«88 fii ténar la 30 de ani este simplu. Sa fii tanar la 70-80 de ani este MAGIE!” Lujan Matus Introducere: Cuvintele au limitérile lor dar sunt modalitatea cea mai cunoscut de a transmite informati intre oamerni Fiecare om are 0 poveste de spus ~ care nu este decat versiunea 8a personal asupra reglitafi, iar cuvintele Tl ajuté s& transmitd celorlalti ceea ce a simtit si trait ca experienta directa, Povestea noastré este una extrem de familiar tuturor oamenilor. Este 0 poveste despre vindecare, despre drumul cétre boald si inapoi care starea de sinatate Fiind inspiraté din trairea noastr, find incdrcat& cu emotile si gandurle noastre, este 0 poveste despre cum am ‘infeles noi acest proces, aceasta pendulare intre séndtate si boalé, dupa o experienta de 20 ani tn domeniulingrilor de séndtate gi a lucrului cu camenii gi dupa o trecere personala prin diferite etave din procesul de vindecare. Viata este un Dar pe care il primim cu tofi, cei care alegem sa venim pe Péméint, in corp fizc. Oamenii sunt doar unele dintre mille de enttiti si specii care invat’ despre experienta int-un corp fizic, cu posibiltaile si vulnerabiltajile sale. Daca viata arf fost o stare cdstigat daca am fi muncit din greu s& ‘© dobandim si am fi céstigat-o cu dificulate, poate am fi pretuit-o mult mai mut si ne-am compora difert decat o facem in prezent Dar viaja ne-a fost data in Dar — de Mareie Creator al Viefi din Univers, Energia suprema care insufleteste toate fapturile Este un Dar pe care nu |-am solictat, nu l-am cerut - dar |-am primijENnd encarta natura sinatatii tale POLYGEMMA DETOXIFIERE etoxifierea reprezinté o strategie important pentru mentinerea sinat Ajutii la minimizarea efectelor nedorite ale poluati gi stresului specific vietii modeme Se recomandi cure anuale de intretinere eu atea de repetare la nevoi Laboratoarele PLANTEXTRAKT - un nume de referinfa in gemoterapie, fitoterapie si homeopatie - Prin prelucrare in stare proaspata si extractie la rece (metoda de fabricatie Plantextrakt) se pastreazi nealterat fitocomplexul responsabil de actiunea terapeutioaNe uitam la camenii din jurul nostru, ce fac adesea cu darurile pe care le primesc pe neagteptate, de la ali oameni sau pur si simplu, de la Univers (de exemplu, camenii care céstigé la loterie, sau céstiga un premiu neasteptat). Bucuria primiri darului dureaz secunde sau minute, apoi majoritatea las deoparte ceea ce au primit — sau pur si simplu, uit8 de el, Fie 1! dau mai departe, altcuiva, Fie pun obiectul undeva in casa, Fie cheltuiesc nesdbuit banii primiti pe neasteptate. Ideea generala este cd de cele mai multe ori, oamenii irosese darurile primite Majoritatea oamenilor trdiesc intr-o stare de ,pilot automat", de rutine si automatisme, care este practic o stare de inconstient’, fara a infelege ce este cu Viala pe care o au, ffrd a-gi defini o strategie pentru perioada cét stau pe Pamént, in corp fzi, fara s8-si mai puna intrebarea: de unde vin, incotra se duc, ce au de facut in timpul clatorie!? In mod practic, cand sunt nevoiti sé mearga undeva, oamenii igi planviesc dinainte itinerariul: stu care este destinafia, tsi aleg traseul, Jsi cauté mijoacele de transport, corespunzatoare bugetului de care dispun sisi pregatesc in detaliu voigjul. Nu uité nici pachetul cu mancare, nici sticla cu apa gi nici hainele mai groase, la nevoie. in ceea ce priveste cAldtoria numitd Vata - acest Dar minunat primit de la Marele Creator al Viel ~ oamenii nu par s& Infeleaga mare lueru Unii copii isi mai amintesc .de unde vin’, dar majortatea adullor au uitat. in cea ce priveste destinafia finalé a parcursului pe Pamant. este © mare necunoscuta si confuzie legatd de ea, Astfel incatflecare religie de pe Pamént a intervenit cu o varianté de poveste ~ pe care nimeni nu © poate veriica (Este valid8? Nu este validd2) ~ si tn prezent, confuzia este mai mare ca niciodata Negtiind de unde plecm, unde ne ducem ~ nu avem nici cea mai mica ideea ce aver de fcut pentru a ne pregati aceasté célatorie. De aceea, ne lés&m in seama grupelor de oameni din care facem parte s8 ne poarte cu ei in toate direcfile, far a ne opri s& ne Intrebam: noi unde vrem sd gjungem?Universul incearc’ de multe ori s& ne atenfioneze sau ne ajute, cu diferte semne, semnale gi darur Pentru c& nu le infelegem, c& nu stim nimic despre célatorie, le negljam si continuam c&latoria,Jegati la och. $i undeva catre final descoperim ca am irosit chiar marele dar primit de ia Creator - Viata! Descoperim c am fi doit sé facem atétea lucruri cu ea si nu am reusit sf le facem. Descoperim ceva ce ne sperie: nu timpul este cel care se iroseste ~ NOI ingine suntem cei care ne irosim! Corpul nostru, energia noastra Viata noastra - darul suprem primit pe Pamant! ‘Am dori $8 va spunem o poveste despre Viala, simpliatea Viel, frumusetea corpului omenesc si Misterul Vindec&rii ~ asa cum am Infeles noi, dupa ani de zie, in care ne-am pus continu intrebarile: ~ cine sunt eu? = ce caut aici, pe Paméint, ce am de facut? = de unde vin $i incotro ma indrept? Suntem copii curios! si aventurieri, care ne-am framantat continuu cu privie la sensul Vieti, Chiar daca majoritatea aduljlor din jurul nostru nu au stiut s& ne raspunda la intrebarile pe care le puneam, nu am Incetat o secunda cdutarea Treptat, am descoperit c& in interiorul inimii noastre exista o cunoastere pe care am putut-o accesa, incetul cu incetul, gi care ne-a ajutat s& gasim alli cdutatori, ca si noi, care ne-au putut raspunde la unele intrebari ‘Am afiat mai multe despre corpul nostru fizc, despre starea noastra de sAnatate gi modul fn care apare boala, am aflat mai multe despre Vial si despre ditectia c€latoriei si povestea noastré s-a schimbat si se schimb& continuu, de la an la an. ‘Am simtit cd este momentul s impartasim din povestea noastrd, poate va fi de folos altor cAutatori - aga cum povestile altora ne-au ajutal pe noi s& gasim drumul pe care ne simfim confortabil Am aflat c& Viata este uimitor de Simpl si misterios de Complex, in acelasi timp! ‘Am aflat c& putem trai paradoxuri fara s& murim de frica, doar stand .o stare de uimire gi apreciere pentru frumusetea vieti! ‘Am afat c& Plictiseala gi importanta de sine sunt dusmanii numarul 1 ai ‘camenilor, dusmani care ucid mai tare dec&t fiarele sélbatice! Am aft foarte multe despre legaturiledintre oameni gi toate celelaite fiinge/etemente din acest Univers minunat Si vom povesti povestea noastra, care este doar experienta si parerea noastra, asa cum stim si ne-am dezvoliat noi pana acum. Este doar varianta pe care am selectat-o noi din toaté paleta de posibiltat care ne-a stat la dispozife $i este doar varianta pe care o accep‘am in aceasté etapa a drumului nostru Suntem constienti c& ea se va modifica continuu, pe masura ce vom, continua drumul Asa c& peste ceva timp, este posibi ca nimic din oeea ce va vom povesti s& nu mai fie valabil pentru infelegerea noastré - si drumul nostru sé 0 coteasea in até direc. Acesta este paradoxul cu care ven s& va obignuim in intreaga poveste: nu existé bine sau ru, corect sau gresit, adevarat sau fal. Aceste repere au fost valabile pentru experienfele dint-o anumité parte avieti Exist doar evolufie continua, orice este bun acum, poate deveni rau ‘mal tarzu, orice pare corect acum, se va dovedi gresit mai tarziu (ca gi laptele la copii, foarte bun pentru cresterea lor in primii ani, si devenind chiar toxic si nociv, mai tarziu, dupa terminarea cresterii si transformarea corpului din copil in adut) $i noi vom continua povestea, cu zAmbetul pe buze, jucéndu-ne precum copili care accepta senini schimbarea regullor jocului ~ pentru A este tare plictisitor sé respect aceleasi reguli si sa faci totul a fel, iar sitar!Dorim prin povestea noastra sii onorém Darul Viefi care ni s-a facut acum cateva zeci de ani, s4 onordm tofi oamenii si toate energile care ne-au indrumat si tnvdtat pe drum, s8 ne manifestém recunostinta pentru tofi cei care au impéit cu noi energie si resurse ~ si s& daruim din creativtatea si energia noastr& tuturor copilor Pamantului ce se joacd aléturi de noi! 10 Capitolul 4 ~ Drumul spre boala Aveam aproape 3 ani cénd am czut tntr-o groapa plind cu apa, s&pata pentru montarea unor stalpi de electricitate, in fafa unui bloc abia terminat (In care familia mea se mutase de cAteva zile), imi amintesc si acum senzafia de ireal si de miscare stranie in apa ‘ntunecatd, precum si senzatia de sufocare gi lipsd de aer. Am fost foarte aproape de a pleca foarle devreme de pe Pamént, dar ingerii mei pazitori au trimis o salvatoare, care m-a tras din groapa cu apa si intreaga lectie de atunci a fost doar o mare sperieturd gi o teama de apa care a {inut zeci de ani De atunci, nu am contenit s8-mi pun intrebari cu privre la viala si moarte. De unde venim? Unde pleacd oamenii care mor? Unde s-a dus bunica, cnd a murit? Corpul ei era acolo, dar ce lipsea din el? In decursul anilor, m-am confruntat cu suferinja fizica de nenumarate ori. $i am fost martora suferinfe fizice a oamenilor din jur, a parinflor si rudelor mele, a prietenilor mei. M-am intalnit de alte multe ori cu moartea — nu numai a camrenilor batréni, ci si a copillor si ‘coamenilor tineri, ‘Am pus intrebér: de ce? de ce? lar adulfi din jur mi-au tot spus povesti si au ocolitréspunsurile, pe care evident nu le aveau nici ei ‘Am acceptat ca reale toate explicatile si toate invataturile pe care mi le-au dat parint, apoi profesori fa gcoalé, am acceptat fara s& pun la Indoialé autortatea adulfior din jurul meu si am urmat drumurle pe care mi le-au trasat, f2r8 $8 protestez prea tare (am mai incercat eu proteste, in copilaria micd, dar toate eu fost in&busite rapid). $i am ajuns intr-o perioada a vieli mele ~ in care starea fizicd nu era bun’, corpul fizic incepuse degradarea, starea emofjonalé era oscilanta si uneori distrugatoare, iar starea mentalé era un dialog interior continu si epuizant. "1‘Am trdit direct toate mecanismele care au dus la imbolnavirea corpului fizic si a energiei care il locuia = am acceptat s8 méinanc toate alimentele care mi s-au pus in farfurie si.am considerat ani de zile c8 toate imi trebuie, cd toate sunt ,sandtoase", ca toate sunt necesare pentru ca corganismul meu fzie s8 supravietuiasca - am folosit foamea si pofiele alimentare — pe post de obiceiuri de consolare ~ de, cate ori.ma simleam réu, emotional sau mental, infruptarea din bundtati ma faicea s& m&_simt, temporar, mai bine -.am acceptat sA locuiesc tn conditile impuse de un oras civilizat’, in apartamente de bloc, umplute la refuz cu obiecte silucruri~ de care mi s-a spus c8 am nevoie si c8 imi fac bine: televizor, calculator, figider, magina de spalat rufe sau vase, aragaz si bucatarie bine dotatd, cuptor cu microunde, aspirator, diferte alte dispozitive electronice si. electrice, mobili, covoare, perdele, bibliotec’ cu cdirti si zeci de obiecte de decoratie si multe altele ~ am consumat zeci de ore zilnic la ,serviciu® pentru a munei si a c4stiga bani cu care s& cumpar zecile de obiecte din apartament, méncarea zilnicd, hainele pe care mi le doream si muite altele = mam tmbrécat cu hainele din magazine, dupa tendinjele modeme, de cate ori am putut, iar atunci cénd nu reugeam, din restrangeri bugetare, trdiam zile intregi cu sentimente de frustrare si neputin{& = petreceam ore intregi fie viténdu-ma la televizor, fie mergand la spectacole sau la diferte intdlniri cu oamenii (de regul jurul unei mese incarcate cu mancate) — pentru c& mi se spunea c& sodializarea. si informarea sunt necesare si obligatori pentru o finté uman& ~ am mers in célétori in diferite locuri, ludate de agenti, de turism, laséndu-ma in voia organizatorilor de c&latori, care-mi aranjau timpul gi traseul aga cum considerau ei c& este mai bine. lar apoi petreceam ore intregi povestindu-le prietenilor mei ce excursii minunate am facut, ce locuri interesante am vazut si ce experiente am trait. ~ dupa “fiecare dintre experientele de mai sus, dupa evenimentele sociale tip nunf, petreceri, banchete etc), dupa 12 excursii sau célatori, dupé zilele de munc’, dupa zilele petrecute in casa in fafa televizoruui (in special in zilele reci de iam), chiar $i dupa spectacole sau evenimente mondene ma simleam epuizata, obosi, dezenergizaté, nemultumit’. Si mutt timp am considerat c& era normal sd se intémple aga, o& este normal si raman fara energie atunci cand fac atat de multe activité" interesante. ~ _mis-a parut normal s8 conduc o masina intr-un orag mare, cu strazile pline de masini, iar cand mergeam pe trotuare s& inhalez aerul pin de fumul dea fevile de esapament, Noroc c& stateam foarte putin afara, in aer liber — gi mai mult petreceam in casa, sau la birou, sau la restaurant sau in alte incdperi. Asa cum afi injeles din enumerarea circumstantelor de mai sus, care par normale" pentru majortatea, intrucét sunt impuse de societatea in care traim drept find ,normale" - ele, de fapt, reprezinta cauze importante de boald Modul in care este structurata vicla modema, stilul zinic de viet alimentafa si socializarea finfei umane duc la degradarea corpuluifzic i imbolnavirea lui - in mod ireversibil Multi numesc procesul ,imbatranire" sii se pare fresc s vada cum finfele umane devin din ce in ce mai fagile gi mai neputincioase. Dar cand vezi acelasi proces apdrénd la 20 ani sau mai devreme, incepi s&-{i pui o mullime de intrebari )O realitate evidenta, dar care m-a gocat céind am constientizat-o si cand am realizat c& am trit-o toaté viata, a fost aceea ca societatea mana este organizata intr-un mod intentionat eronat, pentru a permite doar 0 supravieture scurta si de proasta calitate a finfei umane — astfel incat ,ulajul” de oameni pe pmant safe rapid si permanent De aceea societatea umana incurajeazéi la maxim ,facutul copillor’ 3i sprijiné cresterea acestora pana in jur de 20-25 ani, proslaveste prin toate reclamele gi produsele oferite persoanele tinere si frumoase, care arata conform unor standarde afigate agresiv pretutindeni in mass nodia. lar dupa 40 de ani, cand garnenii deja sunt Imbatrani) si degradati (majoritatea), societatea le indicA mai mult sau mai putin discret pensionarea si retvagerea in locuri ct mai izolate, sau ii tirectioneaza catre o industrie medicala extrem de chimicalizata, ce le asigura trecerea mult mai rapid, inapoi in lumea spirituli 14 Teoriile conspirafilor gi multele cSr{i incearca s8 prezinte diferite scenari si dferte ipoteze legate de modalitatea de organizare social care exist in prezent (si pe care 0 putem observa cu totii, cu ochiul liber, desi suntem tinuti in mod deliberatin stare de confuzie) Este greu sa realizezi ce este adevarat si ce este fals in fot ceea ce ne inconjoara. Poti doar simi, pe propriul organism fizic, ce ili face bine si ce if face rau, $i dacd doresti cu adevarat, pot gasi drumul cétre sanatate si catre starea de bine, pas cu pas, ca infr-un labirint plin de obstacole, Acesta a fost drumul nostru: aflénd singuri réspunsurile la toate intrebétrle, gsind singuri explicate la toate .de ce"-urie gi gasind apoi cea mai buna reactie interioara si strategie de supravietuire pe acest Pamant. ‘Am mai aflat ceva in cursul procesului nostru, care ne-a socal, dar si provocat, in acelasi timp: c& nu stim ce este SANATATEA! Nu stim sa fim sanatosi! Pentru cd nu am fost niciodat’, cu adevarat, sanatosi, nici in perioada copilaiei. De cénd ne stim, n2-am confruntat ba cu boli fizice, ba cu dureri sufletest, ba cu neputinfe ale sufletului sau limitér ale rminti, $i tairea noastra de pana in prezent nu a fost decdt o stradanie continua de a repara simptome dureroase, care apar frecvent (naire varsta adulta, din ce in ce mai frecvent). Adic& 0 lupté continua cu boala, Sandtatea, asa cum este definité ea in anumite de cdrti, drept 0 stare vibrant de bine la nivelul corpului fzic, al emotilor si minti, in care persoana striluceste de lumina interioar’, iradiaz sAndtate si iubire ~ pare doar o stare luzorie si dezirabila Pentru ca alt descoperire .socanta" a fost c& noi n-am cunoscut niciodata in viata noastra o persoand ,vibranté’, adioé cu adevérat, sanaioasa. 0 persoana care s& ne fie model despre cum este s& fi ssanatos gis tiesti in stare de sdndtate. lar cdnd l-am intlit pe df. Morse, ne-am dat seama c& n-am mai cunoscut pe nimeni ca el pandi atunc!! De aceea ne-a si atras enemgia si lumina lui, claritatea ui mentala gi detagarea lui emotional! Pentru ca NU STIM cum este sé fii s& trdiegti séintos, ce face 0 persoana sén&toasa, cu tot timpul iver si toatd energia pe care o are — nnepierzand timp nici cu gatit mancare, nici cu dormit prea mutt, nici cu mers la doctori sau facut tratamente si detoxifier,nici cu vorbit/barfit cu 15prietenit despre dureri $i probleme etc?. Este greu sé-ti dezvolt Greativitatea cand te doare ba capul, ba gatul, ba burta sau te trezesti dimineata moracdnos $i indispus. De aceea, am decis cA vor isa corpul nostru fizic si Marele Creator al Universului s& ne indrume care cunoasterea snail ‘Am decis 4 pornim de la intelegerea procesului de imbolnavire, poi s& parcurgem drumul inapoi cétre sandtate si sa retnvatam cum & tréim snatosi, in echilbru si in armonie cu toate din jurul nostru incepem prin a va expune modalitatea in care noi am inteles c& se intmpld procesul de imbolnavire si degradare al corpului_ fizic omenesc, in cel mai simplu mod cu putinta, fr a insista pe rspunsul la Intrebarea ,de ce?” se intimpla toate acestea Daca vefi dori sé va Tnsdnatositi cu adevarat si veti gsi o cale c&tre starea de echilbru interioara (noi va vom prezenta calea noestra), veli gaisi si rspunsul la aceasta intrebare — care va fi personal, si in general, nu poate fi impartasit cu ceil Ceea ce poate fi impaitsit este o alti realitate in care credem cu toa forta: corpul omenesc este o minune, un miracol al viet, despre care stim extrem de putin (desi cunoastem atat de mute). Corpul omenesc are resurse extraordinare, este o minunatd entitate energetica alcatuita din miliarde de celule si zeci de sisteme care funcfioneaz impreund tntr-o armonie i intr-un echilibru - egalate doar de funfionarea intregului sistem Pamant Corpul omenesc este ,un stat" aledtuit din mi de cetateni, care are structurile si regulle sale, Daca le infelegi si le respecti, statul functioneaz& armonios, si toaté lumea prosper, Dac’ se produc dese incdlcéri ale regulilor si forfele de ,echlibrare”intervin prea des, atunci apar deregiéri freovente ale activitiflor curente. lar statul nu. mai prosper, nu mai este in armonie, pentru c& tot timpul trebuie s& se ocupe de repararea daunelor survenite int-o parte sau alta asa. 46 Haideti s& incercdm s& explicém cat mai simplu cum functioneaza corpul omenese, cum funciioneaz’ minunatul instrument pe care i folosim pentru a exprimenta viaja, pe Pamant, pentru a putea infelege cum apare starea de boala. Vom putea vedea cum toate circumstantele ,vielii normale” pe care le-am enumerat in experienta personal pot duce la boal Daca dori) s& sti{i mult mai multe si mai in am&nunt (sau mal stinttic explicate), puteti citi cu atentie care din bibliografe, c&rli ale profesorlor nostri respectati, care ne-au indicat drumul, dup zeci de ani de proprie experient& practic in povestea noastra am simplicat in mod deliberat expliatile si nu am intrat in mai multe amnunte, din dorinta de a mentine totul ct mai clar si coerent si de a accentua doar informatie necesare pentru inceperea unui demers terapeutic tip detoxifiere Este important sd infelegem calea cdtre bald, intrucat din ea vom putea s8 deducem si drumul inapoi cdtre starea de sandtate. ‘Ambele experiente sunt foarte utile pentru existenta omeneasca, care este o existenta duala. Oamenii au nevoie de experiente complementare, pentru @ putea ge sa fi motival s8 acfioneze. Oamenii au nevoie de lumina si de ‘ntunerio, pentru a putea aprecia atat lumina, cét si tntunericul. La fel au nevoie de caldura si de fig, precum si de stare de bine si stare de rau. Daca ar exista doar o singurd varianté ~ care ar fi consideratdi de la sine inteleasé — ar dispare in timp orice apreciere gi termen de compara Si camenii s-arplitisi! De aceea experienta dualitiji pe Pamént face existen{a mai palpitanta, mai provocatoare, induce simful de aventura, de descoperire, dar permite si cultvarea unor stari de aprecier, recunostinta si smerenie, in fafa minunilor vet 7Capitolul 2 ~ Functionarea corpului omenesc Corpul omenesc are o structuré extrem de complexé, dar care poate fi descrisé intr-un mod foarte simplu (dup& cum subliniaz’ dr. Robert Morse): ~ _corpul omenesc este o grupare de celule Da, intregul corp omeneso nu este decat o aléturare de céteva miliarde de celule, care se grupeazai in anumite regiuni pentru a forma organe si sisteme. Ficatul omului nu este decdt o grupare de celule foarte specializate, pentru a realiza anumite functi La fel siinima, rnichi, creierului sau vasele de sénge Tot corpul omenesc nu este decét 0 uriagé grupare de celule, fiecare avand posibltatea s8 aclioneze independent, dar fiecare accepténd s& se supuna ,ordinelor’ de la ,centru’, care le indic& cum 4 funcioneze eficent pentru binele intregului organism, Majritatea celulelor isi abandoneaza individualitatea pentru ,binele stiind od daca ii este bine intregulu, le este bine gi lr. Este interesanta descrierea organismului in acest mod, intrucat deja observati cd sesizém la nivel ,micro’, de celule, aceleagi tendin{e pe care le observam, in istoria omeniti, la nivel ,macro” — social S-a incercat in multe randuri creearea de societiti omenesti in care indivizit s& lucreze in colectiv pentru binele intregului, abandonand individualitatea gi servind intregul. Intorcéndu-ne la organism, el este alcatuit din miarde de celule care actioneaza impreund, fiecare indeplinindu-si sarcinile precise Fiecare celulé are nevoie de nutrilie (de hrand), si are nevoie sé elimine produsele de reziduu cate rezult in urma acfiunilor lor Agadar, fiecare celulé are nevoie s& ménance si s8 scoaté .excremente” in organismul omenesc, exist doua fluide importante, care jut fiecare celula s& indeplineasca aceste functi importante: SANGELE si LIMFA 18 Prin singe circula serie de nutrian{i importanti, care ajuté la hrnirea tuturor celulelor organismului: oxigenul si micronutrient ~ pe baz de carbon. Adiod carbohidrafi rice motor construit de oameni are un carburator, in care se amestecd dou’ componente esentiale: oxigenul si carbonul (din hidrocarburi, combustibilul folosit de oameni in prezent). Intrucat fiinta umand este o specie care are o strucurd bazaté pe carbon (este elementul chimic predominant din structura organismuli), carbohidrati sunt principalele surse de carbon la nivelul celulelor. Celulele funcfioneaza ca nigte mici motoare, au tn interiorul lor 0 serie de organite importante - dintre care mitocondrile sunt chiar .carburatorul" celulelor. In prezenfa oxigenului gi a carbonului, aceste organite din celule produc ENERGIE, adicd ajuta celulele s8-si indeplineasca functia pe care o au, Sa fie vii i active. Cu ajutorul oxigenului si carbonului, celulele pot functiona efectiv Orice motor, dupa procesul de .ardere” a combustibilulului gi producerea energiei, ebereaza gi o serie de deseuri (sau reziduuri) sub forma de gaze sau cenusi. Tevile de esapament de la masini sau hornurile inaite ale fabricilor ne arata ca toate procesele care produc energie, produc si reziduuri pe msurd (care trebuie eliminate), Acelasi lucru se intémpla cu fiecare celulé in parte. in urma .arderlor” din celule (numite procese de oxidare), se produc multe .deseuri” sub forma unor acizi sau a radicallor liberi, Dac& aceste reziduuri ar ajunge tnapoi in sange gi ‘n organism, ar fi extrem de toxice gi ar produce multe daune (gandij-va c& aceste deseuti se produc continuy, de catre toate milardele de celule active — atunci cand omul este treaz si tn actiune!) De aceea, organismul si-a dezvolta: un ,sistem de evacuare’ a reziduurlor ~ tn paralel cu circulatia sngelui - numit CIRCULATIA LIMFATICA, Vasele imfatice sunt vase care circulé in paralel cu vasele de ange (precum conductele de canalizare, care circulé de multe ori in paralel cu conductele de apa potabild ce alimenteaz’ cartierele si casele omenesti) Limfa este un fluid vascos, cu un confinut mai mare de grisimi (grasimile sunt foarte eficiente in a ,tamgona’ acfiunea acizilor si altor 19substante toxice, neléséndu-le sé iasé si s& distrugd celulele din jur), care circula mai incet in vasele limfatice. Acestea au o particularitate deosebit’ - de-a lungul lor prezint& o serie de formafiuni numite ganglion limfatici - oe nu sunt altceva decat ,fosele septice” ale unui sistem de evacuare extraordinar In ganglionii limfatici se gasesc atét o serie de bacterii, care descompun deseurile acide, facéndu-le mai ,blande" pentru a fi eliminate din organism, cat si multe celule de aparare (macrofage $i limfocite), care au grijé ca intregul proces s4 réména in control, ca bacterile s& nu se multimplice prea tare si s4 nu agreseze organismul Exact ca in fosele septice de la casi, procesul de descompunere a toxinelor face ca acestea s& poalé fi mai usor transportate si apoi eliminate la exterior. Pe unde? Intregul sistem limfatic ‘gi trimite limfa incdrcaté cu toxine si reziduuri cdtre ‘ile principale de eliminare ale organismului rnichii si tractul digestiv, via ficat. Agadar,rinichii gi ficatul reprezint& principalele sfltre" de eliminare a toxinelor din organism. Pe Kanga aceste doud organe, mai existé alte fitre aditionale, care intra in functiune la nevoie: plamanii gi pielea Continuand analogia cu functionarea masinilor (care sunt construite dupa chipul si asemnarea fintei umane!) ~ organismul omenesc are 3 filtre principale ofitrul de apa" — rinichi ~ filtrul de ule’ — ficatul si afiltrul de aer” — pkimanit Cele trel fire, impreund cu pielea, consideraté de multe ori .un tinichi suplimentar’, asigura eliminarea zilnic& a toxinelor si reziduurilor rezultate in urma funcfionarii normale a celulelor (plus a toxinelor cu care vine in contact organismul) ~ astfel incdt organismul s& ramand Into stare de sénatate si bine o perioada cét mai indelungata, Repetand toate informatie de mai sus ~ organismul omenesc nu este decdt 0 grupare de celule si dou fluide care le deservesc séngele si limfa Prin intermediul séngelui, celulele se hréneso. Prin interemediul limfei, celulele elimina reziduurle pe care le produc. 