w

-

C)

o .J

o

-

s

w Q!

~

-

rh

W

-

C)

o .J

o

-

o

o tn o I

-

tn

~

:J Z c(

o o ~ .J

-

e

~

s

,

VIRGIL MOCANU

PSI HOSOC.IQI.OG_I E

~--'-.- - ----_ ~--~

_) - -----

----

Llce ntlat in sociologie psihologie Universitatea "AI. I. Cuza",la~i, prornotla 1973; Curs postuniversitar pentru pregatirea cadrelor in domeniul sociologiei, 1984-1986.

Tn perioada 1973 - 2001 a functionat ca psihosociolog in cadrul Direcfiei Judetene de Munca ~i Protecfie Socials Bacau ~i cadru didactic in invaiamantul postliceal ~i universitar.

In calitate de membru al Centrului de Cercetari pentru Problemele Tineretului - Filiala Bacau, a participat frecvent la anchetele sociologice organizate de factorii locali ~i centrali in municipiul ~i [udetul Bacau, a initiat investigatii proprii de aceeasi natura, in vederea solutionarii problemelor practice ridicate de activitatea lnstltutillor in care a lucrat.

Domeniile de interes: psihologia muncii, sociologie lndustriala, psihosociologie, paremiologie.

Pe parcursul activitatii a fost colaborator sau autor al unor rubrici de profil (orlentare scotara ~i profeslonala, paremiologie, psihologie sociala) in presa locala, a realizat in colaborare un volum .de monografii profesionale, a publicat

• studii ~i articole de specialitate in revistele "Ateneu", "Contemporanul", "$tiinla ~i Tehnica" sau in volume colective.

Din anul 2001 partlcipa, ca psihosociolog, la realizarea unor proiecte de consiliere ~i ocupare a fortei de munca, flnantate de Banca Mondiala ~i Uniunea Europeana,

VIRGIL MOCANU

P81H080CIOLOGIE 81 PAREMIOLOGIE

,

TehnOfBdlqlare:

Beolle .OSOIA

Dorlna Luminita HAITUR

Cope"a:

Lucian SANDU-MILEA

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei MOCANU, VIRGIL

Psihosociologie ~i paremiologie I Virgil Mocanu; Bacau: Casa Scriitorilor, 2004

Bibliogr.

ISBN 973-86881-4-0

316.4 398.91

...... - .. -._. __ ._ _--_._-_-

VIRGIL MOCANU

, . "

'"

PSIHOSOCIOLOGIE 81

,

PAREMIOLOGIE

CASA SC'Rllr<9'RIL<9'R '8etdiw 200'+

---~~---- .~~-. -~.

"Sofiei mete, insotitor statomic si discret"

·~-----~-.--.-~~.-~.-----

5

Cuprins

Cuprins 5

Cuva.nt inainte 9

A

, • )

Adaptare socialS. 11

Afinitate 13

Ajustare psihosodala 15

A[uzie 16

Amanare 17

Ambiva[ents. afectiva. 19

Amenitate 21

Anomie : 22

Anticipare : 23

Antipatie 24

Anturaj 26

Aroganta 28

c

\

.. \ Coerenta expresiva 30

Compensa~e 31

Comportament prosocial 33

Compromis 35

Conduita expresivs. emotionala 36

!

D

'I

:\

',)

Difuziune culturalii 39

Disimulare 42

Distanta sociala 43

-~~~~--~~-.--- ----

6

Cuprins

E

Egotism 44

Empatie 45

Experienta pracflca 46

F

Fire 47

Frica 48

Frustrare 49

G

Grup de apartenerta 52

I

Imagologie 53

lnerlla perceptlel sociale 55

Inversiune afectiva 56

L

Lene 57

Lider 58

M

Masura 59

Misoginie : 62

Mobilitate afectiva 63

Mobilitate sociala 64

N

Negociere : 66

-~-~- .--~---~-~~--. -----

Cuprins

7

o

Ocol 67

p

Pedeapsa 68

Plasticitate educativa 70

Prediclie 71

Prejudecata 72

Prestigiu ; 74

R

Rationalizare (a e~ecului) ' 75

Ra~onalizare blzara 76

Reflectare subiecliva 77

Reflex de prudenta 78

Responsabilitate 79

s

Securitate 80

Semn 81

Status (statut) ~i rol 82

Strain ~ 86

Substitutie 87

T

Travaliul doliului (munca de doliu) 88

Trebuinta 89

v

Valori 90

Bibliografie 91

9

Curanl inainle

Rod al cugetarii de cand lumea ~i traiul comunitar, proverbele au cristalizat in formule concentrate ~i sugestive experienta individuala ~i sociala, alcatulnd, in timp, un adevarat .compendiu al intelepciunii populare", un corpus de expresii, locu1iuni ~i sentinte cu multiple valente filosofice, etice, pedagogice, juridice etc.

Considerate de multi autori drept elemente constitutive ale unei veritabile concep~i populare despre lume ~ viata, paremiile reflecta eonstatari, simta-minte ~i atitudini generalizate, valori morale, norme ~i principii sociale de apreciere ~i organizare a vie~j societale ~i rela~ilor interumane dintr-o anumita etapa istorica, nazuinte colective ~ modele dezirabile de interactiune umana .. Folosite cu caracter preventiv sau post factum in nurneroase contexte sociale ~i psihosociale care reiterau situa~i aidoma cu eele ee Ie generasera, proverbele, cuvintele .din Mtrani", pova1uiau, avertizau, of ere au solutii, alternative acceptabile de atitudini ~i comportamente, mustrau sau consolau, rezumau moralizator experienle ~i fapte de viata.

A~ cum arata Constantin Negreanu, intr-o lucrare consacrata struclurii proverbelor romane~ti, este destul de probabil ca. ele au constituit eele dinl<~i lncercan de legisla~e, Sntelegand prin aeeasta formularea oraa a primelor reguli de conduita sociala ~i individuala a omului primitiv, referitoare la toate aspectele vietii lui"1.

Atare aptitudini, dar ~i constiinta ca reflectarea fenomenelor psihosociale In proverbe ~i ziciitori a premers cercetarea pslhosoooloqtca sistematica, au determinat pe folclori~ti ~i filologi (Ovid Densusianu, Gheorghe Vrabie, Ovidiu Papadima, Ovidiu Birlea) sa evldenueze apropierea dintre domeniul folclorului, in special al celui paremic, ~i psiho(socio}logie, iar pe sociologi ~i psihologi (Stanciu Stoian, Traian Herseni, Adrian Neculau, Septimiu Chelcea etc) sa caute in paremiologie2 un sprijin solid in cercetarea $i studierea faptelor ~i actiunilor umane.

Vorbind despre proverbs. Tudor Vianu afirma ca. ele formeaza "temelia populara a maxirnelor cutle"3. Prin extensie. afirma~a devine valabila ~i pentru ¢iinlele socioumane, mal ales daca ~nem seama ca. .viziunea folclorica a lumii pe romaneste ... nu se organizeaza in adevaruri abstracte ci in chipuri de viata ~i pentru viata"4. De asernenea, proverbele, ca depozitare ale "zestrei eelor paW', ernerg din contexte sociale :;;i psihosociale date ~ se reintorc tot in concret, atunci eand Ie utilizarn adecvat la evaluarea, diverselor raporturi. fenomene :;;i procese psiho-sociale - adaptare

10

Cuvant inainte

socala, comportament prosocial, frustrare, difuziune cuHurala etc - naseute din traiullaalalla ~i interacjiunea indivizilor in toate activitatile lor sociale.

Lucrarea de fata se inscrie in aceasta dlrectie, valoriflcand din perspectiva psihosociologiei un nurnar de peste 600 de unitati paremiologice, grupate tematic dupa criteriul "echivalentei"Slor semantice cu diferite natiuni ljIi concepte din psihologie, psihologie soclala ~j sociologie, in principal.

Paremiile folosite au fost preluate din culegerile intocmite de luliu A. Zanne, I.

C. Hintescu6, Corneliu Barbulescu, Gheorghe Ghita7, Monica RahmilB, George Muntean9, dar ~i din lucran de folclor ~j etnografie mai recente, insotit~ de indie! paremiologici. La randul lor, notiunile ~tiin1ifice, funclie de care s-a reaUzat structurarea tematica a proverbelor, provin din dictionare ~i lucrari de specialitate in voga, romane~ti ljIi straine, bu menlhmea ca, defini1ii1e date sintetizeaza notele considerate ca definitorii, de toti autorii consultati. Precizam, de asemenea, ca formula utiHzata in alcaluirea articolelor (T riada: concept - proverbe echivalente semantic - comenlariu) este diferita de cea obi~nuita in lucrarile c1asice.

In acord cu scopul principal urmarit - amplificarea capacitatii denotative (explicative) a notiunifor de psihologie ljIi sociologie prin apelul la echivalentele lor semantice din psihosociologia ljIi filosofia populara - am recurs la procedeul "in-fatiljlarii" produselor celor doua forme de cunoastere (ljItiintifica ljIi comuns) ljIi al concretizarii observatiilor degajate, in scurte comentarii. Tot in acelasi scop, din numeroasele intelesuri ljIi aspecte relevate de paremii, au fost valorizate in comentarii. doar acelea care au putut intari notele existente sau imboga~, cu altele noi, continutul conceptelor implicate.

Redactata astfel, lucrarea poate fi consultata cu folos de elevii claselor mari de Hceu ljIi de studentii facultaWor umaniste, de educatorii interesati sa-ljIi fundeze sisternul argumentativ ljIi pe puterea de convingere a proverbelor, dar ljIi de publicullarg, lnstrult, care va avea posibilitatea sa re-conetrulasca printr-o "aHa lectura" peste 50 din temele $tiintelor societalii ljIi ale omului.

Autotul

1) Istoria literaturii romAne, 1964, vol. I, Bueuresfl, p. 194.

2) $Uinta despre proverbe.

3) Vianu, Tudor, 1971, Dictionar de maxime comentat, Bucuresfi, Editura ~tiintifica, p. 7.

4) Papadima, Ovidiu, 1941,0 viziune romsneasoa a lumii. Studiu de folclor, Bucure{>ti, p. XI.

5) In muHe cazuri, proverbele sunt polisemantice, fiind suficiente doar unele dintre fatetele lor pentru adecvarea la conceptut care Ie subordoneaza semantic.

Psihosociologie sl paremiologie 11

A

ADAPT ARE SDCIALi. proces prin care indivizii ~i microgrupurile umane realizeaza un echilibru cat mai stabil cu mediul social schirnbator, fie prin ajustarea comportamentelor la cerintele acestuia (acomodare), fie prin modificarea datelor $i condttiilor amblantei socials 1n acord cu personalitatea si necesttatlle lor (asimilare).

1. Ajungi in casa altuia, nu poti sedee cum iti place.

2. Ajungi la patul altuia, cum ti-e voia nu poti dormi.

3. Cine se baga tmre lupi trebule sa urle.

4. Cand nu putem face ce voim, trebuie sa facem ce putem.

5. Cand treci prin tara orbitor, inchide $; tu un ochi.

6. Cu cainii csnd stai de v~rba, trebuie ca ei sa fatd.

7. Daca nu ti se pleaca tie vremea, pieece-t« tu vremii.

8. Da-te dupa par, daca vrei sa nu te doara.

9. indoaie-te ca trestia $i vantul nu te va rupe.

10. intoarce cojocul dupa vreme.

11. Lemnul care se tndoieste e mai bun decat eel care se rupe.

12. Omul1ntelept face ce poate, nu ce vrea.

13. Trebuie sa joci cum i(i canta vremea.

14. Trestia care se pleaca vantului, niciodata nu se frange.

15. Vremea cand iti sia impotriva trebuie sa te supui ei, ca sa nu

te supuie ea pe tine. .

Unul din scopurile procesului de socializare 11 constituie fo-rmarea, la indivizi, a deprinderilor de a se conforma la normele

12

Adaptare sociala

~i valerile sociale instituite :;;i de a-$i ajusta cornportamentul la cerlntele mediului social, in raport de numeroasele roluri $i experlente pe care el Ie asuma de-a lungul intregH vleti, Acesta este sl mesajul cuprins in paremiile de mai sus, cu precizarea ca, unele dintre ele (poz. nr. 4. 7, 15) lndeamna la acomodare doar in situatiile cand conduitele de modificare sl transformare a mediului social nu sunt posibile.

Revenind [a adaptarea prin acorncdare, observarn ca situatiile 1 sl 2, evidsntiaza necesitatea subordonarii propriilor oblsnulnte [a cerintele noilor contexte situationale si relatlonale, in timp ce 3 $i 6. adancind analiza. indica rnodalitati concrete de reallzare a echilibrului cu un mediu psihosocialschimbat: acceptarea norrnelor si valorilor acestuia si adecvarea, pana la identificare chiar, a conduitelor personale cu rnodelele de comportament caracteristice noii arnbiante. in fine, reflexia populara face referiri $i la premisele peiholoqice ale adaptabllltatii: plasticitatea (poz. nr. 8, 9, 11. 14) si rnobilitatea psihica (nr. 7. 10, 13. is). lnsusiri care se subsurneaza inteligentei sociale a indivizilor $i raspund lrnpreuna, de calltatea si eficlenta adaptarll acestora la situatii noi.

Afinitate

13

AFINITATE, relatie afactiva pozitiva (simpatie, atractle reclproca) determinate de corespondenta psiholoqica intre doua sau mai multe persoane, de apropierea si "inrudirea" lor spirituala, Helatiile de afinitate se nasc, cu unele sxceptli, lntre indivizi caracterlzatl prin varsta, sex, pozltie sociala, sentimente, aspijatil sl idei asemanatoare, In raporturile individ-grup, afinitatea se instituie sl ca sentiment al apartenentei lor la 0 anumita colectivitate (familie, clasa, natlonalitate, categorie socioprofesionala etc.).

1. Apa trage la matea $i omulla teapa.

2. Cei ce se potrivesc Lesne se-mprietenese.

3. Cine se aseamana se edunii.

4. Cine se iube$te

in tot locul se-mslneet».

5. Cioara langa cioere trage,

Alte pasari nu-i sunt drage.

6. Cioers ianga cioara zboara.

7. Gorb la eorb nu-si seoate oehii.

8. De nu te cunosteem La tine nu veneam

9. Fieeare trage acolo unde cunoesie.

10. Fie psinee cat de buna, Nu-i bunii-n tara straina.

11. Fie painea cat de proasta Tot se cneems tara noestre.

Fara a avea gradul de elaborare a altor productli similare lor, formulele sapientiale oferite spre i1ustrarea notiunll in discutle, sur-

14 "

Afinitate

prind, in consonanta deplina cu mari spirite ale lumii (Democrit, Platon, PHniu cel Tanar, Sallustiu, Cicero, Zenon, etc) si cu Iiteratura de specialitate, un lucru esentlal: asernanarea ca prernisa sl conditie fundarnentala a simpatiei si atractlsi reciproce, a agregarii indivizilor si "afilierii lor selective la un grup sau colectivitate. Aproape soar putea spune ca, asa cum "egalitatea este conditla prieteniei" ", tot asa, asernanarea intru oblcelup, moravuri, idei, statute ~i roluri etc., este condltla afinitatii. In acelasl ordine de idei, cercetari recente de antropologie au semnalat faptul ca in intemeierea cuplurilor maritale, barbatii si femeile se lndreapta cu precadere spre parteneri cat mai asernanatori lor din punct de vedere fizic.

Constatarea ca ne atasarn, de regula, de cei care ne searnana, simt si gandesc in aeord cu noi, au aceleasi gusturi cu noi, sau, cel putln par a Ie avea, conduce firesc la intrebarea:

Ce ne face sa alegem ca partener pe cineva care ne searnana? Un raspuns plauzibil ni-l ofera filosoful ~i romancierul german Cristoph Martin Wieland (1733-1813), atunci cand afirma ca "prietenia se bazeaza pe cel mai necesar principiu al naturii - pe necesitatea de a ne iubi pe noi tnslne in cel ce este cel mai asemenea cu noi'?". Formula pare a implica narcisismul sl poate ca nu-i departe de adevar, Este vorba ins a de un narcisisrn atenuat, sublimat lntr-o forma socialmente dezlderabila: iubirea de sine in ettu! esemenetor. Propensiunea catre "cei mai asemenea cu noi" este determinata nu numai de

"" mobilurile noastre interne, ci si de valentete pe care acsstla, indiviii sau grupuri, Ie prezlnta pentru noi. Astfel, In virtutea modelului cultural creat de societate, imaginea altuia esemensior, in ambele ipostaze amintite, semnifica pentru arice ins socializat, cvasicertitudinea compatibilitatii psihologice si sociale, a lntelegerii, acceptarii sl contirrnarti de sine, a confortului psihic in relatiile interumane.

* V.G. Befinski, in RefJacfii !iii maxima, vol. II, 1989, edltla ingrijita de Constantin Badescu, Bucuresti, Editura $tiintifica $i Enciclopedica, pag. 156 . •• Op. cit., pag. 167.

-------------~------- -------

------ ---_-----_---------

Ajustare psihosocia'a

15

AJUSTARE PSIHOSOCIAU. actiune constienta prin care individul tsl modifica si adapteaza conduita in raport de specificul lrnprejurarilor sociafe prin care trece.

1. Cand treci prin tara otbilor, inehide $i tu un ochi.

2. Cu cainii cend stai de vorba, trebuie ca ei sa latri.

S. Cu ple$uvul cend votbesti

Tigva sa nu pomenesti.

