Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Sfinenia este acea stare n care omul continu a tri dup ce viaa s-a retras din el,
ca o ap dintr-o mare.
Iisus n-a suferit pentru toi oamenii; cci dac-ar fi suferit att de mult pe ct se
spune, dup el n-ar fi trebuit s mai existe dureri.
Toate rnile fiinei, toate nsngerrile luntrice, toate lacrimile nevrsate i toate
presimirile de fericire pe care le-am avut sub ceruri de var, cu eterniti de azur,
s-au adunat i s-au topit ntr-o convergen de sunete.
Pe fiina ce o iubim o cunoatem cu adevrat numai dup ce n-o mai iubim, cnd
am devenit lucizi, clari, seci i goi.
Tot ceea ce este suav, ingenuu, pur toarn peste vagul melancoliei un fluid
imponderabil i misterios, ce se dilat n noi ca un parfum mbttor i fin.
Numai un suflet care se sfie de iubire mai poate reabilita lumea aceasta vulgar,
meschin i dezgusttoare.
Cci a vrea s m realizez n culori, s fiu rnd pe rnd galben, albastru, violet,
portocaliu, s plutesc n culori i s nghit culorile. S fiu melancolic n albastru,
nebun n rou, trist n galben, vesel n verde, nostalgic n violet i suav n portocaliu.
ntr-o succesiune cromatic s creasc fiina mea i s fiu izvorul i oglinda acestor
culori. Din mine s plece raze, ca mesaje n nemrginit, i n mine s se rsfrng,
n toate nuanele, pentru a mbrca ntreaga lume ntr-un vis de reflexe.
Totul este n fiecare moment: acum se nate lumea i acum moare: razele i
ntunericul; transfigurarea i prbuirea; melancolia i oroarea. Lumea o putem face
absolut n noi. "