20 eReSeRE SE ERES SIE S ESRC SEES ESRC SE SEESOOES ESOC SSIES ESOC SESS SSCS SOOO SEOE SS SRES SOEs SOO S SOO S SESS SOS SOOS SOOO STOO SS OOO SOOO SS COSSSCOSSSOOSSOOOSSOOSSCOOS SOO SCOO SS CCS TOSCO SC CES SS IOS Cee SSeS ee eee Aceasta este pe scurt functionarea corpului omenesc, exprimata in cel mai simplu mod cu putinfa. Si din acest descriere sumard, vom Incerca s& explicm cum se produce imbolndvirea, Dar inainte de asta, mai este nevoie s amintim c& in organismul nostru exist un sistem foarte important, considerat ,sistemul de guvernare” al corpului ~ sau in termeni medicali, denumit SISTEMUL ENDOCRIN Sistemul endoorin este reprezentat de o serie de glande endocrine, adicd o serie de grupari de celule speciaizate in a transmit informa prin intermediul unor substante. Aceste glande endocrine sunt cele care spun tuturor celulelor din corp ce au de facut. Ca gi guvemnul dintr-un stat, nu fac altceva decat s& supravegheze functionarea tuturor celuielor si prin intermediul unor informati, s& spuna acestora ce au de facut, pentru eficienta maxima a organismului Glandele endocrine se gasesc in intregul organism, dar céteva intre ele sunt in mod deosebit importante: glanda hipofizé (sau pitutard) este o glandé mic8, situati la baza creierului, care coordoneaza activitatea tuturor glandelor endocrine din corp. Glanda tiroida este o alté glanda important, situata tn regiunea gétului, iar de o parte gi alta a sa se afla patru glande paratiroide, care se ocupa de echilibrul mineralelor in corp (in special de echilibrul calciului ~ cel care asigura fermitatea tesuturion), Glandele suprarenale sunt o pereche de glande situate deasupra rinichilor, care ajuté adaptarea organismuti la situatii de stres. Ele sunt printre cele mai importante glande encocrine ale corpulu, intrucét influenteaza intregul organism, Peniru c& sistemul endocrin reprezinti una dintte verigile importante de aparilie a boli, vom detaia un pic interventia acestor glande, in adaptarea organismulu a stres, Supravietuirea int-un mediu nesigur, in care ameninftile si portunitaile apar atunci cénd nu se asteaptd, a determinat organismul omeneso sé-si dezvotte 0 serie de mecanisme interioare. Sistemul nervos vegetativ al organismuiui este cel mai complex si cel mai adaptat mecanism care ajuta gruparea de celule = organismul ‘omenesc, s4 reaclioneze corepunztor la orice situatie in care se aff aTEES EC_—”sS Sistemul nervos vegetativ are dou’ componente, simpaticul (care declangeazi toate reaciille tip acfiune si supravietuire) si parasimpaticul (care asigura relaxarea si refacerea, dupa acfiune gi reactie), Sa explicém foarte simplu cum ac{ioneazé simpaticul si parasimpaticu!: in cazul unei ameninfari din mediul inconjursitor (ma simt atacat de animal de prada, ma urmareste un leu) glandele suprarenale elibereaza in sénge o substanta chimicd numita adrenalina — care informeaz sistemul nervos simpatic c este cazul s8 se pregateascd de actiune. Ce ac{iuni poate intreprinde un organism ameningat? Exista 3 posibilitatj practice: ~ _ S8 lupte (daca se simte puternic, curajos si in stare sa infrunte amenintarea) ~ 88 fugé (daca simte c& nu are destula putere de luptd, dar destula pentru a fugi) ~ sau sa impietreasca, s& nu mai miste (daca simte 08 nu poate nici fugi si nici lupta). Pentru oricare din aceste circumstante, organismul va_reactiona corespunzator. Adrenalina eliberata In sénge, care anun{é ,pericolul” determina sistemul nervos simpatic s& facd urmatoarele lucrun - 88 ,inchida” sistemele consumatoare de energie, care nu sunt necesare pentru supravietuirea de scurta duraté, pentru a folosi toat energia in alte sisteme ~ agadar, sistemul nervos simpatic .va inchide” digestia si eliminarea prin tractul digestiv gi urinar (cénd it} este amenintaté viata, nu te gandesti nici la mancare, nici la evacuare! sau -golesti” automat intestinul si vezica — faci pe tine de fied), va inchide imunitatea celulara (bacteriie nu reprezinta o amenintare vital, fat’ de leul care incearca sa te vaneze), va opri orice activtate tn zona genitala (nu-{ arde de reproducere in situaii amenintatoare de viata) si ‘va opt luxul de sange din neocortexul frontal (partea din oreier care se ocupa de raliune) ~ in situatii de ameninfare a viefi, nu ai timp de gandire, doar de actiune. ~ in schimb, sistemul simpatic .va deschide” la maxim sistemele de supravietuire ~ creierul ,eptiian” si sistemul limbic, partea din creierul ‘omenes¢ care contine instinctele, ce reactioneaza automat in situatfi de 2 Supravieluire, precum $i sistemele mussular si asos (ne trebuie muschi puternici fe s& luptam, fie s& fugim), Asadar, in situatii de stres intens, mare parte din resursele organismului vor fi directionate spre sistemele care ajut’ - la supravietuire, find ,deviate” de la alte sisteme ale organismului Cand o cetate este asediata, e@ nue mai preocupa de construc reparatii si dezvoltarea culturi. Ci pur si simplu, mobilizeaza toate forfele pe metereze, pentru a riposta sia face fat atacului, Abia dupa aceea, daci supravietuieste, poate reincepe s&-si rela functile normale, de dezvoltare. Cu alte cuvinte si int-o exprimare foarte grosier8, in situa intense de stres, organismul omenesc are digestia, imunitatea si sexualitatea Jnchise" (omul este constipat, nu are feame, nu se poate reproduce si nu este in stare s& se vindece daca este rénil) gi in acelagi timp este .prost" (sau irafional). In situatii de stres acut, nu actionam ca firnte ralionale. Crelerul rational este ,inchis’, avem nevoie de instincte de supravieluire, nu de filozofir inutile Dupa ce a trecut situatia stresanta, sistemul parasimpatic intervine u alte substante care anunté organismul cd pericolul a trecut gi cd poate, incetul cu incetul, s8-si reia functile normale. Din studile efectuate in iteraturd, s-a ardtat c& un minut de stres intens (0 cearté cu cineva, o stare de fricd intens& indusa de o situatie la servioiu sau pe strada etc) duce la o eliberare intensd de adrenalina care are nevoie de circa 6 ore pentru a fi indepartata din sistem gi s& reapara starea de calm, ‘Asa cum va amintiti din capitolul anterior, va prezentam o serie de circumstante sociale modeme, pe care 'e consideram drept inceputul ddrumului c&tre boal, Considerafi pentru inceput intrarea copilului de 2-34 ani la gradlinita Si amintij-va propria experienfa sau cea a unor cunoscufi care au {rimis cop la grddinita. Aminti-v8 cum taieste un copil de 2 sau 3 ani trecerea de la programul de acas, unde mama, tala sau bunici sunt singurii adulti cu care interactioneaz’ constant, care fi cunosc toate semnalele de confort si disconfort, care reactioneazai la toate cererile Copilului int-un mod previzibil si tl ajuté treptat s& cunoasca lumeamare si misterioasé din jur. $i bruso, intro zi, este dus int-un loc plin de copii, In care este un singur adult (sau cel mutt doi adulf) care abia reusesc s@ raspunda tuturor reactilor copitor din jur, ise tot prezinté in fiecare zi activitati sii se dau fel gi fel de comenzi si ordine. Pe unele le infelege, pe altele nu, Copilul nu mai este sigur pe nimio, nu mal stie ddacdi pain (care tot fi spun cl jubesc) fi vor binele sau nu (de lau aus intr-un astfel de loc) nici nu mai este sigur c& parinfi mai vor s&-1 ia acasé (poate vor sa scape de el? poate a fost rau gi obraznic de au adus aici?) Zi de 2, glandele suprarenale ale acestui copil elibereaza valuri valuri de adrenalina - cu fiecare situatie pe care el o considerd stresanta (orice nesigurant’ sau fric& sau contrarietate ~ duce la 0 reactie tip stres la copii). Si aga, sistemul nervos simpatic al copilului Inchide" digestia si eliminarea (unit copii ménancé mai prost de cand incep gridinifa, chiar dacd sunt ,forjat" s 0 fac la program, se constip, nu mai urineaza atat de bine), se ,inchide" si imunitatea celulara (apar toate racelile péméntului), iar creierul ,rational” (si asa nu foarte dezvottat la copl, abia la inceput de dezvottare) se ,Inchide" si al Copilul devine agresiv (tot valul de adrenalin’ care stimuleaza reactja lupta sau fuga) sau foarte timid, sau pur si simplu ~ areactiv (nu mai vrea nimi, nu mai face nimio). $i acesta este doar inceputul stabil glandelor suprarenale prin actiunea socializarii Muli copii se nasc in prezent cu glandele suprarenale slabite intrucat_ mama avea glandele suprarenale slébite, ca urmare a stresurilor din timpul sarcini sau dinainte de sarcind Siabiciunea glandelor suprarenale in fiiele umane este mostenité de cAteva generatii bune - de la generatiile care au trecut prin razboaiele mondiale (stresuri intense pentru majoritatea oamenilor) si pana la generatile care au trecut prin comunism sau prin schimbri sociale intense. Un copil care se naste cu glande suprarenale slabile, va reactiona foarte prost la stresuri, accentuand proasta funcfjonare a glandelor suprarenale. Pentru un astfel de copil, orice situatie cét de mica (un zgomot facut de bormagina unui vecin) produce un val de adrenalin intens ~ ca si cum ar fi vorba despre o amenintare a vietii copiluui. lar reactia 24 organismului fa ,valul de adrenalina” - va fio reactie simpatica tipicd — afectarea digestiel, eliminari, imunitati si proceselor rationale Copii tree de la situatie stresanté, la alt situatie stresanta Viala .civilizata” oferd din plin siuatiistresante - de la trecerea strazipline de masini, ce conduc in vitez8, pana la 0 pimbare printr-un | supermarket infesat de lumini, 2gomote si mit de stimul. Intrarea in gradinitg, apoi intrarea la gcoala primara — cu sistemul de ,dresaj* bazat pe recompense si pedepse — intensific situafile stresante pe care Ie traieste un copil in societatea moderna. ei 12 ani de scolarizare sunt necesari pentru a transforma copilu ‘intr-un soldat obedient’, care reaclioneazé automat la autoritatea adulflor (sau a persoanelor ,cu autoritate’), far& s& puna la indoialé ordinele, executnd automat ceea ce i se solicita gi mai ales, crezand rice i se spune de catre ,o persoand cu autoritate" (in domeniu}. Sistemul scolar prezent a devenit, pretutindeni in lume, doar un sistem de ,domesticire” si ciscipinare 2 finfelor umane. Partea de ,cunoastere" si ,creativitate” a fost de mult sata intr-un plan secundar (si preluaté aproape in totaltate de reteaua globald de Internet) - sistemul de invéjamant preludnd numai funciia de ,dresaj" a fiinfei umane. Majortatea copillor ies din sistemul de invatamand cu funcfile suprarenalelor slabite la maxim gi ca organismul fizic deja in stadii | avansate de degradare si boalé. lar intrarea in sistemul social asa cum este el proiectat in prezent ~ cu activitjie de rutina tip serviciu-casdweek-end cu distractie. si mancare copioasd, iar serviciu-caséiar week-end cu socializare si mancare copioasé ~ sdptiménd dupa sSptimand, an dupa an, pana la pensie - reprezinta ,o incununare" a eforturlor sociale de domesticire a fiinfelor umane — care isi pierd orice umm de Infelegere a ceea ce sunt si ceea ce pot, cu adevarat sé faca, intregul sistem social este bazat in continuare pe .fecompensa gi pedeapsa” — fiind foarte bine definite categorile de ,recompensa’ dezirabile (cas, masin8, bani, familie, lator) si cele de .pedepse” de evita (zolare, iesire din social, austertate si linsuri. | Aga inc&t sistemul endocin al ayanismului omenese igi incepe dezechilibrul de foarte devreme (deja asistém la un dezechilibru 25transmis de la o generatie la alta) - pentru c& sldbiciunea glandelor suprarenale determina 0 reactia asupra intregului sistem, care functioneazé deficitar (si hipofiza, si tiroida, si celelalte glande endocrine, precum timusul, pancreasul sau glandele sexuale, ‘unctioneaza cu probleme) Dar aspectul cel mai important legat de slabiciunea glandelor suprarenale este influenta pe care acestea 0 au asupra funclion&ril inicilor. Va amintiti c& va spuneam despre rinichi c& sunt fitrul cel mai important de eliminare a toxinelor din organism, ei find principalele organe prin care toxinele din circulata limfaticd (reziduurile celulare) ajung la exterior. Asadar, pentru ca toate celulele sa func{ioneze bine si s& nu se sinece" in proprille reziduuri, este necesar ca rinichii sa-gi ‘ndeplineasca functia important de eliminare pe care o au. Cei care au studiat anatomia intima a acestor organe ~ au rémas impresionai de complexitatea structuréri lor. Un fiigran imens de canale si canalicule asiguré o funcfe de fitrare, de eliminare sau de recuperare a mii si milioane de substanfe Pentru c& majoritatea oamenilor in prezent au_suprarenalele slabite, au in acelasi timp probleme de fitrare la nivelul rnicilor. Cu alte cuvinte, majoritatea oamenilor nu reugeste sa aiba o functie de eliminare a reziduurilor din organism, suficient de bund pentru a elibera corpul de toxine (proprii sau aduse prin alimentatie). Daca ne uitim la cearcdnele de sub ochii oamenilor (rinichil se proiecteazé la nivelul felei pe pleoapele inferioare si superioare ale achilor) -inclusiv la copii, vom vedea care este starea rnichilor acelor persoane. Dac rinichii nu reuseso s4 elimine toxinele, ele vor rane in mare parte in organism, incarcdnd sistemullimfatic. Circulafia acestuia devine din ce in ce mai dificla, mai greoaie, si corpul trebuie s& ia suri pentru a nu se distruge datorté acestei cantitati mari de toxine Principala gi cea mai simpla masura pe care o ia organismul este depunerea toxinelor in intriorul unor depozite de grisimi. Asa cum va mai spuneam, grasimile (si in special, colesterolul)joacd rol de izolator 26 SeeeeeeseeeeeEESECESESSSSSCOt ESE CCSIOESSESSS si de ,tampon” pentru majoritatea toxinelor, care sunt acide si ar irita toate fesuturile. Asa c& ficatul, principalul organ de detoxifiere, alituri de rinichi, incepe sa sintetizeze coesterol, o substanté care ajuta treptat la construirea si crearea depezitelor de grasimi INTRE celule, care inglobeaza toxinele din sistem $i aga apare ,grdsimea” la 0 persoand, aa incepe oresterea in greutate. Depozitele de grasimi ale unei persoane va araté cantitatea de toxine pe care sistemul acelei persoene nu a reusit s4 0 elimine, si a trebuit s4 o depund, pentru a nu distruge organismul. in acelasi timp, o pefsoana supraponderala are cu siguranté probleme de eliminare la nivelul rinichilor, precum si o stare evidenté de slabiciune a suprarenalelor (adio& 0 toleranf& fcarle redusa la stres). Plus un dezechilibru pe intregul sistem endocri, la nivelultuturor glandelor Sintagma gras gi frumos” a fost scoasa de cineva care nu a inteles nimic din funcfionarea minunatului organism omenese. Corpul omenesc nu este proiectat sa fie gras. Ci corpul omenesc ideal este un corp zvel, agi, flexibil, mobil, cu foarte pulind grasime, doar cat s& functioneze ca neutralizator al excesului de toxine Corpul omenesc al majoritifi camenilor din prezent este bolnav, degradat si functionand departe de parametrii posibili proiectali de Creatorul Universulu Cand rinichiul nu filtreaz& toxinele, suprarenalele sunt slabite si reaclioneazd continuu la stresuri mic, ca gi cum ar fi amenint&ri de supravietuire’, iar sistemul limfatic este pur si simplu_,infundat” cu toxine gi incepe depunerea de grasimi pentru a supravie{ui — intregul organism este intr-o stare de dezechilbru profund. Toate ,semnele gi simptomele" de boala care apar de la copii pani la adulfi nu sunt decdt reactii ale organismului de a se elibera de excedentul de toxine. La copii, sistemul limfatic infundat incearcé s& se curele prin binecunoscutele reacti — eliberare de mucus la nivetul nasului, g3tului, urechilor,febra si fiscane aSe stie-c& la copi,sistemul imfatic al capului si gatului este extrem de dezvoltat (pentru cd acea parte a corpului, capul, este mult mai bine reprezentata decat restul corpului). Incdrcarea cu toxine a sistemului limfatic se observa prin matirea ganglionilor limfatici (se simt ca niste bobite de mazare in jurul gatului, dupa urechi, la nivelul cefei, sub barbie). Amigdalete si polipii sunt parti ale fesutului limfatic al copilor, iar marirea lor si umplerea cu .puroi” ~ reprezinté doar o ,sfortare” a organismului de a se elibera de toxinele care ameninfa sé distruga Dupa cum vd amintiti, ganglionil limfatici reprezinta ,fosele septice” ale sistemului limfatic - locul in care bacterile descompun reziduurile foarte acide, transformandu-le in unele moderat acide (pentru cei care ‘stiu putina chimie, in ganglionii limfatici transformarea reziduurilor acide modific’ pH-ul de la 3, cat au aciaii fosforic, carbonic sau uric, din degeurile celulare, la pH=6. pH-ul 6 este o valoare acid mult mai bland pentru rinichi, care altfel sar arde” cu reziduurile de pH 3). Bacterile NU SUNT CAUZA PROBLEMELOR - ele sunt doar ,gunoieri care ajuté organismul s8-sifacé elimindrile. Doar atunci cénd cantitatea de reziduuri este prea mare, bacteile sunt nevoite s& se inmulteasca pentru a face fata muncii ,sporite” pe care 0 au de indeplinit. Dar atunci, nu mai au loc” in ganglioni imfatici ~ si dau pe dinafard. Aga apar secrefile, MUCUS-ul, care se revarsa de peste tot, din nas, din gat, din urechi, din arborele bronsic. Sistemul imunitar care se gseste in sistemul limfatc, si care este foarte eficient in apararea integrtati’ organismului, este de multe ori depasit atat de canttatea de reziduuri care trebuie eliminata, cat mai ales de faptul cd adesea activtatea lui este blocatd prin ,ordinut adrenalinei Orice reactie la stres ,inchide” imunitatea (asa cum va amintii, imunitatea nu este o funclie ,vtela” care s& asigure supravieluirea organismului intr-o amenintare acut8). Deschiderea” imunitatii se face odata cu slarea de relaxare, cu disparitia adrenalinei din sistem si apariia altor substante (aceticolina, de ex) care asigura ,relaxarea’ si ,deschiderea’ sistemelor inchise pe pericada ,luptei sau fugi Dar daca situalia stresanté continua zi dupé zi, or& dupa ord si perioadele de relaxare sunt din ce in ce mai scurte, sau aproape nu mai sunt de loc? Ca la copii care intra la gradinita, in primele luni Sau la copii din primele luni de scoala (pentru unii, in toaté perioada gederi la scoala). Sau la adult care merg la serviciy ~2i dupa zi. La toti acestia - imunitatea ramane de foarte multe ori ,inchisa" perioade lung de timp. lar viusurile gi bacterille gasesc un teren deschis, fra aparare, care poate fi invadat oricdnd gi oricum Germenii NU SUNT CAUZA bollor omenesti (poate nu sti c& si Pasteur a facut aceasta constalare, putin inainte de moarte....dar nu a fost luaté in seam& de medicine moderna, care a transformat antibioticele inr-o mare afacere!) Germenii sunt doar oportunisti care gasesc o situatie favorabila acidoza. Unde este acidoza - acolo vefi gsi fungi (Candida), virugi (herpetic, Epstein Barr si ali), bacteri (stafilococ, streptococ) si paraziti (Giardia, oxiut,imbric, tenia si ali) Intregul accent pus de medicina chimicd a prezentului pe ,omorarea’ germenilor, drept cauze principale ale bolilor ~ determina 0 reactie paradoxald de imbolnavire si mai aocentuata Pentru c& substantele chimice din medicamente incarca cu reziduurile lor toxice un sistem limfatic care este deja plin de toxine, rinichii gi ficatul care deja sunt slabite in eforturile lor de detoxifere, precum gi ‘ntregul metabolism, deja funclionand la maxim pentru propria supravietuire - prin multiple mecanisme (de la eliminari de substante toxice prin mucus si mucozitafj, de la ,arder'" de substante toxice prin febra, pana la depuneti de grasime si la un moment dat, chiar sacrifcare de parti din organism, percru supravieluirea intregulu), Dupa cum vedern cu tof in jurul nostru, oamenii sunt din ce tn ce mai bolnavi, organismul lor fzic este din ce in ce mai degradat, creierl lor este din ce in ce mai afectat, rar pulem s8 vorbim despre rafiune intr- un organism in care suprarenalele si inichii sunt slit. 29‘aproape ca nimeni nu mai stie cum este sa fii sénatos, s4 ai un organism care s& functioneze asa cum a fost proiectat, sa fie hranit corespunzator si s8 elimine la fel, s& se odihneasca si sa fie activ, altermativ, in rtmul anotimpurior. $i sé-si dezvolte la maxim funcfile .superioare” cu care la inzestrat Creatorul ~ in special ,creativtatea mul a fost inzestrat cu trésaturi dup& chipul si asemanarea Creatorului - dar Creativitatea umana este in prezent doar o umbra din ceea ce ar putea fi, daca organismele omenesti ar functiona in stare de sdnatate. Omul bolnay al prezentului are un sistem limfatic invadat de toxine, are 4n sistem digestiv intoxicat si aproape blocat, are un sistem de aliminare functionaind partial - si ceea ce ingrjoreaza cel mai tare ~ are sistemul nervos gi creierul blocate de mucus si reziduur toxice. lar ceea ce ar trebui sé tragéi semnalul de alarma il constituie afectarea sopillor ~ cu aparifa autismului si a tulburariior de dezvoltare la copii - care reprezinté 0 degenerare a rasei umane (copii autisti sunt ,mici animale’, care nu mai au nici o urma de ratiune, doar instincte si react animalice — este 0 expresie exageratd a slabiciunii suprarenale de care discutam anterior) Acesta a fost punctul culminant al céutatilor noastre personale, legate de starea de sanatate si boalé - cind am realizat c& 0 serie de trasdturiviibile evident in copii autisti (stereotiple, repetile obsesive ale gesturlor si cuvintelor, cdutarea sigurantei, intoleranta la orice este nou, agresivitatea, lipsa afectuni, lipsa ,simfri” ~ la propriu ~ acesti copii au receptor pieli blocafi, nu simt nimic cand sunt mangaiatj, au nevoie de presiune puternicd, pentru a simi ceva, nu stiu s& sarute sau sa acoepte iubireal) ~ se regasesc ila majoritatea adultilor!! Le-am simtit si reg&sit la noi In toate repetifile si friclle noastre. in toate reactile de intoleranta, judecata, prejudecat) si agresivtate. In toate ,fixitatile” noastre cu privire la confortul personale (mie imi place aga....si NUMAI agal) $i mai ales in diminuarea ,iubiri’ si a afectiuni faté de tot si toate. Fata de oameni, de toate fapturil vii si fat de Natura minunata ~ din care facem parte. 30 lzolarea fata de Mama PAmént, in locuinfele pompos numite .apartamente” doar niste custiizolatoare de beton, cu pereti plini de cabluri electrice, emannd un cémp electromagnetic care ne agité si ne ,activeazs’ in permanenfé —stimulénd continuu sistemul nervos impatic si sustinand permanent reacfa Jupté sau fuge a suprarenalei - reprezinta suferinta cea mai mare pe care am resimtit-o direct. $i cea care ne-a impins spre cdutarea rspunsurilor. Pe care le-am dort simple, ogice, legate si corelat. ‘Asa am inceput s& infelegem, treptat, pas cu pas ~ cum functionam ca organisme — in interiorul nostru si tn reactia cu tot ce este in exteriorul nostru. Explicatile noastre sunt extrem de simpliste ~ fat de complexitatea vasta corpului omenesc, dar ele reprezinté. un punct de plecare pentru partea a doua a demersului, in care ne vom referi la modalitati de refacere a sanatati Vom recapitula tot ceea ce am discutat despre alcdtuirea corpului omenesc si principalele mecanisme de imbolnavire ale acestuia, ‘ntrucat este posibil ca multe dintre nofunile prezentate s vi se pard noi Dar toate sunt logice si corelate, iar profesorii pe care iam avut au dobandit aceasta infelepciune dups zeci de ani de cdutiri si experiment La noi sunt doar 20 ani de cdutér - 0 perioada foarte micd la scara Universului - dar intreaga noastré vai a fost o experimentare” si validare a modalitilor de imbolnavire prezentate. Corpul omenese: ~ este 0 grupare de miliarde de celule, visi active ~ _ sngele si imfa ~ sunt cele dou’ fluide esentiale, care hrénesc calulele (séngele) si deverseaza toxinele cétre exterior (ima); sisteinul limfatic reprezinta 75% din circulatle, lar sangele doar 25% din circulate ~ iii, fcatul, plaménii si pietea ~ sunt principalele organe de fitare si eliminare a toxinelor din organism ~ rinihii find cei mai important 31- sistemul endocrin - este ,sistemul de guvernare’ al organismului - care aluté la buna functionare a tuturor celulor prin intermediul unor substante numite ,neurotransmitator = glandele suprarenale sunt principalele glande care reactioneaza la sites — eliberand adrenalina (pentru sistemul nervos simpatic, care sustine reactia ,lupté sau fuga) sau noradrenalind (pentru sistemul nervos parasimpatic, care relaxeazé sistemul si permite intoarcerea la normal) Cum apare imbolndvirea? SIMPLU . . Sunt doar 2 CAUZE IMPORTANTE DE IMBOLNAVIRE: 41) lipsa de hrénire a celulor (prin sange nu ajung exact nutrient de care au nevoie celulele - oxigenul si carbohidrati) 2) proasta deversare a toxinelor la exterior (gintoxicarea intregului organism cu limfa toxic&/mucus = ACIDOZA = INFLAMATIE) = ca urmare a proastei eliminari prin rnichi (ficat, plamani, piele) - ca urmare a slabiciunii glandelor suprarenale, solcitate de adaptarea la stres. $i totul poate fi simplificat si mai mult! Cauza principalé a tuturor bolilor din corpul omenesc? STRESUL! Si mai precis - STRESUL PRELUNGIT - cel care NU permite refacerea organismului, intre situafile stresante. Exist un experiment celebru, in care unui grup de soricei li se aplicau periodic socuri electrice moderate, destinate s8-i sperie, nu sa-i omoare. Grupul a fost impart in dou: unui grup i s-au aplicat socuri rate, cu pauze intre ele, astfel incdt soriceit aveau timp s&-si revind Celuilat grup i s-au aplicat gocuri dese. Desi socurile electrce, fiecare {in parte, nu erau mortale, soricei din grupul céruia i sau aplicat stimuli frecvent au murit in scurt timp cu tofii (cu suprarenaiele epuizate) Ceilalfi au supravietuit, pentru c& organismal lor @ avut timp s8-si revind intre socuri 32 Ce face stresul prelungit? Slabeste glandele suprarenale, care la réndul lor determina o slabire a intregului sistem endocrin — tiroida functioneazi mai prost (si haotic), glanda hipofizd la fel, pancieasul endocrin. functioneaza ineficient, la fel si glandele sexuale sau timusul. Daca ne im la oameni in prezent, numérul de afectiuni ale tioidei, numérul de cazuri de diabet, numéiul de probleme sexuale (In special inferilitate si tulburari de dinamicd) sau problemele de crestere la copii - sunt printre cele mai mari din ukimii zeci de ani. Slabirea suprarenalelor duce la proasta functionare a rinichilor, care nu mai elimin& acizii din organism. $i alunci, majoritatea coamenilor sunt int-o stare de ,acidoza’ jacumulare de acizi, produsi ai reziduurilor celulare) continua. La nivel fizic - acidoza se manifesta prin uscdciune. Pentru a infelege mai simplu acidoza, este necesar s8 mentionam jin acest moment ca in chimie existé doar doua tipuri de reactii importante, dova tipuri de substanfe importante ~ care pot fi asemuite principiului dualitati omenesti - ACIZII - sunt substantele care .distrug’, care ard’, care corodeaz, care ,coaguleaza’, care determina degradarea si dezintegrarea substantelor. Ei sunt aseménatori principiului masculin a cameni ~ barbafi sunt cei care destac masinuta in bucai” 8 vada din ce este facut’, care sunt mai agresivi, mai combativi si mai distrugatori (gata sa faca un rézboi din orice) = ALCALII (sau substantele alcalire) - sunt acele substante care neutralizeaza, care tamponeazs" acizli, care fi transforma in substanle fr acfiune distrugatoare. Sunt aseménditori principiului feminin ~ care este creator, constructor, o femeie Impodobeste 0 casa si decoreaza orice spatiu in care locuieste (precum si tempereaz’ orice barbat, prin toate metodele sale personale) Sangele omenesc are un pH alcalin constant, menfinul inte pH = 7.35-7.45. Orice varalie in plus sau in vinus fata de aceasté valoare ameninfé viaja omeneascd, Séngele NU are cum sa fie acid ~ pentru & organismul omenesc moare imediat De aceea, dr. Morse sustine c acizi corpului NU AU CUM SA FIE DEVERSATI in sistemul venos (care este tot sistem sanguin), este 33imposibil (aga cum consider’, teoretio, la ora actuala, medicina moder). Mai logic este faptul c& aciziireziduali din metabolismul celulelor sunt deversafi prin celallalt sistem circulator, care poate suporta aciditatea — sistemul limfatic (de aceea si proporiia acestuia in organism este mult mai mare, decat sistemul sanguin). ‘Am afat deja c& prin sistemullimfaticcircula un fluid mai grasos si vvascos, numit limfa (este acea substaié albicioas’ care iese dupa ce afi stors un cos!) - care poate transporta acizii si fi prelucreazé in stafile intermediare numite ganglioni limfatici (fosele septice” ale sistemului limfatic), cu ajutorul bacterilor, unde se diminueazi aciditatea de la pH 3 la un pH 6, care este mult mai usor de eliminat prin rinichi (Fira 2-i agresa si avi arde). ‘Am mentionat $i faptul cA sistemul limfatic reprezinta 75% din circulatia general, far sangele, doar 25%. Ceea ce arata ca pentru organism, functia de eliminare a toxinelor este una dintre cele mai importante si esenfiale pentru menfinerea star sale de sdndtate. Cand sistemul limfatic este incdrcat cu acizi, pe care nu-i poate elimina eficient prin rinichi, i prin ficat apare o stare generala de acidozii a organismului ‘Acizii — sunt iritanti, corozivi - aga cum am mai spus. De aceea reaclia pe care o decianseaza acestia este 0 reactie de Jttare” a celulelor si fesuturlor - producénd ceea ce numim tn medicina ,0 inflamatie” Cand 0 mucoasé este iritaté (v-a intrat ceva in ochi, de exemplu!) — apare un aflux intens de sange la acel nivel, 0 stare de durere sau usturime, precum si 0 secrelie abundents ~ corpul incercand din rsputeri s8 indepéirteze factoruliitant acd intregul sistem limfatic este in acidoza — atunci starea de Jnflamatje" apare in intreg organismul — iar secrefile de mucus apar ca urmare tentativelor corpului de a scpa de iitatie, Nu este nici o mirare c& majortatea oamenilor, cénd isi fac analize, descopera ca probele de laboralur penliu inflamafi (fibrinogen, VSI!, proteina C reactiva) sunt crescute gi li se spune cd au 0 infectie in corp’. De fapt, este vorba despre starea de acidozé de care am discutat, care determina 0 rite continua in sistem si 0 infiamafie” 34 permanenté. Ce poate dura ani de zile si declansa permanent mecanisme de compensare si echilibrare din partea organismului Acidoza metabolica generalizaté are multe semne , vizibile" = uscdciunea piel si a mucoasslor - pielea devine ridata imbatrnité, isi pierde tonusul gi nu poate fi hidratat8, in ciuda tuturor cremelor si uleiurilor aplicate la suprafata (ce inutile par toate eforturile ,cosmetice” ale omeniri, in momentul in care ‘nfelegi de fapt, cu adevarat, unde este problemal). = ochii sunt uscaff ita, gre - nasul este uscat, uneori cu sec‘efi abundente si periodic cu elimingri de mucus abundent, vascos, galbui sau verzui; de regula, sinusurile sunt foarte infundate, iar depozitele de mucus toxic exist& in toaté cuta craniand, crednd presiune mare pe creier, pe meninge, pe vasele de sénge — cu dureri de cap, amefeli, tulburari de echilibru, rau de migcare si periodice star de rau ~ gtul este uscat, amigdalele si polit sunt marite de volum, apar frecvente stéri de irtalie a gétului (copii si aduli isi dreg galtul in permanent), episoade de rosu in gat, de raceli sau de rgugeal; muta lume eliming mucus dimineafa la trezire, sau la curaenia imbii descoperd canitéij impresionante de deseuri - jntregul tract digestiv prezinté usc&ciune @ mucoaselor, cu muite simptome ~ de la durer, usturime, arsur, pana la colic intense si tulburari de digestie ~ constipatia $i difcultafjie de tranzit (colonul irtabil) sunt alte consecinte ale acidozei = uscdciunea mucoaselor genitale determina o vial. sexualé dificil ~ uscciunea tuturor fesuturlor, deshidratarea si proasta lor functionare determina multiple simptome - de la crampe si céreei (acidoz8 muscular) si pand la degradarea cartilagilor gi chiar @ oaselor (toate problemele articulare si osoase sunt doar semne avansate de acidoza, care dureaza de ani de zile) ~ in planul emotional, acidoza este responsabila de starile de auto-agresiune, de nemullumire de sine, de irtabiltate si acreala" in relaile inter-umane - de o proasta calitate a Telatilor cu ceilalti gi mai ales cu sine, Acidoza este factorul principal aflat la baza depresiel 35.Ar fi foarte multe de spus despre acidoza in care se gaseste in prezent omenirea Camenii flat in acidoza igi construiesc un stl de viala extrem de acid’ ~ pentru c& aceasta este freoventa cu care ei vibreaza Locuinfele noastre sunt surse permanente de acidoza - de la motile si covoarele tratate cu acizi (pentru ,conservare’), la produsi de curdienie casnicd plini de acizi(inclusiv cosmeticele care se pun pe piele!!), la detergenfi de rufe gi vase acizi, la aparatura electrocasnica care creaz un mediu acid, la aimentatia noastra plind cu aci (cei