4. Dupa sac $; petecul.

5. Este tanar intre tineri si batran intre batrani.

6. Nic! oaie intre lupi, nici lup tntre oi.

Daca vrem sa relatlonarn user cu semenii, sa fim acceptaf si placutl de ei, trebuie Sa cultlvarn similaritatea psihocomportamentala, ajustarea cu "u~urinta sl rnasura" [a natura sl partlcularltatile situatliior psihosociale in care suntem prinsi, Cu, sau fara voia noastra, conformarea a fost si va ramfme condltle l?i pret al traiului comunitar.

16 Afuiie

ALUZIE. comportament verbal sau nonverbal prin intermediul carula emitentul evoca sau sugereaza receptorutul anurnlte lucruri, idei, situatii in baza unei cunoesteti $; experiente comune.

1. Bate samarul sa priceapa magarul.

2. Bate seue sa priceapa iapa.

3. A da intr-o buc8, sa crape cea/alta.

4. A fi dat intr-un obraz sa crape celalalt.

5. Bate crangu sa sara iepurii.

6. Vorbese soacrei, sa priceapa nora.

7. Ziee te sora, ca sa inte/eaga nora.

Exista numeroase situatll psihosociale cand, din diferite motive, respectarea uzantelor, jena, teama de reactiile adverse ale "tintei" etc., mesajul pe care vrem sa-I transmitem nu poate fi formulat direct ~i transant, obligandu-ne sa. apelarn la cai ocollte. Dasi dezavuata de spiritele "dintr-o bucata", conduita ~Iuziva reprezinta in evolutia modurilor de comunicare umana 0 achizitie pozitlva din mal multe puncte de vedere. Astfel, indiferent de obiectul sl scopul avute in vedere, ea ii permite celui care 0 praotica sa evite sentintele, sa-slexprime. pJurivoc gandurile ~i intentiile, si prin aceasta sa mentina bunele relatll chiar cu persoanele sau grupurile "tinta" pasibile de-ai reprosa inslnuarlle facute*.

* In latina, allusio = gluma, de unde se poate intelege ca. eele afirmate nu trebuie luate neaparat in series,

----------- ... --~-

Amanare

17

AMANARE. conduita specific umaria de suspendare ternporara a reactlel la un stimul dat.

'. ,

,

1. Amanarea Nu-i pierzare.

2. Ce e in inima treazului SUi in gura beatufui.

3. Cel larziu la menie e mai mare decal un viteaz.

4. Cine la inlrebare se pnpeete,

la raspuns zabove$te.

5. Cine nu se poate stapani pe sine cum 0 sa sfapaneasca pe aflul?

6. E mai bine sa taci decaf sa vorbeeti rau.

7. intai ascufta $i pe urmii votbesie.

8. intai capul sa gandeasca s-epo: gura sa votbeesce.

9. intai gande$te

Apoi porneete.

10. Lasa mania de sara pe dimineata.

11. Masoara de mai multe oti sl croieste odata.

12. Mania sa apuie 0 data cu soarefe.

13. Negraba $; chiverniseala cea buna trece primejdia rea.

14. Gmuf betiv fa betie

scoate din gura ceea ce are fa trezie.

15. Prostul intai vorbesie s-epoi se gande$te.

16. Stapane$te vorba pana nu 0 ai votbit.

Capacitatea individului de a-si amana reaqiile impulsive sl de a intarzia consumarea lor in act, este considsrata astazi, una din conditiile "compartarii inteligente"" sau, mai nou, ale "inteligentei emotionale" .... , adica a acelar modalitiiti de relafionars, care, depasind reflexele sl instinctele, inlesnese, in gradul eel mai lnalt, ajustarea noastra la solicitarile ambiantei exteme. Faptul este confirmat $i de refleqiile psihologiei poparane pentru care amanarea nu Insearma "pierzare" ci

.~--------------.

18

Amanare :

\ ,

1

I

J

I

doar, asacurn reiese l?i din subtext (poz. nr. 8, 9,10, tt, 12, 13), ragazul absolut necesar planiticarii $i estimiirii mentale a celei mai adecvate variante de raspuns: in urma deliberarii, reactia primara poate fi oprita definitiv, corectata sau lnlocuita cu alta noua, mai eiaborata .

• M. Ralea, 1990, Scrien; vol. 6, Bucurasti, Ed. Minerva, pag. 128 .

•• D. Goleman, 2001, Inteligenta emotionala, Bucurasfl: Curtea Veche, pag. 106- 109.

Ambivalenta afectiva

19

A_IVALENTA AFECTIVA. dlspozitle psihlca provocata de trairea sirnultana a doua sentimente contrare in raport cu acelasi obiect, eveniment, situatle etc.

1. A$ p/ange da nu pot de ras.

2. Cu un ochi rsde $i cu altul plange.

3. De draga, draga sa-mi fij, Dar te noi mai rar sa vii.

4. De frate, frate (prieten, sora) sa-mi tii, Dar la noi mai rar sa vii.

5. ViRovat de moette, dar vrednic de mila.

6. Moarte fara ras $; nunta fara plans nu se poeie.

Intrebarile cu privire [a determinarea orlentarii si unitatli comportamentului uman lsi pot afla raspunsul in cunoastersa si intelegerea sistemului motivational al - persoanei. "Motivarea, mentiona autoarea unui studiu psihopedagogic referitor [a dezvoltarea afectivitatii femeii, este Insasi cheia conduitei noastre caracterlzata prin selectivitate $i orientare preferantlala fata de lucruri, oameni si sttuattl." Valentele sl semnificatiile stimulilor externi dsclanseaza 0 reactle de raspuns ln tunctle de subiectivitatea individului, si, 1n primul rand, de ipostaza ei motlvatlonala (afectele, sentimentele, dorinte[~ pot si ele constitui, tntr-un anumit grad, forme ale rnotlvatlel), lntrucat structura motlvstiei noastre Oeste destul de cornplaxa l?i contradictorie, sterile afective pe care ni Ie induc diversele sltuatil-stimu], nu sunt nici ele liniare, polarizate perfect spre pozitiv sau negativ, ci plurivoce si divergente, Incat uneori ajungem in situatia de a trai concomitant doua senti mente opuse fata de unul $i acelasi obiect: bucuria l?i tristetea, placerea $i neplacerea, iubirea si ura, compasiunea si reprobarea, intr-un cuvant, stari de arnbivalenta afectiva,

Conduitele ref[ectate in paremiile aduse in discutie sunt exemple tipice de arnblvalenta atectlva, avand ca trasatura de unire instabilitatea sl tensiunea intrapsihlca, si in buna rnasura, dlscordanta calltativa intre forma de afectivitate obiectivata $i semnlflcatia sociala a sltuatlilor respective. Cu alte cuvinte

-----~~~--------

-----_._---------- ---_-

20

Ambivalenta afectiva

(cazul din urrna), lntelesul afectiv (subiectiv) atribuit de individ stlrnulul extern nu este consonant cu cel supralndlvldual, conferit de societate. In mod concret, cazurile 1,2, 5, 6 semnifica, apropo de situatlile externe, nsputlnta acestora, de a satisface sau contrazice din toate punctele de vedere constelafia motivatlonala a sublectilor", de a Ie induce 0 singura tendlnta unitar tocauzata spre unul sau altul din polii vietii afective. Sub aspectul conditiilor interne, aceleasl maxime sunt relevante pentru modul de organizare si structura lntregii personalitef a individuiui, traducand, de regula, imaturitate afectiva ~i caracterlala, labilltate psihica, integrare socioculturala si normativa deficitara. N-am absolutizat, tntrucat sunt ~i sltuatli (poz. nr. 2, 5) care pot denota bogatie sufleteasca, compasiune, lntelegere, senti mente umanitare, in general.

Sa ne irnaqinarn, spre exemplu, un comandant de ostt dupa

o victorie "a la Pirus". EI va trai concomitent atat bucuria suecesului repurtat, cat si sentimentul de durere pentru pierderea soldatilor saL

Pentru intelegerea ambivalentei afective ca fenomen din sfera normalitatii psihice pledeaza, de asemenea, 9i sugestiile de tipul "Mai rarut e mai dragut" de la pozitills 3 ~i 4. Psihologii $i pslhanalistii avertizeaza, de altfel, asupra faptului ca prin suprasolicitare, sentimentele de atractle 91 simpatle pot, fie sa rnoara, fie, 91 mai rau, sa se converteasca In starl opuse de antipatie $1 ostllitate .

• Caterina Bagdasar, 1975, Aspecte ale dezvoltarif afectivitatii feminine, Bucuresfi, Editura Didactica ~i Pedagogica, pag. 10.

•• Paul Popescu-Neveanu, 1975, Dictlonar de psihologie, Bucurastl, Editura Albatros, pag. 30.

Amenitate

21

AMENITATE. trasatura de personalitate proprie indivizilor ~i colectivitafilor umane care rnanifesta in relatllle sociale atitudini de bunavointa, amabilitate ~i politete.

1. Bine cu bine se rasplate$te.

2. Blandul

MO$tene$te pamantul.

3. Cuvantul bun la fntristare

esie ca numele doftorului la zecere.

4. Mai multii paine man{mci cu mierea decal cu otetu:

5. Verba dulce Multaduce.

6. Omul cuminte lini$te educe.

7. Raspunsul bland lnlatura mania.

Bunavointa, bunatatsa si amabilitatea ca dispozitii sufletsstl si comportamente efective, mai ales cand apar ca reflex al fondului psiho-moral al unei populafli, pot face viata acesteia, in pofida greutatilor:;;i suferintelor pe care Ie lndura, mai usoara sl mai placuta, Hornanll llustreaza stralucit acest lucru, tnsusirile respective fiind intre primele semnalate, nu doar de observatorul indigen, ci si de strainli care au trait printre ei sl Ie-au cercetat firea sl obiceiurile.

22

Anomie

ANOMIE. dupa E. Durkheim, dereglare, indeosebi, a unui sistem de valori acreditate traditional.

1. A ajuns b§rbatul sluga muierii.

2. A ajuns fupuf de jocul cainilor.

3. A ajuns oul mai cuminte ca gaina.

4. Boboc;; pe ga$te vor sa le-nvete sa-noate.

5. Cand cei buni se depiirteaza $i ce; rai se 1mbrati$eaza,

Ce dreptate mai a$tepti in stapanirea ta?

6. Cand miiriicinii se sapa $; pomii se leapada, ce rod mai a$tepti de fa griidina fa?

7. De atunci e riiu in fume, de ciind a ajuns coada cap.

Orice pervertire sl bulversare a datului valorico-normativ este resimtita ca instituire a nefirescurui in mersul lucrurllor si taxata drept cauza a disfunctiunilor sistemului social.

Anticipare

23

ANTICIPARE, act fizic sau mental prin care putem devansa temporal situatll sau evenimente ce urrneaza sa se produca.

1. A se sfadi pe pielea lupului din padure.

2. A vinde pe$tele din balta.

S. Cumpara see, $i celu-n Ujrg.

4. Nu trebuie sa vindem pie/ea ursu/ui

tneinie de e-l vana.

5. Nu-ti ridica panta/onii pana n-ai ajuns la rau. B. Nu vinde pie/ea vu/pii inainte de a 0 prinde.

7. Nu zice: hop!

Pana n-ai sem groapa.

8. Oala la foe si iepurele in padure.

9. Pune oa/a la toe,

C-am af/at un iepure tntr-un loc.

10. Sa nu zici "ce zi trumoese" pana nu va insera.

11. Soeoteala in Mrg

$i vulpea in crang.

12. Tocmesti pie/ea ursu/ui $i ursul in piidure. 1S. Ursu-i in padure si-! vinde pie/ea in targ.

14. Vinde pe murgul in farg $i el e in crang.

15. Vinde pielea lupu/ui $i lupul in padure.

Cu ajutorul gimdirii, omul are posibilitatea sa prefigureze prin aqiuni, imaginatie si trairi afective viitoruri, ale carer cond~ii de concretizare tin de domeniul posibilului. Numai ca "posibilul" are ~i el diferite grade de probabilitate, care fac, la un moment dat, diferenta dintre un comportament anticipativ adaptiv si unul neadapti\!. La acesta din urrna fac, de fapt, referiri ~i proverbeJe citate mai sus .. lngro~and lucrurile pana la hiperbolizare, ele ridicu!izeaza, "iau in raspar" atitudini l?i conduite care frizeaza naivitatea sl autoiluzionarea, !ipsa de logica $i realism. Morala 0 putem degaja din situatille 4, 5, 6, 7, 10: raportarea luclda $i realista la lume l?i la viata, intemeierea logica a tuturor aqiunilor prospective $i proiective pe care Ie intreprin~m.

SI).(i:Q

~---~-----~--"--»>--~--->--.-

26

Antipatie

ANTlPAnE. relatie afectiva de evitare $1 respingere a unei per. soane, generata de factori fizici (infati~are, voce, tinutil vestimentara etc.) ~i psihici (divergenta de eonceptii, credinte, valori, asplratii etc.).

1. A~i fi drag (a~i sta) ea seree-n ochi.

2. A~I iubi ca seree-n ochi $i ca piperu-n nas.

3. A fi spin in ochiuf cuive.

4. Da $ezi, duce-te-ei, ca nici aici n-ei ee face.

5. De cimd nu te-am vazut

Nici dor nu-mi era.

6. De I-oi ma; vedea odafa se face de doua oti.

7. De nu l-es ma; vedea, parca-$ mai frai.

B. De prea mulf ee ma iube$te

Ca COCO$u{ ma chiora$te.

9. N-am ochi sa-I vad.

10. Te iubese ca sarea-n ochi $i ca gheata-n san.

11. Traiesc ca cainele eu pisica.

12. Traiesc ca fratii $i se iubesc ca dracii.

13. Ura na$fe ura.

Antipatiile ~i simpatiile ncastre sunt rodul actiunllor pe care Ie exercitam, direct !ili indirect, unii asupra altora in cadrul difemelor situatii $i contexte psihosociale. in raport de semnificatia, pozitiva sau negativa., ce Ii se aearda., ele dau nastere la atitudini de atractie,

. stima. $i pretuire, sau de indeplu1are, dezaprobare $i repulsie.

in cazul de fata, paremiile reflecta tntr-o maniera extrem de sugestiva diseonfortul psi hie provocat de reprezentarea sau de relatia etectiva cu altul indezirabil.

Ala.turi de acuitatea cu care este resimtit sentimentul neplacerii in asemenea cazuri, damne de semnalat sunt $1 ipostazeJe calitativ diferite ale antipatiei reflectate in proverbe: atitudini pasive de evitara sl lipsa de aderenta (poz. nr. 5-6), respingere $i indepartare a prezentelor dezagreabile (poz. nr. 1, 2, 4, 10), aversiune ~i ostili· tate manifestate tata. de subiectij antipatizati (7, 8, 11, 12),

Antipatie

25

o atare situate ne invita sa meditam ceva mai mult asupra importantei raporturilor afective negative Tn economia vietii noastre sufletesf si-a viefii de relatie, in general. Lucrul soar dovedi necesar ~i datorita faptului ca Tntelegerea profunda a cauzelor ~i situatiilor carene provoava aversiunea sl ostilitatea fala de cineva, impiedica transformarea acestora in atitudini repulsive stabile.

~--------·----~~'~~~ ~_~r_~"~.>_~~.~, ~ __

26

Anturaj

ANTURAJ, parte integranta a rnediului psihosocial al individului caracterlzata, in principal, prin proximitatea spatiala ~i pSihologica a componenfilor sai, prin aspect informal ~i o anumita frecventa in timp a interrelatlllor subiectului cu cei din apropiere.

1. Adunarile cele rete strica deprinderile cele buns.

2. Cine doarme cu cainii se scoala pUn de purici.

3. Cine traie$te cu chiorii se fnvata a se uita cruci$.

4. Cu ptieteni rai, rau te teci, cu cei de omenis mane; colaei.

5. Cu $chiopul impreuna de vel iocul, te-nveti $i tu a $chiopata.

6. Cu ce dascal locuie$t; Asa carte alcatuie$t;.

7. Cu cel cuvios de vel tocui, cuvios vei ie$i;

cu oel drept, drept $; cu eel fntelept, fntelept; i8.r cu eel fndiiratn;c, cu mun mal indiiratnic.

8. Cu chior;i, chiorii.$ti

Cu gangavii, gangave$ti.

9. Fugi de cei rai ca sa nu te fad ca ei.

10. Omul se lndreapta dupa oameni.

11. Spune-mi cu cine mergi $i-(i vol spune ce plate$ti,

12. Spune-mi cu cine te insote$ti Ca sa-ti spun cine esti.

13. Sta; cu riganul invefi figiine$te, cu turcul, tuceste

cu neemiu', nemtest».

Fara a nega capacitatea de automodelare a individului, folclorul paremic, accentusaza ideea potrivit carela, ernul este produsul ansamblului relatiilor sociale $i psihoeoclale pe care,

Anturaj . 27

in timp, Ie creeaza sl configureaza in raporturile cu semenii saL Prin semnificatiile degajate, sltuatiile 2, 3, 5, 6, 8, 13, ilustreaza schirnbarile determinate de mediul psihosocial apropiat asupra profilulul atitudinal $i comportamental al individului, modul cum acesta, din nevoi adaptive, tnvata, deliberat sau constrans, conforma rea la prescrlptlile si normele grupului de apartenenta.

in raport cu orientarea lor valorica, anturajele sunt lnstante de socializare pozitiva sau negativa, conducand fie la interiorizarea de catre individ a unui model etico-normativ admis $i deziderabil, fie la structurarea unei conduite marginale in raport cu societatea (cazurile 1, 4, 7).

