Biruinta asupra erijilor Solutiile lui Dumnezeu ja problemele noastre George si Helen desze Editura Nehemia‘Titlul original publicat in limba englezi. “Winning over Worry * La editura “Marshall Pickering” Basingstoke, Marea Britanie Copyright © 1988 by Georg and Helen Jesze Convfehe pes iru traducerea in limba ronnd © 1999 tura Nehemia - Romdnia “tou drepturile rezervate! Publicat de: Editura Nehemia Str. De Mijfoc 141 Tel. 094/532823 2200 Brasov - Romania Traducatori: Angela Hlamaga si Gernot Nussbacher Editor: Brigitte Bottesch Consilier editorial Gernot Nussbacher Tiparit la imprimeria “Emaus” SRL Brayov Editia 1, 3 000 exemplare Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale Jesze, Georg Biruintd asupra grijilor / Georg Jesze. Helen Jesze. - Bragov: Nehemia, 1909 160 p. : 20 cm spe 973-98793-4-0 |, Hlamaga Angela: Nussbacher Gernot 8 ISBN: 973.98793-4-9 Cuprins Prelate 5 icoducere 7 ' inceputul unei célatorii fire ijt. 8 + Aruncati asupra Lui toate ings ea prost pentru a-si face gi srtunile vietii Nu este timp pentru griji. ‘ jimbarea cursului anei glad negative 38 4 Vimbre gi vrabii . “) Umbland in credinta 10 Nu va ingrijorafi, zicnd.. cee 2 53 11 Aceasta este ziua eA 38 1 De ce eu, Doamne? 63 : Cum se invinge “complonal lacustei” co) rune tn strudel cu mere . 1) Puterea Numelui tui tsus 40. Priviti departe “in viitor” : 1/ Qameni sub influenta presiunilor .. i) Cum sa invingeti desourajarea...... 1 Cuvintele va pot zidi sau vi pot distruze ‘v. Ingrijorarea sau Cuvantul? igrijoreaz’ portofelul? ... ©) Ganduri de Anul Nou ...... ‘+e la resemnare la motivatie “1 liste bine si iertati *) Blestemul condamnarii ‘oy Un psalm pauls cei care igi fae siti Upilops 2 cstevitniacauedenttiiasDedicatie Dodiedim aceasta carte Aceluia care ne-a iubit atat de mult, a dat darul cel mai pretios. pe Fiul Sau lu ceresc. At ne- Dumnezeu, Tatal nostru Dedicam aceasta carte Aceluia cate a murit pentru ca noi s& putem trai intr-adevar o viafa lipsita de geiji - lui Isus, Fiul Dumnezculai adevatrat. Dodiccim aceasta carte Accluia care a inspirat unii oameni ai ‘fui Dumnezeu si scrie Cuvantul tui Dumnezeu, prin care nok putem si invafim si aumai prin a cdrui putere suntem capabili si este posibil si trim o astfel de via “lipsité de grij”- Duhului Sfint. Prefati Nevoia de autoconservare il determin’ pe om s& fie nelinistit in privinfa necesitajilor de baza: brand. acceptare, dragoste si multe alte nevoi zilnice ale vielii, Cred cd toli crestem eu aceasta ari dar, cand ne fntdlnim personal cu Isus Hiristos, ct de minunat este faptul c& puterca Lui dea ne ierta pacatele si dea ne reface viata ne confera de ascmenca noua perspectiva asupra ficcarei ctape din ea! Dumezeu incepe st ne arate prin Cuvant e& El este cu adevarat Tatil nostru ceresc si de aceea El va avea eu siguranti yrija de noi si de mevoile noastre zilnice. El ‘ncepe 88 ne invele sf avem ineredere in Cuvdntul Sau gi in promisiunile Sale ‘Cand am ineeput prima mea biscrica ia cartierul sdrac Pulqwang Dong, © mahala a Seulului, toli din imprejurimi erau sdraci si la fel ram sieu, De multe ori nu am avut nimic de mancare si nu stiam nici de unde ag putea primi, dar totusi mu mi-au lipsit prea multe mese. M-am rugat si am postit