,f i-ru

e-5.r *
** r:.,r':
: . ''
*;'
i{
*.::.,.t1
!F..,':,,r,
&.:':':
S'r'::..:'
tl ..::i.,:
ra. .. '
T.
ri

$dANUAI-ULi"'

{s *Jt}
lt " "-
,11,1fr*-.' e,*..*-6?i'iiis':fi&'

*t:i. :r: l.
i3f,-:r i:: j.:r'
# l:'.':'l : ,''

,trt . t:. ::tr... -i

,$'::.,',:a.,:.'.
'@
r,':i:rr''
&: .r.'..i.::'t

S."i':...1 r.. l

*"i
 EPICTET

MAI{{UALUL

.. Traducere din fimba greac6.,

notd asupra traducerii, note gi indice.de nume
*' de Ioana Costa
.

Cuvdnt inainte
de Andrei Plegu

.:

'\
f#\
\Ckru
Editura Se neca Luci us Annaeus

d
D
CUPRINS

p
 MANUA&ULX

* Termenul qrecesc encheiridion este un derivat a]

substantivufui cheii, ,,rydrtd" , echivalat perfect de
..manual", ca.text ,,aflatla indemAnd", ce cuprinde
notiunile de bazd ale unei discipline' Titlul este in
arrironie cu invhtdturile lui Epictet care, spre deosebire
de stoicii timpurii, se adresb publicului larg'
 i^'1r'-Fa
'\L'+[ti!:.'
:5F"=:5'--;-
j*ict,IiF*r+_s,
i rry ; * E.x r.;1,; r,
rF'tg!'Fi4f;r:':
r *.F s ;':-*. F ^
lf;ri.i*.'t:\$i4ffi
-ff.,pj-
:Q^ ;.5H?'{'
I5"S*Fd.sl=i
: r, t',8 fi ; fr? i- e
"DOrn^ =- ":*}!i::i
sPar*:l
j.;':'I''c'
llr { I

7
r"r 969,"i3
I
I 98'1 , 6'i
.i 311,2?
&;:..
? ?62,45
656 ' 36
659, {50

l0r fc
50,0c
1,5:i
0, 91
1 6r,i, C'j
\:_ _ __- _--, _-.- - '
-21 "l'1f lr
.?'J .l'i1,15
 ...unele ilepinil de noi,
altele nu ilepind de noi

Din toate cele ce sunt, unele depind de noi, altele

nu depind de noi. De noi depind gdndul, avAntul,
pornirea, respingerea gi, intr-un cuvAnt, cAte sunt
lucrurile noastre; nu depind de noi trupuf proprietatea,
faima, funcliile qi, intr-un cuvAnt, cAte nu sunt lucrurile
noastre.
Cele ce depind de noi sunt din fire libere, fdrd con-
strAngeri, fdrd piedici, iar cele ce nu depind de noi sunt
fdrd. vlagd, robite, supuse constr6ngerilor, in voia altora.
Amintegte-fi, agadar: Dacd te gAndegti cd acelea inro-
bite prin firea lor sunt libere gi ci cele ce apar,tin altuia ili
sunt proprii, vei fi supus constrdngerilor, vei jeli, vei fi hrl-
burat, ii vei ocdri gi pe zei, gi pe oameni. DacI vei socoti al
tdu ce este doar al tdu, iar ce e al altuia vei socoti al altuia
dupd cum gi este, nimeni nu te va putea strAmtora in
niciun fel, nimeni nu-!i va pune piedici, nu vei ocdri pe
nimeni, nu vei ?nvinovdfl pe nimeni, nu vei face impo-
triva voinlei taie niciun lucm, nimeni nu te va vdtdma,
nu vei avea weun duqman, cdci niciun rdu nu te va lovi.
]intind cdtre asemenea lucruri, amintegte-fi c5,
pentru a le dobAndi, e nevoie nu doar de un efort
peste mdsurS, ci gi sd renunli cu totul la unele, iar pe