Pentru caracterul preponderent social al personalitatii pledeaza sl pozitiile 11 sl 12, care pornesc in evaluarea individului, nu de la particutarttattle sale biologice si pslholoqics, Fi de la calitatea mediului psihosocial pe care acesta il cultlva. In sfarsit, tntelssul cel mai larg pe care ni:! c9munic~ intregu! set de maxime, pare a fi acela ca OMUL RAMANE MASURA PENTRU OM, etalonul atitudinilor, conduitelor $i nazulntelor sale.

28

Aroganta

AROGANTi. atitudine de supraapreciere si superpozltlonare a propriului eu sl de ignorare, sfidare ~i dispret a altora.

1. A avea fumuri in cap.

2. A da cuive zece tnetnte.

3. Ai inceput sa te uffi numai la Dumnezeu, ca gaina cimd bea apa.

4. A se imbraca cu pene de paun.

5. A se infoia ca varza.

6. A se umfla in pene ce curcanul.

7. Caprei ll pica coada de raie $i ea tot sus 0 fine.

8. Cel semet orbesie calca in eel mai mare foc.

9. Cel semei se sfar$e$te incea mai mare cainta.

10. Cand mimdria merge tneinte, tusinee dupa ea se fine.

11. Cu semetie fa sa nu socotesti ca vel izbuti ceva.

12. Mandria, ochU mintii ii omeete.

13. Mandria vine inaintea caderii.

14. Nu-l ajungi cu prajina la nas.

15. Nu-I primesc tn sat $i el Tntreaba de casa vomicului.

16. S-a Tnfoiat ca verze, $i ingamfat ca barza.

17. Semetie $; trufia departeaza pe oricine de la tine.

18. Se uita la ceilalli ca la nlste muste.

19. Spun nucue ca din rodul/or sunt migdalele.

20. Umbla cu capul pe sus, ca spicul eel gal.

Dorinta de a ne distinge, de-a fi .ceva" sau "cineva" In ochii cslorlalti este In firea flecarui am, chiar daca un anumit gen de modestie ne lmpiedlca 8-0 marturlsirn deschis. Problema care se pune lnsa, este daca reusirn acest lucru prln merite sl calltatl reale, intrinseci, sau apeland la falsuri sl impostura, la rnistificari, mai mult sau mai putin constiente, ale adevaratel noastre personalitatl.

Din pacate, deseori retuzam sa acceptarn ceea ce suntem, si rlscam, asa cum ne avertlzeaza Marcel Raymond "sa devenim obiectul unor transpozitli, unor substltuiri lipsite de 0 esenta

Aroganla

29

adevarata'". Este exact ceea ce rei eva si unele din paremiile de fata 7, 15, 18, 19 care, prin sernnificatiile degajate configureaza imaginea individului deprins sa-si compenseze mediocritatea si deficitul de statut prin tupeu si mandris exceslva. Etiologia unor atare atitudini negative este, desigur, mai bogata, ele putandu-se origina ~i in dureroase umllinte anterioare, in actiunlla frustrante ale mediului socializator din anii copilarlel, ori intr-o traditle culturala centrata pe elitism, dupa cum, mai larga poate fi si gama nevoilor pe care Ie satisfac.**

Indiferent, lnsa, de cauzele lor ~j de rolurile pe care credem ca Ie [oaca, infatuarea si aroqanta sunt reslmtlte ca atentate la bunele moravuri publics, ca tncercari de uzurpare a drepturilor si meritelor legitime ale altora, motiv pentru care sunt dezavuate in orice colectivitate suficient de structurata. Grupul rldiculizeaza (poz. nr. 1., 3, 4, 5, 6, 14, 16,20) dar si previne asupra consecintelor la care se expun cei care Ie atlseaza (poz. nr. 8, 9, 10, 11, 12, 13, 17): ruslnea, umllinta, marginalizarea, esecul etc. Singura solutie 'de 'a ne pastra demnitatea rarnane sentimentul moderat al valorii proprii, ca reflex al dreptei autcestlrnari sl al respectului fata de obste sl de valorile ei autentice. Cu alte cuvinte, "Nici rnandru de tot, nici plecat peste fire, ci 0 masura sa pazesf ce ti se cuvine tie mai bine" .

• in Op. clt., pag. 38 .

•• Nevoia de aparare a integritatii sl autonomiei personalltatil proprii de intruziunile nedorite din arnbianta sociala imediata, spre exemplu.

30 Psihosociologie si paremiologie

c

eDERENTA., EXPRESIVA, capacitatea indivizilor de a dezvolta atitudini, gesturi si comportamsnte in acord cu "defini\iile proiectate" ale situatlllor publice in care sunt antrenati, cu pozltla sociala $i rolurlle ce Ii se atribuie etc.

1. Cand se vottieste de ras, nu se spune penfru plans; $i csnd se spune de plans, Nu se vomeste de res.

2. Cine-$i schimbii portul s-a det in partea dracului.

3. Cum ti-e chipul te poarla.

4. Fii dupa cum te arata chiout.

5. Nici oaie tmre iupi, nici lup intre oi (sa nu tii}.

6. Ori te poarla cum fi-e vorba, ori votbeste cum fi-e portu{.

7. Poene-te cum (i-e portul $1 votbeste cum floe vorba.

in colectlvltatile umane bine structurate sltuatlile de viata, fie ele comune sau speciale, se derulaaza, cel mai adesea, potrivit unor .fipare" construite In raport de particularltatlle bio-psihosocio-culturale ale indivizilor aflati in relatie, si de semnificatia unanim acordata evenimentelor $i lntarnplartlor cu caraeter interactiv In care acestia sunt cuprinsl,

Eventualele distorsiuni pot duee la erize identitare, la pierderea solidarltatli si comunlunti sutletestl, disolutia grupului fiind lmlnenta.

Cornpensatie

31

COMPENSATIE, termen folosit de Alfred.Adler in relatie diracta cu .cornplexul de lntertorltats", sernntticand procesul sau mecanismul prln care individul i~i contrabalanseaza deflclentele, insatisfactille sau intirmitatile reale sau inchipuite.

"

1. Arde easa mea, dar arde $i a vecinului.

2. Bou biltran eu baler rosu.

3. Ca/ie $1 fudul.

4. Caprei ii pica coada de raie $1 ea tot sus 0 tine.

5. Chelului scufie de margaritar li trebuie.

6. Oaca esti serec, ai maini $i picioere sa muncesti.

7. Dupa ce are chelie, Mal are $i iudulie.

8. Dupa ce e sarae, apoi e $i cu nasul pe sus.

9. Dupa ce nici n-are de cercei urechi,

Umbla sa-$i cumpere $i doua perechi.

10. La magarita batrana, frau poleit.

11. Munca este mama saracilor.

12. Munca ne scepii de trei meti rele: de uret, de tepte rete si de neavere.

13. Nu-mi vorbl de mosu-teu armasarul,

Ci de tata-tau magarul .

. 14. Nu tot ce poarta rasa e calugar.

15. Rau eu. tiiu, dar mai rau fara rau.

16. Spun nucile ca din rodullor sunt migdalele.

17. Saraeia afla me$te$uguri.

18. $i sarac $; nesupus

. UmbIB eu nasul pe sus.

19. Vrabia malai viseaza $i caHeul praznie.

20. Vulpea cend n-ajunge fa gaini zice ca sunt ·spanzurate.

21. Vulpea unde n-ajunge zice ca-i pule.

32

Compensatie

o slablciune fizlca sau fiziologica, un deficit de statut, esecurile suferlte in actiunsa de apropriere a lucrurilor dorite si ravnite sunt tot atatea cauze ce provoaca orlcarel fiinte umane normale sentimentul apasato:' al interloritatil ~i insuficientei.

Pornirea fireasca si spontana a celui care traieste un asemenea sentiment este de a-I neutraliza prin diferite stratageme com pensatorll, cautand echilibrul cu starea de normalitate sau chiar depaslrsa acesteia prin suprecompensetie.

Tipurilede compsnsatie sunt diverse, Ego-ul nostru fiind deosebit de inventiv in elaborarea, alegerea si utilizarea diilpr ~i mijloacelor de prevenire a disconfortului psihic sl insecurltatll. Intre ele se distinge prin dezirabilitatea soeiala !;li valentele adaptative ce Ie comporta, stradania individului de a-si mobiliza si orienta constant eforturile, fie spre obtinerea de rezultate meritorii in chiar domeniul in care initial nu a fost performant, fie, atunci cand acest lucru nu este poslbll, spre alte domenii (compensatle prin substitutie) in care tncearca sa obtina rezultate remarcabiJe (nr. 6, 11, 12, 17).

Din pacate, tendlnta de compensare a sentimentului de inferloritate nu se reallzeaza numai prln ridicarea propriului status social la lnaltirnea termenului de cornparatle, ci ~j prin nivelarea acestuia din urrna la cotele insuficientei noastre (nr. 1). Este 0 rnanlera negativa de obtlnere a satisfactiei pe care 0 ilustreaza l;li mai nimerit solutla, deja proverblala, aleasa de

Ion: - "Sa-i rncara capra!" .

Categoria cea mai raspandita de rnanlfestari compensatorii este, insa, cea a comportamentelor de autoprotectie prin care sublectli tncearca sa-~i mascheze deficientele (nr. 5, 9), sa Ie lntrurnuseteze cat pot mal bine (nr, 2, 10), sa maculeze ~i sa repudieze ce Ie este inaccesibil (nr. 20, 21), sa se dsdubleze (nr. 14), sau sa apeleze, in acelasl scop al rnentlnerll self-respectului si stabilitatii afective, la reverii de compensate (nr. 19), la identificari cu ascencsnti sau dsscendenti de prestigiu (nr. 13, 16), la atitudini vanitoase (nr. 3,4, 7,8,18), raflonaltzarl bizare (nr. 15), etc.

MecanismeJe autoprotectoare, mention ate mal sus, sunt considerate de unii speciallstl drept "artiflcii istete" prin care indivlzli cornplexati nu reusesc decat sa-si .panssza cu iJuzii ranlle psihice". A!?a sl este, numai ca autoiluzionarea nu mai conteaza cand reprezlnta singura cale prin care te potl "aranja" cu tine ins uti.

, , I

Comportament prosoctal

33

CDMPDRTAMENT PROSOCIAL, condulta Hber aleasa, consecutiva lntentlei de a acorda ajutor altor persoane in mod dezinteresat.

1. A face bine e totdeauna mai bine decal a face reu.

2. Arunca bine/e tau in dreapta $i in stanga $i la nevoie ai sa-/ gase$ti.

3. Binele ce-/ faei /a oareeine

Ti-I intoarce vremea care vine.

4. Bine/e de rau te scapa sa-I arunci chiar $i in apa.

5. Binele pe om if scapa de foc $i de apa.

6. Cine face bine, bine gase$te.

7. Cine face lui i$i face; cine da lui i$i da.

B. Cine pe a/tul omeneste, pe sine se cinsteste. 9. Darul ce/ farziu nu are putere de dar.

10. Darul dat la vreme e dar indoit.

11. De iec! asflizi cuiva bine

Maine de la altu-fi vine .'

12. Fapta buna lauda pe om.

13. Penlru 0 fapta buml nu estept« rasp/alii.

14. Sa nu fad bine/e cu gandul/a rasp/ala.

15. Daca ei dat uiM, iar daca ai /uat pomeneste.

16. Fa bine, nu te teme de nimene.

Conditle indispensablla a traiului comunitar, predispozitia individului spre compaslune si generozitate nu putea llpsi dintre temele rneditatiei populare. In cazul de fata, paremiile invocate pledeaza pentru practicarea generalizata a "comportamentului de ajutorare", subliniind cu tact beneficiile pe care acesta i Ie poate aduce ulterior "bunului samaritean": a) multumire ~i stlrna de sine (poz. nr. 1, 7, 8); .b) prestigiu sl acceptie social a (poz. nr. 12); c) recunostlnta sl ajutor din partea colectlvltatll (poz. nr. 3-6) etc.

34

Comportament prosocial

Mai mult decat atat, sunt evidentiate sl mobilurile interne, psihomorale ce pot sl trebuie sa intemeieze comportamentul prosocial: spontaneitatea, altruismul sl folosul exclusiv al cetorlalti (paz. nr. 2,9, 10,13,14,15).

Compromis

35

COMPROMIS, tip de conduita soclala prin care partite aflate in interactiuna il?i ajusteaza satisfacerea dorintelor, in urma unui acord bazat pe concesii ~i renuntari reciproce.

1. Niei eamea eu oase, Niei frigarea arsa.

2. Niei lupul flamand, nici oeie eu doi miei.

3. Niei toate ale doftorului Niei toate ale duhovnieului.

4. Niei tu capra flamanda, lnsa niei tu varza eu mulle foi.

5. Nici tu-n beci, niei eu pe easa.

Echilibrul dintre determinarile noastre interne (dorinte, trebulnte etc.) si exigentele rnadiului extern este sublnteles ca a conditie indispensablla a structurartl vietii sociale.

36 Conduita expresiv€! emotional€!

CONDUITi EXPRESIVi EMOTIONALi, ansamblul expresiilor corporale care fac poslbila "observa rea" si "citirea" starii ~i dinamicii afective a unei persoane la un moment dat.

1. A da ochii peste cap.

2. A face ochii ca de capra Tnecata.

3. A face ochli cat cepele.

4. A face cu (a-i rade) musteie.

5. A i se face fata ca pamantul.

6. A i se sui parulTn varfu/ capu/ul.

7. A-i fugi ochii din cap.

8. A-I sclipi ochll.

9. A-I umbla pic/oarefe ca suca/a.

10. A-$i pferde cumpalul $1 umbletul.

11. A trecut puntea cu ochii inchi$1 $/ n-e viizut punga cu bani.

12. A umbla cu capu-n jos.

13. A umbla cu capu-n sus.

14. Cand ietee tot zambe$te, umbla dupa. capatuit.

15. De ce nU-fi este sufletu/ cum lfi este $1 fata?

16. - De ce te-ei niidu$it, prietene?

- Am votbi: cu-n nerod.

17. Fuge ca dracul de tiimale.

18. Is-au Tnciilzit (lnro$it) urechile.

19. I se face gura pungii.

20. Inima cfmd se ttweseleste, fata tnitorest«;

21. Mel cu ochii In jos, ca cel smerft, fiitarnic, ci cu ochii drept in ochi, ca sii cunosti cu cine gra.fe!jti.

22. 0 ciiutaiurii dulce, .

La dragoste te duce.

23. Ochii sunt oglfnda inimii.

24. Ochii $i sprancenele

Fac toaie pacatele/$i /eaga dragostele.

--------~-.----------- .. --

Conduita expresiva emotionala 37

25. fnima voioasa, picioare agere.

26. Se umfla in sprancene ca curcanu-n pene.

Elementele simptomaticii labile (mimica, pantomlrnlca etc.)' incorporate in maximele populate, reprszinta mijloace neverbale cu functia de semnalizare, utilizate spontan sau constient de interlocutori in contactele directe ocazionate de diverse situatii comunicatlonale .

. Spre deosebire de limbajul verbal pe care-I pot tnsoti sau subatitul cand mesajul este lmposlbll de verbalizat, expresiile fizice ale starilor afective transmit nu atat idei, notiuni sau conceptll, cat start de spirit sl ernottl - atitudini. Astfel, in cazurile in care lnsoteso comunicarea verbala, expresiile smotlonale dezvaluie latura atitudinal - smotlcnala amesajului respectiv, sensul in care trebuie luate cuvintele sl propozltllle discursului. Acesta-i si motivul pentru care in sltuatli de disonanta intre cuvintele rostite sl .Jlrnbalul trupului", un ascultator avizat se va increde, mai deqraba, in mesajul nonverbal decat in eel verbal.

Cu toate acestea, suntem lndreptatitl sa ne si indoim asupra autenticitatii mesajeJor nonverbale emise de cei pe care Ii observam sau ascultarn, intrebandu-ne daca au acoperire in trairi subiective corespunzatoare, sau reprezlnta doar conduite simulate, cerute de uzantele sociale, ori de interese personale, mai mult sau mai putln, blamabile. Doua din paremiile citate pledeaza in acest sens: "De ce nu-ti este sutJetul cum iti este fata?" si "Cand lelea tot zambeste, urnbla dupa capatultl"

Totusi, multi cercetatori preocupaf de natura si efectele comunlcarf nonverbale, arata ca falsi1icarea totala sl de lunga durata a limbajului mimicii si pantomimicii este irnposibila, tntrucat la exteriorizarea unei stari afective, concura, pe langa expresiile fizice majore, care ar putea f sirnulatevsl altele secundare (rnicroqesturi, expresii ernotlonale latente etc.), foarte greu sau deloc controlabile. in consecinta, un interlocutor perspicace Ie va putea recepta si va fi inclinat sa nu dea crezare contlnutului verbal al ccmunicarii,

o asemenea lscusinta nu este ins a 0 caracterlstlca lnnascuta, ci rodul unei bog ate experiente psiho-sociale ~i ernotlonale dobandita direct in varii contexte sociale, dar si mediat prin

.-.-~--.--- ---------

38 Conduita expresiva ernotionala

lnsusirea experientei livresti fixata in productlile cunoasterf stlintifice si empirice.

