate apare acelasi fenomen. In aceast4 situatie subiectul este receptiv la orice flux de energie sau la orice influenta. Astralul este Impins cdtre zone mai subtile si lasd corpul fizic s&§ devind un vehicul pentru orice entitate care ar vrea s4-l ocupe. Atunci cind experienta nu este realizatd sub protectia unui maestru care s& catalizeze rezonanja exact cu zonele gi spiritele astrale dorite, practica poate scipa de sub control. Aceasta poate duce la anumite forme de schizofrenie In care fiinta este periodic posedatd de entitaji astrale aflate pe un nivel inferior al evolutiei spirituale. Calatoriile cu avionul sau telefericul de asemenea pot forta vehiculeleinterioare s& iasa din alinierea cu corpul fizic, dar fara a aduce starea de relmprosp&tare care o aduce un somn adevarat si chiar pot genera oboseal’ fizic& gi nervoas&, cici In acest caz starea de tncordare In care ne aflam favorizeaz4,rezonanta cu energii mai putin benefice. Pentru cei care fac bai de soare este extrem de periculos s& adoarma expusi la soarele fierbinte de la amiaz&. In aceast&, stare corpul astral iegind din alinierea cu corpul fizic, 1! lasi pe acesta fara apdrare in fata pute: elor influxuri ale razelor cosmice. Astfel se pot produce insolatii si arsuri puternice, tesuturile fizice neajutorate fiind lipsite de actiunea protectoare a vehiculelor subtile. AL DOILEA STADIU In al doilea stadiu corpul astral se deplaseazd la citiva metri de corpul fizic. Acest stadiu de proiectie astral3 poate apare si ca urmare a unei traume sau a unui accident. Persoana realizeaz’ uimita c3 este in afara corpului fizic. Uneori, fiind deasupra lui el vede corpul lui fizic Ingrijit de doctori si de asistenti. Tn cazul acestui fel de projectie astralf elementul dorinjé joacd un rol deosebit de important deoarece aceast’ dedublare este in principal de naiura emotional’. Ea este mai ugor de realizat de cdtre cei a cfror constiinga este orientata pe nivelul lui SWADHISTHANA si MANIPURA, AL TREILEA STADIU In al treilea stadiu corpul astral este proiectat la o distanta de citeva sule de metri sau chiar la citiva kilometri, dar Intotdeauna in locuri care ne sint foarte obignuite. La acest fenomen contribuie foarte mult dorinta de a fi cu © persoana iubita sau de a merge Intr-un loc foarte placut din casa, gradina sau oragul nostru. Daca dorinta este suficient de puternic’, ea poate ‘conduce la o proiectie citre obiectul dorintei, sau ceea ce vom numi tinta proiectiei astrale. Conform legii oculte care spune cd energia urmeazd gindul, energia corpului astral este puternic atras’ citre tint’, adic’ spre ceea ce este dorit sau gindit cu putere. AL PATRULEA STADIU Proiectia acum se realizeazi c¥tre o tinti indepartatd. In acest stadiu factorul dorinyd este prezent si este puternic dar esenqiald este wi Pentru a proiecta corpul astral la o distanjé mare este necesard o vointa puternic’. La fel cum energia etericd ader gi insoyeste energia astrald In cazul unor proiectii la micd distanta, tot astfel, energia astrala Insojesteenergia mentala ce va fi proiectatd tn cazul acestui tip de proiectie astral. Distanta maxima pind la care se poate face proiectia astrald depinde de aga-zisul "cere de netrecut” al celui care se dedubleaza, iar acesta la rindul sSu, depinde de gradul de dezvoltare spirituala sau de puterea voinjei individului. In functie de gradul de initiere pe care l au, adeptii unor sisteme oculte, s@ pot proiecta in astral unii pind la Luna, altii pind la Soare, iar cei care sint cu adevarat foarte evoluati se pot proiecta In orice parte a Sistemului Solar gi chiar pind la steava Sirius. Tn aceste proiectii care pot fi facute la distante imense corpul astrai este sustinut de corpul mental gi de voinja sa ferm focalizaté. Corpul fizic necesita’ un antrenament si o pregdtire speciald atit pentru a se sustine In timpul efortulul de concentrare mentala, cit si pentru a mengine corpul astral proiectat la tinta specific’ proiectiei. Corpul proiectat se mised foarte repede gsi cel care se proiecteaz’ ajunge la tint’ ‘cu o asemenea vitezd, Incit In fazele de Inceput ale antrenamentului apare un fenomen de balans sau