mai buni agenti de conservare a alimentelor sunt ,acizi) Senvcile noastre sunt surse permanente de acidozi ~ toate relatile inter-umane bazate pe elemente de agresivitate (eu am dreptate situ nu ail) declangeaza reacti de acidoza) colle sunt surse de acidoz’ - cu programul neadaptat rtmulul biologic al organismului (orele incepute dimineaja devreme, cand copii} sunt inc& somnorosi), gustarile acide din pauze (sucuri, alimente | conservate),statul ore intregi in clase neaerisite - unde se acumuleaza acizi prin respiralia zecilor de copii, sau prelungirea studilor seara tarziu, cand organismele au nevoie de relaxare si pregatirea pentru somn. Un copil are nevoie de 4-5 ore de relaxare seara, pentru @ putea intra tn starea de sistem parasimpatic' ~ sistemul care produce relaxarea corpulul si revenirea la normal a funoiilor digestiva, de climinare, imunitara i raflune, Fara acest interval, majortatea raman Intro stare ,simpatics” continua (de actiune), prelungité si tn cursul opti, printr-un somn foarte neodihnitor. ‘Vata intr-un orag este o sursd continua de acidoza (cu mutitudinea de stimul, cu circulafja poluanta), cu aglomeralia si inghesuielile inevitable. Dar i viala in multe dintre satele prezentului este o altd | sursi permanenté de acidoza (pesticide, fertizangi si ali -imbunatator” ai lulu!) Sistemul medial modem este o alta surs permanent de acidoza, Majoritatea medicamentelor chimice folosite las reziduun acide in organism. Nu pofi trata acidoza cu acizi, nu pofi s4 incarci un sistem | deja suprasaturat de toxine, cu alte toxine — si s& spui cal vindec’’ Pentru c& majoritatea medicilor, ca oameni, se affé intro stare fizica s} mental de acidozd (uita-va cum arat& medicul care va trateaz’, daca are cearcéne sau ochi obosifl), nimeni nu mai pune intrebairi i nimeni | 36 1 nu mai observa ceea ce se intampla, cu adevarat, in lume, Se aplics protocoale si standarde si se ignord complet fintele umane aflate in suferinta. Este doar o constatare detasata a unei realitali - pe care am trt-o din pin, ca membru al comunitaji medicale ‘Apa noastré de baut este o sursé de acidoza. Este incredibil, dar la masurarea cu pH metrul digital, o serie dintre apele plate de pe pial’ au pH acid! nu alcalin - ceea ce nu le face potrvite pentru consumul zilnic. $i nu in utimul rand (am lasat deliterat la urma acest subiect) — alimentafia noastr& este principala sursi de acidozé a organismului omenesc. Oamenii NU MAI STIU SA MANANCE. Mii de ani au urmat tipare constante, ale generatilor anterioare. $i mil de ani si-au pus intrebari legate de 20alé si sénatate - dar foarte putini au facut legatura intre alimentatie si starea de boalé/sanaitate. Hippocrate spunea ,ca alimentele s ne fie medicamente $i medicamentele, alimente” Foarte putini au injeles si mult mai putini, au aplicat practic principil lu Cei care descoperé drumul inapoi cétre s&ndtate, pornind de la 0 intens& suferintd, pot infelege valditatea demersului prezentat mai sus. ‘Acum cd am infeles, in mare, despre madul in care devenim din ce in ce mai bolnavi, din ce in ce mai suferinzi, vom putea urmari mult mai ugor demersulinvers, de refacere a sAnati 7Capitolul 3 - Poveste despre ,boli” Multe dintre explicatile despre functionarea corpului omenesc i modul in care apar bolle sunt destul de greoaie, cu destule cuvinte imprumutate din limbjul medical, stint. Pentru a usura infelegerea procesului de imbolnavire, vom relata 0 poveste imaginara, despre modul in care o fing umana poate trece prin procesul respectiv. - Ipoteza noastra de lucru este aceea c& NU EXISTA BOLI ~ adic stari descrise prin semne gi simplome ~ ci exista un PROCES de trecere de la starea de sandtate la cea de boalé - continuu, progresiv ~ si daca nu aver gri, ireversibil. Dar, in acelasi timp, potential reversbil fi STAREA DE SANATATE si STAREA DE BOALA sunt doua destinafi ale cAltoriei omenesti, intocmai precum indicatoarele PLECARI si SOSIRI la un aeroport aglomerat Important este si ne injelegem corpul fizic gi s& stim semnalele acestuia atunci cand se indreapté spre una sau spre cealalté dintre destinaf 8 inoepem povestea noastra! Mama este insarcinatd, Este foarte fericta, gi-a dorit mult copilul, ‘ntreaga familie abia asteaplé sosirea noului membru Ca orice ferneie constincioasd, merge la medic pentru urmérirea sarcini. Aici i se spune cd trebuie s& ia suplimente chimice pentru sarcina — in special minerale si vitamine. Femeia este ascultétoare si urmeaza sfaturle medicului (acesta stie mai bine, oricum!), Dar observa cum dupa fiecare pastila pe care o ja, apare un disconfort in stomac sau intestine, arsuri sau balondri sau gaze. Pentru c& substantele chimice, chiar si supimentele de minerale si vitamine asa-numit .naturale” produc o stare de acidoza in corp. Ele nu sunt recunoscute de organism drept substante pe care acesta le poate folosi si corpul incearea din résputer se elimine. Femeia merge la serviciu si este expusd in continuare tuturor stresurlor - interactiuni cu oamenii, stat mult pe scaun, in fata calculatorului, sau vorbit mut la telefonul mobil, mersul prin aglomeratie intr-un mare oras poluat si multe altele. Ea observa ca este mai somnoroas’, ci de multe ori motgie cu capul pe mas& sau pur si simplu adoarme stand in fund, Dar nu se g&ndeste c& acestea sunt 38 | | | | semnale ale organismului c& are nevoie de repaus ~ pentru a se putea reface gi a-gi mentine toate funcfile in cee mai buna stare Sarcina avanseaza, mama isi dé seama c organismul ei diger& mai bine unele alimente si nu vrea deloc altele - dar toaté lumea ti spune c& trebuie ,s4 manance pentru doi. Aga c, de multe oi, manana si ceea ce nu ar dori, pentru c& ,trebuie*. $i iar apar reactii de respingere din partea organismulu Pe obosealé - apar si contracti ale uterului si din teama unei pierderi de sarcina, medicul prescrie mecicamente hormonale, adesea pe baz de progesteron, pe care femeia le ia luni bune in sarcind, Alte substante chimice care int’ gin chimia copiluui lar cdtre finalul sarcini, vaccinarea anti-etanica, rémasé ca proceduré standard” (desi nu are nici o utiitate practic’ dovedita) aduce 0 alt portie de ,acidoza” i proteine straine in organismul mamei sal copiluul Daca nasterea este naturala, organismul copilului réméne" doar cu substanfele preluate de la mama in sercind, Daca este cezariand, primeste si o portie consistent din anestezicele, sedativele, eventual antibioticele primite de mama, $i aga apare pe lume micuful, cu organismul deja .plin ochi? de reziduuri de substente chimice gi de toxine si cu glandele suprarenale (glandele de stres) deja slabite de stresurie zine ale mamei sale. Dar organismul lui este foarte rezistent si incepe imediat lupta, din primele ore Sistemul limfatic, cel care se ocupa de eliminarea si neutralizarea toxinelor, este primul care reaclioneazé. incep seoretile nazale, din primele ore, nasul copilului se infunda, ochigoricurg, uneor apare si tusea, $i chiar din primele zie, apar eruplile pe piel. Toate eruptile tip .dermatita atopicd’, ,staflococie” sau alte elichete medicale — nu sunt dec&t expriméri ale unui sistem limfatic plin de toxine gi ale unui organism care se straduie sa le elimine. Dupa vaccinurile facute in primele zile, care introduc proteine ine in organism gi fac sisternullimfatc s&intre in ,alerté maxima de lupta" - se intensifica toate simplomele respiratari sau pe piele. Copilul face ,bronsiolité" - adicd muooasele intregului tract respirator sunt 39iitate si pline de secret, iar pielea fe este foarte uscaté, fie este pling de erupi care supureazé, cu bube rosii gi cu mancarim intense. Pe un astiel de teren acid, plin de toxine care incearca s8 pariseascd organismul, bacterile si ciupercile gasesc terenul propice 51 amancarea” de care au nevoie! Aga c& multilicarea lor este aproape o regula! 2 Dar NU bacterile sunt cauza problemelor. Ele doar gasesc combustibil’ (unde este ,gunai’ apar gi gunoieri)! Problema este incarcdtura uriagé de toxine si acidoz’ pe care sistemul limfatc gi organismul copilulu incearc’ sa o elimine prin piele, pentru cé rinichit gi tubul digestiv, cle naturale de eliminare, nu fac fata sau sunt blocate. Tratamentul pe care il primeste copilul pentru toate problemele lui sunt antibioticele. Care omoara bacterile - si simptomele se mal potolesc — dar nu ajuta cu nimic degeurile care au provocat problema, Dimpotriva, opresc eliminarea lor ~ prin mucoasele respiratori sau prin piole ‘Atuncl organismul cautd alte modalitfi de a le evacua $i copitul face o diaree - cu scaune atat de acide incdt fi ard ta propriu pielea feselor ‘Sau copilul face o infectie urinard, cu febrd mare (care este un alt mecanism de grdbire a elimindriitoxinelor) Pentru aceste simptome, primeste gi mai muite antibiotioe lar organismul observa cum i se blocheazé alte cdi de eliminare a toxinelor. De cele mai multe ori, corpul incearcd de vreo trei ori sa elimine (orice episod grav de infectie in gat sau nas, este urmat de 2 alte recidive, nu aga de grave — ca si cum infectia s-ar intoarce). Daca de fiecare dati este oprité tentativa corpului de a scoate toxinele la exterior, corpul cauta alte soluti ‘Avem un organism extraordinar de inteligent, care cauta prin orice mijloace s supravie(uiascé in cea mai buna stare! Cand toate tentativele de eliminare a toxinelor sunt ,,inal corpul incepe depunerea reziduutilor pe care le are in organism. Intai, sunt umplute depozitele limfatice - amigdalele, poli apendicele, splina, ficatul, oli ganglionii din intenstin si din com ~ se 40 | | | maresc in volum si se intaresc. Incetul cu incetul, zi dupa zi. Se simt ganglioniiatat la nivelul gAtului, dupa urechi (ca niste méirgelute), cat si uuneori in zonele inghinala sau axiler& (unde sunt mai aproape de suprafata) ‘Alimentele formatoare de acizi si de mucus ajuté la aceasta evolufe si grabesc umplerea sistemuluiimfatic cu reziduur Principalele alimente care produc acidoza gi degeuri toxice sunt: 1) lactetele (brénza, laptele, smantana — indiferent c& sunt de vac’, capra, oaie sau alt& spacie! Omul este singurul mamifer care bea laptele altor speci) ~ formeaz& mucus, incetinesc curgerea limfatielor, biochzazé aparatul respirator (nas, sinusur, in special), produc migrene i dureri de cap, cauzeaz alergi si determina constipaje. Chiar si laptele praf la copii {formula din lapte de vacd) produce mucus, obstructie nazala, constipatie si alergii la copii. 2). féina alba’ de gréu, orz sau secara (din fSinoasele cu gluten). Faina ,lipeste” la propriu resturile alimentare de intestin, aga c& orice consumé copilul cu paine i biscuit i produce constipatie Mai ales combinatja lactate - finoase (lapte cu cereale, sau lapte cu paine sau cu biscufj, fidea cu lapte, grig cu lapte, .comul cu lapte") produce o magma lipicioasé ca un cauciue, Numiti. si ,placa mucoid", aceasta magma impregneaza treptat PERETELE INTESTINAL, facdndu-l din ce in ce mai nesénatos (blocheaza limfaticele din perefitubului digest). Zi dupa 7i, masa dup masa 3) zaharul (din toate dulciurle) - produce fermentatia resturior existente i intensiticd acidoza, favorizénd mediul de culturé pentru ciuperci, mai ales Candida si pentru parazit Combinatia zahar ~ f&inos (biscuit, covrigei, patiseri) sau zahér-téinos-lactat(plécina cu branzd, pastele cu branza etc) prezinté o dubla sau triplatoxicitate pentru organism! 4) camea - acidic’ si determina procese prelungite de putrefactie in intestin. Vaca se combina cu cele trei de mai sus la 0 masé, deja blocajul intesinal este atét de important, incdt somnolenta dup mas poate dura ore intregi, in efortul corpului de a mai repara din daune! wnCombinatile din cele patru tiuri de alimente declanseaza procese de impiistare” important’ a intestinului subjre, iar absorbfia multor altor alimente este din ce in ce mai dificll Sistemul limfatic devine din oe In ce mai greoi in functia lui de eliminare a toxinelor fa exterior, iar rinichil din ce in ce mai incdrcati si suprasolicitat Copitl trece prin multe stresuri tn perioada primului an de vial, iar suprarenalele lui sunt foarte solcitate, find deja slébite din perioada sarcinli, Suprarenalele slabite determina 0 functie renal proasté, Tinichiul nu poate elimina excesul de acizi rezultat din activitatea ziniog a miliardelor de celule ale corpului sau rezultai din digestia alimentelor greu de digerat sau a combinatiilor de alimente nepotritive (biscuiti cu lapte, carne, branz8 si fainos la aceeasi masa, consum zilnic de dulciun). $i atunci sistemul limfatic din tot corpul se incarcé cu toxine, acestea sunt depuse in sf dintre Gelule si organismul devine din ce in ce mai toxic. Copilul are perioade bune in viata lui, cénd este vesel, vioi, mananca bine ~ gi zile cénd se enerveaza din senin si se d& cu capul de perefi (presiunea limfaticelor incarcate cu toxine in zona capului este foarte mare - gi poate determina chiar modificari de ‘comportament). Sau dupa consumul unei cantitatj foarte mici dintr-un aliment cu fect acid, face o alergie ~ pe piele, se umple bruse de bubife mici, din cap pana in picioare, care il mananca sau se infecteaz. Sau face 0 alergie respiratorie - incepe s& strinute de multe ori, cu secret apoase din ochi, din nas, din gat, tuseste, aproape se sufocd. Sau apare o alergie digestiv’, numité adesea indigestie" sau ,toxiinfectie alimentara’ — face diaree (mai mult sau mai putin severa), varsatur, apar crampe si gaze, sau cel mai frecvent — dureri de burt& continue (in special, dupa mesele ,gustoase" pline de toxine). Depozitele acide de placé mucoida din intestin atrag tot felul de .oportunisti” - oferind hran pentru viermi, pentru parazifi, pentru virusi, pentru ciuperci (Candida este rasp2ndita la toaté lumea) sau pentru bacterii 42 Acesti paraziti agraveaz acidoza deja existent, care se acumuleazi zi dup zi, datorité alimentafiei normale” si vieti wcivlizate’ Pana la 7 ani, copilul are deja ctava episoade de raceli zdravene, are polipii sau amigdalele marite — care trebuie operate! Si atunci se scot organele limfatice ,incdrcate" ou toxine (dar ce facem cu restul sistemului limfatic, care este la fel de plin de toxinel!!). Daca are norocul s& nu fac vaccinurile pentru bolle contagioase, si face pojar, varsat de vant, oreion sau rubeotd - atunci dupa acele boli se va simi mult mult mai bine. Bolle contagioase nu sunt decat strédanii ale corpului de a face 0 .curdtenie generala" la nivelulsisternului imfatic gi in organism. Toate erupfile prin piele, secreile pe nas, gat, urechi si ochi,febra gi lipsa de pofté de mancare, repausul la pat zile intregi ~ ajut’ organismul copilului,s8 se curate” Daca va apuca sé facé vaccinutle, copilul nu va mai avea nici aceste mecanisme naturale de curaenie. $i toxicitatea limfatic’ se acumuleaz’, se acumuleaz, cu fiecare 7i, ou fiecare masé, cu fiecare stres. Incepe cresterea, incepe dezvattarea organismulul Dac& are noroo, copilul ajunge cu dinfii de lapte intregi si isi sschimbd treptat dentitia cu una noua - care de multe ori arat& mai rau ca prima, Dacd acidaza a fost foarte mare din sarcina, si toxicitatea din primi ani este intensa, dint copilului se ,macina” pur si simplu. Dentina, substanta de la suprafata dinfior, este cea mai dura substanta din corpul omenesc (precum diamantul). Imaginaj-va ce aciditate au secrefile copituui si intregul lui organism, de ajunge dentina s8 ,se macine"! Dantura definitiva are probleme la_majortatea_oamenilor Experienfa ne-a ardtat c8 FOLOSIREA mineralelor in corp este determinata de functia suprarenalelor gia rinichilor. La copilul nostru, deja suprarenalele sunt slabite si rinichiifunctioneazd prost, de cand s- a nascut! Cresterea strémb& a dinfilor, carile, abcesele dentare, macinarea dinflor si distruciia gingiior ~ nu sunt decdt urmari ale toxicitai imense localzate in tesuturie din zona capulu 43Cresterea oaselor, @ mugchilor, a creierul gi sistemului nervos, maturizarea sexuald necesita muita energie si efort din partea corpului fizic (care deja se lupta in fiecare zi cu 0 acidoza si toxicitate din ce in ce mai accentuat8). Copilul are dereglari la pubertate - apare acneea, apar cosuri pe fata si pe torace, care nu pot fi tratate cu nici un unguent, cu nici 0 pastil contraceptivd, la fete (medicamentele ji fac sa se simta rau pe majortateal corpul nu le mai vrea!) Toxicitatea limfaticd este responsabilé de multe dintre stale adolescentului nostru — _apar amefeli si stibiciune dup eforturiintelectuale sau fizice (acumulare de limfé cu reziduuri toxice in cap, la nivelul cerebelului - simtul echilibrului) — are probleme de atenfe, concentrare si memorie la scoala (i se spune c& este neatent, cA este superficial, od este indolent, c& este lenes...c& poate, dar nu vrea). De fapt, este doar un ‘organism fizic foarte intoxicat = apar tulburari de vedere (acumularea de mucus si lif in jurul ochilor modifica pozitia globilor oculari) si sunt necesari ochelari de vedere (de aproape, de departe) — periodic apar récel, rogu in gat, infecti respiratoi (la fiecare ffig - care avand efect ALCALIN - accentueaza eforturile ‘corpului de a elimina toxinele acide. De aceea tuturor ne curg ochii si nasul la contactul cu aer recel). Frigul NU PRODUCE RACEALA - el doar ajuta organismul sa curate toxinele acide (dacd acestea exist!) — periodic apar dureri de burta, dureri de cap, dureri de gat dureri de articulati (acumulare de reziduuri acide in articulati), dureri muscular tip febra musculara (acidoza), mai ales dupa eforturi fizice moderate sau intense ~ dupa orele de sport. $i de multe oF, noaptea. Pentru cd atunci organismul este retaxat si se poate ocupa mai bine de vindecare, de detoxifiere. De aceea, multe crize se int&mpla noaptea, in plin som. apar tulburari ale cresteril ~ fie prea rapida, fie prea lent, tulburari ale menstruafei la fete - fie prea devreme, fie prea tarziu, neregulartati ale menstrei (suprarenalele, hipofiza), crestere important in greutate la unii _adolescentj (suprarenale, tiroida, hipofizé) 44 ochii se sting’ treptat, acza lumina jucdus& pe care o observam in ochii copilului mic dispare. Adolescentul este timid, retras, introvertit, neincrezétor in proprile puteri sau rebel, irtabil gi obraznic. Adolescentul mananc& mai nesénatos decdt copilul si incearca din diferitele substante toxice pe care societatea modema le considera ulegale” - cafea, ceai negru sau verde, alcool, tigari (normale sau etnobotanice) gi bineinfeles - uneori si din cele ,legale” (droguri de toate felurie) Care vor aocentua toate toxicitatea organismului ‘Avem acum un adolescent palid, cu cearcéne (afectarea rinichilor si suprarenalelor, sab gi adus de spate (un spate drept presupune rinichi care fitreazé si limfatice care funcioneazé!) sau supreponderal si ménc&cios continuu, mereu cu probleme de sinatate si dificultati la sooala. In plus, este adesea deprimat si are 0 parere foarte proasta despre sine (suprarenale proaste), este timid gi fricos (rinichi slabi) gi uuneori obraznic i irtabil (toxicitate Imfaticd), are dificultati de somn (adoarme greu noaptea, se trezeste greu dimineata, igi schimbairitmul noapte zi, preferand s& stea treaz noaptea si sé doarma ziua - suprarenalele, hipofiza, epifiza — deja intregul sistemul endocrin este in dezechilibru!). Cand suprarenalele sunt slabite, adolescentul are atét tensiunea arteriala micé (cu stari de lesin si slabiciune, cdnd fi este lumea mai dragal), c&t gi gicemia mica, mai ales dupa stresuri si eforturi fizice (tremur, slabiciune, transpiratii si daca nu mandinc& ceva dulce, cade jos!). In ls, proastafungtnare a suprarenalelor si paratiroidelor (glandele care se ocupai de folosirea calciului in organism si de tonusul tuturor tesuturilor) - duce la apariia simptomelor de .spasmofiie” (carcei, crampe, amorfeli in méini, picioare, palpitafji uneori si vatacuri de panica’ ~ star de ficd gi anxietate apérute din senin) Pérul este subjire gi cade (baieti1l pot pierde complet pe al lor — cénd suprarenalele gi rinichii lor sunt foarte slabitl), unghille se descuama, pielea este uscata, murdara i plina de erupfi, gura miroase urat (mai ales dimineata la trezire, dacé a méncat proteine animale - lactate, ou, came sau peste la masa de searal), transpiralia miroase ural, este constipat, are dureri de spate, dureri de oase, dureri de muschi, dureri de cap — .durerile" nefind decét semnalul impregnarii cu toxine a 45tuturor fesuturlor zonei respective - iar limfaticele incapabile s& dreneze toxinele, via rinichi si tub digestiv, catre exterior. Adolescentul este dus la psiholog si la medic, fi sunt date multe multe sfaturi si multe multe medicamente (naturale sau chimice) si incetul cu incetul, depageste perioada adolescentei Organismul omenesc este atat de putemic incét face fad unor situati incredibi de dificil. In studenfie mai apar céteva dintre problemele de sénatate pe care adolescentul le-a avut in liceu, acesti ani find si perioada in care nopfile nedormite si consumul de ,toxice legale gi ilegale” este mai mare ca niciodata $i dupa ce implineste 21 de ani, apare un corp de adult care incepe .viaja" deja obosit, epuizat, intoxicat, affat in permanenta detoxifere — cu transpiralie mirositoare (trebuie sé foloseasca ant- perspirante), cu ciuperci pe piele (Intre degetele de la picioare, pe cap sau in alte par) sau ciuperci digestive (mereu tratate cu diferte medicamente), cu periodice probleme digestive (arsur, usturimi, dureri, diffcult2{j in consumul unor alimente, constipatie, gaze, balondri sau diaree, hemoroizi, crize de hipoglicemie - dac& nu manancé dulce qcade din picioare’, cu dependente alimentare instalate - .nu pot fara cafeaua de dimineata” sau fra tigaré si cafea nu am scaun" ~ ete eto), cu diferite alte ,bol" diagnosticate de meciai (alergi, diskinezie biliara, parazitoze, infect de toate felurile), iin special, cu lipsa generalé de energie. Energia [i junge cat s8-i faca treaba la serviciu, s& vind acasa gi s& se tranteasc& in fata televizorului, manoénd necontrolat cu telecomanda in mand, Flindu-i permanent foame (celulele corpului au nevoie de combustibil) si mancind numai .deseuri" (alimente producatoare de acizi si mucus), find tn permanenta lipsd de energie ~ pierzand din orele de somn cu televizorul sau la .mese sociale" (unde pierde energie vorbind vorbe) ~ adultul nostru tnoepe si se ingrase vizibil, Grasimea (cu toxine, mucus si excesul de substante de care corpul nu mai are nevole) se pune pe abdomen, apoi pe torace $i apoi pe intregul corp, treptat comprimand i aproape sufocénd tesutul muscular gi restul organelor Grasimea se depune pe toate organele, pe peretii vaselor de snge, pe intestine, in jurul rinichilor, ficatului, cordului, pe ceafa - peste tot unde corpul gaseste un loc ,de depozitare’. 46 | | | Si circulatialimfaticd este din ce in ce mai ingreunata, din ce in ce mai greu se pot elimina degeurile, Constipatia accentuat odat’ cu sedentarismul (stalul mult pe scaun apare pentru c& nu mai este energie pentru miscarel) agraveaza ecumulérile de toxine. Rinichii nu mai fitreaza bine de mult, intestinul este deja blocat de placa mucoida din pereti sai, pielea este impéistata de toxine, corpul este plin ochi de depozite grase. Sistemul endocrin gi sistemul nervos funclioneazé cu deficiente (apar ,sourt-circuite’) si iroepe derularea proceselor de boalé, aga cum le cunoastem: = apar pietrele de colesterol din fcat, apoi cand acest organ este plin, se umple gi vezicula biliar’ - care se infecteaza la un moment dat si va trebui sooasa. Dar ficatul plin de ,pietre’ (conglomerate de colesterol| riméne. $i el este organul important de ,detoxifiere” al organismului! = inichii se incarcé de pietre, perelii vaselor se incarcé. de depozite de colesterol si apoi de depozite pietificate, Apar varice, hemoroizi, vase sparte si curand, primele accidente vasculare. Se ,sparg vase" in inima, in creier, in mugchi, in intestine, la nivelul organelor genitale - oriunde incdrcarea toxicd este mai mare ~ _circulata in periferie este din ve in ce mai proasté, nu se mai hrénesc tesuturiintregi si trepat, incep sa se piarda. Ulcerati, rnecroze, tumori si bineinfeles, cancere — sunt rezultatul acestui proces. O tumoare este 0 calectie de limfa si sAnge, care sufoca fesuturile din jur. O acamulare in timp a proceselor pe care le-am descris in povestea noastr Daca organismul adultului este puternic si ocazional apar eforturi de .curatenie” (fie un post alimentar voit, sau indus de céte o boalé sau 0 situate), sau céte 0 réceala zdravand (care cura{a excelent sistemul limfatic) - acesta va rezista pana la 60-70 sau 80 de ani, cu un organism din ce in ce mai deteriorat, din ce in ce mai prost functional, din ce in ce mai ingreunat gi mai toxic. Mintea si motile - devin ingreunate, loxive, fixate, Bolle nervoase, depresile, Alzheimer-ul — reprezinta ,incununarea” eforturilor de intoxicare zilnicd a organismulul Din nefercire, la unii copii ,scuticuitee sistemului nervos* apar dupa primul an de viat8, cénd vedem debutul autismului - 0 afectare a neocortexului (a parti din creier ce ne face oameni, cu vorbire si a7yandirea rational). La acesti copi,intoxicarea organismului masiva din primul an vine pe © mostenire genetic’ a unui teren foarte foarte inc&rcat cu toxine, cu 2-3-4 generati in urma, pe linia ambilor paring. La alti cameni - aceste ,scurtcircuite” nervoase apar fie in adolescen{a (si atunci asistam la tragedi tip sinucidere) sau ulterior, in cursul viet aduite - nenumarate episoade de tulburari nervoase, de la insornni, pana la depresii severe gi chiar psihoze C&tre 70-80 de ani, copilul nostru s-a transformat intr-un_batrén complet epuizat, fard nici o rezerva de energie a organismului, care nu mai digerd nici un fel de aliment, este pal si uneori uscat (alteori Impastat gi bunait), cu pielea uscaté si ridaté pe tot compul (lipsa tonusului pili se datoreazé epuizari suprarenalelor si paratiroidelor) cu parul alb sau fara par (rinichi), cu dureri si probleme peste tot in corp (constipatie, incontinent& urinard, insuficient’ respiratorie, probleme cardiace si mai ales — probleme nervoase). $i noi numim acest lucru Jimbatrénire"! Sil consideram normal"! Toate boli acestui om, din prima zi a venir lui pe lume, pana la fnalul plecarii din corpul fizic - nu au fost decat tentative neobosite ale compului su fizic de a scdpa de incarcdtura de toxine care i s-a introdus continu. Corpul omenesc este o masinarie de o inteligent’ incredibité, cu reguli clare de funcfionare - care slie exact ce combustibil are nevoie, ce fi face bine ice i face rau. Mintea omeneascd experimenteaza zi de zi aroganta si mandria cu care se proclama mai presus de Natura si construigste pentru om 0 viata de sufering Omul manéncé alimente inutiizabile, locuieste in conditi daundtoare, gia organizat viata in cel mai toxic mod cu putinta ~ si petrece cei 70- 80 de ani pe pémant facand eforuri de a ,trata" ceea ce creeaza singur prin propriul stil de viatS. Lupt& si thoata contra curentului in mod constant! Si nu isi asuma nici macar o secunda responsabilitatea pentru propria stare de bine, pentru propria sénatate. Care incepe IN GURA ~ cu ce manned si cu modul in care vorbeste Despre sine, despre ceilalf si despre lume. 48 Omul prezent consideré incé ,boala’ un duh rau" intrat in corp gi incd Incearcd ,si-| exorcizeze" cu diferite vrai si descéntece — dar vila c& totul este mult mai simplu ~ totul inceoe de la COMBUSTIBULUL pe care il foloseste .masina noastra biolog cé” ~ corpul fiz. CA exist’ si alte cauze de dezechilbry pentru finfa umand, este evident. Dar s& negljim cauza prircipala, cea mai importand si determinanta, inseamna orbire. Omul este responsabil de fiecare gest pe care il face, dar este foarte important SA DEVINA CONSTIENT de aceasta responsabiitate!Capitolul 4 ~ Drumul inapoi spre sanatate Vestea cea bund si miracolul corpului omenesc este aceea ca are capacitati nelimitate de refacere si regenerare. Corpul omenesc se poate reface in totaitate - daca fi sunt create contifile pentru vindecare. Nu existd fesut omenesc sa nu poata fi refacut. Medicii dedicati, cercetatori ai miracolului corpului omenesc, au fost martorii unor vindecdri extraordinare — a diferitelor afectiuni posibile: de la cancere, la paralizi, de la fracturi prost vindecate, la cresteri si regener&ri ale degetelor in intregime! Da, corpul omenesc este un miracoll Si da, stim atat de putine despre el, despre posibiltafile sale! Cu cat studiem mai mult, cu cdt aflém mai multe, cu atat ramanem fascinati de complexitatea mecanismelor din corpul omenesc. Si cu att mai mult ne dm seama c&, de fapt, nu stim nimic despre organismul omenesc!!! Siabia omul in stare de s&ndtate fizicd, cu toate sistemele functionand optim, cu creierul liber de presiunea toxinelor, cu sistemul digestiv si de eliminare functionand la maxim, cu sistemul endocrin in echilibru si adaptand corpul la tot ceea ce fi aduce Universul - isi va putea defini si evalua cu adevarat posibiltjile cu care | inzestrat Creatorull Daca dorifi cu adevirat s8 va vindecali, vestea cea bund este 8 drumul este posibill Lau parcurs atatia cameni, stim c& este posibil Injelegénd simpitatea si complexitatea procesului de imbolnavire, putem deja sa schitém pasii posibii ai procesului de vindecare. Vindecarea este un proces simplu Pe care il realizeaza corpul, pe care il realizeaza tlecare celula in parte, cu ajutorul celor dou fluide esenfiale (séngele i limfa), atunci cand este lasat 8 0 facd si nu este impiedicat de prea mul afara. Nu medicii vindecas 50 rr Niciodata medicii nu au vindecat. Ei doar au invatat s8 vada unde sunt problemele care apar, unde sunt greselile pe care omul bolnav le face si ce ar putea corecta in comportamentul lui pentru ai permite organismului s& se vindece. ‘Am creat o imagine eronat a ,mediculi-erou’ si salvator Pentru c& ne place s& cream imagini false ale importantei de sine, care ne indeparteaza de realtatea simpla a Universului: asumarea propriei responsabilitati pentru stare de bine. ASUMAREA RESPONSABILITATII pentu starea de boald si starea de sanatate — este primul pas cditre vindecare — la fiecare om in parte. Va trebui s stafi mai mult timp pe acest concept, pentru a-i permite s& intre treptat in constienta dumneavoastra. Suntem invatati de toate institulile societati noastre s8 asteptém din afar ajutor, sprijin, actiune, vindecare. 