multe zile: nu pentra ca doccam, ci pentru cd trebuia, Am invalat s& ma rog pentru toate sim descoperit cd Dumnezeu era intotdeauna acolo. El dorea doar ca cu si inviif si md incred numai in El in orice Iucru, in foc s& ma ingrijorez pentru orice fucru In Luca 12:22.31 este soris: “Nu va ingrijorati cu pri fa viata voastri gindindu-va ce vei manca, nici cu privare la trupul vostru gandindu-va cu ce va vett imbrica... Cautati mai tatai impariitia lui Bumnezeu si toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra.” Din acest princ jeles c& daca cram copilul lui Dumnezeu st daca traiam in supunere fata de vointa Lui - si anume de a-L cduta mai intdi pe El -. atunci toate nevoile imi vor fi satisficute. Cum am aflat aceasta? La inceput L-am pus la incereare in unele lucruri minore. In timp ce am inceput sa ma rog si S4-L caut. viaja mea de rugiiciune s-2. ‘imbogatit, Pe masura ce viata mea de rugacitine s-a imboggtit. am obsevat ci gicredinia mea a crescui: si cand credinja a crescut, nu mi-a mai fost ‘greu 4 infeleg cf acolo unde Fl indruma, El si aprovizioneaza. $i asa.a Si ficut, Nu numai 04 Ela avut grija de hrana mea, dar mi-a implintt si colclalte novoi. Jnainte de a-mi da seama de acest iucru, md incredeam dyja in El pentru nevoi mai mari, pana in anul in care am inoeput si cconstruim biserica noastra de astazi, cdnd ma ineredeam in Dumnezeuin ficcare 2i pentru cei 100.000 de dolari necesari pentru acoperirea costurilor constructieil. Ag fi putut cu oare ca la inceputul lucrarii mele de slujire sé. ma incred in Dumnezcu pentru fondurile de consteuire a bisericii de astazi? Nu. Dumnezeu ne conduce pas cu pas in cresicrea noastra propric, precum gt in credinja de a avea ineredere in El pentni ueruri mai mani si mult mai mari, Nu m-as fi putut bizui pe El pentru 10,000 de suflete pana c‘ind nu ag fi avut ineredere in El pentru 30. apoi peateu 100 si apot pentru 1000 de suflete, Chiar si astizi invat c4 nu existd limite in posibilitajile lui Dumnezeu de a face minuni, posibilitafi care ar trezi indoieli umai om obisnuit: dar El cauta barbati si femei care ‘sd se increada mai degraba in El decat si se ingrijoreze. Trebuie si ne bizuim pe El pentru lucrurile mici, apoi s4 continudm si ne incredem pentru lucrunile mai mari pe care’ El Insusi le-a implantat in inimile noastre pentr a ne increde in El __Puteti fi invingatori in grijle voastre personale daca incepefi st va incredeti in Dumnezen pentru problemele marunte, pe rand, una cate una, inainte de a le ataca pe cele mai mari, Nu conteaza daca grijle se referd la familie, la serviciu sau la problemele personale de viati, probleme pe care le-a{i generat datorita hotardrilor gresite sau din cauza govaichi, Secreiul invingenii grijilor incepe cu dezvoltarea unei vieti de fugéiciune cons-cvente $i disciplinate si cu o partiisie si comuniune cu Duhul Sfant, pe “ru ca El este Cel care ne va da posibilitatea s8 crestem zilnic in credint: Paul Yongsi Cho. pastont, Bisericti Evanghelici Depline, Yoido Seul, Co c2a 6 Introducere in ficcare zi am de ficut o alegere - de a ma ingrijora, de a md agita, de a cidea pradi disperirii: de a privi problemele, durerile si grijile vielti: de a nu vedea nici o stea. ci numat nor intunecost ai