oscilatie, In care fiinta isi centreazd treptat corpul sau astral asupra intel. Situatiile In care persoana poate simfi cd este in vis si ci vede frumusejea planului astral, si In acelagi timp se poate simi stind Tn pat, sint realizabile Intr-o stare de dualitate a constiintei. Aceasti congtiinga duali este caracteristicd in ceea ce unii mumesc “esolapsie” - capacitatea de a-gi Indrepta mintea In acelagi timp inspre interior gi exterior, gi de a fi constient simultan tn doud lumi. Experimentind intens aceasta stare se poate ajunge si poata fi miscate unele parti ale corpului, In timp ce corpul astral se afla in alti parte. Totodatd este bine de stiut ca existd un echipament senzorial dual: dualitatea senzatiilor experimentate in doud vehicule ale congtiingei. AL CINCILEA STADIU In acest stadiu, proiectia astrald nu este In Intregime sub controlul persoanei care se proiecteaz. El este In mod activ sustinut de o alta fiinga care trebuie s3 fie un Maestru, sau o fiinjé foarte evoluatd. Este ca $i cum un spectator ticut intervine Intr-o experienta subiectiva si ia situa controlul su, conducind-o cdtre o concluzie care este instructiv’ sau folositoare pentru cel care se dedubleaz’. Chiar daca discipalul a reugit sa st4pineasca celelalte stadii ale dedublarii astrale, in acest stadiu conditiile i se vor prea foarte dificile. Aici tinta este confuzd, inaccesibild, sau localizarea sa complet necunoscut’, dar poate fi important din anumite motive ca discipolul si o ating’. Acest stadiu nu se poate realiza decit printr-o anulare totala a egoului.CAPITOLUL 2 MODALITATI PRACTICE DE ANTRENAMENT PENTRU A ATINGE ACESTE STADI DE PROIECTIE. Aceste modalitdti practice de antrenament In vederea atingerii proiectiei astrale reprezinté totugi o expunere generali, care schijeaza doar fn linii mari felul In care putem ajunge la diferitele stadii de proiectie astrala. Ele contin Ins& informatii deosebit de utile pentru cel ce doreste o experimentare efectiva. Ulterior va fi prezentat& mult mai detaliat o tehnicd foarte precisa de Projectie astrali, Impreund cu etapele ei preliminarii. PROIECTIA IN STADIUL UNU Prin aceasta Incercim s& copiem procesul de regenerare din timpul somnului, tn aga fel Incit ia orice moment,si mai ales atunci cind avem nevoie de mai multi energie s§ ne putem reimprospSta in modul prin care insdsi natura ne Invat’ s& o facem. Multi dintre oamenii celebri cunosteau aceasta modalitate. Winston Churchill gi Emanuel Swedenborg sint unii dintre acestia, Metoda indicata aici este folosita si tn unele gcoli de Yoga din Europa Centralé si Asia; ea dezvoltt capacitaqi spirituale si este deci, de asemenea, o modalitate de evolutie, Alegeti un loc in care s3 va puteti Intinde, Inchideti ochii gi relaxati-va rapid. Veti simti o senzatie de greutate mdriti a corpului la sol. In continuare trebule pSstrat& o atitudine In care excludsm din minte Intreaga jume gi toate tracasirile ei, indiferent cara este natura falselor probleme care ne stresseaz&. In schimb mintea va fi focalizatd asupra interiorului. In curind vom sesiza c& corpul adearme In timp ce mintea imine in alerti. ‘Corpul poate chiar s4 sfordie. Dupa o scurtd perioad& de aproximativ 5-10 minute, va fi posibil s& ne ridicim ugor deoarece oboseala a disparut. ln timpul acestei perioade, congtiinta va fi in afara corpului fizic, in corpul astral care se afld la citiva centimetri deasupra structurii fizice. Puteqi auzi voci in camerele vecine, sau zgomote pe stradi, dar aceasta se face cu simqurile astrale. Une uteti vedea chiar prin pleoapele inchise, deoarece folositi ochii astrali si simturile astrale, iar punctul nostru de vedere ne creeazd o impresie diferita, deoarece privim de la vrao 6 cm deasupra capului. O indicatie c& ati reugit, va fio stare de relaxare gi aparitia calma a imaginilor vizuale pe care yoghinii le numese VRITTIS-uri. Acestea stint excretii creierului relaxat si pot conditiona gi directiona proiectia. VRITTIS-urile nu sint primele elemente de clarviziune si cind le intilniti trebuie s8 le luati aga cum sint : forme-ginduri care constituie mecanismul exeretor al creierului, Ele nu au nici o semnificatie