51 | 1 |4 mi se dea’ — este sintagma generalé a timpurilor prezente jineva si-mi dea’. Este o sintagma care pune fifa umand intr-o posturd de cergetor, de cel care asteapté cu ména Tntinsé la coltul strazi, ca o persoana sau institute .cu autoritate” s&-i dea ceea ce are nevole. umand, cu posibiitaile | Este o sintagma care transforma minunata fing sale infinite, intr-un alt obiect de inventar de pe suprafata Pamantuli Este sintagma care defineste acidoza instalaté in majoritatea finjelor umane. Senzafile de neajutorare si de neputinta - sunt cele dou’ senzati fundamentale cultivate intensiv tn fina umand de mii de ani, prin intermediul sociaizéri - care stau la baza tuturor obicelurilor umane ce determina acidozé — respectiv starea de boal. | | NEAJUTORAREA. Nu pot, nu sunt in stare, sa mi se dea, cineva sé-mi dea. NEPUTINTA. Sunt neajutorat si nu sunt in stare sa ies din acesta situatie Homeopatii din vechime numeau aceasta stare PSORA - si 0 considerau ,cul”afiatd la radacina tuturor problemelor de sanatate in injelegerea prezent& pe care o avem asupra funciona organismului gi a modului in care acesta se imbolnavegte ~ noi 0 vom enum starea de ACIDOZA. | Este acea stare care ne ia toaté energia, ne las suficienta doar cat sé | ne taram de pe 0 zi pe alta, timp de 60-70 ani pe acest pamant, find apo’ inloculi de generati no, care vor repeta acelasi parcurs, ca niste soldatei ascultitor Nu este nevoie s& intrém nici in stare de revolt, nici in stare de disperare, cand ajungem la aceasta constientizare Fate doar o realitate pe care trebuie s8 0 acoeptém, pentru cf traim tn ea gio cunoastem atat de bine, Cu tofi stim ,la prima mana” cum este s& te simi neajutorat sau neputincios (ca si copit ici, erau stale cele mai intensel), cu tof suntem in grade variate de acidoza, ou variate simptome tip autist - aga Inet putem injelege destul de bine care este condilia prezenta @ fiinfei umane. 52 \estea cea bund este cd aceasti conte poate fi depasit Ea este doar 0 ,provocare” pe drumul evolufeifinfei umanel Se cunoaste faptul ci, cu cat 0 provocare este mai intens’, cu atat ‘ezultatul obtnut dupa treverea provocdni este mai satsfcator, Numai tn situafiide mare ori este mobiizalé puterea de luptator a finjei umane si ies la iveala resurse necunoscut, uimitoare, care 1 arala incd o dat caracterul magical fing! sale De aceea, este bine s& infelegem situala de fapt asa cum este ea tn prezent, fara reaofi emofionale,judecdij sau critic. Ci pur si simplu, descrind-o in termeni de ,problema data (un profesor de matematica intelept mi-a spus ca definirea clard a unei probleme reprezint jumatate din solutia acelei probleme) lar porind de la datele problemei - s8 tnvercdm s& formulam o solute la fel de coerenté si simpla, precum definirea problemei ‘Am vazut c& drumul spre imbolnavire trece prin céteva elape: 41) slébirea geneticd a sistemului endocrin (transmiterea de la generatile anterioare a slabiciunii suprarenalelor gi rnichilor) slabirea continu a suprarenaleler si rnichilor prin expunerea la stres continuy 3) incdrcarea toxicd a sistemuluilimfatic - cu acidozd metabolic& 2) Corpul omenese este doar 0 gramada de milarde de celule, deservite de doua fluide importante: séingele (alcalin) si limfa (acid). Interrenind la nivelu celor doua fide ~ alate in permanent’ miscare $i schimbare ~ putem influenjatotaltatea celulelor din organism si putem s& stimukim treptat, progresiv, procesul de curdfenie, de vindecare si refacere, procesele de hranire si intarre a celullor, permifand corpului fzc o funclionare normalé , Asadar, cele doua COMPONENTE ESENTIALE ale demersului de intoarcere spre starea de sdndtate sunt: x ALIMENTATIA (NUTRITIA) i 53.2) DETOXIFIEREA (ELIMINAREA TOXINELOR). VINDECAREA ORGANISMULUI ESTE UN PROCES EXTREM DE SIMPLU Odata ce am infeles funcfionarea, la nivel simplu, a organismului, dati ce am realizat modaiitatea tn care acesta se imbolndveste — putem s& folosim caile descrise pentru a urma procesul de refacere. ln toate strategile de tratament se urmaresc cele dou’ direct fundamentale ~ alimentatia si detoxiierea Fiecare strategie are aspecte multiple, complexe, pe care le vom | | | discuta parfal in prezenta poveste ~ dar pe care le vom detalia mult mai mult in vitoarea noastra cart. Prezenta poveste se doreste doar 0 introducere cat mai simpla, c&t | mai usoara, c&t mai informativa - despre ceea ce se int&my aga cum am infeles noi pand in prezent. Scopul ei este strict educativ, iar pentru. | tratamente individualizate, sunt necesare consultatile personale la | cabinet, 54 Capitolul 5 ~ Alimentatia (nutritia) Vom prezenta doar cateva considerente generale despre aceasta tema alat de importanté, de provocatoare si de cauzatoare de controverse. Din nou, mentioném c& vom prezenta intelegerea si punctul nostru de vedere cu privire la acest subiect, asa cum a reiesit mai ales din experienta personala, dar si din studiul teoretic al nutritei de peste 20 de ani. Este important s& menfionam c& suntem crescuti cu alimentatie .traditionala" — adica mancare gatita, zinic, din care nu lipsea camnea, lactatele, oudle, legumele si fructele. lar dulciurile reprezentau bucuria si ,consolarea” zilnicd, dupa absenta périnilor sau pentru c am fost cumini si am mancat tot din farfurie. Am aflat, prin proprie experienta si prin inoercér/eliminaritestari multe dintre adevérurile" alimentatiei noastre erau false. Mult timp am ctezut c& mancdm .s4ndtos’ (desi starea de san&tate a corpuluifizic ne indica c& ne ingeldm" amamic!) 1) Am aflat c& mancarea gatité nu ne face bine. Prepararea termicd a alimentelor Je omoara’, distruge multe dintre structure importante, le trans‘ormé adesea in deseuri. De multe ori ne simfeam slabi, somnolenfi sau depresivi dupa maséi — dar cdutam explicaile mereu in ate parti 2) Amaflat c& lactatele, carnea si oudle — produc acidoz4, mucus si ingreuneaz’ exagerat orgarismul. Indiferent de modul de preparare, de combinatia cu legume sau salate, indferent de momentul zilei sau de pauzele de post — aceste tipuri de alimente ne fac rau. Ne iau din energie gi ne incarca cu reziduuri si deseuti 3) Am affat c& uleiuile prelucraie, in special cele prelucrate termic si apoi folosite pentru prepararea mancérurilor gatite — blocheaza efectivlimfaticele si aparatul urinar. Cea mai sever criza de infectie urinaré suferké vreodata a apérut dupa o perioada de consum zilnic, timp de circa 7 zile, de ,prajeli” la baia de ulei (doar 0 data pe zi). $i episoadele s-au repetat de fiecare data, la expunerea pe 2-3 zile la prajeli (din pacat realizaté in timpul unui regim macrobiotic, pe care noi i consideram ,sanatos"), 55.5) Am aflat c& organismul aflat in acidoz8, deja intoxicat cu deseuri - NU mai poate digera si folosi nucile, alunele i nici un fel de seminle concentrate (dovleac, floarea soarelui, in sau susan). Adesea apareau cércei si contracturi. musculare, precum si mucus nazal in cantiate crescuté, dupa consumul de astfel de alimente (pe cate le tot foloseam, consideréndu-le .sénatoase"!). Da, pol fi sandtoase, dar numai pentru un organism sanatos, care le poate digera ~ NU pentru unul flat in acidoza! ‘Am affat ci toate felurile de amidon — faina si produsele din {Bind (paine, covrigi,patisere, paste fainoase etc), orezul, orice fel de cereal fart, leguminoasele fierte - soia, ndut, fasol, mazare, linte ~ si produsele lor) ~ produc acidoza. Frecvent aveam arsuri gastrice sau disconfort intestinal dup consumul lor, dar mereu gseam alte explicafi ‘Am aflat c& dacd mancam méncare gatité gi consumam fructe INTRE mese, ne simteam foarte foarte rau — apareau gaze intestinale, crampe, balonari si probleme de scaun. Am pus intial vina pe fructe, c& ne fac rau ~ $i in multe c&rfi medicale fructele sunt incriminate in a produce gaze, fermentalie, a stimiula producfia de fungi tip Candida gi a accentua elimingsile de mucus. Ulterior am aflat c& fructele ajula, de fapt, organismul, s& elimine toxinele. Ce nu stiam noi era faptul c& mancarea gait, proteinele, dar si amidoanele si legumele gatite stagnau in stomac ore intregi (6 ore gi mai mult) si dacé introduceam fructe chiar si la 2-3 ore dupa masa, acestea se amestecau cu mancarea aflati inca in stomac ~ gi de aici ‘incepeau problemele. Cat timp am mancat méncare gatita - am descoperit ca pierdeam zilnic cantitati uriage de energie: cu procuratul méncéri (cumparsturle), cu gattul (ete 1-2 ore minim pe zi in bucatirie, pentru mesele principale), cu digesta (somnolenta si slabiciune ore bune dupa méncare), cu eliminarea (constipatie si manevre de eliminare, care consumau timp) si cu spalatul vaselor, Pract, toaté ziva nu era dedicaté decat cump&réi, gattului, mAncatuli, digestei gi curdtenieifeliminari, Ca s8 nu mai mentiondm faptul c& mereu ne era foame, ca starea de wumplere” dupa o mas dura cel mult 1-2 ore, si apoi ni se facea foame, iar am fi mancat sau rontait ceva. Si pentru a ne 56 simi ,sdtu’’, era nevoie de cantitatjimpresionante de mancare, care s& ne ,umple", s& ne dee senzafa de ,plin” ~ inclusiv cu dieta noastra macrobiotic& (in care, de multe or, nu ne ajungea o farfurie plind de orez, naut, salaté si alte amestecuri de cereale cu legume) ERA CEVA FOARTE IN NEREGULA cu alimentatja noastra ~ si nu reugeam sa infelegem ce anume. ‘Am trecut prin multe diete si regimur, de la regimul vegetarian (tip post ortodox), dar cu méncare gatité, desigur, pana la regimul macrobiotic, a regimul raw vegan (dar cu nuci, alune, uleiuri ~ conform rejetelor, si cu multe legume, mai multe decat fructe) si and la postul cu sucuri de legume gi fructe (regimul Gerson) si postul cu apa. Nici alimentafia normala, nici unul cintre regimurile incercate nu ne- a facut s& ne simtim mult mai bine. Si mai ales, nu ne-a ajutat sa infelegem — CE NI SE INTAMPLA? Ce face mancarea in corpul nostru? De ce ne face réu orice mémncéin? Sunt zeci de cari de nutri pe piaté. Sunt mii de specialist in nutrilje. Fiecare are céte o mica explcatie, fiecare a descoperit cite 0 mic’ piesa din .puzzie-ul reorezentat de fnfa umand. Dar fiecare are atéta confuzie si a‘étea nel&muriri - pentru c nici unul dintre specialisti nu a trecut personal printr-un proces de vindecare, detoxifiere, regenerare, revigorare — gi apoi si impartageascaiceloral Cu tofi predau nofiun!invatate tn cir Care NU FUNCTIONEAZA in practic (sau functioneaza doar partial sau temporar), Dorim s& va impértisim ce am aft din propria noastré experient’ de pana acum, legata de alimentatie. Cu riscul ca si propria noastra explicatie si viziune sa fie parjiala si fragmentara. Dar starea de bine pe care o traim in prezent ne araté clar c& suntem pe un drum mult mai bun decat cele pe care am trecut, deja. Starea de séndtate a corpului fizio omeneso depinde de ,combustibilul” pe care acesta 1! primeste 87La o magina buna si scumpa nu v-afi gandi s8 punef} in rezervorul de benzind decét un combustibil de cea mai bund caliate. Daca ati pune ulei sau risip in rezervorul de benzind, exista o sansé foarte mare 88 ,Inecati motoruf” si magina s& nu mai functioneze deloc La fel si fina umana - are o anumita structura si necesité un ‘anumit tip de combustiil pentru a funciona optim. Partea interesant& este c& omul poate funciona si cu un combustiil de foarte proasta calitate, o perioad’ de timp, dar se observa evidente semne de degradare a structurii sale fizice ingrasare, imbatranire, degradare gi boalé (este minunat acest corp omenesc care poate realmente supravielui cu deseur!) Menjionam cétre inceputul povestii noastre c& struotura fizicd a omului este o structura be baza de carbon. Adica acest element chimic este majoritar i structura atomilor care alcatuiese milardele de celule ale corpului omenese. Si pentru intretinerea unei structuri bazale pe carbon, avem neve, desigur, de substanfe corespunzatoare - gi anume carbohidrat. Sau, cu alte cuvinte - zaharur. Fina umana NU este o structur8 bazal pe azot (desi in aerul pe cate il respirém si in corpul nostru exista mici cantitati de substante cate contin azot), De aceea, nu are nevoie de compusi pe bazé de azot (adica - proteine) pentru a functiona optim Da, at infeles bine aceasta afirmatie Organismul omenesc NU are nevoie de proteine pentru a functiona. Are nevoie de aminoaciz — care sunt elemente oe intr in structura proteinelor (din care proteinele sunt formate). Ca s& poaté folosi aminoacizi' din proteine (animale — came, lactate, oud sau vegetale soia, fasole, ndut, mazare, seminte) - organismul trebuie s& pun in funcfiune multiple mecanisme de digestie, absorbfe si eliminare a reziduurlor ~ care consuma enorm de mult energie. Astfel incdt digesta proteinelor consum mai mult energie decat beneficiul adus de aminoacizi primi lar aminoacizi sunt folosifi DOAR pentru refacerea structuri organismului (NU pentru fumizarea de energie) ‘Aminoacizii NU sunt surse de energie, Sunt necesari pentru refacerea STRUCTURII deteriorate a organismului (a celuelor) 58 Si nu mi se pate eficient ca orgarismul s8-si consume excesiv de muita energie pentru a obfine acesti component din proteine. Este impotriva legi naturi (efecte maxime cu eforturi minime), dar in concordanta cu legile societafi civilzate" (cat mai mult efort in zadar siinuti, De unde Iuim totusi aminoacizi de care are nevoie organismul nostru, pentru a-sireface structurile degradate? Orice obiect si aliment care are o structurd, are in compozitia sa aminoacizi, adic elementele din care sunt compuse proteinele. Adic& TOATE fructele au in structura lor aminoacizi La fel si TOATE legumele. Combinatile bune intre fructe si legume pot asigura organismului nostru tofi aminoacizii de care are nevoie pentru a-si indeplini functille zilnice. Aoest lucru este cunoscut si aplicat practic de foarte mul dintre cei care aplicd dietele vegane, fructariens, raw-vegane sau vegetariene Sunt milioane de oameni in lume, cere contrazic prin alimentatia lor zilnica si starea lor buné de sénatate — toate teorile medicale si nuttitionale moderne, care sustin necesitatea unei cantitati de proteine zilnice, adusa din produse animale Aminoacizii din fructe si legume pot fi absorbifi si folositi cu cheltuiala minima de energie - de aceea fructele gi lequmele proaspete reprezinta hrana optima pentru fia umand care doreste s8-gi pastreze starea de sanatate. Contrar tuturor teorilor nutritive $\ medicale modeme — pentru a funcfiona corespunzator ~ corpul omenesc NU are nevoie atat de mult de proteine, cat MAI ALES de carbohidrali Carbohidrafii reprezinté sursa de energie optima pentru intregul organism uman. Celulele nervoase, celulele creierului se hranesc EXCLUSIV cu carbohidrati simpli (tip glucoza sau fructoza), Asadar, zaharurile, carbohidratii DE BUNA CALITATE ar trebui s reprezinte baza dietei umane (nu ne referim la sucroz — care este un carbohidrat simplu din zahérul rafinat, obtinut prin prelucrarea trestiei sau sfeclei de zahdr - si vandut in toate magazinele sub forma de 59iistale albe mici - foarte asemnatoare cu pulberile din droguri ~ doar ca sunt Jegale"") jin Natura exist carbohidrati simpli (care pot fi digerati si absorbiti cu usurint’) - dintre acestia cei mai cunoscuti fiind glucoza (din vegetale), fructoza (din fructe) si galactoza (din lapte). Numai copii pot digera si absorbi galactoza, pana in jurul varstei de 3-4 ani (sunt teori diferte, care spun c& ar fi posibilé absorbiia si dupa aceasta varstd ~ dar practca le-ainfrmat) Dintre aceste zaharuri, fructoza trece prin difiuziune direct in celule, adicé este folosita direct, fra intermediul insulinei, adica fara cconsum de energie din partea organismului Glucoza este si ea folositi bine, dar este nevoie de interventia irsulinei si a altor mecanisme, pentru a realiza digestia gi absorbtia Toate aceste mecanisme consuma energie. Repetam afirmajia noastrd, c& in Natur, ele mai importante procese sunt cele care produc un efect maxim, cu consum minim de energie Doar aceste tipur de procese pot mentine un sistem in echilbru Daca ne uitém in jurul nostru, vor descoperi c& acest principiu {unojioneaz pretutindeni in lumea vegetalé si animala care nu a fost influentaté de interventia omului Omul este singura fin{& care a inventat consumul maxim de energie, pentru un efect minim — cu alte cuvinte - RISIPA de energie $i a devenit maestru din a realiza acest lucru fn toate domenille viet lui, inclusiv alimentatia, Carbohidrafii complecsi sunt zaharuri existente in natura sub forma ce amidon sau celuloza. Amidonul se gaiseste cel mai frecvent in {inutile din cereale, in cartof, porumb gi leguminoase (fasole, soia etc). Amidonul are o formula complexa, care pentru a fi digerat’ si absorbita, trebuie prelucrata timp indelungat in tubul digestiv. Cu un foarte mare consum de energie. De aceea, dupa o mas& bogata in amidon (paine, paste fainoase, orez, mamaliga, cartofi etc) apare o stare de somnolenta prelungité ~ care poate dura céteva ore bune. Corpul nu mai are energie pentru functionarea sa, intrucat toata energia este consumata de procesul de digestie al amidonului, Celebra siesta de dupa amiazd a popoarelor 60 mediteraneene, mari consumatoare de amidon (pizza, paste, lasagna etc), dar si somnolenta celebra a marilor mancatori de cartofi (popoarele germanice) araté efectul devastator al consumului unor méncéruri care solicité la maxim efortu digest al organismului Nu putem spune despre carbohidratii complecsi (amidonul) c& sunt mai rele sau mai bune decat carbohidrati simpli Putem doar sé va oferim dovada practica @ consumului mare de energie pe care organismul il are cu digestia lor. Vorbeam despre efortul maxim cu efect minim. Acesta se Tntampla tune’ cénd se consuma alimente bogete in amidon. $i despre efortul minim cu efect maxim. Acesta se intampla ta consumul de fructe. Nu este nevoie s& credeti cuvintele expuse mai sus. Incercati in practicd urmatorul test intr-o zi, mancafi de dimineala pana seara alimente bogate in amidon: dimineala, pdine cu orice sau lapte cu cereale, la pranz — paste, sau pizza, sau orice masa serviti cu pine, iar seara, un pilaf de rez cu legume, sau orice combinatie de grane cu leguminoase (fasole cu orez, de ex). $i observafi care este energia in cursul aceste zile, cum se simte corpul fzic, cum functioneaz mintea, gandirea, atentia, concentrarea, care este starea emotional pe care o aveli, cum interactionati cu oamenii din jurul dv. lar in ziva urmatoare, méncafj toaté ziua NUMAI fructe: dimineata, pepene verde sau galben, pe saturate. La prénz, un platou din fructe — cele mai dulci si mai bune gasite pe piafé: banane, pere dlc, kaki sau persimon, mango copt si dulce, cele mai dulci portocale gi mandarine, ananas etc. lar cdtre sear’, struguri nagri si dulci, c&t intré in stomac, Puteli servi de 2-3 ori (care seara ni se face mai foame, de obicei, gi suntem tentafi sf mancdm mai mul) $i observali care a fost energia acestei zile, cum a functionat mintea si care a fost starea emotional $1 din experienta personata, putel) s& decidefi direct ce anume i priegte” in mod deosebit organismului nostru 6Din pacate, TOATE produsele animale: camea, lactatele si ouale, dar si 0 serie de produse vegetale, bogate in proteine, precum leguminoasele (soia, fasolea, mazérea, néutul, lintea) si seminfele (caju, alune, nuci) ~ produe ACIDOZA in cursul procesului de digeste. Intrucat toate aceste produse, pentru a fi consumate - TREBUIE FRELUCRATE TERMIC. Cu céteva mici except, nu prea putem manca in stare ,cruda" nimic din proteinele animale, vegetale sau grane Combinatile dintre proteine si amidon, plus uleiuri si eventual zaharur artfciale (celebrele placinte cu branzd, cu came, pizze sau lasagna) - sunt cele mai mari producstoare de acidozé dintre toate produsele alimentare. Intrucat majoritatea oamenilor (si adulfi si copii) se gasesc deja ‘nt-o stare avansatd de acidoz8, de la primii pasi pe Pamant, in corp fzic ~ majoritatea nu mai pot consuma produsele bogate in proteine, ‘ara a-gi accentua acidoza deja existentd 62 De aceea vedem atéta fesut gras la copii si adulj, vedem atétea burti mérite, atétea fete si corpuri deforrate de grasime ~ care nu este decat efortul organismului de a neutraliza acidoza Camenii moderni NU AU NEVOIE DE PROTEINE sau AMIDON. PROTEINELE si AMIDONUL din dist reprezinta doar obignuinte alimentare déunatoare, nu mutt dferite de intoxicata cu tutun si alcool Este 0 deciaratie socanté, dar experienfa noastré personala a probat validitatea acesteia, Dar grasimile? Uleiurile ,sdndtoase’ pe care se presupune c& organismal si creierul nostru ar trebui sé e foloseasca? ‘Am constatat cu multé ingrjorarea intoleran{a crescanda a organismului nostru la consumul diferitelor seminje (dovieac, floarea soarelui, chiar gi susan). In ultimii ani, dup& consumul unui pumn de seminte de dovieac, aveam niste cércei si tetanii care durau 4-6 ore, trezindu-ma noaptea din somn, in dureriinfiorétoare, Dupa consumul de migdale sau nuci, ma trezeam cu spasm in gat si dificulati de inghitie, Am remarcat la un moment dat c3 nu mai puteam ménca nici macar seminte de susan sau de in, despre care stiam (din c&rf) c& ar fi benefice si ar contine multe minerale. Da corpul meu contrazicea toate Artie - si desi se impotrivea din rasputeri consumului de seminje - am tot continuat sé+! alimentez cu ele ~ pané am reusit s& infeleg ce mi se intampla gi m-am oprit ‘Aceeasi experien|a am avul-o cu orezul brun fiert sau cu alte gréne fierte (hrigca, quinoa, paste din orez etc), dar gi cu leguminoasele (soia, fasole, mazére, ndut). Toate au reprezertat componente importante in dicta mea - si toate deciangeau reacli evidente de slabiciune, somnolenté, uneori arsuri la stomac, dupé consumul lor. Dar am continuat sa le consum, desi observam reaclia de respingere pe care corpul o avea, dupa fiecare masé. Am ajuns s4 ma simt mult mai bine cand NU MANCAM nimic, corpului fi era foarte bine fara mancare o mare parte din zi. Dar aparea senzalia de foame (toate celulele aveau nevoie de combustibill) - gi dupa primele inghifturi, indiferent ce fel de méncare gatité consumam, incepeam sai ma simt rau 8‘Am experimentat direct pe corpul meu efectul negativ al uleiurilor (inditerent cd erau presate la rece sau prelucrate termic), al amidonului (din toate produsele de panificatie, din orez, mamaligé, paste sau cartoi), al leguminoaselor si al semintelor de toate fourie upd consumul de proteine animale (de exemplu peste sau fructe de mare), starea de somnolent’ si de pierdere de energie era de 10 ori mai intens& decat la consumul de amidon (orez sau paste). Ca si tulburétle de digestie si eliminare uterioare (gaze, dureri abdominal, constipatie). Lactatele sau ovale, ocazional consumate, produceau cantitat impresionante de mucus (mi se infunda nasul la 30 minute dupa consumul celei mai mici canttati de lactat) gi m& constipau. lar ocazional produceau reactialergice pe piele, cu erupti si mancdrimi in cre vechi de homeopatie de prin anii 1800 se scria despre efectele ,secundare” ale laptelui de vac’ (si lactatelor): produe mucus, migrene, alergi si constipatie $i nu este recomandat in nuttifa adulflor (in nici o alté specie de pe pamant, adulfi nu mai consuma lapte!), Dar industria alimentard moderna inunda pietele alimentare cu reclame despre efectele benefice ale lactatelor. Ca si cum toata experienta medicilor din trecut (mari observator linici) nu a insemnat absolut nimic!! Camenii care prefera lactatele se Jleaga" emofjonal atat de tare de consumul acestora, incét pur si simplu ignord reactile corpului fizic la aceste alimente. Ignora cresterea in greutate, mirosul urdt al gui, hasul si sinusurle pline de mucus, durerle de cap si ametelile, somnolenta si stérile de slabiciune, confuzia mentalé si iitabiltatea, eruptile pe piele si alergile de toate felurle, transpiratia urét mmirositoare, extinderea ciupercilor pe piele si a Candidei in tot tubul digestiv si muite alte reacti neplacute. Acidoza fesuturilor, produsé de incarcarea toxicd a limfaticelor, special la nivelul ereierului este insemnatd, atat la nivelul populate, cat gia nivelul celor care vand produse improprii consumului uman. Daca intrat intr-un supermarket — toate raftuile incarcate de cut si ambalaje, cu variate combinafi sofisticate de alimente - sunt doar deseuri pentru organismul omenesc. Sunt special create pentru a {imbolndvi treptat corpul si a+ degrada cat mai rapid ~ astfel incat la 70 de ani cel mult s8 parseasca planul fzic. 64 Bine! Bine! Veti spune dupa ce veti cit cele de rai sus Sinci ce vor mai manca? Avem ce mancal in primul rand ~ fina umand NU are nevoie de foarte mult pentru a-si mentine corpul omenesc in stare de sandtate si functionare. Conform principiului Naturii de efort minim cu efect maxim - este nevoie doar de céteva alimente nutritive, bine folosite de organism, care s& asigure tot ceea ce are acesta nevoie — pentru a ne mentine in stare de sinatate Uriasa industrie alimentard, cu milioane de restaurante si supermarket-ur s-a dezvoltat exagerat si alimenteaza potte exagerate pentru miiocane de cameni — flaménzi si supraalimentati. Da, ati nfeles bine - este un paradox. Tofi oamenii supraponderali sau cu depozite de grésime - sunt supraalimentati si FLAMANZI, in acelasi tim. Celulele corpului lor mor de foame, pentru c& nu primese combustibilul de care au nevoie. In schimb, muncesc pe rupte pentru neutralizarea deseurlor pe care le primes, sintetizand grasimi care s& neutralizeze efectul devastator al acidozei (rezultate prin digestia alimentelor deseu, a proteinelor, lactatelor si tuturor alimentelor preparate si semi-preparate) in al doilea rand, Natura ne-a furnizat ditotdeauna alimentele cele mai simple, mai usor de digerat gi mai complet de folosit de catre organismul omenesc: fructele si legumele. in fiecare anctimp, in fecare loc de pe glob ~ exista zeci gi sute de varietati de fructe gi egume, ce pot ajuta corpul omenesc s& tréiasca si sé-gi mentina celulele séintoase. Globalizarea are si 0 muitime de aspecte bune (fiecare proces are si partea lui pozitival): in magazinele noastre gasim frurte si legume din toate farile, aflae tm sezon in fara respect, CChiar daca in procesul culvarii multor fucte si legume sunt folosite substanfe chimice in diverse scopuri ~ totusi atat la fructe, c&t gi la legume mare parte din aceste substante se concentreazé la nivelul cojii (este mecanismul de aparare pe care Natura |-a pus la dispozitia tuturor finfelor vi). Indepartarea coji la fructe si legume si consumul eedoar al miezului - reprezintd 0 solutie buna pentru cei care nu pot consuma fructe si legume organice, bio ~ ci doar pe cele existente in magazine Cu cat procentul de fructe si legume crude, nepreparate termic, din alimentafe este mai mare, cu atat organismul respectiv se va simti mai bine si mai utr acd veli consuma peste 60% fructe crude ~ veti observa si un alt fect important al acestor alimente exceptionale - efectul de drenaj si detoxifere al sistemului limfatc. In special fructele cu efect astringent, precum lamaile, citricele si strugurii~ au acest efect de curdeni limfatica - sublniat de specialist reputati ai lumii (dr Robert Morse) Cu cat procentul de alimente gatite este mai mic, cu atét efortul de digestie al organismului este mai mic. Ideal ar fi s8 putefi consuma in prima parte a zitel doar fructe (dimineata si pranz), eventual o salata de legume crude dupa-amiaza si catre seara o masa gaiité (sup, ciorba, sau legume gatite la abur, sau cat mai dietetic, Pentru masa de diminea{, v8 recomandm si alte variante: 0 combinatie super-energizanta dint-un fruct foarte dulce (banana foarte coapté, mango foarte copt, sau vara piersica, cals sau para foarte coapté si dulce) si frunze verzi (salata, spanac, rucola, patrunjel etc), cu pufind apa, intr-un blender. Noi numim aceasté combinalje ,smoothie verde’ sau green smoothie” — adic un amestec verde duloe (gustul dulce al bananei si cel amarui al salatei se combina excelent ~ incercati!) Putefj folosi aceasta combinafie si la copii, in loc de iaurtul sau laptele de dimineaté — si puteti varia gustul adaugand gi alte fructe Th combinatie ~ cdpsuni, sau alte fructe de padure, sau orice alte arome atractive pentru copii (vanilie, cocos, scorigoara sau cacao bio). Efectul energizant al bauturi va fi apreciat deopotriva de adult si de copil, la un loo. Avem experienta de o viata in testarea diferitelor regimuri de alimentatie. jn decursul anilor, am incercat diferite variante de mic dejun, in combinatii multiple ~ de la clasicele sendvisuri cu branzé si salam, pana la combinatile de lapte cu cereale, sau fulgi de ovaz fiert cu 66 TF. fructe. Stim despre efectele tuturor combinafiior folosite in alimentatia