apasdii Sent a-mi ridica ochii spre Dummezeu in ragdciune si in laud’, sa-I daw slavai gi cinste, sd-mi indrept privirca spre Ef si spre coca ce I poate face. in Joc si ma concentrez asupra circumstan{elor, ‘Accasta este alegerea mea din fiecare zi, Sunt liber sii ma ingrijorez. s ma las prada necazurilor. si cred ¢4 Dumnezeu m-a uitat sau $8 mi ridie deasupra problemelor. si stiu ed El este acolo pentru a rispunde nevoilor mele, Este alegerea mea sii mere pe calea lumit sau pe calea lui Dumnezeu, si mA gndesc la orice imi pluteste in cap sau sa géindese tn felul in care ar gandi Dumnezeu. Este alegerea mea daca ma ingrijorez de minciunile diavolului sau ma bucur de cuvintele lui Dumnezeu pentru mine gi sa le vad implinindu-se in orice situatic, Este alegerea mea si las disperarea sa ‘ma domine, sa am o sdnatate gubreda sau distrusi de edtre griji sau s8 arune toate grijile asupra Mantuitorului meu. Este alegcra mea sa “ma rog si si nu-mi pierd curajul”, ca si sarmana vaiduva care nu s-a lasat doborata de situatia ei fairé sperania, et ka invins pe judecdtorul cel nedrept prin perseverenta ci. Accasta este alegerca mea, dar gia a. Degi este scrisd fa persoana intai pentru a simplifica stilul, eu si Helen am scris accasta carte impreund. Cartca a luat nastere dupa ce am putut vedea. de-a lungul a 25 de ani de slujire, vieli distruse si devastate de care Ingrijorari si am vrea sa parcurgem unele invalaturi pe care noi le-am descoperit impreuna si pe care inci le mai descoperim. Suntem foarte recunoscditori dr. Paul Yonggi Cho pentru e& a scris “Cuvantul inainte” al acestei cdrfi. in scrisoarea adresata novi, el a scris urmatoarele: “Titlul noii voastre carti, ~Biruin{a asupra grijilor”, este un tit foarte actual si necesar pentru uni dintre crestinii din ziua de astivzi care sufera din cauza stresului sia grijilor vieti Rugdciunea noastra este ca aceasta carte sé aducd speranti si Incurajare multor oameni, Fie ca ea SA arate calea spre biruinta ficedrui om necajit; celui care se ingrijoreaza ocazional, amatorutui, cat si celui care suferd de pe urma acestei boli cronice, profestonistului, si ajute pe ‘multi sé iasd din umbra fricit pentru a pitrunde in lumina pacit si a inerederii in Dumnezcu. Fie ca impreuna sa putem sé facem alegerea corectd de a invaja s4 invingem griile George si Helen Jeszei ineeputul unei chitorii Hrd griji in viaja fiecdrut om exist o dorinta de a reusi, de a prospera - 0 nemnulfumire de. tri o viagi de invins;o pasiune arzatoare dee tnving. de a se ridica deasupra mediocritatii. Se poate ca noi si nu stim cum sd inyingom o amumité situatie: se poate si ne aflim pe drumul infiangerii $i totusi. cxistd ava sete. acca dorinta de nezdruncinat de a mai avea 0 gansii. o noua incercare de A INVINGE! Insugi cuvantul “a invinge” presupune un efort din partea nei persoane. Este usor si fii un “invins” - pur i simplu nu faci nimict Daca visali aiurea, sperind c& lucrurile se vor indrepta de la sine, asteptnd ca binccuvdntarite fui Dumnezen sd cada jn poala fara nici un cefort sau fard cooperare din partea voastra, atunci va aflati cu siguranta pe drumul esecului, : : Oamenii au iegit invingatori in multe domenii alc viefii, Au reusit in ciuda multor groutati. Au