ezoteric’. ~Autohipnoza Barmite corpului eteric s& iasd din aliniamentul cu corpul —fizic. Vehiculele interne var fi deci capabile sa incarce stericul. Efectul este energizarea corpului fizic. Pantru ci nu a existat starea de som, gi deci nu a existat o rupere a congtiintei, mintea este In alert’ i gata de activitate, car la fel de ragenerata cum se gdseste dup o noapte de somn. Vehiculele interioare qu au fost proiectate la mai mult de citiva centimetri. PROIECTIA IN STADIUL DOT Acest tip de proiectie are o mica valoare ccult&, fiind valoroasd doar prin faptul cS este o dovadd c& dedublarea existaé. Dac& vreji sé experimentati acest tip de proiectie, puteti aplica procedura descris’ in stadiu! unu, dar Insogita de un nou gind puternic sinut in minte gi animat de o doringa care exclude orice altceva. Va puteti Inchipui ca va aflati pe fundul méarii si va forjati din r&sputeri sé ajungeti la suprafata pentru a putea respira. Dorinta puternicd de a progresa In aceastd experients care este de fapt o forma de autohipnozé gi a o duce cu un pas mai departe, impinge corpul astral Impreund cu o proportia de materie aderent& etericd ficindu-i s& ajung4 deasupra la o oarecare distant’ de corpul fizic. Dorinta de a avansa din stadiul unu de proiectie in stadiul doi trebuie si fie atit de puternica, incit si se compare cu dorinta pe care ati avea-o, de a va ridica la suprafata apei decd ati fi pe fundul unui bazin gi cineva v-ar forta s3 stati sub apa. PROIECTIA {N STADIUL TREL In acest caz, este necesar si existe o doring& puternicd de a fi alaturi de finta sau focul spre care ne Indreptim proiectia astrali. Este chiar recomandat sd incercdm s& ne identific3m total cu jinta. Dorinta puternic’d va asigura succesul, dar pantru aceasta, natura jintei trebuie sa fie foarte bine cunoscuta; ea va trebui s& fie vizualizaté clar si vazut& in permanenta th AJNA CHAKRA (centrul mental de comanda situat tn mijlocul frungii) Tnainte ca orice fel de proiectie s& poata fi realizatdé. VIZUALIZAREA TINTE! sl DORINTA DE A FUZIONA TOTAL CU EA -acestia sint factorii cei mai importanji In cazul acestui tip de proiectie: Capacitatea de a ajunge la vizualizare adecvata, gi o dorintd focalizata corect, permanent catre tintd, sint elemente care tn orice caz, stimuleaz’ centrii_de forja din vehiculele subtile ale fiinjei gi duc la deschiderea celui de-al treilea ochi, AJNA CHAKRA. Vizualizarea reprezinta un proces distinct fata de gindire, desi amindoua au puterea de a manipula substanta gindului $i elementalii gindului (forme esentiale elementare ale gindului). Imaginatia, in general, este necontrolata fiind un proces de receptivitate mantald pasivd, stimulat de anumite feluri de impulsuri senzoriale cum ar fi vederea unui anumit Jucru, mirosul atingerea etc, impulsuri ce trezesc tn subconstient anumite imagini... Vizualizarea reprezinté un proces controlat, solar, ce se manifesta mai bineatunci cind facem abstractie de simturi. La Inceput, este important ca tinta 84 se afle tn apropiere, In Tmprejurimi binecunoscute. Aceasta pentru a ne asigura c& atunci cind proiectia este obfinutd, se va face Intr-un mediu familiar si prietenos, pentru a evita astfel frica si distorsiunea perceptiei, ceea ce este vazut In timpul proiectiei putind fi imediat comparat cu realitatea dupa ca v-ati Intors tn corpul fizic. In acest stadiu al proiectiei astrale, va trebui s& dorim s& ne migcam vehicolele interioare la o anumitS distanyd de ancorajul corpului fizic. Dorinta va fi factorul de cea mai mare importanta iar vizualizarea va avea gi ea un rol hot&rttor. Acum va fi necesar s4 simtim toate obiectele fizice, inclusiv corpul uman avind o forma interioara de substanta mentala gi emotional’. Vom wedea atunci cu uimire ci aceste forme-energii de substan{4 mentald gi emotionalad se atrag una pe cealalta. Cind ne gindim sau vizualizim un anumit lucru, noi de fapt creem o leg&tur’ intre acel obiect privit In substanta sa mentald si emotionald, care agteaptd cu nerabdare 54 se uneasc4 cu contrapartea sa fizicd, gi noi. Daca vom gindi suficient de puternic, si in acelasi timp vom elibera vehiculele interioare de ancorajul