L.ectura proverbelor de fata, de pilda, I-ar putea ajuta pe cititor sa se familiarizeze cu cateva din principalele aspecte ale cornunicarii neverbale, cum ar fi:

a) grupele de expresii ernotionale utilizate mai frecvent (mimica - paz. 1-4; 7-8; 11; 14; 19-20; 22-24; pantomimica - paz. 9-10,12- .13; 17; 25; rnodiflcarile vegetative - paz. 5-6, 16,18);

b) sernnlficafiile generalizate ale expresiilor si conduitelor emotionale (frica - teama - spaima - poz. 6, 11, 17; trtstete, suparare, deprimare - poz. 5, 10; bucurie, buna dispozitie, incredere in sine - 4; 9; 25; aroganta, dominatie - poz. 13, 26); ruslns, urnilinta, vlnovatie - 12; 18);

c) intlusnta reacflllcr emotionale exterioare asupra atitudinilor si comportamentelor celorlaltl - poz. 22, 24;

d) asocierea $i corelarea diferitelcr mijloace de expresie in fenomena1izarea uneia si aceleiasi ernotii - frica (6, 11,17); bucuria - (4, 9, 25);

e) contextul care genereaza emotla si reactia fizica aterenta - (16) etc.

Ounoasterea aspectelor relatate mai sus este doar primul pas spre dobandirea abllltatli de care vorbeam inainte. Urmatorul, care ne-ar putea ridica performantele pfma la .Jntuhle", ar trebui sa fie aprofundarea, pana la detaliu, a limbajului trupului si evaluarea, in oricare situafia interpersonala, a consonantel .cuvlntelor $i propozftlilor' sale cu cele verbale, pe care Ie tnsoteste,

PSihOsociofogie $i paremiofogie 39

D

DlFUZIUNE CUlTURA1A, proces de raspandire a opiniilor, ideilor, modurilor "de a fi" sl "de a face" in randul unei colectivitati date, mijlocit de lnteractiunea sociala a indivizilor.

1. Apa, vantu $i gura lumii nu 0 poti opri.

2. Ase-! lumea, din bucati Vede unul, face toti.

3. Ce a fiicut mama $i tata o sa facii fiul $; fata.

4. Cand nu tace unu, nu tae nici eel mai multi.

5. Cand tragi clopoteie la Hotin

s-aude la Ismail.

6. Ce spui la ureche in piidure se aude.

7. Copiii dupa parinti, ca poamele dupa. pom.

B. Cuvantul

e ca vsmut,

nu se ajunge nici cu ermeserul; nici cu ogarul.

9." Din gura in gura., are sa ajUriga. pana la urechile lui Voda.

10. Gura lumii numai pamantul 0 astupa.

11. Lueruf eunoseut de dol, trei Nu mai ramane tntre ei.

12. Obicei nou in tara veche.

13. Obiceiurile cele noua. fae risipa fa.rilor $i pieirea domnilor.

~---~--~~.-

j

J 1 j

40

Difuziune culturala

14. Omul este ca oeie, lesne se ie dupe altuf. 1S. T ainele voastre

In urechi{e noastre.

16, s/orae buna Putin rasuna; Vorba rea

o duce vestee.

17. Vorba de rau fuge ca g/ontul, iarcea de bine se lnamole~te

(abia se aude).

18. Vorba de rau mai lesne se crede.

19. Vorba de rau se duce peste noua tari si noua mad.

20. Vorba rea fuge mai tare ca cea buna.

21. Vorbele ferire

in piata si la moerii-s vorbite.

22. Vorbele celor mad sunt ca smochinele de dulci, iar vorbele celor mici suna ca ni~te nuci.

23. Vorba de om serec nimeni n-o asculta, fie cat de scumps.

Aspectele relevate de analistul popular sunt atat de consistente intre ele, incat ar putea alcatul oricand, in urma unui efort de conceptualizare, "tabla de materii" a unui plan de cercetare in domeniul difuziunii "obiectelor" culturale.

Reformulata in terminologia rnoderna a domeniului, tematica rezultata acopera preocuparile actuale ale speciajsnlor cu privire la: . a) viteza si aria de propagare a lnforrnatiilor (poz. nr. 5,8,9); b) influenta statutului sursei (22, 23) si a caracteristicilor intorrnatiei (16, 17, 18, 19, 20) asupra ritmului de difuziune; c) irnltatie ~i identificare ca mecanisme de achizitlonare a conduitelor observate (2, 3, 4, 7, 14); . d) traditionalism si inovare in materie de moravuri ~i conduite (12, 13); e) fenomenul devoalarll confidsntelor (6, 11,15,21) etc.

Mai mult decat atat, in unele privinte, observatoruI anonim adanceste reflectia pana la explicarea faptului semnalat. 0 judecata de tipul "V~rba de rau mai lesne se crede" of era , fara doar ~i poate, un raspuns la intrebarea: "De ce vorbele de rau se raspandesc mai user si mai rapid decat cele de bine?"

Difuziune cufturafa

41

Pasul urrnator ar putea apartlne cercetatorului rnlnutlos sl sisternatic, dornic sa verifice valoarea de adevar a judscatll respective prin identificarea prernizelor din care a fost derlvata,

in ceea ce ne prlveste, vorn face doar supozitia ca ratlonamentul porneste de la ideea cit informatia negativa referitoare la .altul semnificativ"* Ie procura celor care a preiau sl 0 raspandesc a serie de trairi subiective pozitive, a stare de confort psi hie.

Amorul propriu $i vanitatea, trebulnta noastra lmperloasa de a fi adrnirati $i laudati, pot fi satlsfacute, spre exemplu, nu numai prin lauda dlrecta, ci si in mod indirect. Cu alte cuvinte, . exista doua feluri de a fi maguliti sau lingu$iti: unul, prin care se spun lucruri bune des pre noi, lar celatatt spunand lucruri de rau despre altii asemanatorl'?".

in plus, barfa negativa este singura cale prin care cei care a practica - si nu sunt putinl - tsl pot compensa insatisfactiile, reliefa valoarea personal a sl mentlne respectul de sine, doar prin simpla cornparatie cu cei detractati.

in sfarsit, cititorul poate amenda raspunsul la chestiunea in cauza, apeland la propria-i experlenta pslhosoclala $i la capacitatea sa de introspectie .

. • Persoana sau grup social care, fa un moment dat, reprezinta termen de comparafie pentru cineva .

•• Parafraza dupa 0 cugetare a fitosofufui francez C.A. Helvetius .

. "

~---.----~

Disimulare

DlSIMULARE. actiune constlenta prin care individul tsi maschsaza adsvaratele atitudini, convingeri, credinte sau trasaturi de caracter, eel mai frecvent, in scopul obtinsrf de ca$tiguri personale. Exista si sltuatii cand suntem obliqati sa procedarn asUel din motive de conformare soclala sau chiar altruiste.

1. E lup imbracat in piele de oaie.

2. in gura cu Dumnezeu ~i in inima cu dracul.

3. in inima smeritu/ui sed« dracul grece$te.

4. Nu toate temeiie cu cheile la brau sunt gospodine.

5. Nu toate maicile sunt surorile lui Hristos.

6. Nu tot ce luce$te este aur.

7. Nu tot ce peens rasa $i camilafca e calugar.

1n eazul de fata, disimularea apare doar ca trasatura negativa . de caracter. Actorii i~i rnascheaza fondul sufletese real printr-un comportament de tatada, menit sa Ie aduca respectul $i consideratla celor cu care interactioneaza.

Distanla socia fa

43

DISTANTA SOCIALA,* tendinta de apropiere sau de lndepartare intrapartile unei relatii sociale.

1

-'

1. Bogalul nu crede niciodata celui sarac.

2. Ciocoiul ca csinele de multe usi.

3. Cu bogatul nici calul sa nu-ttncerci, nici In punga sa te masorl.

4. De cat cu un mojic la ca$tig, mai bine c-un om de omenie la paguba.

5. Mai bine cara pietre cu un tnteiept, aecet sa petreci cu zece nebuni.

6. Mai bine cu un lntelept sa carl pielre la casa, decaf cu un prost sa sezi la mesii.

7. Nu manca citese cu unul mai mare la masa Ca-(i arunca semburii in nas.

8. Sa te teresti de boierul nou $i de cetsetorui vechi.

.,

Atitudinile exprimate sunt indici ai unei stari latente de respingere a categoriilor sociale si psihologice respective, reflectand dlstanta psihica perceputa de Sinele social rornanesc fata de ele .

• Septimiu Chelcea, 1981, Tn Dictionar de psihologie sociala, Bucuresti: Editura $tiintifica si Enciclopedica.

-----.-----~---.--~---.~----

PsihosocioJogie ~i paremiologie

E

-,

EGOTISM, lnsusire rnorala caracterizata prin exagerarea eului propriu In raporturile cu ceilaltl ~i prin tendinta de raportare la sine a lntregurui univers psihosocial.

1. A creste in liituri ca varza.

2. A se crede buricul piimantului.

3. Oocosul crede cii dacii n-e cantat Nici soarele n-a riisarit.

4. Daeii moare nevasta mea se duee lumea jumiita/e; daeii mor $i eu se isprave$te lumea.

5. Daeii eede e/ degeaba Gande$te ca tot; n-au treebe.

6. Din boieri, bolerul meu Din eucoane numai eu.

7. Nu-I primese in sat $1 el Tntreaba de easa vornicului.

inrudite indeaproape cu atitudinile egocentrice, dispoziiiile sufletestl egotiste - iubirea exagerata 1ata de sine, minirnalizarea celorlalti, incapacitatea de decentrare afactiva si de intelegere a celorlaltl, inapetsnta pentru cooperare, etc. - denota un deficit de sociallzare, cu urmari profund negative asupra proceselor de acomodare ~i integrare sociala a sublectilor care Ie curtiva.

Empatie

EMPATIE. modalitate de cunoasters si Tntelegere intuitiva. a sernenitor Iondata pe capacitatea individului de a se identifica emotional, total sau partial, cu tralrile subiective (ernotii, senti mente, dispozitii sutletesti, trebulnte etc.) ale acestora $i de a comunica afectiv cu ei.

i

1. Ceea ce vreti sa va faca voue oamenii facet! $1 voi lor.

2. Ce fie nu-t; place Altuia nu-i face.

A avea abilitati empatice tnsearnna sa potl prevedea sl percepe gesturile, expresiile si comportamentele semenilor Intr-o sltuatie psihosociala data, sa intuiesti starile subiective ce Ie acompaniaza sl sa te identifici cu ele pana la "trairea in sine a vletii afective a celcrlalti'".

Rezultat al educatiei, culturii sl experientei practice dobandite in cadrul relafillor interumane, lnsusinle respective au numeroase valente practice, lnlesnind cunoastsrea $i intelegerea altora, ajustarea interpersonala, acomodarea si adaptarea sociala, obiectivarea celor mai adecvate conduite de raspuns (de compasiune, ajutorare, gratificare, etc.) in situatiile psihosociale la care suntem parte.

Copilul sau adultul, care nu reuseso sa eonsoneze psihoafectiv eu membrii grupurilor de apartenenta, rlsca marginalizarea $i pierderea oricarui suport psihologic din partea acestora. Unor asemenea persoane Ii se adreseaza maximele noastre (1, 2), prcpunandu-le 0 eale mai la lndernana, $i anume, calea introspecfiel, a autcobservatlei propriilor stari sl trairi subjective in vederea configurarii unei paradigme a asteptarilor deziderabile, pe care individul s-o proiecteze in contactele umane ocazionate, fie de mediul social general, fie de diferitele medii sociale specifice. Sigur, atare rnaniera poate fi suspectata de "reductionism psihologic", dar cum in foarte multe privinte oamenii se asearnana intre ei, posibilitatea de-a relationa adecvat eu semenii dupa modelul respectiv este destul de mare .

• Paul Popescu-Neveanu. 1978, Dictionar de psihoJogie, Bucurel;lti: Editura Albatros, pag. 233.

Experienta practlca

EXPERIENTA PRACTICA. ansamblul cunostintelor, prieeperilor, deprinderilor si abilitatilor persoanei, coneretizate in actluni, procedee tehnice de lueru si operatli care permit raspunsuri adecvate la diversele solicltari ale mediului.

1. Cel mai bun dascal e patania.

2. La orice treaba

Pe Stan Pa(ilul intreaba.

3. Mai mulfe stie Stan Patitut decat toti carturarii.

4. Mulle gre$e$ti, mulle invet;.

5. Omut invatat, dar nepatit, e ca pusce tara prato

6. Omul patit e mai invatat.

7. Tot patitul e priceput.

Sub aspect functional, ceea ce conteaza, este valoarea adaptatlva a cunostintelor dobandlte, in conseclnta, eel care a tnvatat ceea ce stie facand, este mal presus decat eel a carul ~tiinta e pur Ilvresca,

Psihosociologie ~i paremiologie 47

F

"

FIRE, sinteza sui-generis intre "prima natura" si a "doua natura" a ornului, intre tendintele, pornirile sl inclinatiile tnnasoute, pe de 0 parte, si cele dobandite (deprinse sl devenite obisnulnte), pe de alta parte.

1. Soala din fire

N-are /ecuire.

2. Ce e stramb din fire, anevoie se mai indreaptii.

3. Datina e a doua natura.

4. Deprinderea se face fire.

5. Firea decat deprinderea, mai veche este.

6. in sange se preface datina ..

7. inviifatul din fire

N-are lecuire.

8. Lupull$i pierde miiselele, dar nu obiceiurile.

9. Lupuf1$i scbimba piirul dar niiravul ba.

10. Me$te$ugul nu poate schimba firea.

11. Naravul din fire N-are lecuire.

12. Precum e firea $i nariivirea.

Condultele originate in firea omului sunt invariabile ~ ~j de netnlaturat, iar defectele de structure aproape ireparabile. Intr-un cuvant, firea ne apare ca un fel de a 1i bazal, caruia cu greu i te poti sustrage.

----~~-.----------- -.-.------~--------~

Frica

FRlcA. reactle afectiva manifestata prin stari de neliniste si tenslune sufteteasca, cauzata subiectului de confruntarea cu situatii nol fill potential primejdioase pentru el.

1. Cel neindraznet pierde multe bun uri.

2. Celui ee ii e (rica, infricot?eaza pe ceita/ti.

S. De sfant, sfant sa fii,

Dar de frica tot sa stii.

4. Friea mai mare decat spaima.

5. Friea paze$te bostanaria.

6. Friea totdeauna aduce primejdie.

7. Fuga e rU$inoasa, dar e sanatoasa.

8. Mare sa fii,

Dar de frica tot sa stil.

9. Negustorul frieos nu face ea$tig. 10. Unde-i frica e $1 rusine.

Tonul general folosit pentru evaluarea reaotiei de frica, desl critic - dispretuitor, lasa totusi loc catorva nuantart care ar putea largi aria sernnlflcafiel :;;i functionalitatii acesteia.

Cercetarile recente din psihologie, spre exemplu, recunosc ca activitatea umaria poate fi anlhllata $1 dezorganizata doar de ernotille - intre care sl frica - de mare in1ensitate, in timp ce reactiile emotionale oblsnuite fill de intensitate medie ar avea rol adaptativ, ajutand subiectu[ aflat in sltuatii dificile sa-si mobilizeze $i concentreze tortele, sporindu-i vigilenta, creatlvitatea, spirltul de prevedere etc.

Pe de alta parte, manlfestarl ale fricii, socotlte alta data certe nconduite de esec" - p[{msu[, fuga, lesinul etc. - sunt considerate astazl reactlt de adaptare la un nivel mal cooorat, substitute ale unor conduite superioare pe care individul fie nu poate, fie nu vrea sa Ie reactualizeze.

Frustrare

FRUSTRARE, tensiune afectivanegativa reslmtlta de subiect datorita privarii de un lucru sau un drept legitim cuvenite, irnpoaibilitatli de a-si satisface 0 trebulnta sau neimplinirii asteptarilor proiectate.

1. Ai dreptate dar n-ei s-o iei.

2. Ajung unii boieri men,

lar eu sunt fecior de popa $-ajunse( sa bat In toba.

3. Bogatul a gre$it si saracul ii cere ienedune.

4. Boii ara $i caii mananca.

5. Cand maracinii se sapa $i pomii se leapada, Ce rod mai a$tepti de la gradina ta?

6. Cine a invartit frigarea

$i cine mananca friptura.

7. Dumnezeu da tot la eel ce are mai mult.

8. Eu credeam ca-i boierie $i numai e saracie.

9. in loc de dobanda

Se pomenesie cu osfmda.

10. in loc de plata Spatele-ti arata.

11. Leului nu i-a fost ciuda ca l-e tovit vanatorul, ei ea I-a lovii magarut.

12. Li s-a tuat un bou $i Ii s-a dat un ou.

13. Muntii nO$tri cu aur plini $i noi slugi pe la straini.

14. Nu-ti-e cend te izbeste un ermeesr

Ci cend te trante$te un magar.

15. Pentru capra 0 pate$te oaia.

16; $; cu oile toate $i eu lupii prieteni nu se poate ."

17. $1 cu porcut gras in batatura si cu slanina-n pod nu se poate .....

-----------------

--------"----------_ .. __ .-

II

Frustrare

18. Taranul pa$le vaca $i arenda$ul 0 mulge.

19. Unul duce ponoose/e $; altul trage fo/oosele.

20. Unul face $~altuJ trage.

21. Unul umbld $; strdbate $i pe alt fericirea~1 bate.

Maniera 1n care indivizii sau grupurile sociale reactioneaza. la .deposedare" tradeaza ceva din personalitatea lor de baza, in primul rand, sistemul tehnicilor sl modalitAtiior de intelegere, evaluare $i depa.$ire a evenimentelor $i situatiilor frustrante.