umana — si le-am observat prin degradarea in timp a propriului organism, De aceea putem recomanda varianta de combinatie green smoothie", care a readus starea de bine in zilele noastre de lucru ~ si care are efect vizibil pe refacerea si regenerarea organismulul si pe starea lui de bine. Am studiat intensiv nutri din zecile de céiti existente pe piala si prin participarea la multiple cursuri si stagii de formare. Dar am invatat mult mai multe din incercéiile directe a vat tipuri de diete si regimuri alimentare, remarcand electele fiecérui tip de aliment asupra organismului si funcfionéii sal. Dr. Robert Morse, naturist gi specialist in nutrije si detoxifiere din Florida, USA, este persoana cu cea mai indelungat’ experient’ practica in domeniul alimentatiei umane — care a reusit s8 ne clarfice alat teoretic, cat si practic, detali legate de alimentafe si starea de nultrije @ organismului. Datorté doctoratului in biochimie, dr. Morse a putut s4 explice detaliat si clar importanta alimentatiei crude, cu fructe si legume, pentru fifa umana. lar experianfa lui de peste 40 ani in vindecarea unor boli grave, cu ajutorul dietei - a fost elementul determinant in acceptarea lui ca profesorul nostru din prezent. Desigur c& putefialege s& va alimenteti tn orice fel dori si s& nu {ineti seama de opinia enuntaté in povestea noastra, Dar daca afi ales si citif aceasté carte, inseamna ci suntefi cu adevarat interesali s& aflal gi alte puncte de vedere" Desigur ci va putefi conforma ,tradifjilor” alimentare ale poporului din care facefi parte - care sunt doar standarde fixe, ce incearca s& impuna oamenilor ini directoare” de comportament. Desigur cd puteti s& ,cAdeti” in ispita poftelor mintii ~ si sé consumati orice, oricat gi oricdnd Suntem finfe umane care avem multiple experiente si este important $4 incercém de toate, inclusiv bauturi acidulate, alcool i {gar - si s8 observm ce reacfi are corpul nostru dupa consumul lr. oTDaca va simfij bine, putemici, energizati si plini de via dup consum de gogogi, inghelala, placinte sau alte delict dulci - putet continua sa le consumal fd nici o problema, dupa potta inimi Pulte{i avea o alimentatie echilibraté, din fructe si legume crude si putin prelucrate termic, si ocazional - s& va intoarceti la_vechile obiceiutialimentare — si s8 va ,delectafi” cu céte o ,bundtate” super preparata si super-combinaté. jin aceste condi, acidoza temporaré provocaté de un abuz ocazional va putea fi rezolvata rapid si corpul sé fie mentinut in stare de sanatate. Daca séndtatea dumneavoastra este precar’, suferiti de multiple afectuni si acidoza este instalaté de ani de zile (aveti deja si probleme articulare, care indicd 0 acidoza de peste 20 ani a organismului),atunci dieta dumneavoastra trebuie s& fie foarte corecté, cu folosirea alimentelor care aduc energie organismului si consuma foarte putin cu procesul de digestie. Dr. Robert Morse spune c este nevoie de 23 ani minim de consum de alimente vi, fructe si legume, si foarte putin legume prelucrate tetmic, pentru a putea echilibra 0 acidoz de lung’ durat’, pentru ai permite organismului s& se reechilbreze gi procesului de vindecareldetoxifiere sa se produca Mai exist cateva aspecte foarte importante legat de ,alimentafia organismului- in afaré de hrana prin alimente: 4) aportul de apa de bund calitate Exist discufi fra sfarit legate de caltatea apei pe care o bem si a apei cu care ne spalam, Va povesteam despre masuratorile de pH Acute apelor care exist pe pial’ si despre identificarea a numeroase ape acide”. Apa cea mai bund de baut este apa proaspata de izvor. Pentru c& in oragele noastre nu este disponibilé aceasté apa, varianta folosita este cea din sticlele de plastic. Intrucat apa are memorie", dupa cum bine au demonstrat cercetatorii japonezi (Masaru Emoto este celebru pentru fotografile sale facute cristalelor de apa inghetata, dupa expunerea la diferif stimul) - oamenii au la dispozife un ,instrument’ minunat de refacere a structuriapei ~ binecuvantareal Cuvintele bune, de multumire si recunostingS, adresate apei din paharul (de sticia) inainte de consum si savurarea ape gurd cu guré, apreciindu-i gustul si 68 yr efectul benefic asupra organismului - determina o modificare fundamentala a calitatii acestei bautur 2) aportul de aer curat (de oxigen), miscarea in aer liber Omul poate trai 10 zile far& apa, aproape 2 luni far& méncare, dar doar 3-5 minute fara aer. Aga incét respiraia, aportul de aer curat si proaspat ~ reprezint& un proces chiar mai mportant decat alimentatia cu méncare. Slabirea suprarenalelor, cu reaclia permanenté la stres si sedentarismul prelungit Ja oamenii modemi determina 0 respiratie superficial si nesatisfécdtoare pentru organism. Muli dintre orageni, cand merg la munte in concediu, au ameteli intense in primele 1-2 zie, intrucét aerul de munte este ,prea tare” pentru organismul lor, obisnuit cu canttit foarte mici de oxigen. Aerul din orage este un aer ,acid’, impregnat cu reziduuri si dioxid de carbon, astfel incdt respiratia este un proces care accentueaz’ acidoza generala a organismului, indusd de alimentatia excesiv proteica si de alimentele preparate termic. Plimbérile in parcuri in zone cu verdeala — reprezinta o ,salvare” pentru orégeni, la fel si evadarile cét mai dese la munte sau la mare, zone in care Natura isi mentine in funcfiune procesele de auto-reglare, si parametrii necesari viefi, la valori optime. 3) migcarea fizicd — aportul de energie vibratoare Exerctile fizice, care priejuiesc atat 0 accelerare a respirafel, cat si 0 mai bund circulate a séngelui si sistemului limfatic - reprezinta 0 alta sursa importanté de energie pentru orgenismul omenesc. Miscarea fizicd determina circularea de energie la multiple nivelur, Chiar daca sportul in exces este un producdtor de acizi la nivelul muschilor (celebrul acid lactic care poate produce febra musculara), totusi migcarea fizic& moderala, zinic8, in aer curat, reprezintd 0 sursa de tonifiere pentru majoritatea oamenilor. Uital-va la copii de pana la 7 ani, care au nevoie de ore bune de migcare, sacrifcénd fara probleme cate o mas sau gustare, pentru placerea alergatului pe un camp verde, dupé un cerc sau o minge! ‘Adult au uitat de placerea resimta dupa o miscare de caltate — dar 0 pot redescoperi dupa o ora de Tnot, sau dupa un meci de tenis sau de fotbal, dupé o alergare pe malul marii sau un tur cu bicicleta intr-o zona linistita, 4) expunerea la soare 69Fiintele umane sunt fine de lumina, se spune in majoritatea sctierlor spirituale importante. Putem interpreta aceasta sitagma in diferte feluri - inclusiv Ja propriu’, pentru ca in interiorul celulelor omenesti exist o serie de organite numite mitocondri, care sunt principalele uzine producatoare ale energiei celulei. In aceste organite, se manipuleaz3 permanent substanle pe baz de fosfor, care sunt surs& de energie pentru organism. Fosforul este...umindl asa cum stu toti cei care admird licurici noaptea in padure. Agadar, in ,inima’ colulelor noastre — in FIECARE dintre celulele noastre, exista umin Soarele este cel ce trimite razele sale inc&lzind gi men\indnd viata in toate fapturile vii aflate in corp fizic de pe Pamant. Oamenii au nevoie de soare. Inifal, oamenii au trait numai in jurul tropicetor. Inmulfea lor si cdutarea altor zone de locut i-a facut s& migreze pe distanfe foarte mari de la tropice gi s& locuiasc’ in climatele reci nordice. Dar in ADN-ul fiecdrui om rémane dorinja de soare si de caldura ~ pe care au Incercat s& 0 inlocuiasca prin foc (si alimentele preparate prin foc). Dar efectul asupra corpului fizic al focului (gi alimentelor preparate prin foc) este un efect de degradare, de imbatrdnire gi degenerare Corpul nostru are nevoie de alimente vii si de soare, in doze moderate, pentru a functiona eficient si a rezista o perioada fizica mai lunga. Expunerile prea mari la soare pot fi déundtoare, dar dozele moderate sunt benefice si susfinatoare ale vie Nu pot fi inlocuite de substante chimice tip vitamina D sinteticd - care nu fac decal sd acoentueze acidoza deja existent in organism. 5) absorbtia prin piele a diferitelor substanfe (mai ales din cosmeticele folosite zilnic) ‘Nu putem pune pe pielea noastré gi in paul nostru ceva ce nu am manca Pielea noastré realizeazd aceeasi absorbiie ca gi tubul nostru digestiv. Orice punem pe piele, intra in corpul nostru gi il afecteazé in ‘acelagi mod ca orice intra in gura noastra. Produsele cosmetice modeme sunt un exemplu gréitor despre ,aga nul” intreaga industrie cosmetic’ modema nu face decat s8 promoveze otrdvuriridicate la rang de ,produse de lux’ - care treptat, in timp, degradeaza pielea dar si restul organismului, impreund cu acidoza aerului sau cu cea din alimente, 70 ry La fel se intémpla si cu produsele tp detergentj de vase, de rufe sau de intrelinere a casei, care nu sunt decét otrAvuri - substante chimice — ce induc si mentin starea de acidoz& a organismulu Pentru mine a fost extrem de interesant sa inteleg cum actioneaza acidulhialuronie (un acid! si botox-ul (tot cu efect tip acid!) in chirurgia estetica la femei. Cand o femeie are piclea imbatrénité si riduri, acest lucru semnaleaza o stare intens& de acidozé a organismului, 0 proasta functionare a glandelor suprarenale, a rinichilor si mai ales, a glandelor paratiroide (responsabile cu mineralele, in special calcul gi tonusul tesuturilor gia piel). In loc s& vindecdm aceste organe - sa ajutém Tinichii s& functioneze mei bine si s& ‘itreze reziduuri, s& sustinem suprarenalele si paratioidele s& funcfioneze mai bine — noi propunem drept solutie - UN ACID - care sé trateze o piele afectaté de acidoza! Si culmea culmilor ~ aceasta solutie d& rezultate - cel putin 0 perioada (nimeni nu garanteazé un efect de lunga drat), Mereu m-am intrebat — ore cum se intémpla acest lucru? lar raspunsul a fost ofert chiar de infelegerea producer acidozel Ce face un acid? Determind o irtate locala a tesuturilor. Asta fac acizi = ard, sunt corozivi ita. lar organismul réspunde la acea iritaie prin mecanismul sau automat de aparare ~ numit,nflamalie". Ce inseamna inflamatia’? Inseamna acumularea de lichide, la nivelul zonei inflamate, care inoearca s8 curete si s4 vindece zona ,jnitata’. Adio acumulare de limf& si de mucus in acea zon8, Deci se produce un fel de ,hidratare” forlaté a zonei. $i astfel, .se intind ridurile” ~ cu preful Uunei noi suferinte produse unui organism aft deja in suferintal Din nou observa cum acidoza si mucusul produse de alimente, de aer, de substanfele chimice ~ influenteaza evident att creierele populatie, cat si cele ale furizorilor de colui la problemele oamenior. m1Capitolul 6 - Detoxifierea organismului intr-o dimineata, ne-am trezit din somn cu o stare de slabiciune, de obosealé, de lipsa intensa de energie. Era o stare familiar’, pe care 0 mai avusesem de multe ori inainte, de la trezire, dar de fiecare data o depaseam, intram in programul ,diminefi’, al ziei, incepeam activtatile siuitam de ea, Doar c& de data aceasta, n aoea dimineald, starea efa mai intens ca nicidat. Senzatia era ca si cum ,s-ar fi terminat baterile’, s-a descarcat complet rezervorul interior de energie. Din oglinda ne priveau doua tele imbatrénite, ridate, cu cearcdne in jurul ochilor gi fara lumina in prvire. Este oare posiil ste trezestibatran si neputincios peste noapte? Pentru c& starea pe care 0 aveam o asociam cu neputinta si slabiciunea observate la varstnici. Ce era in neregula cu organismele noastre, de a aparut degradarea ata de evident si (noua ni s-a parut) ~ atat de rapid? Cand esti tanar si in putere’, cdnd reusesti s& depagesti rapid stérle de slébiciune, nu ify oferi ragazul de a te opri din mutiplele agjiuni si a te interesa de modul in care funcfioneaza organismul, pentru a4 intelege mai bine gi a avea o relatie mai buna cu el. Cand apar sernnele .de batrénete", pe care majortatea oamenilor le considera ,normale” - nu ai prea multe de facut decat s& accepti sitvatia gi si depléngi greselile facute in trecut Ce se intampla, de fapt, atunci cénd organismul ,imbatraneste" si se degradeazi? Ce anume din el este afectat? Privind in jur, la o casa in dezordine, cu panze de paianjen si praf peste tot, cu obiecte aruncate in dezordine si vopseaua de pe pereti scorojit gi pe alocuri c&zutd — am avut un moment de revelatie: toate obiectele din lumea materialé se degradeaza daca nu sunt ingrite si intretinute. Viala se sustine cu viata Daca nu aduci viafé in permanen{a intr-un sistem si dacd nu indepartezi ,degeurile imoatle" — atunci sistemul respectiv se va degrada si distruge, in timp, Imbatranim pentru c& in organismul nostru se acumuleazé mai multe ,deseuri moarte" decdt fesuturi vi, si atunci corpul pierde in mod constant energie pentru a gestiona aceste {esuturi 2 , Specialist in detoxifere numese ,mucus", substanta translucidé si yascoasa care se acumuleaza in toate {esuturile corpului, in jurul celulelor si organelor. Alaturi de depozitele de grasimi, mucusul reprezinté un mecanism de ,incapsulare" a toxinelor, pentru a proteja celulele de efectele lor distructive. Dar prin acumularea si cresterea depozitelor de mucus si grésimi, acestea devin a réndul lor, presante gi distructive pentru celulele din jur. Cunoastem persoane care in cursul detoxifierlor au scos ,dopuri” imense de mucus din intestin, din vezica urinard, din vagin, din nas sau din faringe. Existé mucus gelatinos (fesut mucoid) depus in jurul creierului, in jurul (si in perefi) vaselor de séinge din cap gi din intregul corp — care ne afecteaza géndirea, concentrarea, atenfia si modul in. care percepem lumea. Organismul omenesc, dacd nu se sustine cu .vial", devine treptat un imens cog de gunoi" pin cu deseuri, care blocheaza incetul cu incetul funfionarea celulelor sinatoase Starea de oboseala, de slabiciune fzicd, de confuzie mentalé cu care ne trezim dimineat& ne da indicii despre nivelul periculos al ,morti" din propriul nostru corp. Sine imboldeste s& actionam, s& lum m&suri, s8 ne ,trezim’ din starea de pilot automat’, s4 ne asumam responsabiltatea pentru propria stare de bine. Sa ne regasim conexiunea cu viata, cu fuxul de energie al Universulu S& ne sutlecdm ménecile si s& incepem ,curafenia” generala in interiorul corpului nostru, care s& permit mecanismelor naturale de refacere si regenerare, cu cate este inzestrat corpul nostru fizic, s& funotioneze si sa-si indeplineascd scopul ‘Asa cum o casa pariginita se poate curdja pas cu pas, colt cu colt, la fel organismul nostru poate, fi ,curdtat” pas cu pas, in cadrul demersurlor de detoxifiere CAnd ne-am trezit in pliné .mizerio” interioara a organismului, anuntati de starea de slibiciune si semnele de degradare si Imbatrénire, am inceput sé intrebam, sé studiem, s& aplicam si sa observam diferite tehnici si proceduri de detoxifiere 73Pe lang alimentatie, detoxifierea este un proces important care ajutd organismul in efortuile sale de vindecare si regenerare. Efortul cel mai important de detoxifiere va fi direcjionat cate curdtarea sistemului limfatic, considerat ,sistemul de canalizare" al compului omenesc, care circulé si elimind la exterior toxinele (din reziduuri celulare) prin intetmediul rinichilor, fitru esential si de importanta fundamental, in majoritatea cérflor care se ocupa de detoxifiere gi ,curatenie” a organismului de reziduurile acumulate in timp ~ specialist se ocupa, de cele mai multe ori, de tubul digestiv ~ ca find calea principala de eliminare si evacuare a toxinelor. De aceea, vom citi si auzi foarte multe despre ,curatenia colonului’, curdjenia ficatului si curafenia intregului tract digestiv. Si este adevaret, tubul digestiv ESTE foarte important, el este locul de eliminare a degeurilor alimentare, si este 0 sursd importanta de sanatate sau boa. De asemenea, foarte multé lume se ocupa in procesul de detoxifiere de mentinerea in cele mai bune condita piel, considerata un alt fitu important de eliminare a toxinelor. Dar foarte pulin specialisi se preocupa de curifenia rinichilor si aproape nimeni nu ia in seam sistemului imfatic. Este 0 mare lacuna" in medicina moderna, dar si in terapille naturiste, legal’ de rolul sistemului limfatic in menfinerea start de sdndtate a oganismului omenese. Luorand. in mod practic cu diferite scheme de .detoxifiere" si curdjenie la nivelul tubului digestv si ficatului, aplicandu-le practic ani de zile - personal si la mulli pacienti - am observat cum apar mici Imbundtafri ale stiri de bine si de s&ndtate ~ dar care nu sunt de duratd gi nu evolueazd spre o stare si mai bund. Mereu am avut senzalia c& lucrand la nivelul tubului digestiv se produce doar o curdjenie superficial, de suprafatd, care nu ajunge in ,profunzimea tulburrilor acumulate intr-un organism omenesc, Dupa ce am realizat si o serie de detoxitierifolosind izopatia (0 varianté de homeopatie, in care se folosesc remedii diate din substanfele care au putut produce problemele), am observat c8 apar 0 serie de agravari pe care inifjal nu le-am putut explica g\intelege. Ca si 14 cum tratamentul izopatic ,dizloca’ nigce toxine, dar pe care organismul nu reusea sa le elimine suficient de repede gi, pur si simplu, se intoxica” cu proprile elimina Am tot céutat réspunsuri la observatile mele in lteraturé, la alt specialist, explorand multe resurse de pe Net. In momentul in care am inteles legatura, extrem de logic, intre sistemul limfatic, principalul sistem de deversare a toxinelor din organismul omenese i rinichi, fittul de eliminare a acizilor din organism - totul a devenit clar gi mi-am putut explica tot ceea ce se {ntémplase in celelate demersuri de detoxifiere anterioare. Majoritatea pacientilor care au realizat ,curajenia ficatului" (0 tehnicd de detoxifiere extrem de putemic’, pe care o voi adéuga la finalul acestei povesti, in anexa) s-au contruntat in zilele urmatoare cu dure de rinichi si de spate, cu stiri ce stibiciune gi confuzie mental, gi cu zile intregi de proasta dispozite. ‘Am trecut $i noi personal prin stétle respective, si in permanent nne-am intrebat: ce se intémpla cu noi? De ce aceasta procedura, care ar trebui s& aib& efecte benefice (dupa eliminarile dopurlor de colesterol din ficat) nu ajuté organismul s8 alba o stare generalé mai buna? Abia in momentul in care am infeles rolul esential al rinihilor in procesul eliminérii reziduurlor acide din organism si rolul si. mai important al. intreguiui sistem limfatic, de eliminare a acizilor si toxinelor, prin intermediul rinichilor, am reusit s8 g&sim veriga lipsa din cadrul proprilor detoxifer $i in momentul in care am infeles si experimentat proasta functie renal (dificultifle de firare de cate rinichi a acizilor prin urind, la exterior), ne-am dat seama de ce apar atatea probleme la majoritatea coamenilor in timpul detoxiferlor. Pent c& nu faceam decat sa stémnim eliminarea de toxine, pe. care organismul nu reusea s& le elimine eficient prin tractul digestv, le re-absorbea si toata lumea se simjea mai rau, dupa detoxifiere, decat tnainie de ea (c4nd toxinele erau bine metsi, depozitate in masele de grasime si mucus din organism gi izolate, special, s& nu réneasca restul celulelo) ‘Am infeles c& nu putem ,stami" depozitul de gunoi al organismulu, pana cénd nu-i asigurém un loc prin care s& se poaté elimina in mod constat, la exterior! 5Si atunci am inceput treptat s& ne orientam cate o alta ordine a procesului de detoxifiere, desi toate etapele sunt la fel de importante si urgente! Totusi, este bine ca procesul s4 se produc treptat, pas cu pas, incetul cu incetul, in limita start de confort a fiecarei persoane. Chiar daca orice om doreste si se facd bine mai repede, este important s& permitem ca Tntregul proces s& se deruleze in ordinea sa natural. in prezent, ne aflim pe scheme de detoxifiere care ajuté la urmatoarele nivel: 41) _stimuleaz buna functionare gifitrare a rinichilor 2) stimuleaza circulatia limfatica gi 3) sustine funciia digestiva de eliminare a toxinelor (colonul gi ficatul) 4) sustine functia naturalé de detoxtiee a piel 5) susfine respirata profunda 6) menfine o stare de calm interior, de centrare si ,concentrare” pe scopul propus. Vorbeam despre Natura minunata din jur, care functioneaza dupa regula: ,efort minim, cu rezultate (beneficii) maxime”. ‘Aceasta este si regula pe care o cutém in prezent in protocoalele noastre de detoxifiere — care sunt incd in schimbare si modificare. Aici ne-am dori cat mai multi impartasire cu oamenii, experienta directa a fiecarei persoane find de nepretuit ‘Suntem sigur ca impreund, ca si grup de persoane interesate de un subiect comun, vor reusi s8 identifcdm cele mai usoare, simple si eficiente tehnici de detoxiiere. Va vom impartas tehnicile noastre prezente gi reacfile pe care le- am obfinut pana acum Site-ul Fundatiei va deveni o platforma de schimburi de opinii si experiente, din care s@ invatam si s& evoludm cu tof Asadar, pentru ob{inerea efectelor urmérite in detoxifiere, aplicdm urmatoarele metode: 41) stimularea bunei funcfonari si fitrari renale 2) stimularea circulate’ imfatice gi 3) sustinerea funcfiei digestive de eliminare a toxinelor (colonul si ficatul) Pentru atingerea acestor 3 obiective importante - DIETA este elementul numéirul 1 al detoxifieri Singurele alimente care realizeezd o detoxifiere EFECTIVA la nivelul sistemului limfatic sunt FRUCTELE. Toate celelalte alimente (legumele, vegetalele) pot fi utile, dar NU realizeaz’ detoxifiere Foarte multa lume observé dupé un consum de fructe (sau un pahar de fresh de fructe) o intensifcare a productiei de mucus bucal ‘sau nazal ~ tocmai pentru c& una dintre aciunile principale ale fructelor este ,exteriorizarea’, expansionarea le exterior a depozitelor de mucus gi toxine. Dr. Robert Morse spunea ca fructele mai astringente, in special strugurii si lamdile, au o aofiune de drenaj limfatic si de stimulare a function@ri renale, in mod deosebit De aceea, el recomanda pericad de ,curdlenie” a organismului prin cure de 10 zile (sau cure mai lungi, pan8 la 40 zile) de fructe, chiar de monofruct El recomandai in mod deosebit curele de struguri, curele de pepene sau curele de limonada (apa cu lamaie) de 10 zie De asemenea, 0 dield exclusivd cu fructe, de 2-3 luni sau perioade mai lungi (cine poate sau cine are nevoie), poate sprijni efortul de detoxiiere al organismulu in sezoanele fructelor, astfel de cure de detoxifiere pot fi binevenite. Primavara, cura de cirege cu visine, timp de 10-14 zie (in aceste zile se pot manca cantitatile de fructe pe care la necesité organismul), sau la inceputul veri, cura de piersici sau caise, vara — cura de pepene verde sau pepene galben, apoi cura de struguri toamna, iar in timpul iemi, cura de citice si ,curétenia’ tip post de 10 zile cu apa si lamaie ~ ar reprezenta elemente esentiale pentru ajutarea sistemulul limfatic al organismului s4 elimine toxine. in timpul curei de fructe, in special in curele de monofruct ~ la curele de struguri sau cele cu apa gi émaie — apar eliminari intense de muous in materile fecale, apar elimindri de mucus in urina (urina va fi plin& de reziduuri si sedimente — acest lucru find un semn foarte bun ca rinichii isi realizeazé filrareal in sfargit!). Se poate elimina mucus 7feringian, nazal sau prin urechi. Sau pielea poate elimina .mucus* sub ferma a diferte erupfi, vezicule, scuame gi alte eliminari in timpul curei cu fructe se agraveaza simptomele fungilor (daca este prezenté o Candida, la orice nivel, se accentueaza simptomele sale) sau a altor ciuperci (pe piele sau mucoase), pret de cateva zile, Irt-un efort intens al organismului de a le elimina la exterior. Dupa care, totul se lnisteste si se potoleste, starea de bine care se obfine find deosebita De asemenea, unele persoane pot ,cdstiga” in greutale céteva Kilograme la inceputul curelor de fructe, pentru c& toata apa din fructe este refinuté de organismul aflat in acidoz’, in incercarea disperaté de a dilua depozitele de toxine care urmeazi sa inceapa eliminarea (pentru a nu leza prea tare organele de eliminare). $i aceasta crestere in greutate (care apare doar la unele persoane) este temporata, find umata de o scddere in greutate ~ si ulterior de o stabilizare a greutaii corporale la 0 valoare de echilibru pentru organism. Am aflat din proprie experient c& fructele ,nu ingrasa’, aga cum se tot aude, ci doar ajuté organismul sé-si elimine toxinele, folosind ca mecanism diluarea cu apa, prin retentie temporara a apei. Alte eliminari importante care apar in timpul curei de fructe sunt cale mentale sau emofionale, pot apare temporar si tranzitor diferite iri intericare, diferte furil, stiri de intare, nervozitate sau tricd, contrarietate sau nemultumire, chiar ugoare depresii sau uneor stari de excitaie Daca elimindrle care apar in timpul curei de fructe devin foarte ceranjante sau apare o stare de slabiciune mai mare (organismul rémas f&r& nici un ,stimulent” ariticial, nici zahar, nici carne, nici lactat, tici fZinos, nici alimente preparate termic, nici cafea, ceai sau tutun, raméne doar cu proprile rezerve de energie - de mutte of, extrem de nic!) ~ procesul poate fi ,temperat” prin introducerea unei salate de vegetale (si toatd lumea va observa efectul complet difert al legumelor, fal de cel al fructelor), sau chiar temporar oprit, prin consumul unei mese gatite (0 supa de legume, sau 0 mancare galt de legume) — care va opri detoxifierea, Evident si imediat. in timpul curelor cu fructe, elimindrle digestive vor fi intensive. Va exista 0 evacuare de scaun de 2-3 ofi pe zi, in special la curele de struguri sau pepene, dar gi la zilele de consum exclusiv de fructe. lar greutatea corporal a perscanei va scddea semnificativ (daca 78 yr persoana este mai supraponderald), sau se va mentine retativ constant, la o persoana slab, atingdnd-se un nivel de echilibru (aga ‘cum mentionam anterior), Pe [angi efectul EVIDENT de detoxifere limfatic al fructei organismul are nevoie s& fie ajutat - cu o serie de preparate naturale ~ cate sé-i sustind energetic toate eforturie, Dr. Robert Morse propune cateva formule din plante pentru sustinerea limfaticelor, rnichilor, circulate, ficatului, glandelor endocrine, piel si intregului organism. Noi avem la cispozitie gi produse ftoterapice, dar mai ales minunatele rnoastre produse gemioderivate, care funclioneaza exceptional in situafi de drenaj si detoxifiere. Vom prezenta In anexa povestii noasire cele mai folosite produse pentru sustinerea rinichilor, a tubului digestiv si pentru drenajul sistermului imfatic. Tubul digestiv este o alta zond importanté de detoxifiere. Prin tubul digestiv sunt indepartate reziduurile digestive in urma procesului de digestie general, la fel cun prin limfatice (si rinichi) sunt IndepSrtate reziduurle acide rezultate in urma functiondiicelulelor. Ambele cai de eliminare a reziduurlor trebuie menfinute deschise, funcfionale, sé ajute din pin organismul ~ in special in situali de detoxifiere Optim, un om care se alimenteaza natural ar trebul sd alba 2-3 scaune pe zi, prin care s& elimine reziduurile ezultate in urma digest Din nefericte, ca urmare a sedentarismului si consumului preponderent de ,alimente moarte’, majortatea oamenilor sunt constipati, avand o taza limfatiod marcata IN PERETII TUBULUI DIGESTIV. Dr. Morse insisté asupra faptului c& majortatea acidozetor din stomac si intenstin, care produc ulcerati si iniamai (tip gastrte, duodenite, Colite elc) sunt produse datorité acidozei DIN PERET] (interstitial) si rua acidozei din iteriorul stomacului sau intestinului. De aceea sunt si foarte greu de tratat (el numeste aceste circumstanje CONSTIPATIE: LIMFATICA INTERSTITIALA - adic’ exact 0 stagnare a fluidelor IN JURUL CELULELOR (.nterstija’ din gereti tubului digestv) De aceea produsele de drenaj imfatic si de susfinere a eliminarii renale pot fi mult mai eficiente chiar decat produsele de neutralizare” a acidozei sau chiar decat cele de ,detoxtiere a colonului 79Folosirea bicarbonatului de sodiu ca solutie ,rapida" de combatere a acidozei are efecte negative in timp, tocmai pentru cA nu se adreseazi deloc acelei acidoze DIN PERETII stomacului. Si alcalinizeaza inutil mari por{uni din tractul digest, provocnd ulterior 0 reaclie de hipersecrefie a mucoaselor ~ adica gi mai mult& acidozal Important este sa nu mai fie consumate alimente care accentueazé acidoza (proteine animale sau vegetale, amidonuri,alimente preparate termic) si s8 se aocentueze drenajul limfatic - ESENTIAL. Pentru stimularea curatene si detoxifieri colonului exist o mulime de variante in lumea fitoterapiei si gemoterapiei. Fiecare persoand poate cduta varianta cu care se simte cel mai confortabil si care dé rezultate. Clismele sunt soluti temporare - pentru usurarea eliminari intestinului. La fel si colon-hidroterapia, La ‘inceputul detoxiferi, toate procedurile ajuté eliminarea cantitatilor imense de toxine acumulate in intestin Dar ele trebuie inlocuite cu variante mai blénde, gemoderivate sau ceaiur, si in timp, dieta ar trebui sé fie suficient de echilbraté ct s& favorizeze evacuarea fara probleme a scaunelor 4) susfinerea functjei naturale de detoxifiere a pieli ‘Am trecut separat ingrijrea piel, pentru c& aceasta este ,cel de-al treilea rinioh" al corpului nostru, iar orice suferingd la nivelul peli, orice rupli, alergie sau reactie ~ ne indica starea proasté a rinichilor (cand Pielea este nevoitd s8 intervind in procesele naturale de eliminare a toxinelor). Mentinerea pieli in stare de sénatate ~ se realizeaza doar atunci c&nd rinchii si glandele suprarenale functioneaza bine. Dar putem folosi o serie de tehnici pentru a intari organismu, folosind pielea si proprietafie sale de eliminare. Astfel, sauna de orice fel, sauna umeda sau uscata - este 0 metoda excelent de eliminare a toxinelor si este 0 procedura recomandata in special in perioada iemni, cénd rinichii sunt suprasolicitati datorita frigului si consumului de aliments producdtoare de acidozé, 80 - Perierea uscaté a pieli (cu 0 perie cu cuada si par natural), dimineata, inainte de dusul de dimineala, dinspre periferie, c&tre centru - de la picioare gi mini, ctre corp - timp de 3-5 minute - este o procedur& excelenta de drenaj a limfaticelor din straturorpieli si de stimulare a eliminarii toxinelor. Baile cu apa cu sare, care stimuleaz sudoratia — facute ocazional, sau baile cu diferite sdruri terapeutice sau uleiuri aromatice ~ ajuta pielea in efortul de curdtenie. Hidroterapia (baile fierbini gi reci, alternative) totale sau partiale, la fel si impachetarile calde-reci - sunt proceduri utile, de multe ori find necesar’ supravegherea medicala in efectuarea lor. Drenajele gemoderivate ale pieli sunt extrem de eficente si vom descoperi cd exist preparate speciale, precum seva de Mesteacan, cu efect benefic atat asupra rinichilor, c&t si asupra pieli. 