lor fizic,atunci forma gind creata va fi atrasd catre corpul ei fizic, lutnd cu ea propriul nostru corp astral. TEHNICA RECOMANDATA IN CADRUL ACESTUI STADIU DE PROIECTIE Vom alege un obiect fizic din casa noastra si vom incepe si ne concentrém asupra lui, Putem alege un obiect de arta, o statuietd de exemplu, un vas, 0 prismd, Insd este necesar ca acest obiect 84 ne atraga foarte mult. Obiectul va fi studiat mult timp, intens, pind cind vom fi capabili 34-1 vizualizim fn orice moment, ca la tehnica da SHAMBHAVI MUDRA, cu ‘ochii Inchigi. Va trebui $8 ne gindim, In momentele de liniste, ci sintem cu ‘al. Vom dori sa fim cu el. ‘Obiectul atentiei sau finta nu va fi niciodatd un copil, cel putin in primele ‘e@tape ale antrenamentului, sau daca nu ne simtim din punct de vedere mental foarte puri.“Concentrarea asupra unui copil poate fi perturbatoare pentru el din cauza emanatiilor noastre aurice care sint mult mai puternice gi mai penetrante decit ale acestuia. Obtinerea dedublarii: Pentru a objine detasarea de tnlnquirea corpului fizic, vom folosi elementele invatate In tehnica din primul stadiu care desi este simpld, este o metod’ sigurA si infailibild de a obtine dedublarea, L&s&m corpul fizic si adoarma, dar inainte de aceasta pistrim imaginea tintei In minte. Ea trebuie s& fie ultimul nostru gind gi ultima dorint& Inainte dea adormi. Trebuie de asemenea 84 existe ferma In sufletul nostru dorinta de a fi Impreund cu tinta tnainte de a ne pierde constiinga. Dacd tehnica este urmat’ corect, Intr-o noapte ne vom confrunta cu tinta intr-o senzatiefoarte vie, Intocmai ca tn realitate. Dupd ce am reusit s& realizim aceasta, ne vom alege o alta tint, un pic mai departata. Ne vom putea proiecta la noua tint sau la prima tinta si apoi la cea de-a doua, ca si cum me-am migca Intr-o plimbare congtienté de la prima la a doua fintd. Astfel, cu timpul ne vom putea raporta la elemente aflate In mediul din ce In ce mai dep&rtat, pornind de la un lucru aflat In dormitorul In care ne aflam, apoi proiectindu-ne spre un obiect din bucdtarie, apoi de pe strada pe care locuim, si aga mai departe. Avantajul acestei metode const, printre altele, In faptul ca cultiva §i amoplificd’ multe insusiri spirituale folositoare In practica yoga, de exemplu starea de meditatie. A vedea obiectela din propria noastra casa Intr-o proiectie astrald este un lucru total diferit de a le vedea In stare noastra obignuita de constiinta. Eliminarea distorsiunilor de perceptie realizatd In cadrul primelor stadii de proiectie astrald, ne va ajuta, ferindu-ne de erori, In etapele ulterioare, mai avansate. PROIECTIA IN STADIUL PATRU Tehnica folosita in acest stadiu necesit o forfa spirituala si o putere de concentrare iesite din comun. Deci nici un efort nu trebuie irosit sau indreptat in alt& directie. Dar trebuie s4 mentionam cA proiectia astralé in sine nu este telul ultim pentru nici un chela sau discipol aflat pe calea evolutiel spirituale. Aceasta proiectie nu este decit un SIDDHI (putere paranormala) gi nu trebuie s& intunece cu nimic drumul, tndltarea noastrd c&tre divine Exist patru conditii preliminare necesare pentru a objine succesul in cadrul acestui stadiu de proiectie astral. 1. VOINTA Necesitatea unei vointe deosebite devine mult mai acutd. Pind acum dorinja a fost suficient’ pentru a proiecta corpul astral c&tre tinta sa. Dar atunci cind este vorba de distante imense acest proces impulsionat doar de doringé devine mult prea lent, ineficient si mesigur. De exemplu, ar fi necesare citeva ore si ajungem la o fintd aflata in INDIA, dacd singurd dorinta ar fi factorul catalizator. Vointa ferm focalizata in schimb, poate face Ca aceasta S& se realizeze in citeva secunde. Ne vom alege jinta si vom repeta interior cu convingere : "EU VREAU SA MERG ACOLO” Concentrarea si focalizarea sint de aceasta data mult mai importante decit dorinta de a ajunge la tint’. 