Din acest punct de vedere, romAnii cel putin, apreeiaza drept frustrante orice evenimente care Ie contrariazA sau Ie blocheaza realizarea a$teptsrilor legitime, indiferent daca obstacolele respective sunt interne·" sau externe····, bine conturate sau indefinite, surmontabile sau de neinvins.

De asemenea, senzatia de deficit este traita nu numai in situatiile de frustrare absoluta ~ cand lipsa mijloacelor $i obstacolele de netrecut fae imposibiiA satisfacerea unai trebuinte - ci $i 1n eele de frustrare relativa (ex.: poz. nr. 7; 21), cAnd indivizii sa simt discriminati negativ in raport cu altll, pe alte criterii decat eela considerate de ei coreete $i oportune.

Natura trebuintelor frustrate $i conduitele de raspuns la frustrare configureaza $i mai bine profilul pSihologic al subiectilor in cauza, Notabila in aceasta privinta este categoria nobiectelor" fatA de care acestla resimt cel mai aeut senzatia de deficit: trebuinte de recunoastere $i apreciere socials (poz. nr. 1.4.5, B, 15, 18, 19,20), de autoraalizare sociala $i profesionala (poz. nr. 2. 13), de stimA de sine $i prestigiu (poz. nr. 3, 14), de seeuritate emotlonala (poz. nr. 9, 10), Tntr-un cuvant, trebuinte superioare proprii unei personalitit! cu un indice valorie ridicat.

Tabloul este Tntregit de reactiile adoptate la frustrarile externe, cand, funetie de natura $i gradul de vineibilitate al agentului stresor. sublectii dezvolta. selectiv, anumite con-

Frustrare

51

duite de atenuare a tensiunii nervoase si de restabilire a echilibrului psi hie.

Din pacate, multe din ele sunt tributare unei conceptti tataliste cu privire la psrsistenta surselor frustratoare, rezurnandu-se, in conseclnta la atitudini de reprobare a aeestora (poz. nr. 4, 6, 9, 10, 12, 15, 18, 19, 20), la apatie si resemnare (poz. nr, 5), autoeulpabilizare (paz. nr. 3), lamentatll sterile (poz. nr. 2, 13), adlca la eonduite Iipsite de valentele aetivatorii absolut neeesare rezolvaril, nu numai in plan subiectiv, ei ~i real a sltuatlllor privative.

* sl ** Modalitati de rezolvare a un or situatii de frustrare internli, de tipul natractie-atractie". Tensiunea afeetivli generatli de conflictul tendintelor af/ate in competitie nu poate ti lnllituratli dec~t prin blocarea uneia dintre ele in favoarea satistacerii celeila/te.

*Ow Siabiciuni fizice $1 psihice proprii individului. **** Factori opozanti din ambianfa socialli.

52 Psihosociologie ~i paremiologie

·----~---------I

}

'I 1

,

(

),

~

~.

~

i

\ t

•

j

G

GRUP DE APARTENENTA.. colectivitate umana structurata in care indivizii sunt tncadratl efectiv la un moment dat, trebuind sa se conformeze la valorile si normele de conduita ale acesteia.

1. A fi tot de 0 panura.

2. Apa trebuie sa vie la matca ei ~i omulla teapa lui.

3. Apa trage la matca $i omulla teapa.

4. Cioara langa cioere trage

Alte pasa,; nu-t sunt drage.

5. Cioara langa cioara zboara.

6. Decal frurnoasa din sat strein, rnai bine sluta din satuJ tau.

7. Decal in tara straina Cu pita ~i cu slanina Mai bine fn satul tau Cu rnalaiul cat de rau.

Hecomandarlle, dar si imperative Ie referitoare la relatia "omrnatca", izvorasc dintr-un reflex de aparare a grupului de apartenenta in contra amestecului cu AI!ii Diferi!i si implicit a disolutiei sale. Morala confiqurata de ele este proprie, mai ales, grupurilor a carer identitate si supravletuire depind de solidaritatea rnecanlca a membrilor lor, de omogenitatea intereselor acestora sl de nivelul contormaru la constiinta grupala.

-,-,.---,-~-

Psihosociologie $i paremiologie 53

I

IMAGOLOGIEt disciplina pslhosocloloqlca care se ecupa cu studierea l?tiintifica a felului in care o comunitate etnica sau natlonala se percspe pe sine si alte natiuni sau etnii.

"

1. Dii-mi, Doamne, mintea moldoveanului cea de pe urma.

2. Dumnezeu sa te piizeasca de t;ganul turc;t $i de mojicul grec;t.

3. Dupa ce dai mana cu un grec, sa~ti numeri degetele.

4. Mintea romanului a din urma.

5. Romanul cat traie$te, tot creete.

6. Romanul nu piere.

7. Romanului poti sa~i iei cu de-a slie, dar sa-; dai nu. B. Romanul stie multe suferi, dar nu uita.

9. Romanul tace $i face. .

10. Turcul bee, turcul plate$te.

11. TurcuJ, de e turc, $; tot te Jasa intai sa mai mananc; $i apo;

te omoetii.

12. Tureul nu cauta a prinde caJul cu sacul desen.

13. Turcului sa-; dai bani $i sa-i scot; ochii.

14. Turcul te bate, tureul te judeca.

15. Tiganul numai pana atunci ti-i prieten pana ai malai tn traista.

16. Tiganul csnd s-a viizut imparat intai pe tata-sau t-e spenzure;

17. Tiganul da cu ciocanul si eapata banul.

18. Unguru-i laudiiros, nume-i fricos.

---.- .. ~~~-----

fmagologie

Fara a Ie socoti clisee - partlcularltatlle caracterologice relevate - mercantiJismul grecului, laudaro~enia ungurului, ingratitudinea tiganuJui, optimismul, dar ~i llpsa de prevedere a romanulul etc. - sunt totusl elemente de psihologie diferentiala pe care observatorul popular le-a decelat in contactul nemijlocit cu membrii etniei sale ~i ai celorlalte conJocuitoare.

Inertia perceptlei socia Ie

55

INERTIA PERCEPTIEI SDCIALE.* tendinta de a evalua lnsusiriie prezente ale unei anumite persoane, in baza infcrrnatlllor si reprezentarilor anterioare despre ea, indiferent daca aceasta s-a schimbat sau nu intre timp.

1. Nu ciiuta ce am fast, ci vezi acum ce sunt.

2. Nu se cautii ce a; fost, ci ceea ce e$ti.

3. Piicatul vechi educe osanda nouii.

4. Piicetu! vechi aduce tusine noua.

-,

Eroarea de apreciere la care conduce inertia percepfiel sociale, poate fi in favoarea sau in defavoarea subiectului evaluat, in raport de calitatea imaginii pe care evaluatorul $i-a facut-o despre el anterior.

Din pacate, este mai evidenta tendinta de a ne percepe semenii in baza starilor lor antsrloare negative, chiar daca starea lor

prezenta ne infirma. .

Tocmai impotriva acestei porniri ne previne Stan Patitul, indemnandu-ns sa cautarn nu la "ce a fost" ci la .ceea ce este", privandu-I asUel de disconfortul psihic pe care i-I provocarn de fiecare data cand 11 taxam automat prin prisma vechilor "pacate" .

• Vezi Mamali C., Op, cit., pag 115

56

Inversiune afectiva

INVERSIUNE AFECTIVA. comportament afectiv inadecvat, uneori aberant, concretizat, fie lntr-o reactie afectiva negativlt la un stimul favorabi! din amblanta", fie lntr-o buna dispozitie la 0 sltuatle negativa.

1. Eu ij zic buna dimineafa,

EI imi raspunde cu greata.

2. Eu ifi deschid poarta $1 tu imi zici nebun.

3. Eu if intreb de sanatate, $1 el imi da cu ghioaga.

4. Eu umblu cu painea dupa el $1 et cu ciomagul dupa mine. S. Tu 11 dore$ti bine $i el da in tine.

6. Tu umbfi dupe. el cu mila $l e/ dupe. tine cu pita.

Legile care guverneaza realitatea pslhcsociala nu sunt la fel de stricte sl infailibUe precum cere din fizica sau mecanlca, Aici, in raporturile interpersonale dintre subiectl, intervin numeroase $i imponderabile imagini si judecati preformate, resentimente spon- . tan actualizate, percaptii ~i identificari gre$ite, care dlstorsioneaza rsactilla moralmente asteptate,

*Proverbele prezentate ilustreaza numai astfel de conduite.

(

\

PSihosociologie ~i paremiologie 57

L

LENE. tip de cornportament caraeterlzat prin evitarea actlunll, pasivitate ~i tuga de etort.

1. Lenee e buna sara cu saracia.

2. Lenea e 1nceputul rautatilar ..

3. Lenea e la am ca $i rug;na la fier.

4. Lene$ul e greu sa se apuce de lucru, caci de lasat se lasa repede.

5. Lene$uJla toate Zice ca nu paate.

6. Lucrullunge$te viete, iar Jenea a sCUl1eaza.

7. Pima se gate$te, Saarele asfinte$te.

T

.'

Atat in paremii cat l?i in reflectiile filosofilor, 1enea este considerata drept cel mai mare sl injositor defect omenesc: "mama tuturot viciiJat', "sora cu saracia $; inceputul rautati/at', .ceuze dislrugerii indiviziJar $i nat;unilot' etc.

Moralmente vorbind, blamul, oricat de sever, este Jndreptatit, Sunt insa ~i situatll cand evitarea actlunii sl fuga de efort au sl alte cauze decat dispretul declarat al indivizilor fata de munca sl optiunea lor constienta pentru traiu1 parazitar, In acest caz, pasivitatea, aversiunea fata de efort etc., fac obiectul de studiu al psihologiei, pentru care constituie in primul rand, "simptome ale unor tulburarl psihologice sau corporale'", cu mari posibilitati de remisie in rnasura in care conditiile fizice, morale, ori socioeducatlonale se amelioraaza.

* Norbert Sillamy, 1996, Dictionsr de.psihologie, Bueuresti, Editura Univers Enciclopedic.

5.

Lider

LlDER. persoana susceptlblla de a indruma, conduce ~i reprezenta 0 colectivitate umana, datorita . tnsuslrllor psihomorale, abilitatilor organizatorice $i competentelor de sarcina de care dispune.

1. A umbla ca un roi fara matca.

2. Cand Dumnezau nu-i acasit sfintii i$i fac de cap. S. Cand a bolnav laul, iapurii ii sar In epinor«.

4. Clmcl stapanul va csdee, ai sa; nu se vor ma; scula.

5. Corabia cu doi carmaci se ineaca.

6. Cu cloua bucatarese iese ciorba prea sarata sau nesarata.

7. Unde canta cocosi multi, acolo intarzie a sa face ziua.

8. Un de sunt moese multe moare (ramana) copi/ul cu buricul

netaiat.

9. Unde sunt popi multi, moare pruncul nebotezat.

10. Uncle staplmul a tare $; taranul e fudul.

11. Vai de casa cu multi slapani.

12. Vai de casa unde cotcorogesc gainile $i cocosul face. 1S. Vasul cu doi carmac; se ineaca.

Absenta Jiderului deconcerteazii $i dezorganizeaza orice structura grupalii (poz. 1, 2, 4), iar momentele de sliibiciune, ale $efilor autoritari 1n special, favorizeaza neascultarea sl conduitele de fronda (poz. nr. 3).

La fel de paguboasa pentru exlstenta grupului se dovedeste ~i interferenta rolurilor de llder, concomitent actualizate de mai multe persoane, pentru rezolvarea acelslasi probleme (poz. nr. 5-9; 11; 13). Fenomenere care apar 1n acest ultlrn caz - delegarea responsabilitatll, anularea rsciproca a comenzilor ~i deciziilor, etc. - amana sau chiar blocheazii definitiv atingerea scopurilor $1 oblectivelor urrnarite.

Psihosociologie ~i paremiologie 59

M

MAsuRA, eategorie filosofica eleborata de Hegel pentru a exprima unitatea dintre cant/tate si calitate. Masura reprezinta intervalul Tn limitele carula rnodlficarea deterrninarilor cantitative ale unui obiect, fenomen sau proees nu genereaza transformari, care sa afeeteze calltatea aeestora, .fiinta lor in fapt". in schimb, depasirea cantitativa a limitelor acestora • prin marlre sau mlcsorars - provoaca schimbarea determlnarll lor calitative, trecerea de la ceva la altceva.

In etlca ~i psihologie, masura are drept echivalente, trasaturi de personalitate ca rnoderatia si temperanta, prin intermediul carora reuslrn sa pastram linia de mijloc ("masura justa")* situata intre insuficlenta :;;i excesul sentimentelor, atitudlnilor si comportamente!or noastre.

1. Ajunge 0 bafa (0 mac/uca) la un car de oale.

2. Cine bea pan-Ia-mbatare

Nume bun in fume n-ere.

3. Cine doreste mult pierde si pe cel putin.

4. Cine mult se increde in altii adeseori se $1 fn$ealii.

5. Cine nu cruta cend are Va riibda te lipsa mare.

60

Masura

6. Cine sare cam sus indata cade jos.

7. Cine se intinde mai mult decat straiu, li raman picioarele goale. B. Gluma se face ceene.

9. Graba strlca treaba.

10. inghite cat poti mesfeea.

11. t.ecomie

Striea amenia.

12. Lucrui $i eumpatul inehid us« medieului.

13. Nemultumitului i se ia darul.

14. Nu intinde coarda pree mult c8. se rupe.

15. Nu pofti ee nu ti se poate da.

16. Nu purta povara eefui t;rIal tare ca tine.

17. Nu te amesteea ea mereru in toate bueatele.

18. Nu te-ntinde pe cat n-ei, ci te-ntinde pe cat ai.

19. Omul prea bun e nebun.

20. Prea muM minte striea, prea putina nu-l buna d_e nimic.

21. Sarea-i buna la fiertura insa nu peste masura.

22. Sa fii bun $1 bfand fa toafe

Dar pana unde se poate.

23. Toate au un hotar in fume.

24. Toala gluma are eapat.

25. Toate sunt pana fa a vreme.

26. Tot ce e prea mult nu e sanalos.

27. Trage afa cat sa nu se rupa.

28. Trei prea muft vatama pe am: prea mull sa vomeesdi; prea mult sa cheltuiasca, prea seump sa ceara.

29. Vorba-$i are $i ea vremea ei Dar sa n-o trante$ti eand vrei.

30. Zabava striea treaba.

Viata arrnonloasa, la care toti aspiram, traiul netulburat de nsplacerl ~i suferinte (nr. 4, 5, 7,9,20,26,30), de dispretul si ostllitatea semenilor (nr. 2, 8, 11, 19), sau de adversltatile soartei excesiv tortate (nr. 3,6,13,14) nu sunt posibile tara cunoasterea

Masura

61

(nr. 23, 24, 25, 28) sl pastrarea miisuti' (nr. 1, 10, 21,29) in toate cate Ie sperarn ~i intreprindem, tara doband.rea echilibrului cu noi lnsina si cu lumea din atara,

Bunul sirnt sau facultatea de a deosebi binele de rau $i de a gasi intotdeauna Iinia justa in comportamentul nostru nu este lnnascut, ci se forrneaza in timp sl destul de anevoios, pe calea experlsntel llvrestl, dar mai ales a celei practice cotidiene. Mult mal greu este insa de a ne rnentine in limitele rnasurii cunoscute sl a liniei de mijloc aflate. Simpla dorlnta nu este suficlenta, Ea trebuie dublata de intentle si mai ales de vointa, care ii poate servi individului atat la mobilizarea si orientarea energiilor psihice spre scopul urmarit, cat si la infranarea sentimentelor, pasiunilor sl pornirilor sale, cand acestea risca sa iasa afara din cale si sa strice echilibrul (nr. 16, 17, 22, 27). $i lucrurile nu se opresc aid, caci virtutea, dupa cum spunea J.J. Rousseau, "este 0 stare de razboi, iar cine doresto sa traiasca virtuos are intotdeauna de dus 0 lupta cu el lnsusi"." Este lupta cu sine, proprie in toate situafille c€md principiului placertl si optiunllor fondate emotional, Ie opunem principiul realitatii si op..tiunile intemeiate rational (nr. 12, is, 18).

In tirnp, dupa numeroase sl dificile contruntari de acest gen, calitatile de vointa capatats - in special puterea si perseveremese interiorizeaza, devin constante atitudinal - comportamentale si contribuie alaturi de alte lnsusirl ale personelitatii la lnstapanlrea stapanirii de sine, fara de care nu am putea rarnane suverani peste Incllnatlile noastre ~i realiza echilibruI atat de necesar.

'A!istotel, Erica nicomahicii, Ed, $tiintifiea:;li Eneiclopedici.i, Bucurestl, 1988

•• In: ReflecIii $i maxime, vol. II, Ed. $tilntifici.i $i Encielopedici.i, BUe., 1989, pag. 395

62 Misoginie

MISOGINIE, ansamblu de atitudini sl comportamente masculine prin care sunt exteriorizate sentimentele de neincredere, dispret :;:i ostilitate fata de femei, de evitare :;:i respingere a aeestora.