13
altele sd le amAni pentru moment.
Dacd le voiegti gi pe
acelea, 9i sX ai functii, gi sd fii bogat,se
poate intAmpla
sd nu le dobAndegti pentru cd
ai
lintit qi cdtre
cele dintAi
gi nicidecum nu vei reugi sd
obtii singurele iucruri din
care se nasc libertatea gi fericirea.
incearcd sd pui de-a dreptul aldturi
de orice in_
chipuire neplScutd cuvintele:
,,Eqti o inchipuire 9i nici_
decum ce te ariti a fi,,. Apoi incearc_o
gi
compar_o
dupd regulile pe care le ai, mai intAi gi
mai presus de
toate dacd lucrurile sunt din cele ce depind
de noi sau
nu depind de noi: iar dacX sunt din cele
ce nu depind
de noi, sd ai la indemAnd rdspunsul:
,,Nu insearnnd
nimic pentru mine,,.

14
 Renunld cu totul
acum la pofta de a dobhnili

Amintegte-fi cd dorinla de a dobAndi cele dorite te

face sd le dobAndegti, iar dorinta de a ocoii ceva te
face sd nu ti se intArnple ce vrei sd ocolegti; cel care nu
izbdndegte in a dobAndi este un neimplinit, iar cel
cdruia i se intAmpld ce voia sd ocoleascd este un nefe-
ricit. Daci insi vrei sd ocolegti doar ce este impotriva
firii din cele ce tin de tine, vei scdpa de cele pe care le
ocolegti: dar dacd vrei sd ocolegti boala ori mclartea,
ori sdrdcia, vei fi nefericit.
Nu te strddui, agadar, sd le ocolegti pe toate cele ce
nu jin de noi qi ocupd-te numai de cele ce lin de noi qi
sunt impotriva firii. Renunld cu totul acum la pofta de
a dobAndi: cdci dacd dobAndegti ceva din cele ce nu fin
de noi, in chip necesar nu izbAndegti in cele ce fin de
noi, in condi;iile in care cele pe care este cuviincios sd
le dobAndegti nu se aflf, cAtuqi de pufin in puterea ta.
Pune-fi in migcare numai pornirea de a acliona gi de
a nu acliona, dar folosegte-te de ele blAnd, fdrd incrAn-

cenare gi lipsit de constrAngeri.

15
 Amintegte-fi sd tntrebi ,,ce fel de lucru este?"

Pentru fiecare din cele ce sunt ademenitoare, sau

de folos in momentul de fatd, sau dorite, amintegte-ti
sd intrebi: ,,Ce fel de lucru este?", incepAnd chiar cu
cele mai mdrunte: dacd ili place o ulcicd, spune cd
,,imi piace o ulcicd". Cdnd se sparge, nu vei fi tul-
burat. Dacd ili imbrdtigezi copilul sau sofia, spune cd
imbrdligezi o fdpturd muritoare: cAnd moare, nu vei
fi tulburat.

16
 u
ci qi s d- mi rr,#: :#,7; :# ::,::":;::,":"
o aoi face, ilacd md supdr pentru ce s;e intkmpld"

CAnd egti gata sd te apuci de un lucru, aminteqte-ti

ce fel de lucru este. Dacd eqti gata sd te imbdiezi, infe-
figeazd-fidinaintea ochilor ce se intAmpld in baie - cei
peste care curge apa, cei care sunt lovili, cei care sunt
insuitali, cei care furd qi aqa te vei simli mai in sigu-
ranld dacd ?!i spui de-a dreptul cd ,,vreau sd md imbdiez
gi totuqi sd-mi pdsftez voinfa in armonie cu firea". $i
tot aga kr privinla fiecdrui lucru. Cdci dacd fi se intArnpld
ceva dimpotrivX cAnd mergi sd te imbdiezi,iliva fi la
indemdnd sd spui: ,,Nu am vrut doar sd md imbdiez,
ci gi sd-mi p5strez voinla in armonie cu firea: nu o voi
face, dacd md supdr pentru ce se intdmpld".

17