5) sustinerea respiratiei profunda Exercfile de respiratie sunt esentiale in procesul de detoxifiere Respiratia este vial gi sustine viata, ce aceea nutritia cu ,oxigen’ a organismului este la fel de importanta precum nutrifa cu alimente solide gi apa Detoxifierea fa nivel respirator presupune schimbarea modelelor respiratiei obignuite, superficiale, stresale — si inlocuirea cu o respiratie calm, profunda si satisticdtoare. Din nou, vom urméri abtinerea de rezultate maxime cu efortur minine Exist’ zeci de tehnici ~ de la exerci fzice tip Tai-chi, Qi-gong, Yoga, la meditatie de toate felurle (de la practca isihasté, pana la meditajia Zen), la cAntatul la diferite instumente de suflat sau din gurd, sau alte tipuri de exerciti fizice care folosesc intens respiratia. Fiecare persoand are nevoie s&-si identitice o tehnica/tehnici de respiratie care s&+i plac, si se potriveasca si s8 aibé actiuni benefice asupra organismului siu 6) mentinerea unei stiri de calm interior, de centrare si .coneentrare" pe scopul propus. 8tMajoritatea tehnicilor de mai sus, mentionate la sustinerea respirafei, ajuta gi la centrarea ,minfi" la calmul silnistea interioara, care 84 permit persoanei sa se dea la 0 parte din haosul si confuzia Uunei aglomerati zilnice si sé observe, detagat, ce se intémpla ~ pentru a putea lua cele mai bune decizi legate de starea de bine, de san&tate side vindecare, Experienfa personala: Noi suntem pe dieta de detoxifiere cu fructe de céteva luni si cunoastem direct persoane care sunt pe ea de cativa ani Trecerea cétre dieta fructariana, de detoxifiere, s-a facut treptat, crescand procentul de fructe din alimentaje si reducdndu-| pe cel de legume crude sau gatite. Noi am putut face trecerea in circa o lund, dar fiecare persoana va avea nevoie de o perioada variabili, functie de starea de sdnatate si experienta cu diferte tipuri de diet din trecut in prima saptimana in care ne-am propus .doar fructe” a fost col mai greu. Fiecare zi a trecut greu, ap8reau pofte ,nelimitate’, g2ndul era doar la méncare, la ,ce bun ar fi fost niste naut sau un hummus!” Sau apdreau chiar amintir ale gustului de ou& prajite sau cagcaval pane (pe care nu le mai mancasem de peste 7 ani de zile, si nici nu le- am fi ales, daca le-am fi avut in fal, drept fel de mancare"!) Era uimitor cum organismul ,descérca" din memoria celulard variate amintr de gusturi si savori, Ca 0 ,eliminare’, dar in planul simturilor gi al gandurior. Dupa o saptimand, n-am mai rezistat si am facut o salat& cu avocado (salata verde, ardei capia, rosii si avocado, cu putine alge Dulse, pentru gustul saat si zeama de lémaie, pentru gustul acru). Am savurat cu Kicomie salata, ne-a plécut foarte tare gustul - iar peste 15 minute dup ingerarea ei, aveam somnolen{a si crampe intestinale (pentru c& nu mestecasem foarte bine, iar fructele mancate toatd saptimana, se ,topeau” in gurd, nu aveau nevoie s& fie mestecate prea mult). in schimb vegetalele, asa cum spun toti dieteticienii, trebuie mestecate bine, intrucat celula vegetalé are peretiigrosi si este mai dificil descompusa in intestinul omenesc. $i aga am afat c&t de greu poate digera corpul omenesc 0 salata de legume, dupa ce este invatat 0 perioada de timp sA digere doar fructe (care sunt foarte usor de méncate, ugor de. digerat, usor de absotbit si usor de eliminat!, 82 Apoi au urmat alte sAptimani, i care am continuat dieta fructariand - cu pepeni la micul dejun in pli iarné am gésit zitnic pepeni copli, verzi sau galbeni la super-market-uri si asa am apreciat efectele pozitve ale globaliziri!) si multe fructe in restul zlei, La un moment dau, au reaparut potte puterrice, gi am luat céteva. nuci macadam ~ intrucét doream s& ne reamintim gustul lor. Din nefericre, erau si prt, si cu sare. Asa c& dupa consumul a 6-7 nuci macadam, am avut 0 stare general ca de toxi-infectie alimentaré cu greaté, amefeli, stibiciune pand la lesin, amorfeli tn tot corpul si senzatja cd sunt otrvita. In ciuda lchidelor consumate si a fructelor, abia dupa 3-4 ore s-a diminuat senzalia, A fost uimitor s& constat intensitatea reacfiior organismului Dieta fructarian8 a continuat gi continu’, Ocazional, céind apare 0 .poftd" - rezistam 0 perioada si apoi, cedm. Si de fiecare dat& apare reactia. Dupé o supai de legume consumata seara am avut somnolenté 0 zi intreag’, plus stare de confuzie mentala si dificultate in a ne indeplini programul in ziua urmétoare. Dupé un consum de o salaté de fructe de mare (c&teva inghitituri de proteine, la 2 luni de la inceperea dietel) starea de réu a durat 2 zile, iar dup& consum de peste (ia aproape 3 luni de la inceperea detoxifieri,totu in canta mici), starea de rau a durat 5 zle. Partea cea bund a fost cd re-luénd consumul de fructe zilnic, dupa fiecare reactie, organismul isi revenea de flecare datd. Si starea de bine, de energie, de bund-dispozitie, de claritate mentala si de optimism, care s-a instalat de la prima saptamana de consum de fructe, reapiirea rapid (doar consumul de peste a reusit s8 sting’ claitatea mentald si optimismul timp de aproape 46 ore!) La inceputul detoxifierii, am avut tendinfa sA mancdm mai mult, incercdnd sa obfinem senzalia de ,plin" pe care ne-o dadea mancarea gatits, Am patit ceea ce am citt c& au pifit tof cei care au trecut prin proces (in primele sdptamani am consumat kilograme de fructe, de toate felure!). Dar ulterior, pe masurd ce ne-am obisnuit cu senzafia de lips’ de foame, dar fd umplere a stomacului — care apare dupa consumul de fructe, cantitatea de fructe consumata zilnic s-a redus la 0 medie convenabil ‘Au fost i diferte react fizice, dar tocte au fost trecatoare, au durat zie si infelegandu-le, nu ne-am speriat de ele si le-am lésat 4 se stinga .de fa sine” (eliminari abundente de mucus pe nas, gat, 83stranuturi frecvente, erupfii variate pe piele, re-aparitia unor vechi ciuperci si micoze, cu disparita ulterioar& completa etc). Detoxifierea noastra a inclus si consumul de ceaiuri din plante, pentru susfinerea rinichlor gi a tubului digest, precum gi consumul de 3 ori pe zi de gemoderivate (si uneori remedii homeopatice), pentru susfinerea suprarenalei nihil, limfaticelor si glandelor endocrine. Inj, am fi dort s& realizam detoxifierea ct mai simplu, doar cu fructele (pentru c& stim c& ar fi fost posibi). Dar am infeles c& organismul nostru (ca la majoritatea oamenilor) este atat de slabit de anii de consum de alimente provocatoare de acidoz’ si ,isipitoare” de energie, incdt are nevoie s& fie sustinut de puterea vindecdtoare a plantetor, pentru a nu prelungi prea mult suferinja. Asadar, am acceptat plantele medicinale ca ,ajutoare” importante in procesul de detoxifiere si apreciem cu adevarat contribulia lor. De asemenea, am decis s& alteméim dieta fructarian& cu ceea ce cere corpul si uneori mintea noastré, continudnd procesul far’ oprire. Asader, la 4-6 zile, avem 0 masa cu altceva, fie 0 supa de legume, fie o salata de vegetale, fie fructe de mare ~ ceea ce simte fiecare dintre noi c& are nevoie, Observam reactille, le corectam (acum stim cum!) si continua. ‘Am observat c organismele noastre NU MAI CER deloc fainoase, lactate sau dulciuri cu zahdr. Ca si cum ,s-ar fi ters’ complet din memoria nevoilor sale. In schimb, cer carne usoard (fructe de mare, peste), seminfe (nuci, migdale, alune etc), vegetale de toate feluile g frunzoase (patrunjel, mérar, salat& etc) si uneori leguminoase (nut, fasole). Fructele par sa asigure necesarul de carbohidrati acalini (de _dulce’) dar nu stimuleaza sufcient suprarenalele slabite — care igi cer inca sustinerea’ (carnea, cu neurotransmitori din care!) De asemenea, fructele asiguré 0 hidratare suficienté (In special citricele, pepenii, struguri), iar infuzille de plante asiguré un alt aport considerabil de fluide, aga c& ne-am trezit c& nu mai bem deloc ap Pareé nici corpul nu o mai doreste. Apa vie" din fructe si cea din infuzile de plante pare suficienta pentru a asigura o foarte bund hidratare a organismulul Ne aflam in pin proces de detoxifiere ~ si starea pe care am objinut-o chiar din primele saptiméni este atat de diferta de tot ceca ce am experimentat cu celelate diete gi regimuri ~ incét am simft nevoia de impartasire prin cuvinte gi imagii 84 7 Simtim cum in fiecare zi se imbundtieste energia organismului, cum se elimina vizibil toxine gi reziduuri care incarcau corpul inutil, simfim cum reapare bucuria de a trai gi mai ales starea de optimism care ne ajuté s8 ne bucurdim de fiecare luau simplu al viet: de soare, dar si de ploaie, de c&ldurd, dar si de frig - gésind o parte pozitiva in toate trairile si experientele. Am cunoscut oameni aflati de luni si ani de zile in dieta de detoxifiere fructariana, sustinuté cu plante si ceaiuri - gi am vazut cum s-au schimbat fizic, dar mai ales cum au ,crescut’gi,inflort” energetic Am vazut pe site-ul dr. Morse o pacienta de 36 ani, cu sclerozd mmultpl, imobilizata intr-un cdrucior cu rotile - care a reusit dupa 7 luni de dietd fructariand sa se plimbe, sprijnit intr-un mall ‘Am simtim pe organismul nostru puterea de detoxifiere gi vindecare a fructelor - gin special ENERGIA imensi pe care o re-castigam cand ne intoarcem la VIATA SIMPLA! Hrana simpla permite organismului sé-si economiseasca energie ~ si 88 foloseasca din resursele pe care le aloca pentru digestie — tn procesul de refacere, regenerare si vindecare ‘Am infeles direct de ce NUMAI FRUCTELE au efect de detoxifiere Pentru c€ toate celelalte alimente se digeré cu CONSUM MARE DE ENERGIE, Doar fructele sunt usor de folost: se culeg usor, se ménanca usor, se mestecd usor, se digerd usor, se absort ugor i se elimind usor. lar carbohidrati, aminoacizii si acizii grasi esenfiali din fructe sunt IMEDIAT folosifi de cdtre celule, fiind in cea mai simplé forma utilizabilé, Continutul crescut de apa din fructe asigura o hidratare optima @ organismului, si este vorba despre 0 apa ,vie", biologic, foarte hrénitoare, plina cu enzime gi vitamine. lar fibrele din majoritatea ‘ructelor asigura un tranzit digestiv eficent, care permite organismului & elimine toxinele acumulate de ani de zile. in plus, consumul de fructe rezolvé 0 mare problema moralé si ‘Spintuala cu care ne contruntam de ani de zile: nu trebuie s4 omori o planta s& beneficiezi de hrendi, Planta ii daruieste fructele ei, iar tu esti interesat s& 0 lasi in vial’, pentru ca iti va darui pe vitor si mai multe fructe, pe masurd oe oreste. Toate celelalte modaitati de alimentatie inclusiv cea vegetariand (consumul de legume si vegetale) ~ includ 85‘omorarea unei alte forme de viafd, pentru a ne hréni propria noastra viata. Alimentatia fructariand rezolva aceasta dilema, ‘Am injeles de la tot! cei implicati in procesul de detoxifiere 08 cesta poate dura ani de zile. Vom continua sa mergem pe acest drum, afaa timp cat starea de sndtate se imbundtéteste vizibil Dr. Morse spunea c& atéta timp ct pastram un procent de fructe de 50% gi peste in alimentatia zilnic’, procesul de detoxifiere se produce constant. Vom verifica in timp, personal, toate afirmafile si vom continua s8 studiem funclionarea minunatului corp omenesc, in cele mai bune condi pe care acesta le solicit ‘impreuna cu tofi cei din jurul nostru care ne intovaragesc pe drumul proprie! descoperi, impartasim experiente noi si nemaitraite de fintele umane in ultimile sute de ani $i suntem recunoscatori pentru toaté deschiderea energeticd, spiritualé si informationala pe care au adus-o ulti 10-15 ani in lume, precum si pentru resursa extraordinar& reprezentata de Internet ~ care ne permite s& stim in legéturd cu oameni din intreaga lume si s& volum impreun& ca un grup. Numai impreund putem rezolva probelemele difcile cu care se confrunta rasa umandi de mii de ani Numai impreund putem ,re-aprinde" lumina inimilor noastre, putem reste intensitatea energiei pozitive, pentru a echilbra forfele ‘ntunericului, mai puternice ca niciodata pe Planeta noastr Dar aga cum spuneam, o provocare ,adevaraté” dezvolta puteri ,pe mésura aga ineét suntem siguri 8 tot ceea ce vom invata impreund prin experimentare directé - va fi pe masura opozitei cu care ne confruntém! eR t= 3g \6B N 87CONCLUZIE Vindecarea este simpla : Pur si simplu....este doar procesul de ,re-aducere" a viefi in corganism, prin ALIMENTATIE si eliminarea deseurlor moarte prin DETOXIFIERE. Viata in corp fizic are cele dou componente - HRANIRE si ELIMINARE - prezente in toate fiinjele vii gi la toate nivelele - de la mic, la mare. Scopul povestii noastre a fost s4 va ajute s& aveli un punct de vedere diferit asupra vindecdiri, s& va deschidd o altd perspectiva de a injelege corpul omenese. Intentionam s& cdut&m alte reguli (mai simple) ale jocului ,de-a medicul $i pacientul” ~ gi s& introducem un nou joc .haldefi s& fim fiecare responsabil de propria sdndtate!” Putem s& ne jucdm" pe Pamént céte jocuri dorim, putem avea toate tipurle de experiente, putem s& facem tot ce visam si ne imaginam, Noi, personal, ne-am plictisit de vechile joouri si de reguile lor. $i inten{ionam sé ,inventam” sau s descoperim altele, mai interesante gi mai pasionante. Drumul nosiru spre vindecare a dus cétre deschiderea energiel noastre spre vise noi, cétre Incercari noi si cdtre ,re-descoperired Unuia dintre cele mai importante principi ale Naturi: efortul minim, cu efect maxim jin drumul nostru, am aflat c& pentru a atinge acest deziderat, avem nevoie s& descoperim un punct de ,centrare”, 0 zona de maxima siguranté, in care si ne putem ancora, pentru @ avea efectul de parghie’ $i cel mai sigur si frumos Joc central” pe care Lam gasit in interiorul finjei noastre ~ a fost INIMA — $i tubirea prezenta In ea. 88 ‘Am descoperit c& suntem fine pline de iubire fai de Natura, de tot ceea ce este in jurul nostru, faté de toti .copil” din jur care ne intovardgeso in jocurile noastre (chiar dac unii sunt mai .nabadaiog alti mai zgomotosi gi ali chiar rSutcios ‘Am affat c8 centrandu-ne pe iubirea din inima noastré - ne putem susfine continuy procesul propriei vindecdri, in ciuda tuturor opiniior celor din jur, a judecdilor, prejudecatior, erticlor si comentarilor Raspunzand cu iubire la orice vine spre noi, ne continum jocul’ viséim si imaginam in continuare si ne folosim creativtatea pentru a ne ‘imbogati Viata, asa cum am re-descoperit-o in procesul de vindecare. Vindecarea este simpla, Prin alimentatie si detoxifiere - vindecarea este procesul reconectarii cu propria inima, a re-descoperiri propriel creativital gl a re-amintiri, copiluui interior, aléturat responsabiltéi adulflor care am devenit. Trecerea de la alimentajja preparati termic’ 90-100% ta alimentatia cruda, nepreparata termic se poate face treptat, pas cu pas, este un proces care dureazai luni intreg si se adapteaza la posibiitaile sinevoile fiecdrui organism. Nu este o tranziie posibilé peste noapte gi nici 0 decizie de care te pot tine cu fermitate, Este un intreg drum, cu urcusuri si coborasur, in care se descopera posibiltile si capacitile {8r8 limite ale corpului omenese, dar si ,franele" incredible ale minti omenest. Descoperim cum toate ideile fixe si preconcepute ale societatii si familiei noastre ne stau in calea propilor exploréri, cum ne lovim la fiecare pas de ,ce spun medicil’, sau ,ce se spune la televizor’, sau ,ce mica spus mama in copilare”. Descoperim c am uitat s& avem ircredere in propriul organism, in capacitatea lui de refacere si regenerare, in ,dotéle complete” pe care Mama Natur8 le-a programat in masiniria biologicd care suntem. $i la fiecare durere, la lecare disconfort sila fiecare blocej, apelm la cei din jur pentru rezolvare, cand solulile existé Tuloldeauna, in inleriorul corpului nostru. Este un proces dificil gi treptat pentru toatd lumea, atat pentru cei care nu au inca probleme de sénatale mari, cét si pentru cei care suferd de boli grave.Pentru cei care se confrunta cu probleme serioase de sandtate — mesajul nostru este c& niciodata nu este prea térziu s4 va asumati responsabiltatea pentru propria sénatate gi s4 va luptali pentru viata Nu asteptali ca cei din jur, cei dragi, s& lupte pentru dumneavoastr. Fiecare igi poate vindeca DOAR propriul corp! Vindecarea este o cdlatorie individual! La fel ca nagterea si moarteal Impartasim cu ceilalfi din jurul nostru alte experiente minunate: bucure, joc, informa si multe altele. DAR NU IMPARTASIM TRAIRILE FUNDAMENTALE! Aceasta a fost cea mai important’ realizare a noastré, pe calea propriei vindecari! Vindecarea inseamna asumarea responsabil sanatate! pentru. propria Orice $i oricine se poate vindeca, in orice moment al viel sale, Oricdt de degradat este corpul fizc, daca este in vial, e! are in celulele sale informafii despre mecanismele de reparare. Cu un proces de detoxifiere lent, treptat, si cu un proces adecvat de hranire, organismul {gi poate reveni din orice fel de stare, oricdind ‘Asa cum va spuneam in introducere, nu exist bine” sau ,rau", ci doar experiente si tri, doar incercéri,reusite gi egecur. $i 0 continua evolufe, in special atunci cénd if definesti foarte bine scopul gi drumul pe care te afl La persoanele cu probleme importante de sénatate, este esenfal consultul medical si stabilea unui program de detoxifiere adaptat organismului si posibilititior acestuia, Pentru consultai individualizate, va st&m la dispozite la cabinetul de consultati al Centrului de Sanatate Natura, in vederea realizarii programelor de tratament. Va invitém s& va urmafi propriul drum spre vindecare, s& onorafi Darul Viefi pe care vi a facut Creatorul lumii ~ gi ne-am bucura s& ne putem juca frumos, impreuna, in continuare! ANEXA 1 — Detoxifierea ficatului DETOXIFIEREA FICATULUI Articolul care urmeaza este scris i urma cu aproape doi ani, intr-0 perioad in care cdutam incd réspunsuri la intrebéiile care ne fréméntau, El a reprezentat réspunsui la unele dintre ele ~ de aceea am ales sa Tl prezentm in Anex& in forma in care a fost conceput inifal ~ mai ales c& discut& despre o alimentalie mai ‘completa’, care contine toate alimentele din ,meniul otignuit’ rice persoana se poate alimerta oricum doreste. In prezenta carte am incercat doar s@ va prezentém punctul nostru de vedere cu privre la alimentaje. Pentru cei cate aleg s& ramén& pe varianta alimentatiei .normale’, am ales sa lésam regulle sale prezentate in articolul de detoxifiere a ficatulu, pentru a va orienta macar in sensul de a incdrca cét mai putin sistemul dicestiv, evitand combinafile foarte grele" ‘Am mosifcat foarte putin protocolu| prezentat in articol(faf& de cel existent pe site), cu cteva mici detalii comentate la final Ficatul este unul dintre cele mai importante organe ale corpului nostru si este unul dintre cele mai afectate la oamenii moderni ‘Am scris mai mult despre acest organ special, atatinartcole, ct si in cartea mea ,Oboseala cronicd” - pantru c& lui se .datoreaz&" toate starile de lipsd de energie, de motivafie si toate tulburarile metabolice ale adulfilor. Chiar daca analizele de laboratories bine, dar persoana se simte obosité, fara chef, are alergi, difeite infecti, digestie dificla, cu tendinfa la constipatie sau diaree, tulburari de metabolism (crestere sau scédere in greutate) si multe alte simptome ~ ficatul este cel in suferini Pentru c& este un organ foarte vezistent, cu mare capacitate de refacere, suporti abuzuri cumplite ani de zile inainte de a apare modificdirile" pe analize - care sA alaimeze. 1Toate substantele chimice introduse in organism afecteaza ficatul, De la medicamente (mai ales substanfele anestezice, antibioticele, cortizonicele si ant-inflamatorile tip Paracetamol sau Diclofenac, dar si contraceptivele si alti hormoni, anti-depresivele etc) si pana la substaniele chimice din cosmetice gi detergentii de gospodarie (derivati de clor, de amoniac, de benzen etc). VACCINURILE afecteazé foarte tare funciia hepatica, pe langa alte afectar importante (mai ales ale floreiintestinale). Dupa vaccinur, mul aringi observa c4 micutii nu mai dorm bine (sunt agitall, se trezesc plangand bruse din somn, {pa si pléng la orice provocare etc), nu mai mandncd bine (refuz’ in special fructele si legumele), nu mai cresc bine, nu mai vorbesc ca tnainte si mai ales, devin foarte sensibii ~ rcesc din orice. Mulfi parinfi nu fac legatura dintre vaccinuri si simptome, pentru c& ele nu apar imediat dupa vaccin (ci la 1-2 luni 4dupé), si in plus, toti copii sunt vaccinati din primele zile de viatS. Aga & tuturor li se pare .normal" ca un copil s& alba colci cumplte, sau scaune moi, Sau erupti pe piele sau secrefi nazale faré oprire Dar subiectul vaccinurior, atét de important gi delicat, va face obiectul unei intregi c&rfi, pentru c8 oamenii merité sd sli si s8 infeleagai ce se ntémpla. ‘Sa ne intoaroem la FICAT, organ atat de inoercat si solicitat Pentru a va reaminti de ce sustin afirmatia de mai sus, ag enumera cdteva dintre functile ficatului 41) seoretia de fiere (intre 0,5 si 1 litru pe zi) ~ sau bili, un lichid amar, de culoare galbend, care permite digestia grasimilor si ajuté la buna funofionare a tractului intestinal. Majoritatea adultlor nu digera bine grasimile, care se depun ~ de aici toate supraponderabiltatea, toate depunerile de grasime sub forma de lipoame, xantelasma (depunere géibuie in coltul ochitor) si deformare corporal, precum si colesterolul crescut pe analize. 2) detoxifierea substanfelor intrate in organism odata cu alimentele ~ ficatul este un Jitu” de control, care evalueaza toate substantele intrate in tubul digest, le neutraizeaza si expulzeaza catre intestin substantele toxice. Pe drept cuvant, 92 3) 6) ficatul este considerat sediul apararil" imunitare a organismul, pentru c in paralel, produce 0 multime de substante numite Imunoglobuline, care ajuté la protecfia orgenismului de virus bacteri, ciyperci si alte organisme. Un ficat afectat (din pacate, la tot copi, din cauza vaccinurilor si antbioticelor) determin’ o imunitate scézuta si multe egiscade de infecti, alergi si alte nepkiceri Ficatul se ocupé de nomalzarea circulatiei sAngelui, fiind asemenea unui ,burele” care refine snge, cand este nevoie sau il elibereaza in circulate, tot la nevoie. In acest fel, el ajula si sustine inima, in efortul ei de pomp, Poate absorbi pana la 165 Itri de sange din ciculajie, pentru @ mentine normala tensiunea arterial in diferite circumstanje, La majoritatea aduitlor civiizatiei_modeme, ficatul este incapabil s& Indeplineascd aceasté functie - gi vedem atat de multe cazuri de hipertensiuni (tensiunea prea mare), de hipotensiuni (prea mic, cu lesin si stare de réu) sau de tulburéri cardiace la varste tnere. Ficatul are rolul de a fabrica .materialele” din care se reface orpul nostru - aminoacizi, da si alte substante. Este cel car ajut corpul sa se refaca in urna uzutil induse de activitatea in lumea exterioara. Multi oameni araté mai batrani decat sunt, cu Pielea uscata, parul subjire care cade usor, unghile modificate, cu striatii gi care se cojesc - cu mugchi flasti si depozite de grasimi. In plus, au articulati rigide, dureroase si delicate (entorse sau luxatii usoare, hemnii de disc etc) Ficatul lor nu mai oate indeplinifunctia de refacere gi hrénire a fesuturior. Ficatul este principalul organ al termoreglari, este cel care ne ajula s8 ne pastram temperattra att in medii calde, c&t si in medii reci, Persoanele cu prableme de ficat sunt fie foarte ‘nguroase, cu extremitaf reci, fe célduroase sau au bufeuri de Aldur& intensa (cum se intamplé cu doamnele in menopauz’, c&nd ficatu este unul dint cele mai supra-solicitate organe) Ficatul este principalul organ al ,ritmurilor” biologice ale corpului, la femei regland periodicitatea ciclului menstrual ~ iar 93la majoritatea oamenilor regland ritmul diurn, somn-veghe. Tulburatle ficatului determind att tulburéri_ de somn importante, cat gi tulburéri de ciclu menstrual la femei (pnd la absenta menstruatiel). Ficatul are multe alte rolur in afara celor descrise mai sus, dar scurta enumerare este suficienta s& va facd s& infelegetj importanta lui si de ce consider ,detoxifierea’ hepatica drept element esentia al vindecdri organismului. in multe dintre care de medicina naturala care se ooup’ de vindecarea cancerului sau altor boli grave, detoxifierea ficatului este elementul esenfal - pentru c& fara un ficat sénatos, organismul nu este n stare sa se refacd sis lupte cu celulele tumorale. SEMNALELE DE ALARMA privind afectarea functiel ficatului, ‘nainte de aparitia unor simptome mai intense (dureri, boli ete) sunt: = limba mai mereu ineércata si miros urat al respratiei, mai ales dimineata la trezire = amefeli dese sau chiar senzatii de sfargeala ~ _ balonari si gaze de fermentatie in exces = _ migrene gi dureri de cap - _ insomnii sau somn agitat ~ rind incdrcati, foarte colorata sau prea limpede = _culoarea gaibui palida a peli si o prvire obosité (sau senzafie de obosealé a nivelul ochilor, de fapt in jurul ochilor, senzatia de ochi obosit), precum si congestia permanent’ a albului Tinctura Brusture ~ Tinctura de Uric’ $i Secom-ul comercializeaza multe produse de detoxifiere a rinichilor, Gu 0 formula aproape exclusiv fitoterapicd (capsule cu extracte uscate din plante} Total cleanse acid uric, de la Solaray Total cleanse kidneys, Solaray Cran clearance, de la Jarrow ‘Alte produse bune de detoxifiere, pe care le-am utlzat cu suoces la 0 setie de pacienti sunt cele din gama Energy, produse in Cehia, in special seria Renol (rinichi, aparat urinar), Regalen (ficat, vezicula biliard), Vironal (respirator, piele), G ), V espirator, piele), Gynex (aparat genital feminin Korolon (deloxifant gonora), dor gi Simaral (stmuare.imurlnay Cytosan (detoxifiant) si restul produselor din gama. 111$i alte firme producdtoare de produse fitoterapice au multe produse isponible (Fares-ul are cdteva combinatii interesante, care meriti explorate ~ precum Clorofla, ce pate un bun intaritor al suprarenaielor, sau Capsule detoxifiant cu ganoderma, in detoxtfere fica, intestin, sau capsule Diuretic, pentru detoxifiere rnichi si mute altele), Este important s& va familarizati cu denumirle plantelor care au aciune asupra difertelor componente ale sistemului de detoxifiere uman (rinichi, suprarenale, glande endocrine, sistem limfatic) si s le folosii sub orice forma (infuzi, ceaiur, tinctur, capsule cu plante uscate etc). 4) Detoxifierea colonului La ora actualé, pentru acest subiect exista o dezvottare fara precedent de produse naturale —fiecare cu eficacitatea gi limitele sale jin gemoterapie, exist cdteva produse dovedite a avea aciiune de detoxifere a colonului, cu stimularea eliminarii confinutului toxic al acestuia: Enxtractul din Merigor de munte, Vaccinium viis idae D1 ~ cu actiune reglatoare important’ asupra moti intestinale si flrelintestinale Extractul din Afin, Vaccinium myrtilus D1 ~ cu actiune reglatoare pe rmotilitate si flora intestinal Extraotul din muguri de Mar p&duret, Malus sylvestris D1, cu aciiune usor laxativd si de evacuare a colonului Formula de evacuare a intestinului a dr. Robert Morse cuprinde o serie de plante cu efecte usor laxative si de calmare a irtatiei mucoasei intestinal: Scoarta de crusin americanilemn céinesc (Rhamnus purshiana) Scoarfa de ulm cu coajé neteda (Uimus fulva) Scoarta de stejar alb (Quercus alba) Radacina de dioscoreea (Dioscorea sp) Frunze de patlagind mare (Plantagp sp) Ridacina de len duloe (lycirthiza glabra) Radeicina de dracilé (Berberis sp) Radacina de gentiand (Gentiana lutea) False Unicorn root (Chamaelirium luteum) Radéicind de ghimber (Zinziber officinale) 112 Sucul de aloe vera este foarte util in curdfarea intestinului io cura de suc de aloe vera este foarte bund in orice protocol de detoxifiere a colonului La Secom, gésim céteva formule digestive utile Digestion blend, de la Solaray Essiac-ul — 0 formula excelent’ de detoxitire digestiva, limfatica si metabolicd utid tuturor, nu numai persoanelor aflate in stare de toxicitate extrema (pacienti cu tumori si boli grave) Gastrtix de la Natures Way Grapefruit seed extract - cu acfiune de detoxifiere digestiva, antiparazitara, de drena limfatc gi eliminare renal Parasite cleanse-ul este o formula excelent de la Solaray, care realizeaza un drenaj intestinal eficient, o deparazitare utild (parazifii nu sunt decét oportunisti' care se hranesc cu deseurile acide din intestinele noastre ~ dar este bine s&-i mai curdam forfat, de céte ori avem ocazial) Stomac blend este o formula foarte bun8, combinatie de plante si séruri Schussler, care echilibreazd mult din acdoza gastric8, dar si ajuté la eliminarea si detoxifierea colonului. Total cleanse colon, de la Solaray ~ este o foarté bun’ combinatie din plante, cu efecte detoxifiante asupra intestinului ros O sa observali c& nu am trec colonulu Pentru ca, in noua abordare a vindecarii— cu alimentatie si detoxifiere aoeste formule nu-si mai gisesc utiltatea, Vom discuta ulterior, in urmatoarea carte. despre obiec{iunile cu privire la toate formulele din lapte de vaca, colostru sau probiotice din lactobacil formulele probiotice in drenajele De asemenea, vom avea obieci la toate formulele bazate pe drojdi sau organisme care produc fermentatja, $i acestea produc dezechilibre importante ale fiorci intestinale umane. $i nu vom promova formulele din suplimente enzimatice. Sunt foarte opulare pe piata, la majoritatea firmelor — dar reprezint& doar ,carje", tratamente simptomatice - pe care noul abord despre vindecare nu le 113mai foloseste. In plus, ele pot ,puturosi" productia proprie de enzime digestive, de aceea nu se recomanda deloc folosirea lor. Mai multe formule fitoterapice pot fi utiizate in vederea curateniei intestinale, in cadrul schemelor generale de detoxifiere. 