1. Decaf muiere de aur mai bine barbat de paie. .

2. Femeia e ca/ul dracului.

3. Femeie-i poale lungi $i minte scU/ta.

4. Femeie-i sac fara fund.

5. Femeia nebiituta e ca moara neferecata.

6. Femeia numai dupa lup nu se duce.

7. Femeii nici dracu' nu-l vine de hac.

8. Pe femele nu trebuie s-o cunoesce barbatul decaf de la brau in jos.

in Iiteratura culta sl populara a orlcarul popor exista numeroase portretizari idealizate ale Femeii, nelipsind odele sl imnurile lncbinate castitatli, fidelitatii sau spirltului ei de sacrificiu. La nivelul folclorului sapiential tnsa, .nedurnereste" frecventa mare a afirmatlilor sl caracterizarilor deloe magulitoare la adresa EI, a orientarilor afective sl morale negative, concretizate de constilnta barbateasea in senti mente si judecati de valoare cu caracter depreciativ.

Nici paremiile rornanesti (vezi 1-8), nu fac exceptie, mai mult chiar, forrnularlle cu pricina sunt mal rnalltloase sl resentimentare, tradand implicarea emotionala sl subiectivismul Barbatuluiin evaluarea si taxarea sexului slab. Ce ar putea justifica atata inversunare? Intre altele, cu siquranta, orgo!iul ranlt al barbatilor care au reslrntit emanciparea. temeii ea 0 uzurpare a acetor statute, valori sl prioritati acordate de lege si cutuma lor sl numai lor, iar preaplinul lstetlmii sl abilitatilor ternelesti ca 0 of ens a de neiertat adusa neputintei lor.

-------_._.--- .. _ .. __ ... -

Mobilitate afectivii

&3

MDBILITATE AFECTIVA. lnsuslre a proceselor afective care exprlrna, dupa caz, oscilafille lntsnsitaiii acestora, trecerea de la a stare afactiva slrnpla la una cornplexa, sau alternarea tralrllor smotlonale contrare.

1. Bucuria de siirg se intoarce in. sciirba si sciirba in bucurie.

2. Bucuria si scarba sunt doua surori care una dupa alta alearga.

3. Dupa furtuna vine ~i vreme buna.

4. Dupa 0 scurla placere, urmeaza 0 lunga durere.

5. Dupa vreme rea, si senin.

6. Riide ~i leaga, pllmge $i dezleaga.

7. Riisul e frate au pliinsul.

8. Totdeauna desfatarea Are sora intristarea.

Este de observat atat polarltatea trairllor afective, cat ~i alternanta lor lnexorablla: bucuria sl tristetea, rasul si plansul, place rea ~i durerea sau cum nota tntr-una din lucrarile sale Vladimir Levi, .paradisul ~i infernul"", ca unitate a unor contrarii ce se presupun reciproc.

• Vladimir Levi, 1978, Noi qi au, Bueurasti, c.D.P.

~ -

64

Mobilitate soclala

MOBILITATE SOCIALA., schimbare, modificare a statutului unui individ sau a unui grup, pe orizontala sau verticala, in cadrul unui sistem de stratificare socio-economic, ocupational, educational, cultural etc.

1. Adormi duman $i te trezesti mare ban.

2. Aseara ma culcai bolocan $i ezi iala-ma mare ban.

S. Ajung unii boieti mari

lar eu sunt fecior de popa s-eiunsei sa bat in toba.

4. Ajunge din cal magar $i ceter din ermeser.

5. Ajunge din vladica popa.

6. Azi Stan maine capitan.

Miscarea indivizilor spre diversele straturi ale spatlulul social este surprinsa in dubla sa ipostaza de mobi1itate intra (poz. nr. 1-2; 4-6) si lnterqenerattonala (nr. 3). Prima, prin compararea statutului dotlnut de un individ intr-un moment dat al vletii sale active cu eel initial, de start, iar a doua, prin raportarea categoriei sociale careia ii apartins 0 persoana la pozltia sociala a familiei sale de origine, recte a tatalul,

in ambele sltuatii este vorba doar de mobilitatea pe verticala, cu urcusurile si coborasurile de diferite amplitudini pe scara ierarhiei sociale, toate irnplicand tnsa treceri de la un strat la altul, de la 0 patura sau clasa sociala la alta. Daca in privinta sensului descendent al rnobllitatii sociale, sltuatille prezentate ne apar intru totul verosimile si firasti, nu putem spune acelasi lucru despre cazurile prin care se exernpllfica ascensiunea sociala. Nota peioratlva pe care 0 contin formularils respective (pozltlile 1 9i 2, mai ales) ne face sa credem ca rostul lor dintai este, de fapt, persitlarea practicii de a atribui rang uri sl functli inalte unor persoane ale carer statute sociale n-ar tndreptatl in nici un fel acordarea lor.

.~~"---------------

Mobilitate sociala

65

Pe de alta parte, trebuie spus ca nu totdeauna asemenea salturi atipice frizeaza ridicolul, lntrucat discrepanta dintre pozitla social a a unei persoane sl misiunea, rolul tncredlntat acesteia nu lnseamna neaparat si discrepanta intre personalitatea ei (cunostinte, aptitudini, rnotivatli, volnta etc.) si prescriptille rolului asumat. Ne putem convinge de acest lucru, amintindu-ne, fie si numai situatiile de criza din istorie, cand oameni de conditls sociala modesta, dar cu suficient potential intelectual si moral - volitiv, s-au dovedit capabili de a satisface cerlntele-sl exlqentele demnitatilor importante, apropriate sau lncredintate.

l

66 Psihosociologie ~i paremiologie

N

NEGOCIERE, proces interactional cooperant, avand ea obieetiv realizarea unui aeord al partilor sau adoptarea unei sotutll reciproe eonvenabile pentru o problema in care interesele lor sunt in competitle,

1. Cine intra tara tocmeelii

lese tara socoteala.

2. Mai bine vorbe multe dec!lf suHte trante.

3. Mai bine in capul/ocului decal in ieie ariei.

4. Mai bine la lnceput sa ne tocmim

Decat in urma sa ne galeevim.

5. Mai bine prigonire la holda, decal galeeavii /a erie.

6. Mai bine tocmeeie (iganeasca si plata negusloreasca.

7. Nu e biinuiala Unde e toemea/ii.

B. Socoteala deasa E tratie a/easa.

9. Te tocmesie dU$mane$te $i plate$te omeneste.

10. Targul manie n-are.

11. Toemeala n-are manie.

"] ~ -I

~

j

__________________ ~--------------------------------------------I

Negocierea Iolala, fie ea si conflictuala, este socotita conditla prlneipala a finalizarii. tranzactlai lntr-un clirnat de lncredere reciproca ~i de 0 maniera care sa-l multumeasca pe toti partenerii.

ro.GQ

Psihosociologie sl paremiologie 67

o

DeDL, condulta indirecta, facilitata de inteligenta,· utllizata in scopuri rezolutive si adaptative.

1. Cine tnconlura ajunge mai curand,

2. Cosasul mai mult face cu cutea Dacat cu virtutea.

3. Cu spatele (urnarul) nu poti indrepta lumea.

4. Nu merge cu lopata

Ci cu judecata.

5. Pasarea se prinde cu graunte, ernul cu vorbe frumoase.

6. Unde puterea nu ascelta, vulpea ajuta.

7. Unde se sparge pielea de lup, carpeste-o cu piele de vulpe.

8. Unde-s ochii inteleptului este mana nebunului.

Gandirea schernatica, incapacitatea transqresarii experientei cognitive si practice si a rsalustarii continue a mijloacelor rezolutive la scopul urmarit, sunt principalele obstacole in "folosirea inteligenta a inteligentei" .. Sunt capabile de conduita eficlenta a ocolului, persoanele caracterizate prin inteligenta fluida si gandire flexibila, plasticitate atitudinal - cornportamentala si capacitate de a identifiea si raporta mijloacele optime la scopurile urrnarite.

Unde dau gre$ instinctul, deprlndarile, manierele forte si directe, reusesc facultatila mediatoare ale intelectului.

Mijlocirea ocolului de catrs inteligenta si judecata este atat de evidenta, ineat s-a putut spune despre ele "ca sunt ocolul insu$i"" •

• Op. cit. t pag. '-, ~

----~---------

68 Psihosociologie ~i paremiologie

p

PEDEAPsA, sanctlune aphoata unei persoane sau grup social pentru infractiunlla sau delictele comise, orl . pentru lncalcarea normelor culturale si morale ale colectlvltatil.

1. Ajunge 0 maciuca la un car de oale.

2. Copilul nepedepsi:

Ajunge nepricopsit.

3. Dumnezeu nu bate cu ciomagul.

4. Dumnezeu nu ramane fa nime dator.

5. Dumnezeu nu raspliite!{ite ca dw~manul, ci qoneste cu anul. B. Ochi pentru ochi $i dinte pentru dinte.

7. Pedeapsii cu masura,

Ca sa nu·ti aduca ura.

8. Pedepsitului pedeapsa a se Todol nu trebuie.

9. Pe nimeni sa nu pedepse$ti pentru a a/tuia gre$ealii.

10. Riiul nu ramane nepedepsit.

11. Toata gre$eala are ieriarea ei.

Pedepsirea faptelor reprobabile savan;lite cu vlnovatie este nacesara, dar efectul educativsi-l vadeste numai atunci cand sanctiunlle respective, morale sau de alta natura, se aplica cu masura, la timp, individualizate 1n raport cu fapta sl persoana faptuitorului. fara patirna si numai dupa descifrarea ~i interpretarea gre~elii comise (poz. nr. 1, 2, 7. 8, 9).

Pedeapsa

69

\-

in conceptia populara despre administrarea dreptatii sunt incluse (vezi pozitiile 3, 4, 5, 1 0) ~i reprezentarlle colective cu privire la exlstenta sl, mai ales, la modelul de tunctionare a [ustitlei imanente. Acesteia, cum observarn, tl sunt proprii alte reguli in incriminarea faptelor sl aplicarea pedepselor. Sanctiunea punltlva nu este dlrecta, irnediata sl in regim de similaritate cu "abaterea" cornlsa. Pedeapsa apare rnediata sl arnanata, nepersonallzata, cu talcurl ~i semnificatii difuze care, paradoxal [a prima vedere, ii sporesc potsntlalul de descurajare si de preventie a inca[carii normelor morale general-umane de comportare sl de rnentlnere a coeziunii sl ordinii sociale.

~----~---~-------~ -~.-- .. ------- ,------------

70

Pfasticitate educativa

PLASTICITATE EDUCATIVA. lnsuslre a filntel umane de a fi susceptibihl ~i receptiva la influentele educative externe. Opusd rigidita1;ii, conditioneaza restructurarea permanenta a modului de a percepe, gandi ~i reactlona tn raport de sollcltarile activltatli ~i mediului extern.

1. A invata de mitite!

Esle mull mal usure;

2. Calul Mtrlm cu greu se invata la ham.

3. Calul Mtn3n nu (se) mai invata in buiestru.

4. Ce n-a invatat lonita, nu mai invafa Ion.

S. Copacu! cend jos se sframbeaza, Anevoie se mai indrepfeaza.

6. Copllul ca copecul, cena de mie se stramM, anevoie se mai indreapta.

7. indoaie feiul pana e fanar.

8. Omu! in coplletie, Lesne invata otice fie.

9. Pomul stramb din tinerete

Nu se-ndreapta-n batranete.

10. Trebuie sa indo! copacul cat e lanar.

Gradul de educabilitate si eficienta actiunll educative - atat in planul forrnarll trasaturilor pozitive de personalitate, cat el al restructurarii celor negative - sunt in stransa dependenta de partlcularitatlle pslhoflziologice sl de personalitate, proprii diferitelor perioade de varsta ale individului.

Predictle

71

PREDlellE, tip de rationament prln care se anticipeaza, cu un grad mai mic sau mal mare de certitudine, rezultatele finale ale evolutiei unor evenimente, pornind de la legile care Ie guverneaza si de la intormatia disponibila si relevanta cu privire la alte fenomene si procese cu. care pot fi asociate.

1. A!?ehia·nu sare departe de trunehi.

2. Ce a facut mama !?i tala o sa faca tiul si tala.

3. Ce fel e tata e !?i tiul.

4. Ce na$te din pisiea $oareci mananca ..

5. Cine a iure: 0 sa fure.

6. Cine a tural 0 ceapa

Maine tura $i 0 iapa.

7. Cine in$ala 0 data in!?ala si a doua oara.

8. Din stejar, stejar rasare.

9. Femeia care a cereat 0 data pasalu, nu se da in faturi mecer s-o pici cu ceere.

Frapeaza caracterul nonprobabilistic al prezlcerllor facute.

Explicatia rezida in postularaa unei corespondente liniare ce ar exista tntre lnsusirile biopsihice ale ascendentilor sl descendentilor (paz. nr. 2, 3, 4, 8), cat si a caracterului neindoios repetabil (5, 7), uneori progresiv (6), al unor comportamente ce i~i gasesc gratificarea prin lnsasl reactivarea lor.

72

Prejudecata

PREJUOECATA. rationament evaluativ nediferentiat cu privire la obiecte, fenomene, indivizi sau grupuri sociale, intemelat mai mult pe factori emotionali (credinte, optiuni afective, interese personale sau de grup etc.) decat pe cunrn:;tinte si fapte suficiente ~i probante.

1. Cine-s! schimba potiu! s-e dat in pariea dracului.

2. Cine umbla din tara·n tara, nu este om.

3. Cu calul $i cu nevasta nebatute nu faci nici pe dracul.

4. De om tos $i cal balan

Sii te terest! ca de satan.

5. Dumnezeu sa te fereasca de roman ciocoit $i de tigan boierit.

6. Femeia a scos pe om din rai.

7. Femeia e sora dracu/ui.

8. Femeie-i poale lungi $i mime scuttii.

9. Feresie-ie de popa span $i fara de nevasta.

10. Nici rachita pom de bute Nici tiganul om de frunte.

11. Nici sa/cia porn Nici boierul om.

12. Pope are mana de luat nu de dat.

13. Popa pan§. $i·n pridvor Cauta s·aibii izvor.

14. Sacul popii ii fara fund.

15. Sa te fere$ti de omul ros $i de omul span."

De multe ori, chiar daca suntem con~tienti de neintemeierea logica a judecatilor noastre cu privire la altU, nu ezitam sa facem uz de ele in demersurile evalutiv·afective pe care Ie intreprindem 1ata de acestia.

Carui tapt i se datoreste acest lucru? De ce renun\am asa de greu la 0 serie de prejudecatl sociale chiar ~i atunci cand avem ~tiinta de prejudiciile cauzate "obiectelor" lor? Raspunsul pare sa ni-l of ere funqiile acsstora, rolul jucat in satisfacerea anumitor trebuinte ale eului indivkiual el social.

Asttel, pentru conservarea coeziunii orlcarei colectivitati sociale sunt necesare atitudlni liii cornportamente conformiste, consistente

. Prejudecata

73

cu sistemul etico-normativ al acesteia. in consecinta, crice rnanifestari deviante ale membrilor sai trebuie descurajate sl supuse oprobriului public prin diferite modalitaf de influentare si control social (Ex.: poz. nr. 1; 2).

Din perspectiva personala, indivizii sunt si mai lnclinati sa apeleze la prejudscati in perceperea sl categorizarea celor cu care interactioneaza, pentru simplul motival reechilibrarii unei personalitaf debalansate socio-afectiv.

in cazul de fata, probeaza acest lucru conduitele evaluative promovate de "barbat" (poz, 6; 7; 8), "majoritar" (poz, 1 0) si "taran" (poz.: 11; 12; 13; 14) in contexte psiho-sociale specifice pentru a-si satisface, dupa caz, nevoia de exprimare vaiorica, de protejare a stimei de sine sl pozitiei ocupate in societate, de atenuare a tensiunilor interne promovate de agentii stresanti etc.

Totodata, prejudecatile sociale, ca scheme perceptuale rigide (dlsee), construite prin simplificari:;;i uniformizari exagerate, faciliteaza orientarea repida si usoara a individului in mediul sau de viats. Mai mult chiar, in unele situatii, caracterullor imperativ (poz. nr. 4; 5; 9; 15), il scutesc complet de efortul coqnitlv si spiritul critic propriu.

Daunele de tot felul sl relele tratamente suferite de categoriile si grupurile sociale prejudiciate au determinat, din partea oamenilor de l?tiints l?i a institutiilor democratice din tarile civilizate, atitudini critice lnsotite de preocupari sistematice pentru elaborarea l?i aplicarea de strategii destinate reduceii l?i/sau eliminarii comportamentelor dominate de prejudecati sl discriminari.

Concretizate in masuri de ordin economic, politic sau cultural - l?tiintific, acestea au avut $i au mai mult un efect compensatoriu pentru cei victimizati, decat unul inhibitor pentru actorii prejudiciabili. $i aceasta - ceea ce era de demonstrat - intrucat prejudecata, .cu substratul ei metafizlc' .. ·.. rarnane pentru foarte multa werne cea mai cornoda si economlcoasa cale de satisfacere a multora dintre trebuintele noastre psiho l?i socio-afective •

• Teama de ernul span - considerat in popor, prelacut si viclean - pare sa se inlemeieze pe asemanarea acestuia cu "temeia" in privlnta unora dinlre caracterele secundare ale sexualiliitii (!ipsa pilozitatii fetei, voce subtire), in Harap-AlbVa amintiti? - mezinul cralulul, fa a doua intalnire cu spanul, exclama: "daca s-a aruncat in partea mane-sa, ce-i vinovat el?

. .. Datorila acestui tapt - nota Lucian Blaga - prejudeciitile nu pot fi staramate si inlocuite decal prin alte prejudecati. (Reflectii $i maxi me, vol. II, vol II, pag. 154)

B;.>.GQ.