2. VIZUALIZAREA REFLEXA. Th tehnica precedentd subliniam importanta de a putea fi in stare s8 vizualizim tinta, s4 0 creem tn mod solar fn minte. Acest proces este dusmai departe aici. Trebuie s4 avem conceptul, ideea cauzal’ a tintei, atit de bine fixata In constiing&, Incit el $8 poat’ fi chemat tn minte intr-o secund&, oricind si oriunde, si prin aceasta ne referim chiar gi la momentele cind congtiinfa se afld In lumea interioard sau subiectiva din starea de vis. 3. A ADORMI USOR Este inutil s§ vorbim de proiectii astrale si activitate In lumile interioare, atita vreme cit avem somnul greu, fara a avea memoria visurilor noastre $i a vietii noastre astrale. Pentru multi dintre noi, dupa o zi obositoare, pling de diferite activititi, timpul care se scurge din momentul in care ne vom trinti in pat pin’ dimineata cind ceasul ne aduce inapoi la constiinga st&rii ide veghe, nu este dectt un interval risipit Intr-o inertie non-creativa. Aceste ore ar putea fi petrecute Intr-un mod util. Orice devine un proces psihic atunci cind sintem constienti de planul astral. Capacitatea de a dormi usor genereazi o trezire cStre planurile spirituale. Aceasta este o conditie absolut necesara unei cdldtorii astrale eficiente si controlate. Exist foarte putini oameni care se Intimpla s& cada din pat. In general oamenii nu cad din pat de teama durerii $i a consecintelor neplacute. Aceasta constiinya interioara Ti face s& evite asemenea actiuni in timpul somnului. Ei sint atenti deci la lucrurile care se refer la corpul fizic. Pe m&sur& ce fiinta ajunge la ele mai tnalte de dezvoltare spirituald Injelege c& ea nu este corpul fizic si atunci congtiinga gi atentia interioard se indreaptd c&tre corpurile subtile. In aceasté faz dedublarea astral devine posibild si se realizeazd mult mai usor. Trebuie Ins s& nu citam ca, chiar si aceastS constiintd a vehiculelor subtile este doar o faz5 In evolutia fiinqei ce trebuie si caute s& fie congstienti de adevirul suprem al Sinelui Divin din ea. DEZVOLTAREA ATITUDIND CRITICE Aici este necesar s4 dezvoltati luciditatea, intelegind faptul c& sinteti treaz din punct de vedere mental, tn timp ce corpul fizic doarme. In general, chiar dac&’ o persoand doarme greu, ea poate fi congstienta ca se afla in planul astral sau In starea de vis, dacd este suficient de atentS. Dar cind In vis apare o situatie limitS, ea actioneazd prin aceastS constientS si se trezeste. Odata ce am devenit constienti cd visim, o lume cu totul noua, mult mai vasta se deschide pentru noi, plind de frumusete , in care gindurile noastre influenteaz& mult mai-clar jocul posibilit&tilor. Aceast& abilitate de a recunoaste c sintem fn vis se poate obtine, antrentndu-ne pentru a obtine o atitudine obiectivd, criticd, faji de ceea ce constiinta noastra experimenteaz4. Trebuie cultivatd abilitatea de a analiza un vis, de a-l critica, in timp ce el se desfagoara. La Inceput vom face aceasta imediat ce ne-am trezit. Impartim visul in buc&ti gi indepartam el ceea ce nu are nimic comun cu realitatea, ridicolul, imposibilul, experientele traumatizante. Vomface aceasta cu regularitate, iar cind ajungem s4 o realizim gi in starea de vis, vom fi capabili si pSstram mintea In alertd pentru a elimina orice lucru fals sau absurd din continutul visului. Oliver Fox povesteste ci pentru el, cheia proiectiei astrale controlate a fost descoperirea In vis a faptului c& viseaz4, in timp ce Tsi p&stra Inca constiinta treaz& gi atenté la continutul visului. Aceast& descoperire a venit in cea mai mare parte de la detectarea in vis a unor anumite incongruente, intre lumea pe care el o stia gi lumea din vis. PROIECTIA fN STADIUL CINCI Acest stadiu se realizeaz’, aga cum spuneam, sub Indrumarea unui GURU gi de aceea el nu va face obiectul acestei prezentari. CAPITOLUL 3 PREZENTAREA DETALIATA A UNEI TEHNICI DE PROIECTIE ASTRALA EXERCITD PRELIMINARE Ne vom referi acum la ceva cu totul deosebit, care poate fi realizat sistematic gi investigat In mod obiectiv. Cel care va experimenta perseverent aceasta metoda, va ajunge cu uguringa la rezultate palpabile, poate nu de fiecare data, dar destul de des ca s8 realizeze eficienja lor. Orice om, suficient de constient de el Insugi, poate experimenta existenya autonomé a corpului astral dac& dorinfa sa este destu! de puternicd. In majoritatea cazurilor, dacd nu in toate, fiinqela umane pardsesc corpul fizic Tntr-una din