5) Drenajul limfatic, Este un subiect de maxima important pentru detoxifierea corpului, care a fost lésat deliberat la final, pentru a fi dezvottat extensiv Gemoterapia oferd o serie de produse exceptionale, cu actiune puternicd de drenaj atét asupra vaselor limfatice, cat si asupra ganglionilorlimfatici — iar asoclerea acestor produse in schemele de detoxifiere este obligatori. Pentru drengjul vaselor limfatice: Extractul din Seva de Mesteacdn Extractul din muguri de Scorus Extractul din muguri de Castan domestic Extractul din muguri de Castan sélbatic Pentru drenajul ganglionilo imfatii Extractul din muguri de Lemn cainese Extractul din muguri de Merigor de munte Extractul din muguri de Mur Extractul din mladite de Vita de vie Extractul din muguri de Nuc Alte produse gemoderivate cu actiune tip drenaj limfatic - din observatile noastre cinice (care vor trebui validate prin observarea de mai multe cazuri Extractele din seminle de Piersic, Cais, Mar plduret - toate extractele din jesuturi tinere din pomi fructiferi au acfiune de drenaj limfatio marcata Toate gemorlerivatele din familia Rosarea au acjiune de drenaj marcata asupra vaselorlimfatice (Extract din Porumbar, Mur, Zmeur, P&ducel, Migdal ete) Toate gemoderivatele din familia Oleacea au acfiune de drenaj marcata supra ganglionilor imfatici (Lemn cainese, Lilac, Maslin, Frasin) 114 Majoritatea produselor gemoderivate - ectioneaza prin dren limfatic important, acesta fiind unul dintre mecanismele principale ~ i cele mai importante, de aofjune, a gemoderivatelor— activarea fluxuluilimfatic gi stimularea sistemului imunitar ~ 90% orezent la nivelul sistemului limfatio! De aceea, gemoterapia se poate dovedi cea mai importanta terapie de drenaj si detoxifiere, care insoteste masurile dietetice de refacere si regenerare a corpului omenese. Pentru cd exista multe produse gemoterapice cu efect important asupra vaselor limfatce, tratamentul poate fi sustinut ani de zile, mai ales ca Un efort important de detoxifiere poate dura 2-3 sau 4 ani - functie de starea organismulul La persoane cu afectiuni cronice si mai ales la cei cu afectiuni care pot scurta viata (cancere, afeciiuni auto-mune, neurologice etc) — efortul de detoxifiere este sustinut, intensiv side durata La persoane care doresc doar recuperarea energie si a starii de bine, este posibil ca in 6 luni, pénd la 1 an — un tratament de detoxifiere si o alimentatie adecvata sa reuseasca vindecarea, Drenajul imfatic este absolut important gi esentil De aceea, dr. Morse a dezvottat 4 formule de drenaj limfatc si una de drenaj a ganglionifor imfatici, cu ajutorul plantelor (in special a celor cu actiune astringent) — pe care le foloseste in asociere, de multe ori, intrucdt 100% dintre oameni au sisterrul limfatic stagnant, plin cu toxine si mucus, blocat sau ,mutilat” de intervenfi chirurgicale (pol amidgale scoase, apendice scos, splini scoas’, ganglioni limfatic scogi complet in urma histerectomiilor sau mastectomillor). Toate aceste organe limfatice extrem de important suferd extensiv in urma ,blocajulu cu toxine, de aceea manifestirile clnice la nivelul lor sunt impresionante. Solufia nu este deca in extrema urgent interventia chirurgical Solufia logicd este CURATAREA SISTEMULUI LIMFATIC. Vom aminti structura formulelor limfatice ale dr. Morse, aga cum sunt ele prezente in prospectul produselor, pentru a va familiariza cu plantele care realizeaza drenaj limfatc. 115Aceste plante pot fi folosite in diferte combina, dupa disponibiltatea lor (ce plante gasif, in magazinele naturiste, pe acelea le pute folosi, in orice fel de combinati toate vor fi utile organismului dv). Aceasta este partea frumoas si minunata in lucrul cu plantele ~ pot fi creativ, le poli combina in toate felurile — te poti juca” cu ele cum doresti — si ai rezuttate! Formula 4 — drengj iimfatic Larrea tridentata (frunze Chaparral) Phytolacca americana (Cérméz) Plantago officinalis (Patlagina) Gallium aparine (Lipicioasa sau colt babel) Echinacea angustifolia (radacind Echinacea) Ceanothus americanus (un arbust din America de Nord) Quercus alba cortex (scoart de Stejar alb) Zanthoxylum clava herculis (scoarfi de Fag {epos) Formula 2 — drengj imfatic Annone muriatica (Graviola) Pfatfia paniculata (Suma sau Ginseng Brazilian) Phytolacca americana (Cérméz) Uncaria tomentosa (Gheara matei) Vinca major (Saschiu) Trifolium pratense (Trfoi rosu) Gallium aparine (Lipicioasa sau colfii babei) Sanguinaria canadensis (Mac canadian) Formula 3— drenaj limfatic ‘Annone muriatica (Graviola) Momordica chara (Pepene amar) Guazuma uimifoia (Mutamba) Physalis angulata (Mullacea) Larrea tridentata (Chaparal) Formula 4 ~ drenaj imfatic Genul Myrica californica (scoarfé de Bayberry) \Verbascum thapsus (genul Mullin) Trifolium pratense (Trifoi rosu) Althea officinalis (radécind de Nalba) 116 Quercus alba (scoarta de Stejaralb) Piantago off (Patiagind) Nymphaea odorata (Nuférul alb de lac american) Arctium lappa (rédacina Brusture) iis virginica (Stanjene!) Polygonum bistorta (rizom de bistort) Formula 5 — drenaj ganglion’ limfatci Echinacea angustifolia Trifolium pratense (Trifoi rogu) Phytolacca americana (Cérmaz) Viola odorata (Toporasi, Viorea) Plantago ovato (Pattagina) Arcium lappa (Brusture) Vinca major (Saschiu) Vom observa ci multe dintre plantele de mai sus sunt stimulatoare imunitare (sé nu uitam 0 sistemul limfatic este si cel mai important sistem imunitar al organismuluil) si multe sunt plante cu acflune anti- canceroasa (se pare cA in sistemul limfatic incepe cancer, de aici si importanta fundamentala a curteniei acestuia) De la Seoom, va recomand formulele: Total cleanse lymph gi Essiac ~ cu acfiune marcata de drenaj asupra sistemuui imfati si actiune detoxfianta majord Am re-descoperit si infuzile naturale din plante, ceaiurile ~ care sunt extrem de utile in toate demersurile de drenajlimfatic. Am gait in magazinele naturiste ceaiuri dn nalba mare, din scoarta de | stejar alb (cu efect drenor si calmant in acelasi timp), ceaiurile de brusture, de patlagina sau urzica, ceaiul de lem dulce sau trfoi rosu, | Va puteli face proprile combinatii de infuzii medicinale, pe care $8 le schimbafi si alternafi periodic, timp indelungat Actiunea infuzilor va sprijni actiunea gemoderivatelor si altor suplimente fitoterapice, precum si acfiunea principala de detoxifiere a dietei. $i bauturile calde sunt binevenite mai ales in anotimpurile reci, cand dietele cu fructe pot fi tinute mai greu, in cimatul temperat in care | traim cu tot 447Masajul de drenaj limfatic, migcarea fizica - de la simpla plimbare si pénd la efortur mai mari, tip joc de tenis, aerobic sau inot realizeazA © mobilizare importanta a circulae’ limfatice (care nu are pereti propri si depinde de starea de actvitate a musculaturi din jur). Asadar, migcarea fizicd este un alt element extrem de important pentru detoxifere, alaturi de toate celelalte componente deja discutate. Vom discuta foarte mult despre sistemul limfatic in vitoarea carte adresat specialistilor. In prezenta carte, am dorit doar s& facem 0 introducere a moduli in care am infeles Tn prezent importanta acestul sistem vital al organismului (,canalizarea" corpului nostrul) ~ si s& va ajutdm s& privif Iucrurlealfel decat se face in prezent. 4118 ANEXA 3 - Scheme posibile de detoxifiere Asa cum menfionam si in cursul cdi, trecerea la dieta fara foc" de detoxifiere si adoptarea unei scheme cu medicamente naturale de sustinere a organismului se realizeazé sub supraveghere medical, mai ales in sttuatile in care existé probleme de séndtate destul de importante, Dar orice persoand poate adopta o dieté si un tratament simplu, de deioxitiere, adaptate la posibiltatile organismulu si programului zn. Dieta de detoxitiee se realizeaza treptat, big special pentru persoanele ite cu mancare gatité si cu toate tipurle de alimente ,clasice”. | lactate, carne, ou, f&inoase, patiseri, legume i fructe Sa refinem c& principalele alimente ,producatoare” de mucus, respectiv de acidoza sunt 1) lactatele 2) zaharul (dulciurierafinate) si 3) fBinoasele cu gluten (grdu, orz, secaré) |. Asadar, primul pas consti in scoaterea din alimentatie a acestor alimente: a tuturor lactatelor, in primul rénd si a produselor care le contin (placinta cu brénz8 este unul dntre cele mai daundtoare alimente, ea contindnd toate cele trei alimente enumerate mai sus producdtoare de mucus), Asadar, vom sovate toate produsele de patisele, toate dulciurle gatite cu zahar, toate pastele din grdu, orz sau secara, painea, biscuitii (chiar si cei din ,cereale integrale” ~ majoritatea cu gréu, orz sau secara) fulgii din cereale (cu orz, gréu, secara). Alt fel de mancare mare producdtor de mucus este laptele cu cereae - micul dejun cu care atat adult, cat si copii inoep ziua. Daca cerealele contin si zahar, atunci efectul este triplu daundtor. Dispar din alimentaie ciocolata, inghelata, napoltanele si toate produsele care contin zahair (checul si cozanacul sunt extrem de dificil de digerat, congindnd pe lénga lapte, zahér, fina gi oud si nuci — adio& adaosuri de proteine — cea ce le face .bombe digestive si calorice" pentru organism!) 419intr-o alimentalie de detoxifiere inijala vor ramane cerealele férd gluten = orezul integral, meiul, hrigca, quinoa, mamaliga si produsele din porumb (cu foarte putin gluten). Va rémane camea sub forma de peste sifructe de mare, dar si mese acazionale din pui, curcan sau oaie, Si bineinfeles, vor rméne toate legumele, leguminoasele si fructele, 50% gatite si 50% crude Il. Dupa ce persoana se simte confortabil cu aceste schimbari (Intre 4 si 3 luni), dieta de detoxfiere poate continua cu scoaterea tuturor produselor din care, inclusiv pestele gi fructele de mare (alte 1-3 luni) Continuand cu fructele, legumele gi leguminoasele 50% crude si 50% preparate termic. Scoaterea cémii permite cresterea aportulu de fructe ~ catre 50% din fotalul alimentelor (functie si de anotimp). Fructele se vor consuma in special dimineata, sin prima parte @ zlei ~ apoi de la pranz incolo, se pot consuma legumele (0 salaté de cruditaj la pranz) si cdtre seard, o mancare gat’ (mancare de legume, legume la abur, supa crema de legume, paste din hriscd sau orez cu legume, mam&lige cu mancare de ciuperci, mamaligé cu pastdi, mémaliga cu mazare, cartofi copii, dovleac copt, patate (cartofi dui copti) cu legume la abur, sau cartof copt cu humus (pasta de naut cu sos de susan) si altele, vedeti cd sunt multiple posibiitat) pentru aceasté masa. La masa de seard ne este cel mai foame, seara organismul este mai obosit, mai in acidozd gi nevoia de a consuma mai multe alimente (mai gate, mai cald) este mai mare. IIL Urmatoarea etapa (alte 1-3 luni) este sooaterea legumincaselor (fasole, naut, mazére,linte si soia, precum si produsele lor. Raman cerealele integrale, fructele si legumele. Fructele devin o parte importanté a primelor ore ale zilei, salata de crudita{i (in toate combinatile) sau o supa ,raw vegan” (sunt multe refete pe Net) sunt variante pentru un pranz ugor si tonifiant — iar la masa de sear poate ramane un fel gat din orez cu legume, paste de hrigc’ cu legume, rmémaliga cu legume, cartof copt cu brocali si sos de susan, legume la abur, etc. De la aceasta etapa se scoate si sarea din alimentatie (si se pot introduce algele uscate, mai ales algele Dulse, cu gust sarat, foarte pune ca adaos in salate), si se incepe reducerea uleiuror folosite atat pentru salate, cat si pentru gat legumele, si thloouirea lor treptata fie 490, EEESNS|=*=C cu zeama de lamaie (pentru salate) sau cu zeama de supa de legume, pentru gatit. , IV. Etapa scoaterii complete a cerealelor gia riméneri doar pe fructe gi legume, dar cu pastrarea unei mese gatite seara este etapa de iniliere, propriu-zisa, a procesului de detoxifiere. Fructele vor detine 50-60% din ponderea alimentatei zlnice,restul find salate de cruditafi sau legume gate in diferite felur, Cartoful si dovleacul (sau alti tuberculi, napul de exemplu) vor ramane_in alimentatie, dar nu se vor folosi zinic, cio dat la 2-3 zile. Din aceasta etapa se va incerca treplat, la Inceput, doar o data pe saptiménd, apoi poate mai des, inlocuirea mesei de la pranz cu un platou de fructe si a mesei de seard, cu o salaté de legume. Adic& toaté mancarea sa fie cruda, neprelucraté termic, n ziua respectiva. Nu se va folosi sare sau ulei - ci doar zeama de lamaie gi plante aromatice (marar, patrunjel, oregano, rozmarin etc dupa gust), precum si alge fine, tocate m&runt (alge Dulse, dar si alge Nori, orice fel de alge pe care le gasiti la magazine naturiste). Ptetj folosi ocazional in salatele de legume diferite seminte (In special cénepa, in sau susan), sau floarea soarelui si dovleac - doar de 1-2 ori pe sdptimana Incepeti sé faceti si diferite amestecuri de fructe la blender (shake din banane $i portocale, sau pepene galben si cépsuni sau alte amestecuri care dort, in care puteti pune o lingurté de polen ragnit sau polen crud, 0 lingurié de seminte de in sau susan régnite, putin scortisoara, vanilie, cardamon sau orice aroma v8 place — si aveti o bSuturé energizanta ca si gustare, de céte ori vi se face foame, intre mese Folositi la amestecurifructe foarte coaote, cele mai coapte banane pe care le g&sifi, pentru a avea gustul dulce pe care 1l cauté organismul). Reducefj treptat masa gatité de legume de sear, pana ajungeli la una singura pe saptémana. Atunci puteti merge mai departe V, Detoxitierea continua si se intensific, atunci cnd va simi pregati cu trecerea la mese crude" complet - fructe in prima parte a zilei (m&rind ponderea lor la 70-80%) si legume la masa de seard (o salata de cruditai, Fara seminfe si ulelur Fara sare, Doar cu adaosuri de plante aromate in salatele de legume, sau in salatele de fructe (daca le dori) 424Fructele se ménanca ca atare — dimineata se preferd fructele alcaline, blande pentru stomac (pepene galben, pepene rosu, papaya, strugur, pere dulci, mere foarte dulci - galbene), la pranz ~ un platou mixt de fruote tropicale, sau fructe de sezon i intre mese ~ fructe sau shake- uri de fructe. Seara, salata de legume VL Detoxifierea este din ce in ce mai intensa, continuand treptat, in fiecare zi inlocuind mesele de legume, doar cu mese din fructe. Pana se ajunge la diela alcatuit’ in totaltate din fructe, la toate cele trei mese. Intre mesele de fructe, se pot consuma infuzii din plante medicinale (in special ceai renal si ceai hepatic). Acestea reprezint& aportul de ,cald” pentru organism. Intrucat atat fructele c&t si infuzile medicinale contin foarte multé apa, veti observa c organismul nu va mai dori s& consume alta apa in afara lor. Se poate consuma o diet& numai din fructe luni intregi - c&t are nevoie organismul sé-§i facd .curdtenia temeinica. ‘Am cunoscut oameni care au finut dieta 3 si 4 ani, doar regim fructarian, Vil. Detoxifierea cea mai intens’ se face cu ajutorul curelor de scurté durata de monofruct, care se pot face in dferte anotimpuri = cura de cirege primaivara (ntre 1 gi 10 zie) = cura de pepeni (intre 1 si 30 zile, pentru cine se. simte confortabi) - cura de strugur (Intre 1 si 30 zile) lar dr. Morse vorbeste in c&rfle lui de Postul cu apa si Kimaie (se pot citi in c&rfle lui detalii despre aceasta tehnicd) timp de 10 zile, pentru 0 curajare in profunzime a organismului Fiecare persoand va aplica tehnica cu care se simte confortabil intr-un anumit moment al vieti, si va adopta dieta de detoxifiere cu care organism (si mintea) se simt bine. Oricare dintre pasii de mai sus ‘ati face, tot va ajutali imens corganismul. $i vet suficienta energie si motivalie s& puteti merge mai departe, daca dori 499 Daca detoxifierea devine prea intensd, daca simptomele tip ,eliminari* despre care tot am vorbit si vorn mai vorbi sunt intense ~ pentru a incetini procesul, eintroducetio salaté de legume sau pentru a incetini si mai tare, legume gatite la abur Consumul oricéruia dintre alimentele producdtoare de mucus, in timpul procesului, opreste complet detoxifierea, $i va trebui s8 o luati de la capat. Muite persoane, inclusiv noi, au facut procesul tip suveica” ~ adicd au ‘nceput cu zile gi sptamani de fructe, ocazional ne-am intors la c&te 0 salata de legume (uneori céteva zile a rand), apoi iar sdiptimdni de fructe. Cand si cénd (mai ales iarna), 0 supa de legume sau o supa crema de legume, sau chiar peste gi fructe de mare. Apoi iar zile gi saptamani de fruct. Cu acest proces, adaptat la programul nostru zilnic, la temperatura de afara gi la reacfle corpului nastru, am simft c& este cel mai ugor de realizat procesul (desi suntem constienfi cd va dura ceva mai mult, decét daca Lam firespectat strict) Esentialé in timoul detoxiferi este ODIHNA. Repausul fizic. Miscarea usoard este in regula. Dar sé nu fe sustinut’ si efortul sé fie de durata Pentru ca toate actviiile, toate migcarile — produc acidoza! $i folosesc mecanismele de detoxifiere pe care noi incercam s& le utlizm pentru eliminarea toxinelor din depozite! ‘Am constatat & putem s& ne destésurdm actvitatea normala, dar avem nevoie de mult mai mult repaus si odinna ca inainte, Inclusiv cumpératurie la supermarket sau ocazile sociale, de interac{iune cu prietenii — au devenit extrem de solicitante gi le simtim cum ne iau din energie - in acest proces de detoxifiere. Reusim doar si ne indeplinim activitatea profesionala si putinele treburi casnice. In rest, avem nevoie permanent s ne odihnim, s& dormim mai mult, sau pur si simplu s& stim Tntingi la orizontal. Ce se va intampla dupa detoxifiere si insdntosire (care va fi un proces ce poate dura intre 2 si 4 ani, lao perscana moderat bolnaval)? Dupa detoxifere - cénd toate simptomele de boald si starea de rau au disparut se poate ramane pe o diet’ de echilibru, din hran& nepreparata termic 70-80% si hrana preparat’ termic (doar legume) 20-30%, 3 zile pe saptimand, zile de ‘ucte 3 zile pe sdptamand si 2 123zile de salate de legume seara, aléturi de fructele zilnice. $i ocazional, rar, orice doreste corpul. Este o variant amestecala a etapelor IV, V, Vi din detoxifiere — care asigura o diversitate alimentara suficienta, cét 88 poat’ fl pastrat acest regim 0 viata intreaga, cu menfinerea unei stiri excelente de sandtate si energie, dar si posibiltatea de participare ta 0 vial sociald cét mai normala, Alimentele formatoare de acid si mucus: 4) lactatele 2) zaharul 3) fina alba cu gluten 4) camea vor fi complet excluse ~ sau consumate ,de pot (1-2 gur) de céteva of pe an (si de fiecare data vor declansa simptome digestive dureroase!) Mejortatea celor care adopté regimul de vial’ echilirat, partial aw-vag si ocazional legume preparate termic — nu mai au pofte, nu mai simt nevoia de ,rontdiala" si jung sa aibd reac fizice tip respingere (great chiar) doar la mirosul alimentelor care le-ar putea agresa si dezechilibra corpul Experienta personalé cu fiecare etapa din cele descrise de mai sus este esentialé. Prea multe cuvinte si descrieri nu fac decat sa va aducd simai multé confuzie, mai ales fa inceput de drum Daca dori sd o facet, incepeti Noi am trecut prin proces gi infelegem atét dificutatea lui, cat si rasplata si motivatia energetica care apar in timpul detoxifier De ce este nevoie de tratamentul cu suplimentele naturale? intrucét in organismul majoritafii oamenilor sunt depozite imense de Mucus gi grésimi, Imbibate cu diferitele toxine introduse in timp (prin vaccinuri, antbiotce, alte tratamente de sintez&, pesticide si insecticide din alimente, toxice din aerul atmosferic, fum de figara etc ete) — orice demers de detoxifiere (inclusiv dieta) se insoleste de eliminari de toxine Corpul se vede ,scépat” de sarcina de a detoxifia zilnic toxinele aduse alimentar (lactate, came, zahar, faind alba) gi isi indreapta eforturile tre repararea daunelor existente deja, de mult timp. 424 EEEEETEISS''S'’S Apar reac{i multiple ~ de la reacfi tip ,raceli” (dureri de gat, nas infundat, secretii nazale si faringiene, bronsite, tuse), reacfi digestive (dureri intestinale, balonar, gaze, tuburéri de tranzit, adesea diarce, gretur, uneori varsétur), reacfi uriare (pipi des, mai ales noaptea’ usturimi fa urinare, urind tubure gi foarte mirositoare), la femei,tulburari de ciclu (ba se va opri o perioada, ba vine prea mult si cu cheaguri) si react cutanate (erupt de diferte flr, mancdrimi, reacti tip alergic). Asadar, pe toate caile de eliminare ies toxin. Pentru a usura aceste eliminari, pentru a sprijini corpul sa le fac mai Tepede si fara simptome impovaréioare, vom adauga suplimentele fioterapice. Plantele ne vor sprijni foarte mult in tot procesul de vindecare in prima etapa de adoptare a dietei de detoxifiere — putem incepe cu formule simple de sustinere a tubului digestiv, rinichlor si suprarenalelor si drenaj imfatc. Astfel putem avea diferite scheme (exempliicdm doar doua): Extract de Merigor de munte (sau Afin) D1, 3 ml in apa dimineata Extract de Frasin D1, 3 ml in apa, seara Total cleanse Lymph — 0 capsula dimineata si Total cleanse Acid uric - 0 capsulé seara Timp de 2-3 luni de zie, ‘Sau, 0 schema un pic mai intensiva de acflune: Poly-gemma intestine (Plantextrakt Cluj), 3 ml in apa, dimineata (si pranz, eventual) si Poly-gemma detoxifiererinichi (Plantextrakt Cluj), 3 ml in apa, seara ‘Adrenal caps (Secom), o capsula dimineata si Total cleanse kidneys (Secor), o capsula seara Cele doua scheme de mai sus vor sustine organismul in mod bland si treptat, pentru climinarea reziduurilor corpului, posibilé atunci cand prim sursele principale de mucus gi acidozé din alimentafe |. Dupa etapa a doua de detoxifiere, putem intensifica sustinerea cu extracte de fitoterapie. 125ncepem s4 adaugam si infuzile medicinale — preferand un ceai renal cu plantele indicate de dr. Morse la sustinerea rnichilor sau cu alte plante cunoscute ca important susfintori ai rnichilor (Coada calulu, Matase de porumb, Troscot, Pir, rAdacind de Brusture, Urzica, codite de Cirese si Visine etc). Se vor consuma 2-3 can de infuzie pe zi (in aoesté infuzie putandu-se lua si tincturle gemoterapice, iar cu lichidul respectiv se inghit capsulele fto de la Secom sau alte firme producdtoare). Se va face o schema cat mal simpié si rapidé de administrare, care s& nu Incarce programul zilei, s8 nu tind seama de “inainte sau dupa mas&" si s& poaté fi sustinuté luni de zile Continum cu schemele din gemoderivate si suplimente, intensificandu-le un pic. Exemplu Extract din miadite de lenupar D1, 3 ml in apa, de 2 ori pe zi, dimineata siseara Extract din Scorug D1, 3 ml in apd, de 2 ori pe zi, dimineata si seara (Ge vor lua impreund, in aceeasi apa) si Extract din muguri de Frasin D1, 3 ml in ap8, la prénz. ‘Sau varianta mai intensiva: Poly-gemma intestine (Plantextrakt Clu), 3 mln ap&, dimineata Poly-gemma ficat (Plantextrakt Clu), 3 ml in apa, la prénz si Poly-gemma rinichi (Plantextrakt Cluj), 3 ml in apa seara Timp de 3-6 luni de zile. Alaturi de variantele de mai sus, se adauga produsele Secor Adrenal caps, o capsulé dimineata Total cleanse liver, o capsula la pranz $i Total cleanse lymph, o capsula seara, De la etapa Ill de detoxifiie tn sus, schemele de dotoxifiere vor incepe 4 fie personalizate si adaplate fiecdrei persoane, funclie de sensibiltti, de nevoi si de evolutiaflecarui organism. Si majoritatea -schemelor sunt indicate de medicul cunoscator al procesului de detoxifiere, care poate urméri toate etapele i interveni pentru echilibrarea lor atunci cénd este cazul 126 Ne impresionat nod dese url dite suns pe cre Morse le-a dat pe Youtube, la intrebarle perscanelor care solctay ajutor din partea lui, dar spuneau c nu au miloace financlare $8-si Procure incture sa supientle rent nes I e-a spus c& este suficient s& adop'e dieta explicat3 i : s a explicaté in etapele IV-VI ale procesului i s foloseasc’ infuzi sin ierburle renale i hepatice pe care orcine le are la dispozii (putem cu toi culege sau pune la uscat codie de cirese sau visine primavara, matase de porumb, frunze de papadie sau urzici, putem culege raddcini de pir gi troscot — sunt buruieni care cresc peste tot, lao pimbare pe langa o padure gasim si coada caluul sau codifa sorcelului - Natura ne-a lsat la indemand {tee avem nevi pentu ane ns in céteva zile de dieté SIMPLA si drenaj cu inf infuzl din ierburi ~ se va simi mult mai bine! ' ‘eat one Orem webu cums rca, nore ot dept reuse jare aver. Macar s& cumparam manca fens ov rea care Va ajuta corpul Inpotent este CUNOASTEREA 5 EXPERIENTA DIRECTA uneti in practic’, simi, testali, incercati, ev , reat, evaluat i consliente gi responsabile veh 9 lel dee 127‘Anexa 4 - Prezentare gemoterapice si fitoterapice folosite in detoxifiere Produse PlantExtrakt Cluj GAMA DE PRODUSE NATURALE PLANTEXTRAKT POLYGEMMA DETOXIFIERE Detoxifierea reprezinté 0 strategie importanta pentru mentinerea sanatafi 7 ‘Ajuté la minimizarea efectelor nedorite ale poluatti si stresului specific vietii moderne. ; Se recomanda cure anuale de intretinere cu posibilitatea de repetare la nevoie. POLYGEMMA 11 FICAT DETOXIFIERE . Combinatie de extracte gemoterapice din mlédite de Rozmarin, lenupar simuguri de Alun. Ficatul este primul fitru al organismului, la acest nivel o serie de substante fiind transformate in forme chimice simplificate, pregatite pentru eliminare la nivel renal. Un ficat obosit va permite sa ajunga in sange substante netransformate sio serie de toxine. Actiune principal: hepatoregeneratoare, de sprijnire a elimindri catabolijlor toxii, colereticd si colagoga, de restaurare a etastictai fesutului hepatic. Preparatul are si efect: hipocolesterolemiant, antiinflamator, cicatrizant, antioxidant. Mod de administrare: se recomandé administrarea a 2~ 3 ml de 2 ori pe zi, dimineata si la prénz, inainte de mese, diluatj in putiné apa - cure de 1-2 luni, repetate de 2-3 ori pe an sau la nevoic, realizandu-se 0 detoxifiere preponderant la nivel hepatic, dar si la nivel renal si respirator. 128 POLYGEMMA 12 RINICHI DETOXIFIERE Combinatie de extracte gemoterapice cin muguri de Frasin, seva de Mesteacan si extract fitoterapic din frunze de Mesteacan, Functia de detoxifiere a rinichiului este extrem de importanta pentru a fitra din sange si a elimina o serie de reziduuri toxice (ure, clorur, acid uri, ceatinind, etc.) si pentru a elimina apa in exoes. Actiune principala: diuretic - —depurativa, antiseptic antiinflamatoare, regeneratoare ~ prin aport de glucoz, fructoza aminoacizi, vitamina C si o serie intreag’ de saruri minerale de: calciu, fosfor, magneziu, mangan, zinc, sodiu si fier. Preparatul are $i efect: hipocolesteroleriant. Mod de administrare: se administreazd cate 2 ml de 2 ori pe zi, dimineata sila prénz, inainte de mese, ciuati in putina apa - cure de 1- 2 luni, repetate la nevoie, realizéndu-se o detoxifiere preponderant la nivel renal, dar sila nivel articular Se recomanda si supraponderaiilor cu retenjie hidricé si nivelul colesterolului mari POLYGEMMA 13 PIELE DETOXIFIERE Combinatie de extracte gemoterapice din muguri de Platan, seva de Mesteacan si muguri de Nuc. Pielea este oel mai mare organ de eliminare a toxinelor, sub forma transpirajei. Pielea si mucoasele sandtoase nu lasd s& treacd agenti microbieni si viral din mediul exterior, céire mediul intern Actiune principal: dermoprotectoare, antisepticd, regularizanté a secretilor peli, spriinind procesul natural de detoxifiere cutanaté, Preparatul are si efect: antiinfectios si cicatrizant la nivelul mucoaselor si a piel, efecte benefice in caz de pile inelastic’, lipsité de strélucite, in celui, c&derea parului sin dermatozele de data recentMod de administrare: se administreazé céte 2 mi de 2 oF pe zi, dimineata sila pranz, inainte de mese, diluaf in putind apa - cure de 1- 2 luni, repetate la nevoie, realizandu-se o detoxifiere preponderant la nivel cutanat, dar si a nivel renal. Pentru persoanele care au manifestat in ultimul an afectiuni cutanate, pentru adolescenti sau pentru persoanele a céror funcfie de detoxifiere cutanaté trebuie stimulata, se recomands cure de 1-2 luni (cate 2 mi de 2 ori pe zi), cu posibilatea de repetare la nevoie. Pentru intretinerea