__ ~~ c _

74

Prestigiu

PRESTIGIU. ascendent valerie atribuit de eolectivitate prin traditie sau dobandit prin efort $i calitati proprii de catre 0 persoana sau un grup social.

1. Boii Mtrani fae brazda dreapta.

2. Cine se scoele de dimineata ace/a e mai mare.

3. Cand $ez; tntre inte/epti, sa aseulti mai mult decat sa votbesii.

4. Cu bogatul tiecere. voiesie sa fie rudii.

5. inviitatura e cea mei buna evutie.

6. La gospodina bunii

Multi vecini s-aduna.

7. OamenN cu $tiintii de carte, is paserele cu ciocul de tier.

8. Omului mare ii sunii e/opotul $i le v;atii $; la moette.

9. Omul eel bogat E mei liiudat.

Cel putin doua lucruri conditioneaza prestigiul celor care se bucura de el: dezirabilitatea si caracterul de excelenta al statusurilor, atitudinilor sl faptelor lor. Astfel se si explica omagiul pe care il aducem, mai devreme sau mal tarzlu, oamenilor merituosl, si odata cu el, manifest sau doar in sinea noastra, si recunoasterea ascendentului lor valerie.

------.-~---.

.-------------.~--~~~-

PSihosociologie sl paremiologie

75

R

RATIONALIZARE (a e$ecululJ. procedeu constient, din categoria mecanismelor de aparare a eulut, prin care subiectul tncearca, cu argumente aparent logice ~i oblective, justificarea conduitelor sale de esec.

1. Mata, daca n-ajunge la slanina, ziee ea pute.

2. Unde vulpea nu ajunge, zice ea-i ajunge.

3. Vulpea csnd n-ajunge la gaini zice ca sunt spimzurate.

4. Vulpea cand n-ajunge la struguri, ziee ea sunt acri.

5. Vulpea unde n-ajunge ziee ca-i pute.

6. Vulpea cazand in cursa, ca sa.-~i scepe pielea, si-e ros coada cu dint;; zicend: asa e la mode, ca sa umb/i fi!ira coada.

Mecanismul tolosit, cel al "strugurilor acri" (poz. nr. 1-5), urmareste, in principal, atenuarea sau neutralizarea ecoului afectiv al insuccesului prin devalorizarea obiectelor ce s-au dovedit inaccesibile. Exagerand cu ratlonallzarea nsreusltel (paz. nr. 6), 5e ajunge chiar la autodeclararea acesteia drept tapt de impunere $i prestanta sociala,

7&

Rationalizare bizara

RATIONALIZARE HIZARI. modalitate subtlla de autoprotectle psihica, actuatlzata de subiect in procesul confruntarll cu situatii tensionale neoblsnuite,

1. De la un datornic rau si-un sac de paie este bun.

2. De la un tiiu platnic si cu cenuse de pe vatrii sa te multume$tf.

3. Din topor macar toporeste.

4. Decat niciodafii mai bine mal t!uziu.

5. La tot raul este $i un bine.

6. Mai bine ceva decaf nimic.

7. Riiu cu rau,

Dar mai rau fara tiiu.

8. Tot riiul inspre bine.

9. Tot vine $1 eel care tntsszte.

Nevoia de consolare si compensare psihica it determina pe individul a1lat in situatli neoblsnuite de frustrare sl conflict sa apeleze la forme paradoxale de aparare a eului. Probeaza acest lucru fiji rationarnentele de mai sus, care tncearca sa compatlbllizeze judediti contrarii, sa sublinieze avantajul dezavantajului sau chiar sa convsrteasca 0 situatie negativa in opusul ei.

Reflectare subtecnva

77

REFLECTARE SUBIECTIVA, relatie ernotionala determinata, in principal, de organizarea motivational a a subiectului.

1. Cioarei i se par puii ei de piiun.

2. Face albul negru $i negrul alb.

3. Face pe frumos Cii e ponevros, $i pe cel unit Cii e aurit.

4. Nu e bun ce e bun, ci e bun ce-mi place mie.

5. Nu-mi place pentru cii-i frumos, ci-i frumos ca-mi place.

Alaturi de logica ratlonala exista sl tunctloneaza 0 logica afectiva, potrivit careia valorlzarea ambiantei se face tunctle de valente!e pozitive sau negative cu care 0 investim, de gradul in care ea ne serveste sau nu interesele, trebuintele sau seopurile noastre.

78

Reflex de prudenta

REFLEX DE PRUDENTA, atitudine clrcurnspecta manlfestata tn sltuatii, mai mult sau mal putln, apropiate de eele care anterior i-au provocat subiectuJui neplacerl, daune materiale, sufarlnte fiziee sau sufletesti etc.

1. Cainele, csnd l-ei oparit, fuge $i de apa reee.

2. Cel ee s-a fript cu terciu, suffa si-n iaurt.

3. Cine s-a ars cu ciorba suffa $i in ieutt.

4. Nu rna incred nici in san,

De csna m-e-nseie: cel strain.

5. Pe cine I-a ars pasatul suffa si-n apa rece.

6. Pe cine I-a muscei cainele se teme $i de latraturii.

Precautla, ea rezultat al analizei costurilbenefic;; sau scopurilmijloace, este socotlta 0 virtute. in exces insa, depassste slera normalltatii psiho-morale a individului, generand modalitati de raportare la sine si Ja attii care frizaaza patologieul.

---_ .. __ ... __ .------------------

--_--_ .. _---

Resp::l1sabilitate

79

RESPONSABILITATE, In sens etic, obliqatie reglementata prin ina1te principii morale pe care individul si-o asuma, liber ~i constlent, in raporturile sale cu membrii diferitelor structuri grupaJe din care face parte.

J ;

1. Adu-ti aminte de mama ta $; de tatal tau, cend $ez; in

mijlocu! celor mario

2. Barbatul este stfilpul casei.

3. Gel din tara straina poate spune ceie-i va placea.

4. Fiigaduiala data

E datorie curatii.

5. La omul Mtrfin sa nu-l muti cuventu;

6. La nevoie se cunosste prietenul"$; la boala neveste.

7. Nu te da, nu te preda Gii asta-i mosie tao

8. $i tiara cea cruda cinsteste neamul seu.

9. Tinerii lnaintea batrfinilor sa aiM ochi iara nu gurii.

Avem, sl trebuie sa onorarn, tot atatea feluri de obliqatii si responsabilitatl, cate ip'ostaze concrete poate Jua in decursul unei vief calitatea de OM.

I -.

----------- .. -.--------~~~~--------.----------

80 Psihosociologie si paremiologie

s

SECURRATE, sentiment de lini~e si pace sufleteasca generat atat de convingerea ca traim si actlonarn intr-un mediu prietenos, cat si de conl?tiinta dezirabilitatii faptelor noastre.

1. Ascu/tarea e via(ii, ier neascultarea e moarte.

2. Cel ce tece,

Merge"n pace.

3. Cerul curet de tresne: nu se teme.

4. Cine"$i piize$te limbe i$i piize$te'capul.

5. Cine merge pe a/atur; cu drumu/ cade jos.

6. Cine scuipa impotriva vimtului 1$; scuipa mustatile.

7. Daca tac $i Ie dau pace

$apte sate n-au ce-ml face.

S. Da"te dupii par, daca vrei sa nu te doara. 9. Gura educe ura.

10. Nu baga Mfa In furnicar.

11. Nu te-amesteca ca mararul in toate bucatele.

12. Omul nedrept se teme de toti.

Tacersa • in sensu 1 de a vorbi ce, cend sl unde trebuie - , neamestecurile in treburile altora sl ajustarea comportamentului la mediile psihosociale de impact, sunt trei dintre virtutile care ne fac, in mod cert, agreabiJi semenilor nostri.

Daca la acestea adaugam sl constlinta dezirabilitatii faptelor noastre cotidiene, !'Ie-am asigurat, atat cat tine de noi, premisele unei securita.ti durabile.

Semn

11

SEMN. element sensibiJ care, prln contlnutul sau informational mljlcceste subiectului cunoasteraa unor oblecte, fenomene, starl, procese sl relatll, sugenindu-i totodata, anumite sentimente, idei, atltudini ~i conduite.

1. Cand se lasa ceat.§ jos Este semn de timp kumos.

2. Dupa coada oilor se cunoest« ciobanul bun.

3. Dupa poama se cunosste pomul

$i dupa 'apta omul.

4. Dupa unelte se cunoeste me$terul.

5. Dupa unghH se cunoesie leul.

6. Leul dupa urma se cunoeste.

7. OchU sunt oglinda inimii.

8. Omul dupa grai, ca clopotul dupa sunet, fndata se cunoeste.

9. Prostul se cunoeste dupa vorba.

Dupa cum observarn, semnele ("vorba", "ochii", .uneltele", .urma" etc.) sunt adevarate verigi Tntre subiectul cunoscator ~i obiectul cunoasteril, care ii permit, celui dintai, sa Tnteleaga intuitiv realitatile cu care ia contact. "Citirea" semnelor, presupune tnsa stiinta degajarii sensurilor ~i semnificatiilor 1ncifrate ln ele, lucru posibil doar 1n urma acumularil unei bogate experiente 1n procesul inva.ta.rii sociale.

82

Status [statut] ~~ roJ

STATUS (STATUT) $1 ROL. din perspsctlva psihosociologica cele doua notiuni sunt corelative. Prima, desernneaza ansamblul atributelor si pozitiilor rnostenlte l;li dobandite, in baza carora individuJ este tndreptaftt sa astepte ~i sa pretinda anumite comportamente fata de sine din partea celor cu care relationeaza in diverse contexte sociale, iar a doua, are in vedere totalitatea atitudinilor ~i comportsmentelor asteptats de la un individ de catre partenerii sai de interactiune in baza prescnpjulor normative asociate statusului social actualizat.

Intrucat nu exista un acord lntre specialistll din domeniul stilntelor socio-umane (sociologie, psihologie sociala, antropologie) cu privire la cele doua concepte, am inclus in definitiile formulate punctele de vedere ale lui Jean Stoetzel, Ralph Linton si Gordon W Allport.

1. Albina de viespe, cat cerul de pamant.

2. A schimba ciiciula cu cetp« temen.

3. Baiatul cere pU$ca $i tata furca. 4 .. Biirbatul este. stiUpul cesei.

5. Barbatul poarta palaria $i nevasta gospodaria.

6. BoH ara $i caii miiminca.

7. Casa tara femeie e pustie pe dinauntru; cess fara Mrbat e pustle pe dinafarii.

8. Caine!e nu se cuvine sa poene $ea.

9. Cand bogatul votbesie

Lumea emuteste. •

10. cena miiracinii se sapa $i pomii se leapadii Ce rod sa mel a$tep(i de la gradina ta?

11. Ce-i caciula nu-l tulpan.

------------------

Status (statutJ ~i rol

83

12. Cei meri pe cei mici picerele $i Ie $terg.

13. Cine-i sluga nu-l domn.

14. Daca-i copil, sa se joace, Daca-i cal, sa traga, Decii-i popa, sa citeasca.

15. Daca in hora ei intrat, joaca si tu necurmat.

16. Daca mi-ar purta nevasta nadragii, mi-es arunca $; izmenele.

17. De atunci e rau in lume, de csnd a ajuns coada cap.

18. Frate, (rate dar branza-i cu bani.

19. Gaina lnaintea cocosuusi nu canta.

20. lslicu! e mare, dar capul e mic.

21. Jupeneese tine casa,

Dar jupanul tine drumul.

22. La omul batran sa nu-l muti cuvemu;

23. Mare cu mare graie$te $i mic cu mic mai de nimic.

24. Nu manca cirese cu unul mel mare la masa ca-r; aruncii

samburii in nas.

25. Nu tot ce poarta rasa $i carnila(ca e calugar.

26. Omul invatat are stea in frunte.

27. Omut sarac e tot de ras.

28. Omuiui mare ii suna clopotul si la viata $i la moarte.

29. Sa nu tncerci pe bou ca pe magar cu samarul.

30. Tinerii inaintea batranilor sa aiba ochi iara nu gura.

31. Taranu! pest« vaca $i arenda$u! 0 mulge.

in aeord eu eriteriile de clasifieare proprii societatii agrare traditlonale, judscatile de valoare relative la dispunerea lerarhlca a diferitelor grupuri si categorii sociale, evldentiaza statusurile sociale favorizate sl defavorizate din epoca sl cuantumurile diferite de prestigiu asociate acestora.

Principalii factori de diferentiere degajati sunt, in primul rand. atributele de avere $i rang, urmate indeaproape de cele de varsta sl sex, apanajul autorltatll, intluentel si prestigiului social revenind barbatului in ipostazele sale de sot, parlnte, parsoana instarita sau cu 0 varsta si exparlenta venerabile (nr. 4, 9, 19, 22,23,26,27,28,30). Tot ln consonanta cu orlentarlle valorice

84

Status [statut] ~i rol

ale socletatli traditionale sunt delimitate strict, fara echivoc, statusurile individuale si de grup, implicit asteptarile sublactilor respectivl in ralatiile pe orizontala si vertlcala cu alte persoane sau grupuri. Sentinte de genul "Ce-i caciula nu-l tulpan", "Cine-i sluga nu-l domn" vadesc percsptla conssnsuala a comunitatii cu privire la caracterul inflexibil, mai mult chiar, polar - antagonist al pozitiilor sociale respective.

De remarcat ca preocuparea pentru lnlaturarea orlcaror ambiguitati statutare persista sl in cazul statusurllor complementare, care se complinesc fara ca vreunul sa-si plarda rigiditatea (nr. 5, 7, 21).

o serie de statusuri sunt generatoare de conflicte sl tensiuni intra si inter-psihice: cazul "fratelui" nevoit sa refuze actualizarea statusului de rudenie In favoarea celui de "negustor" (nr. 18), al sublectilor pusl In situatli ignobile de indivizii sau grupurile. cu pozitli inalte ln ierarhia sociala (nr. 12, 24) sau a celor frustratl de gratificatiile cuvenite in mod legitim (nr. 6, 31).

Sistemele sl subsistemele sociale nu sunt statice, ele evolueaza si se complexifica prin cresterea gradului de dlterentlere structural a. sl de specializare functlonala, fapt ce influenteaza asupra dinamicii statusurilor: unele devin lntersanjabile, altele se uzeaza $i mor, dar mai ales, proliferaaza cele noi, lrnpuse de implementarea tehnologiilor si tipurilor de organizare sociala moderne. Schimbarile respective sunt percepute sl reslrntlte dramatic de grupurile de status afectate: sentimentele de confuzie, arnaraclune $i lmpotrivire se impletesc cu convingerea ca dereglarea ierarhiei statusurilor se instituie ca un fenomen de patologie social a si nu poate avea decal urrnarl negative in raport cu ordinea soclala si psihosoclala traditional statornicita si, deci, eficienta (nr. 2, 10, 16, 17).

Asernanator psihologiei sociale stiintiflce, folclorul paremic leaga strans problematica "statusurilor" de cea a .rolurilor", de asteptarlle pe care colectivitatea Ie are fata de indivizi sau microgrupuri in baza pozitiilor socials atribuite sau achizltionate. Lucrul este firesc, tntrucat doar rolurile asiqura punerea in opera a indatoririlor legate de statusuri si prin aceasta participarea de facto a indivizilor la vlata social a a mediilor specifice $i a socistatli in ansamblu.

In conseclnta, fiecarul statut bine determinat i se asociaza un rol ale carui prescrlptll sunt fixate prin reguli, norme sl cutume

Status (statutJ ~i rol

as

I J

(nr. 3, 14, 15). Dupa cum obssrvam (nr. 8, 29), modelul de rol statornlceste nu numai ce trebule sa Iaca, dar sl ce nu trebuie sa taca purtatoril diferitelor statusuri, prevenind astfel lnstalarea unui conflict intre rol-status cu toata suita lui de tensiuni sl frarnantart lntraindividuale pe care ar generawo. Stari de incordare sl disconfort psihic indue, de asemenea, sl conflictele intra w rol, ocazionate de discrepanta exlstenta intre prescrlptllla rolului lncradlntat cuiva si trasaturile sale de personalitate, de incapacitatea acestuia de a satisface asteptarlle si cerintele modelului de rol (nr. 20). Oand "caciula e prea mare pentru eapul lui" suntem exact ln sltuatia .ornulut potrivit la locul potrivit. .. pentru altul".

Incongruenta dintre personalitate :;;i rol este vizibila si in situaiiile de dedublare a individului, cand din varii motive construleste ,,0 identitate pentru sine si alta pentru altii" (S.E. Aseh), "jucand roluri" strains de personalitatea lui reala. Or, tocmai la asemenea comportamente de eamuflaj psihosocial face trimitere :;;i "analistul popular" cand ne lnstlinteaza ca .nu dorm toti cati tin oehii lnchisi", dupa eum niei "tot ce poarta rasa si carnilafca e calugar".

86

Strain

STRAIN. individ sau populatie, prod us ~i promotor al altei culturi decat cea a comunltatll de adoptte, care dezvolta in relatllle cu indigenii raporturi de indiferenta, parteneriat sau ostilitate.

1. Cand ti-e larg in casa, pune un spin In mijloc.

2. Cel din tara straina poate spune cete-! va placea.

3. Cu mana straina numei foc sa lei.

4. Din pumni straini nu te saturi cand bel apa.

5. Mila de la strain

E ca umbra de la spin.

6. Nici 0 poama nu-l amara ca strainatatea-n tara.

7. Nu-l dracul drac,

Ca strainul in conac.

8. Nu ma incred nici in san,

De csnd m-e tnsetet cel strain.