iavins, iar atitudinea lor hotardté a rezistat pana cind victoria a fost a lor, Auinvins tragedia si necazul, handicapurile si boala, moartea si distrugerea oriedrei sperante pe care o nutriscr’, probleme de netrecut. Faimosul autor Dale Camegie a seris 0 data: “Cu cat am studiat ‘mal mult cariercle aameniar de sneces, cu atét mai multam fost convins dun memar surprinzdtor de mare dintre ei au reuyit datoritd faptului 64 aw inceput cu handicapuri care i-au stimula la mart eforiart $1 la mari reusite si izbanzi” Acesti oameni n-au izbutit in pofida handicapurilor. ci pentru cdi au avut handicapuri, grouta{i. Ei au fost hevoiti si depund mai mult cfort gi detcrminare in a reusi in viata. Dac onuut obisnuit poate s# iasi invinwitor in modul sau, cu atat mai mult poate un crestin care primeste ajutor din partea Dumnezcului sau atotputemic, Poate cd afi incercat si va Invingeti grijile intr-un anumit dome afi reusit. Nimic n-a iegit aga cum afi sperat. Egecul va priveste in fata. Totus, mai bine si incercaji o data si sa nu izbutili, decdt sa nu fi incercat deloc si s4 fi rimas cu sentimentul chinuitor - mécar de ag fi incercat mai mult... cel putin daca... Se poate ca regretele gi remugcarea care vi bintuie sa doreascd si va facd prizonier, dar puteli sa va ridicati $i sd incercati din now Un yechi proverb englezese spune: “Nu plinge dup laptele varsat; ridici-te $i prinds vaca!” Nu plingefi dupa laptele varsat in noroi. Nu mevreadi adunaji, Acolo unde el se produce, mai este lapte - fa vas Chiar daca fage. atunci apucali galeata si fugiti dupa ca. Prindeti-o si imugctt-0 din nou Tniotdeauna exist’ un nou Inceput, 0 noud oeazie. 0 alta sansa de a icorea. Prinde}i vaca de astazi si profitati de ceca cv a mai ramas. in loe sa Va famentati dupa vaca de ieri care este deja moarta. Mai bine este sd-ti faci planurt pentru victoriile de mdine deede sa indiegit din execurile sam chiar din victoritle din trecut Problema poate si fic una minor’ sau poate si fie o chestiune de viaji gi de moarte. Trebuie s4 actionezi acum! Daca ai de gand si acustci situafii de criz’. trebuie si gasesti raspunsul fui sa dobandesti intetepciunea si indrumarea Lui ca sa invingi side data accasta. Pot veni prictene ea si-{i dea sfaturi: ci pot si adued multe teorii asupra celui mai bun lucru pe care il ai de facut. Pe cénd fov se gasea in mijlocul tuturar nenorocirilor. {rei dintre prictenit si au venit ja ol pentru a-l “consola”. S-au asezat in fala lui. acolo unde. cligi scdrpina bubelc. in groapa cu ccnusi. 91 au stat cu el timp de gapte “ile, Imagincazi-li pe cincva stand si uitindu-se la tine timp de o saptamana. zi si noapte, nerostind nici un cuvant... Fara indoialit c& ar erva peoricine, Cand, in cele din urmd au vorbit, au adus nenunrate invinuiri lui fov si au maniat pe Dummnezeu cu cuvintele lor is Jennings Dake in cartea sa “Biblia adnotata cu trimiteri” Jone |. face in comentariul fui o remarca interesanta cu privire la prictenit lui loy: “#lifaz din Teman a adus argumente din punctul de vedere al experiemel omului. Bildad din Suah ca adus argumeme din punctul de vedere all traditie’ omutui. iar Tofar din Naama a cadus argumente din punctul de vedere al meritutui omutui”. Toate aceste puncte de vedere