diferitele etape ale somnului. Exist8 texte antice care vorbesc despre acest lucru, ele fiind o dovad4 a faptului cd aceast4 credinja existS de mii de ani in istoria umanitayii, lar dach aceasta este o premizd corect3, atunci Inseamn4 c& Insdsi conditia -existentei fiintei Tn planul astral, nu este una nenaturalad. Pe de alta parte, intreaga practic’ a separarii constiente de corpul fizic este deocamdatS contrara mentalitétii obignuite, din cauza ignorantei si a informatiei disponibile limitate In domeniu. Nu exista nici un efect diundtor in urma dedublgrilor astrale, din contra, exist multe schimb4ri psihice, pe care le-au identificat oamenii de gtiinga care au studiat aceste fenomene, si se tie de asemenea c& apar si alte transform&ri pe care yoghinii le-au relatat. In primul rind apare o viziune mult mai profunda asupra vieii, privita acum din coordonatele sale subtile, fapt ce@ ne va ajuta sé Intelegem mai usor cauzele reale, si intercalarea unor evenimente aparent Intimplitoare. De aceea, experientele de dedublareastrala ne pot schimba fundamental destinul, In sensul unei elevari a constiingei, prin tnjelegerea faptului c& planul fizic nu este totul, iar aceasta este o dovada incontestabild In favoarea existentei unor realitati de ordin subtil. Din p&cate, activitatea i rezultatele acestei treziri a constiintel sint deseori incompatibile cu stiinta dogmatica, cu religia si morala societdtii In care trim. Dac& universul si cercetirile voastre pe acest tarim devin binecunoscute, riscagi s8 deveniti cel pugin etichetat ca ciudat. In ciuda acestui fapt, cei care au Inceput si exploreze acest domeniu, se vor simpi lipsiti de ceva absolut necesar daca nu vor continua si exploreze lumea astrala. In general aceste experiente genereazd o puternicd tendint’ de detasare de lucrurile materiale si ne indeamn’ s& cautim semnificatia profunda a vietii. - OBSTACOLUL TEAMEL Acesta este unul din marile obstacole In investigarea corpului astral gi a planului astral, el fiimd chiar o barier’ major’. Teama este prezenta la majoritatea oamenilor, putind fi ascuns’ la adinc nivel subconstient manifesindu-se sub forma inhibitiei si condition&rii, dar chiar si atunci cind in mod constient acestea sint date la o parte, ea rimine. Aceasta este aga-zisa teama- oarbé, fiind faré nici un motiv rational, frica fara motiv, ce apare atunci cind ego-ul (eu! nostru iluzoriu) este ameningat. La un foarte mic impuls sa transforma tn panic’ gi apoi tn teroare. Daci, in general sintem capabili sd-depisim frica, ne va fi mult mai usor s& realizim experiente astrale. Pentru mulfi dintre oameni, aceasta barier’ este trecuta incongtient In fiecare noapte. Cind acea parte din noi e dincolo, congtiinta corpului nostru fizic ia sfirgit, si fiinta nu mai este inhibath de teama, desi pare a fi influentata de gindirea si acjiunea minqii constiente. Yoghinii si fiinyele, ce au un tnalt nivel de evolutie spiritual’, opereaz’ dincolo de bariera de team’, c&ci numai astfel se pot Injelege regulile minunate ce caracterizeazi armonia existentei din celelalte lumi. Procesul de revelare a corpului astral si a lumii astrala, pare a fi amestecul sau combinatia congtiintei starii de veghe cu supramentalul. Dac& aceasta congtiint’ integratoare este des&virgité, atunci bariera fricii este depagita. Bariera fricii are multe fajete. Cei mai curajosi cred cd ea nu exist’, pind cind, spre surpriza lor, o descopera adinc Inrddacinata inlauntrul lor, limitindu-i. Primul gi cel mai important aspect este teama de moarte. Datorita separarii de corpul fizic, apare o senzatie asem&ndtoare cu ceea ce ne agsteptim a se intimpla atunci cind murim, gi prima reactie este automaté. Gindim: " TRECI INAPOI IN CORP, REPEDE! MORI! VIATA E ACOLO, IN CORPUL FIZIC. TREC! INAUNTRU I" Aceastd reactie apare tn ciuda antrenamentului intelectual sau emotionalbe care le-au realizat In aceasta directie. Numai repetind procesul de mai multe ori vom gsi destul de mult curaj. Teama de moarte este astfel treptat sublimata si distrusa prin Intelegerea faptului c4 noi nu sintem corpui nostru fizic. Multi care incéarcd aceasté tehnicd se opresc dup’ primele