S-ar putea să vă placă și

• Sanatatea 5D PDF

  

  Document401 pagini

  Sanatatea 5D PDF

  auraiserban

  100% (13)
• SORINA SOESCU - RACEALA - Ce Este Si Cum Tratam Simplu Raceala

  

  Document140 pagini

  SORINA SOESCU - RACEALA - Ce Este Si Cum Tratam Simplu Raceala

  Tony Tzu

  95% (19)
• Sa Traim Sanatos Fără Toxine Robert Morse

  

  Document96 pagini

  Sa Traim Sanatos Fără Toxine Robert Morse

  Mihaela Stoica

  96% (26)
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• !H! Gerard Pacaud Homeopatia PT Toti

  

  Document33 pagini

  !H! Gerard Pacaud Homeopatia PT Toti

  Anonymous QVzbzoef8

  50% (2)
• RACEALA Revizuita Jnqsuf

  

  Document142 pagini

  RACEALA Revizuita Jnqsuf

  Ana

  Încă nu există evaluări
• Ghidul vindecarilor

  

  De la Everand

  Ghidul vindecarilor

  C. Norman Shealy

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (5)
• Studiul China

  

  Document557 pagini

  Studiul China

  Lucian Hişu

  100% (32)
• Secrete de La Capra Chicotitoare - Demo

  

  Document57 pagini

  Secrete de La Capra Chicotitoare - Demo

  Liliana Costache

  Încă nu există evaluări
• Gripa Soescu

  

  Document4 pagini

  Gripa Soescu

  Abracadabra Bubu

  100% (2)
• Sorina Soescu 2019

  

  Document20 pagini

  Sorina Soescu 2019

  madgrrr

  100% (4)
• Alexei Suvorin Despre Tehnica Postului, Metoda Mea

  

  Document35 pagini

  Alexei Suvorin Despre Tehnica Postului, Metoda Mea

  celimarcel

  Încă nu există evaluări
• SORINA SOESCU - PIELEA - Oglinda Sistemului Limfatic

  

  Document6 pagini

  SORINA SOESCU - PIELEA - Oglinda Sistemului Limfatic

  Tony Tzu

  Încă nu există evaluări
• Detoxifierea Organismului

  

  Document2 pagini

  Detoxifierea Organismului

  Ioana-Alexandra Zidaru

  Încă nu există evaluări
• Studiul China

  

  Document9 pagini

  Studiul China

  Cornelia Lică

  60% (5)
• Tinerete Fara Batranete Cu Hrana Naturala

  

  Document80 pagini

  Tinerete Fara Batranete Cu Hrana Naturala

  stelians2010

  100% (26)
• Terapia Naturala

  

  Document384 pagini

  Terapia Naturala

  Ioana Mihai

  100% (20)
• Tractorașul care voia să doarmă

  

  De la Everand

  Tractorașul care voia să doarmă

  Ehrlin Carl-Johan Forssen

  Încă nu există evaluări
• Dieta pentru zile senine II: De la durere la echilibru spiritual, psihologic, nutritiv

  

  De la Everand

  Dieta pentru zile senine II: De la durere la echilibru spiritual, psihologic, nutritiv

  Bartha Laura Diana

  Evaluare: 5 din 5 stele

  5/5 (1)
• Rețete din crudități. Pentru sănătate, pentru viață

  

  De la Everand

  Rețete din crudități. Pentru sănătate, pentru viață

  Pridie Elena

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (5)
• Extracte Gemoterapice - Sorina Soescu

  

  Document8 pagini

  Extracte Gemoterapice - Sorina Soescu

  Aurelia Axente

  100% (3)
• DR Soescu

  

  Document108 pagini

  DR Soescu

  stejar

  92% (12)
• REMEDII HOMEOPATE Ptr. Roşu În Gât

  

  Document2 pagini

  REMEDII HOMEOPATE Ptr. Roşu În Gât

  Violeta Liliana

  100% (3)
• Candidoza Soescu

  

  Document1 pagină

  Candidoza Soescu

  Anonymous AsJOly

  Încă nu există evaluări
• Sorina Soescu - Stare de Rau - Sustinere Naturala

  

  Document2 pagini

  Sorina Soescu - Stare de Rau - Sustinere Naturala

  Tony Tzu

  Încă nu există evaluări
• Eugen Giurgiu - Cancerul - Tratamente Naturiste

  

  Document199 pagini

  Eugen Giurgiu - Cancerul - Tratamente Naturiste

  secenae

  98% (48)
• (Dr. Pavel Chirila) Despre Alimentatia Moderna

  

  Document134 pagini

  (Dr. Pavel Chirila) Despre Alimentatia Moderna

  domnu tiby

  82% (11)
• Baia Lui Kuhne

  

  Document6 pagini

  Baia Lui Kuhne

  Sk Oscar

  Încă nu există evaluări
• DR Soescu

  

  Document108 pagini

  DR Soescu

  zamolxe12003

  100% (2)
• Suc Din Iarba de Grau

  

  Document5 pagini

  Suc Din Iarba de Grau

  Petran Paveliuc

  100% (1)
• Tratament Homeopatic În Tuse

  

  Document2 pagini

  Tratament Homeopatic În Tuse

  osyrys

  100% (1)
• Prospect de La Tanti Jana

  

  Document5 pagini

  Prospect de La Tanti Jana

  dreamwave77

  71% (7)
• Meniul Meu de Detoxifiere in 10 Zile Cu Dieta Raw

  

  Document5 pagini

  Meniul Meu de Detoxifiere in 10 Zile Cu Dieta Raw

  Marian Popescu

  0% (1)
• Suprarenale

  

  Document8 pagini

  Suprarenale

  Georgiana Enache

  Încă nu există evaluări
• Iubim Fructele

  

  Document86 pagini

  Iubim Fructele

  Anonymous 6C6jgnrU

  Încă nu există evaluări
• Semne Ale Acidozei

  

  Document5 pagini

  Semne Ale Acidozei

  Jason Cook

  100% (1)
• Învățarea unei diete echilibrate: Pași simpli pentru o dietă mai echilibrată

  

  De la Everand

  Învățarea unei diete echilibrate: Pași simpli pentru o dietă mai echilibrată

  Véronique Decarpentrie

  Încă nu există evaluări
• Retete Sanatoase Pentru Micutii Gurmanzi

  

  De la Everand

  Retete Sanatoase Pentru Micutii Gurmanzi

  Annabel Karmel

  Evaluare: 5 din 5 stele

  5/5 (1)
• Trucuri Naturale de Frumusete si Sanatate: Terapii Holistice, #1

  

  De la Everand

  Trucuri Naturale de Frumusete si Sanatate: Terapii Holistice, #1

  Cristina G.

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (5)
• Liniste, Te Rog!

  

  De la Everand

  Liniste, Te Rog!

  Nicole Gheorghiu

  Evaluare: 5 din 5 stele

  5/5 (1)
• Antibiotice din plante. Alternative naturale pentru combaterea bacteriilor rezistente la medicamente

  

  De la Everand

  Antibiotice din plante. Alternative naturale pentru combaterea bacteriilor rezistente la medicamente

  Stephen Harrod Buhner

  Evaluare: 5 din 5 stele

  5/5 (1)
• Compendii de terapii complementare

  

  De la Everand

  Compendii de terapii complementare

  Liviu Bulus

  Evaluare: 3.5 din 5 stele

  3.5/5 (3)
• Manual Psihologie

  

  Document104 pagini

  Manual Psihologie

  Teodora Curti

  Încă nu există evaluări
• Psoas

  

  Document4 pagini

  Psoas

  Teodora Curti

  Încă nu există evaluări
• Manual de Standarde

  

  Document996 pagini

  Manual de Standarde

  Anca Ioana

  100% (1)
• Tabel Alimente Alcaline

  

  Document2 pagini

  Tabel Alimente Alcaline

  freshanana

  Încă nu există evaluări