pot fi importante. dar ele nu rezolva neaparat problema noastra. aga cum a fost si cazul lui fov. Daca avoti pricteni precum cci ai lui lov. nu mai aveti nevoie de dusmani Atat cu cat gi voi. nu avem nevoie de teorit $1 Sfaturi goale despre ‘cum s reusim. Invalati sa diseerneti ce wz este util si eliminalrestul Dumnezen a promis si ne dea infelepciune in problemele vietit. Cc fel de mama ar aduce pe lume un copil si i-ar cere si se hraneasca si st se Imbrace singur? Care tatd.ar trimite un copil de patru ani sd construiasc’ tun avion sau sd conduca o maging? Nici o mami’ si nici un tata intros la inte! Pruncul este neajutorat. iar copiful de patra ani nu are cunostiniele si capacitatile necesare, Eiau nevoie de cmeva care sf aiba gerija de ei $i sa-i invefe. de cineva cu capacitatea si abilitatea de a le purta de grija, cineva cu expericnta de a construi sau de a conduce. Daca in mod natural aceste lucruri sunt adevarate, cu att mai mult ele sunt adevarate in domeniul spiritual. Confruntali cu problemele sideciziile vivtil. suntom adesea ta fel de neajutorati acel prune nou miscut si ace! copil de patru ani, Avem nevoie de un Tata cerese care si ata grija de noi si sine indrume. E! posed. hrana, adépostul si invajaturile de care avem nevoie - daca dorim si le primim.Trebuic insa sd infelegem, s4 ne recunoagtem neputinia si sa {dim coca ce El ne ofera, Atata timp cat noi ne imaginam ea intelectul si Puterea noastr proprie ne sunt de autor. Durmne7eu ne lasd s ne dam toata osteneaia. Pe cand ucenicii traversau lacul pe vantul col puternic. Isus venca spre ci, mergnd pe ape. si deyi le-a vaizut zbuciumul. avea de gand si nu-i bage in scam. Numai cénd au lipat de teama. crezand cd este 0 nalued. a venit in barca gi ia Tinistit Vantul a ineetat dintr-o data: totul in Jur s-a linistit. iar privirile ucenicilor erau pline deo mare vimire. Cu un minut inainte fusoserd brinsi de o furtund grozava, yndindu-se 8 orice secunda ar putea fi ultima. Cu un minut inainte, acesti pescari su perstiliogi vazusera o ndlucd. e¢ mergea - da. meryea pe ape spre vi! Apoi a urmat sentimentul de usurare cand ay descoperit ca cel care $-a urcat in ‘care furtuna a incetat, Nu os Fimas geste maisara de sus nu s-a ureat in bared. pan& cand ucenicii nu au strigat. Ei mu au Strigat dupa ajutor din cawza Furtunii. oi de teama “nalucii care mersea Be ape. il obscrvaserd pe Isus. Iau eccunascut prezenia. puterea Lui care cra mai mane deedt a lor, si aceasta L-a fcut pe Isus sa vind ca s+ ajute, Cind Potrw a sners pe ape sia inceput s4 se scufunde de feama. isus nu i-a intins mana in ajutor pda cand acesta nu a strigat dupi el. Oare Isus nit stia ca Petra putea sA fie inghilit de ape st si-s0 inece intro clipa. Nur stia El oare c& ucenicii se aflau intr-o marc dificultatc? Cu Sizuranta cd stia, dar Fl era. stapan pe situatic gi vroia Si-iinvele si-si recunoased neputinga, procum sa recunoascal $i prezonia $1 puterea Lui, i Unii cameni nu pot 88 infofeag de ce Bumnezeu nu intervine mai dos in probleinele omenirii, Ei argumenteazd: “de ce mu este Dumnezcu imptesionat de milioancle de oameni din India si Asia. care sufers de foame 51 care mor pe str? Daed Isus. in timpul vieti Sale de pe paimant, a vindecat 3a