experiente, nefiind capabili s8-i Injeleagd semnificatia gi si treacd de acest prim aspect al barierei. Al doilea aspect al barierei este legat de asemenea de teama de moarte. "Vai fi eu capabil s3 m4 refntore In corpul fizic 7" sau: "Voi putea sd intry Induntru In corp?" Ewidenta arat& c& toti oamenii care au realizat aceast% experienta In condigii normale, au fost capabili s3 se Intoarc’ sin&tosi de fiecare data. Atunci, cel mai probabil asta c’ ne vom Intoarce gi noi fara probleme de fiecare data. A weia fricd de baz’ este necunoscutul. Regulile $i pericolele mediului nostru Incenjurdtor pot fi determinate la diferite nivele. Noi ne-am petrecut viata construind reflexe de intagrare in mediu. Acum, desigur este vorba de un mediy cu totul diferit, cu alte seturi de reguli, o alt lume cu posibilitati noi, diferite in totalitate de cela ale acestei lumi, populatd de fine care par 3 se cunosc Intre ele. Nu avem nici un cod de reg ici o hart’, nici un indrum&tor, nici un curs de aplicatie de fizicd sau chimie, nici o autoritate indiscutabild in materie, la care s8 ne intoarcem gi si-i cerem sfatul Multi misionari au murit tn tinuturi indepartate, tn conditii necunoscute. Intelegind Ins’ ci forta gindului este suverani, putem anula imediat aceast& fric& invocind ajutorul divin gi neacceptind mental s& coborim In Planurile inferiaare, dac& nu $tim sigur c& le putem domina. lat& In continuare etapele necesare realizSrii dedublarii: 1. RELAXAREA Posibilitatea de a ne putea relaxa este prima Prerogrativ’, poate chiar primul pas tn sine. Este deliberat generat’ atit in corpul fizic cit si In cel psihic si mental. Incluse conditiilor relaxdrii, trebuie inlaturate senzatiile de criz’ de timp. Nu avem voie s4 fim grabiti. Nerdbdarea de orice gen poate indbugi sansele de succes. Exist& multe tehnici disponibile pentru obtinerea acestui fel de relaxare, gi un mare numar de cSrti se referd la aceast’ faz’. Pur gi simplu folositi metoda care functioneaz4 cel mai bine tn cazul vostru, relaxarea yoghing completa fiind ins3 cea mai eficientd. In afari de aceasta vom mentiona ps scurt gi altele. Autohipnoza: Exist’ multe studi, asupra acestei metode, care ofera diverse variante. O vom alege pe cea care este eficient’ in cazul nostru. Cel mai usor putem invata autohipnoza de la un hipnotizator experimentat. In acest domeniu Ins&, practicantii competenti sint rari $i neofitii numerosi. De asemenea, diferite forme de meditatie pot fi transformate in metode de relaxare efectiva.Mentinerea la granifa starii de somn: Este poate cea mai usoard gi cea mai naturala metod’ de relaxare deoarece asigura relaxarea simultan’ a corpului i a mingii, Dificultatea metodei const’ In mentinerea constiingei la limita dintre starea de somn si starea de veghe. Tncercind s& practice aceast’ metod’d, multi vor aluneca gradat In somn, Incheiind astfel pe moment experimentul. In practica, constientizarea In special a momentului trezirii, ne poate ajuta sé mentinem starea de margine, Induntrul ei si totodatd dincolo de ea. Aceastd stare nu poate fi atinsd de cineva decit prin Practica. . Tehnica este urmatoarea: stind In pozitia culeat, cu ochii Inchisi, Indata ce simjim ca Incepem s3 ne relaxdm gi sé alunecdm fn somn, incercdm s& pistram atentia mentald asupra unui obiect. Astfel, ne straduim s3 pastram aceast4 stare de granit& indefinit, fara si adormim. In acest proces gradat de adincire a constiintei, mai ales la Inceput, putem pierde controlul si vom adormi. Nu trebuie si ne descurajam, deoarece dep&sirea limitdrilor canstiintei comune din starea de veghe nu poate fi realizata dintr-o data. Atunci cind vom putea menfine cu usuringa aceasta stare de limita un timp nedefinit de lung, am facut deja un prim pas important, gi vom putea trece mai departe. Dacd Incercarea de a ramine le granita somnului ne praduce o stare de nervozitate, trebuie sf o considerim ca pe o reactia normala: ea provine din partea minfii congtiente care este nemultumita s& renunte la pasivitatea sau la activitatea facild pe care o are in starea de veghe. In asemenea cazuri, vom intrerupe experimentul, ne vom ridica, si eventual vom face o