cut multe minuni, de ce nu-i scoate pe toli cei suferinz din spitate pentrs a-i vindcea’’ Nu are Et niei un pic de mula” Nu este El impresionat de toate nevoile groaznice care ne inconjoar: c2 Dumnezeu este impresionat. inima ti simgereaza de nestiutori procum ‘ntru omenire $i fiind un Dumnezcu suprom, El poate si gaseasea gi caike prin care amenti a fie gjurasi ‘Totusi, metoda Iui Dumnezcu este de a astepla ca oamenti sa Hl eautc, w ‘L caute cu lacrimi. sa strige la El. sa lucreze impreuna cu El si sa-L, cheme in credinid, cu lacrimt, Dumnczeu asteaptd de ta copii Lui si se roage $i sa intervind unii pentru alfii, Cefebrul predicator metodist John Weslev. a spus o data: “Se pare cd Dumnezeu nu vu face nimie de real importanta pe pamdru. dace mise va face prin rugdciune. Ajutorul ne ya veni automat, Atunci cand vanturile srjilor st valurile fricilor Vor edidea asupra noastra, trebuie sa striggim la Cel care nu numat c poate sd ne ajute. dar care si doreyte foarte mult sa Fuca aceasta, Vechii filozofi chinezi obisnuiau si spuni: ~Calatoria de o mie de mile incepe cu un singur pas.” Accst lucru este adevairat gi totus imi place sé ma yandesc mai departe decat la acel prim pas. Inainte chiar de a face un pas. trebuie sa iau. hotdrdrea de a /ae'e acel pas. O data hotardirca fiind luata_ mintea mea da instruetiuni spre ercierul meu, iar creieeul meu transmite semnalele de-a lungul necvilor partilor corpului care-mi vor permite sd fac acest prim pas. Situatia critica cu care va confruntati iu prezent poate si part cdldtorie deo mie de mile. care se intinde: fa nesfargit in fala voastra. $1 voi trebuie si va hota si facet ace! prim pas spre vietorie. Nu va facefi griji in levatura cu parcurgerca intregti distante inainte de a ajunge la un réspuns. pur si simplu decide-te s4 faci primul pas, apoi altul. apoi inca unul... Nu privi inapoi? Mergi tot inainte! Voi invata sa invingi, sa invingi gnijile. sa fil invingator prin tdria st puterca lu Isus! Dacd se intimpla 88 cazi. ci bine. ridicd-te gi mergi imediat mai departe! Nu vsti un invins. et doar unul care invata! Pentru a urea o scara. incepem de jos. apoi pe rind, cdte o treapta. uredim in permanen(a pina fa capat. Cu citiva ani in urmna am urcat pe muntele Santis din Elvetia |2504 m alt_|. in partea de jos a muntelui rau numerosi turisti care admirau peisajul, savurand din hrana lata fa pachet, Existau si cativa care, ca si mine. luascra hotararea sa urce muntele, Dupa scurt timp. turistii venifi pentru picnic au fost lasati in rma. iar drumul a devenit mai anevoios. Era mai greu de mers. Ghidul meu elvetian. un crestin mai in varsta. cu chipui brazdat de vanturt si plin de riduri. cu staturé robusta. mergea inainte. Toata viala Ricuse aceasta: reprezenta o a doua natura a sa. Bocaneii mari de munte din picioarele lui se fixau hotirét. dar usor. pe earare. unul dupa altul. sedrfaind pe pietre Am privit inapoi gi deodatd am yazut e@ suntem singuri, Turigti care urcaserd se intorsesera, Cu cat urcam mai sus. cu att aveam mai putin tovarisi de dram. In curind se putea vedea cu ugurin{a cine se docisese cu adevirat s2.urce acel munte pana in varf $i cine era doar fascinat de ideca de a urea. Fira sa ia hordiirea de a urea pind in vat, u