plimbare sau citeva ASANE ce ne permit dinamizarea centrilor superiori de fort, tnainte de incerca s& reluim relaxarea. In caz ca nu putem depdgi nici de aceasta data starea de nervozitate, este bine sa abandondm pe moment, urmind s& ne reludm tncercarile cind vom avea starea de calm lduntric, absolut necesara mintii $i sufletului. Acest exercitiu are mai multe faze de profunzime, numite conditii In cele ce urmeaza. Cind imaginea-gind pe care ne-am ales-o pentru ane mentine la limita somnului alunecd, se pierde imediat si ne dim seama imediat c’ ne gindim la altceva, sintem aproape de Indeplinirea conditiei A. Odatd atinsi conditia A - abilitatea de a mentine calm starea de granita dintre somn gi veghe un timp nedefinit, cu mintea centratdé pe un singur oind, putem trece la pasul urm&tor. Conditia & este oarecum similar’, dar in acest caz vom Tncerca sa eliminam chiar si acest gind unic. Far’ s& me gindim la ceva anume, raminem cu constiinta la granita dintre somn gi veghe. Vom privi prin ochii inchigi la Intunericul care ne inconjoara fara a face nimic mai mult. Repetind de multe ori acest exercitiu, putem avea halucinatii, diferite immagini mentale, sau desene luminoase. Acestea nu au o semnificatie deosebit’, i pot fi simple desc&rc&ri nervoase. Aceste imagini ale mintii sint in generallegate de activitatea vizuali desfasurat’ mai ales in ultimele 8-10 ore. Cu cit activitatea $i concentrarea au fost mai intense tn acest interval, cu atit ne va lua mai mult timp s8 eliminam impregnarile vizuale parazite. Conditia B este Indeplinita, cind sintem tn stare si mentinem indefinit starea de limit’, dup3 ce am eliminat impresiile vizuale, far nervozitate, nemaivazind nimic. Conditia C este o adincire sistematicd tn profunzimile constiingei, dupa ce am atins stadiul B. Aceasta se realizeaz’ prin parasirea cu griji a marginii somn-veghe, $i alunecarea In adincuri Incetul.cu Incetul, gradat, incercind 84 sondam din ce in ce mai adine tn propria constiint&, la fiecare reluare a exercitiulul. Vom Invaja s% recunoastem nivelele acestei adinciri a constiintei, coborind gi revenind la vointS pe un anumit nivel. Vom putea fecuncaste mult mai ugor aceste nivele prin Intreruperea cit mai complet a diferitelor mecanisme ale perceptiei senzoriale. Primul dispare simul pipditului: simtim c& nu avem nici o senzatie tactili in nici o parte a corpului, Mirosul si gustul dispar urmitoarele, apoi semnalele auditive si ultimul care dispare este vizul (uneori ultimele doud sint inversate). Motivul Pentru care percepfiile vizuale dispar ultimele este faptul c& acest simt are pentru noi impactul cel mai puternic. La inceput va fi mai usor s& atingem starea de limita intre somn si veghe practicind exercitiul cind sintem obositi. Pentru atingerea stadiului urmStor {D) este important si putem realiza condifia anterioara atunci cind sintem complet odihniti si energizati mai degraba decit obositi si somnolengi la Inceputul exercitiului. Va trebui 8 realizém relaxarea profunda plini de energia gi intr-o stare de vigilentS mentald, pentru a putea mentine controlul constient asupra proceselor prin care trecem. Pentru inceput, cea mai bund metoda de reusit’ In atingerea condifiei D este de a incepe exercitiul imediat dupa trezirea din somn, avind corpul relaxat si mintea perfect treazi. Dac’ nu vom consuma prea mulie lichide inainte de adormi, nu vom simi nevoia de a ne scula din pat imediat dupa trezire. Alté metodé de relaxare, dar nerecomandata. Unii cred c& se poate ajunge la starea de astralizare prin folosirea drogurilor. Nici unul dintre produsele relaxante nu pot fi de un real folos. Barbituricele duc la pierderea controlului congtient si nu produc decit o stare confuz¥ a constiintei. La fel se Intimpla si In cazul tranchilizantelor. Relaxarea este obtinut’ in detrimentul Perceptiei senzoriale ¢i acuitatii mentale. Alcoolul produce un efect asemanator. . 2, STAREA VIBRATORIE Generarea acestui efect este cea mai critic’ din intreaga metoda. Starea de vibragie creeaz& imagini senzoriale subiective, si este dificil de descris, dar atingind-o, o vom recunoaste cu siguranj& $i totodataé vom fi depagit