9. Sa muncesti $i noaptea ca nu teci strainu/ frate.

10. Sa te teresti de cui strain tn ceee.

11. Sfrainul, sa-I iii toata ziue-n poa/a, sear a cica nu ma; poate de oese.

12. Sfrainul totdeauna te tovesie $; te cbinuiest».

13. Urma strainulu; 5-0 erzicu noua care de lemne.

Reticenta, neincrederea si teama fata de strain l~i au originea ~i justificarea totodata, mai ales in societatile arhaice fundamentate pe solidaritatea rnecanlca -a membrilor lor, adica in acele cornunitatl care considerau drept garant al coersntet lor sociale asernanarils dintre indivizi, comunitatea lor de sange, 109, credlnte ~i idealurL

In astfel de situatli, a nu fi IIca nof' se traduce prin a nu fi "cu nol'.

I ~

!

Substitutie

87

SUBSTITUTIE, inlocuire in situatii de criza, a unul obiect cu altele care, prin resemnificare sl revalorizare, capata proprietatl aparent asernanatoare.

)

1. Braga ne tiicoreste, in /ipsa de inghetata.

2. Capra e vaca saracului.

3. Cel ce pier de drumul e bucuros $i de ciuere.

4. Cimd n-ei frumos

Pupi $i mucos.

5. Cand nu sunt ochi negri, saruti $i a/ba$tri.

6. Dacii n-et papuci sunt bune $; opincile.

7. Daca' nu e colac, e bUna si painea.

8. Daca nu e ploaie, fie $i ninsoare.

9. Flamandului $i 0 bucata de mamaliga rece i se pare placinta.

Chiar daca substitutele nu au aceeasl valoare de satlsfactie ca .oblectele" pe care Ie inlocuiesc, utilizarea lor constituie 0 modalitate de evitare a suprirnarli trebuintelor si, lucrul eel mai important, a dezechilibrelor ce ar decurge din aceasta pentru individ.

--- -------_-- -------_--_-----~.--.---

88

Psihosociologie ~i paremiofogie

T

TRAVALIUL DOUULUI {MUNcA DE DOUm *, activitate intrapsihica consecutiva pierderii sau disparitiei unui "obiect" cu mare incarcatura afectiva - moartea unei persoane iubite, esscuri, dezastre etc. - prin care subiectul lncearca sa se detaseze treptat de acesta in scopul mentinelii tonusului vital al organismului.

1. A9a i-a fost peitee 9i norocul.

2. Asa l-e fost zodia.

3. Ce a fast a trecut, ee-o mei fi,

o mei veni.

4. Domnul a dat, Domnul a lust.

5. Morti; eu mottl', Viii cu viii.

6. Morlu/ de la groapa nu se mei intoaree.

7. Nu va scope omul de ee e ursit sa pateasca.

Intrucat .obiectul" caruia i se atribuie a mare tncarcatura afectiva nu mai axlsta, se consldera oportuna sl justlficata privarea lui de valoarea emotional a cu care a fost investit.

Argumentele aduse, tin de 0 psihoterapie filosoflca, care lncearca 0 impacare a individului cu "datul obiectiv" $i orientarea sa spre actlune sl viitor.

.. • Dictionardepsihanatizii, 1977, Chemama, R. (coord.), Bucure~ti, Ed. Univers

Enciclopedic

Trebuinta

89

TREBUINTA. expresia pslhica a lipsei unui obiect necesar mentlnerii echilibrului bio-psihic si socia-cultural al unui individ sau grup social.

1. Cel f/amand n-are urechi de ascultat.

2. Foamea gone$te pe lup din piidure.

3. Foamea $i rusines nu se pot 1mpreunii.

4. Fliimimdul nu a$teapta coptul, nici golul albitul.

5. Golatatea (tusinee) ocoteste, iar foamea dii de-a dreptul.

6. Lipsa schimba. ((range) legea.

7. Nevoie (range tierul.

8. Omut, dand peste nevoie, multe face fara vole.

Trebuintele biologice sl materiale au cel mai lnalt coeficient de necesitate, convertindu-se primele, in mobiluri ale unor actluni $i conduite susceptibile de-a [e satisface. Nasatisfacute la timp :;>i lntr-un mod rezonabil, se acutizeaza l?i conduc la rnodalitati mai putin civilizate, ba chiar violents, de reducere a tenslunil sl de reechilibrare cu ambianta nafurala $i sociala.

,

\

--.-~.~-~-

90

Psihosociologie ~i paremiologie

v

VALORI, idei, atitudini, actluni si tapte care se bucura de stima si pretulre In cadrul unei colectivitati, In virtutea corespondentei lor cu asplratlile acesteia si cu trebuintele sociale date.

1. Decal calana-n $Irag

Mal blne-n codru pribeag.

2. Decaf c-un mojic la Ca$tig, rna; bune c-un om de omenie

. la paguba.

3. Decaf codes la ores

Mai bine In satul tau tnmtes.

4. Decaf in targ cu papuci, Mai bine in crang cu opinci.

5. Decaf In tara sfraina, cu pita $1 cu slanina, mal bine insatul tau cu malaiul caf de tiiu.

6. Decat 0 sapfamana vrebie, mai bine 0 zi soitn.

7. Decat un an nlcovala mai bine irei zile ciocen.

8. Decaf foata. vara ciostii, mal bine 0 zi soim.

9. Mal bine cap la sat decaf coada la ores.

10. Mal blne sa fii tn coada leilor decaf In capul vulpilor.

In contrast cu valorile de ,,supravietuire", judecatile de valoare, de mai sus, alcatuiasc 0 tabla de valori-aspiratii (demnitate, Iibertate, onoare, buna reputafle etc.) capabile sa-i of ere individului si grupului social 0 mai lnalta stima de sine t;li un model superior de realizare umana.

91.).GQ

BIBlIOGRAFIE

111

1. Dictionare

Biju, M. It; 1983, Mic dic~onar al spiritului uman, Bucure$ti: Editura Albatros. Boudon, Raymond fI afIiJ, 1996, Dic~onar de sociologie, Bucure$ti: Editura Univers Enciclopedic.

Chsrnama, R., (coord.), 1977, Dic~onar de psihanaliza, Bucure$ti: Editura Univers Enciclope<iic.

Crist8a, S., 2000, Dic~onar de pedagogie, Grup editorial Litera, Litera lnternatonal, Chi~inau - Bucuresfi.

Dafcu, Jordan" SiroI9SCI/, S. C., 1979, Dic~onarul folclori$tilor. Folclor literar romanesc, cu 0 prefa~a de OVIdIiJ 81rfea, Bucuresd,

Didier, J., 1996, Dic~onar de filosofie, traducere, avantprefata $i completari privind filosofia romaneasca de dr. L80nard GaVTIlu, Bucure~ti: Editura Univers Enciclopedic.

Oic~onar al bunei·cuviinte, 1973, Maxime ~i proverbe selectate $i ordonate de Pasch/a GJ., Bucuresfi: Editura Albatros

Dictionar de psihologie sociala, 1981, colectiv: TucIcov - Bogdan, A., CheJcsa, S., GoIu, M., GoIu, P., Mama/I, C., PAnzaro, P., Bucure$Ii: Editura $tiinlitica sl Enciclopedica

Ducta, G., Gugul, A, WojcIld, Made - Jeanrl8, 1985, Dic~onar de expresii $i locu~uni ale limbii romans, Bucuresff: Editura Albatros.

Gorunescu, E., 1978, Dictionar de proverbe roman-lrancez, Bucure$ti: Editura $tiinlifica $1 Enciclopedica.

L8ft9t; 11., 1974, Dic~onar de proverbe englez-rornan, Bucure$ti: Editura $tiin~fica. Mat6/, 11., 1998, Dictionar de maxime, reflec~i, expresii latine comentate, Bucure$ti:

Editura Scripta.

Papahagi, T., 1979, Mic dictionar tolcloric, Bucure$ti: Edilura Minerva.

Pop6SCfJ - NW8anu, P., 1978, Dictionar de psihologie, Bucure$ti: Editura Albatros. SJUamy, N., 1996, Diqionar de psihologie, Bucure$ti: Editura Univers Enciclopedic. Slmenschy, 771., 1979, Un dictionar al intelepciunii, Iasl; Editura Junimea.

-----------------~------------~

92

BIBLIOGRAFIE

StAncififISCU-Cuza. M., 1982, Dictionar de proverbe italian-roman, Bucuresti; Editura

~tiin~fica -?i Enciclopedica.

$ChIopu, ll; (coord.), 1977, Dictionar de psihologie, Bucur~ti: Edilura Babel. ~U, T., 1971, Dictionar de maxime comen!at, Bucure:;;ti: Editura ~iinlifica. Vtlb:Jnescu, R., 1979, Dictionar de etnologie, Bucuresti; Editura Albalros.

Zamfir, C. -?i L-1ascBanu, L., (coord.), 1993, Dictionar de sociologie, Bucure:;;!i: Edilura Babel.

2. Culegeri de proverbe romane~li

BlIan, km» Oodu, 1972, Cartea lntelepchmii populare. Proverbe, Bucure~li: Editura MinelVa.

8MJuI9SCU, C.; Ghi/i, GIIe., 1957, Din lnjelepciunea poporului. Proverbe, zicatori, ghicitori, adunate ~i oranduite, vol. 2, Bucure~li: E.S.I.P.

B1tfea, 0/., 1966, Proverbe sl zicatori romane~ti, Bucuresfi: Editura Didactica ~i Pedagogica.

GoIescu, l; 1973, Proverbe comentate, editie ingrijila de Gh. Paschla, Bucure$li:

Editura A!batros.

GoI8scu, l; 1975, Povajuiri pentru buna·cuviinta, editie ingrijita de Gh. Paschia, cuvant inainte de MarfnBucur, Editura Eminescu.

HInf9scu, l: C., 1985, Proverbele romanilor, editie ingrijila de Constantin Negf6anu~i /on 8(atu, cuvant inainte de le. Ch/fimla, Timlsoara: Edilura Facia.

Muntsan, G., 1984, Proverbe rornanesfl Bucuresfi; Edilura MinelVa.

Pann, A., 1976, De la lume adunate $i iara$i la lume date, editie ingrijita de A/exandnJ

N. Stlncllisscu-Btrda, Bucuresfi: Edilura Albatros.

Pann,A., 1982, Povestea vorbii, edi~e revazuta, ingriji!a ~i cu note de I. Ascher, postfaj8. si bibliografie de AI. S4nduJescu, Bucuresfi; Edi!ura Minerva.

Rahmll, M., 1957, Ghicilori :;;i proverbe, vol. II, Bucuresfi. E.S.P.L.A.

Zanne, lulu, A., 1959, Proverbele romanilor. Proverbe, zicatorl, povatuiri, cuvinte adevarale, aserranarl, idiotisme $1 cimilituri, Bucuresti; Editura Tineretului.

BIBLIOGRAFIE

93

3. 'Anlologii de cugeUiri ,I maxime culle din aulori romani ,i slraini

. Balzac, 1979, Maxime si cugetari, antotogie sl prezentare de Anghel ~, Bucuresfi; Editura Albatros.

BIaga, L., 1977, Elanut insulei. Aforisme $i insemnari, edi~e ingrijita de DorIBiaga si George Gana, Cluj Napoca: Editura Dacia.

Cillnescu, G., 1984, Aforisme $i reflec1ii, edi~e ingrijita de L D. PfIvln8scu $i AI.

Stanc/uIBscu-81rr:Ja, prefaja de I. C. Chfllrm, Bucure$ti: Editura Albatros.

Coloana infinita, 1987, edqie'ingrijita, prefaja, indici $i note de AI. SfIncItJescu-Blrda, Bucurasfi; Editura Albatros.

Eminescu, M., 1979, Cugetari, edi~e ingrij~a de MarIn Buclr, Bucure$ti: Ed~ura Albatros.

Hugo, v., 1982, Cugelari, cuvant inainte de ConstantIn C/opfaga, traducere, antologie

$i prefa1a de Waica UW;IJff1IUIu-Cemei. .

IbrMeanu, G., 1989, Cugetari, antologie $i prefajii de SIJrgIu Se/Ian, Bucuresfi; Ed~ura Albatros.

KogIInlcBanu, M., 1988, Reflec1ii, antologie $i prefajii de L D. P1ivl1l9SCU, Bucuresfi; Editura Albatros.

MaIorescu, T., 1986, Cugetari $i aforisme, selecpe, inlroducere, note $i comentarii de Simian Ghija, Bueuresfi: Editura Albalros.

Miere ~i fiere, cugetari, aforisme, paradoxuri, 1982, antologie reafizata de Ion BorIan, prefaja de Hoda Hulban, Bucursstl; Ed~ura Albalros.

Monfa/gne, 1977, Arorisme, anlotogie, Iraducere ~i prerajii de },fhal Rldu/sscu, Bucursstt Editura Albatros,

Omul $i convietulrea sociala. Cugetari $i reHec1ii, 1981, antologie de EUSBbIu MihMescu, Bucure$ti: Editura Albatros.

Refleqii sl maxime, vall, II, 1989, edipe ingrijita de Constanffn Badescu, Bucure$ti:

Editura $tiinpfica si Encic1opedica.

rdul8SCU, N., 1985, Reflectii, cuvant inainte de George MaCCMJSCU, antologi'" . raja de VJOdca Uw;ureanu, Bucuresti; Editura Albatros.

---------------.~.- .... --

BIBLIOGRAFIE

Zilmescu, C., 1980, Aforismele ~i textele lui Bnlncu\Oi, Craiova: Editura Scrisul Homanesc,

4. Lucrari de folclor si etnogralie

,

BII8a, Dv., 1974, Istaria folcloristicii romane\Oti, BucurB\lfi: Editura Encilopedica. BIaga, L., 1990, ari ~i etape, Bucure9ti: Editura Minerva.

BIaga, L, 1985, T rilogia Culturii. Orizont 9i stil. Spa~ul mioritic. Geneza ~i sensul culturii, ed"Jtje ingrijita de DcIf 8/aga, studiu intro::luctiv de AI. Tanase, Bucure9ti: Editura Minerva.

CanItKTi; D., 1981, Deserlerea Moldovei, prefata $i label cronologlc de Leodda Maliu, BucurB\lti: Editura Minerva.

Chifnia, L C., 1971, Paremiologie, in "Folclorul romaneso in perspectiva comparata", Bucur~ti: Editura Minerva.

Cc¢uc; G, 1960, Na$terea proverbelor, in Despre Ineratura $i Ii mba", Bucur~fi: E.S.P.LA

Dr5(fioescu, D., 1996, Din psihologia poporului roman -Introducere -, studiu introductiv de \.tpf ~ Bucure9ti: Editura Albatros.

Elads, M., 1980, De la Zalmoxis la Genghis-Han, cwant Tnainte de acad. Em. Conditachl, Bucur~ti: Editura ~tiinVfica \li Enciclopedica.

~ G., 1986, Proverbele roman9$ti $i proverbele lumii romanice, studiu comparativ, BucurB\lti: Editura A!batros.

Hetsed, It; 1980, Cultura psihologica rorraneasca, Bucur9$ti: Edltura ~tiin~fica $i Enciclopedica.

Joja, AtIamse, 1967, Profilul spiritual al poporului roman in "Logos $i Ethos", Bucur9$ti:

Editura Po~tica.

Ab:am.4 v., 1993, Funqa educativa a proverbelor in, "Educa~a: ieri - asliizi - maine", la$i:

Ecfrtura UniversM~i ,AI. I. Cuza".

Mt.I7tstm, G .. 1984. Postfata la "Proverbe romanB$ti", BucurB\lti: Editura Minerva.

N6aJau, A # ~ v., 19B7, Paremiologie \li psihosociologie in .Anuar de ~tiinte Sociale", tomullV!1987, Universltatea "AI. I. Cuza" .Ia$i, Centrul de $Hinte sociale.

-- .,. - .. --

BfBlIOGRAFfE

95

N6g'eanu, C., 1983, Structura proverbelor roman~, Bucur~: Editura $tiin~fica ~i Enciclopedica.

Papadma, CR., 1966, Idei ~i funclli educative in falclorul rornanssc, in "Din istoria pedagogiei romane~ti", vol II, Bucur6\iti: Eitura Didac!ica ~i Pedagogica.

Papadrm, CR., 1968, Proverbul ca forma de in\elepciune, In volumul .,Literatura populara rarnana", Bucure~: E.P.l.

fbtiaIxt, N., 1981, Eseuri despre folclor, Bucur6\iti: Editura Univers.

Ruxandtiu, Pavel, 1976, Proverbele ca gen folcloric, in .Folclol I~erar romanesc", Bucur~:

Editura Didac!ica ~i Pedagogica.

~ S. $I ~ P; 1978, Pedagogie $i foldOl, Bucure$ti: Editura Didac!ica $i Pedagogica.

~ R., 1991, Dimensiunea rornaneasca a existen\ei, Bucur~ti: Editura Funda~ei Gutturale Romane.

5. Filozofie, sociologie, psihologie, elica s.a

Adl8I', A., 1991, Gunoasterea omului, Bucuresti: Editura $tiinpfica.

~ G., 1981, Siruciura ~i dezvoltarea personalltafll, Bucurestl, Editura Didactica $i Pedagogica.

AriStoteI, 1988, Etica nicomahica, studiu introductiv, comentarH sl index de StsIIa Pet9C8l, Bucuresfl; Edilula $tiinlifica sl Enciclopedica.

II

t (

AtJdnson, R. L., AtJdnson R. C. st alpi, 2002, Introducere in psihologie, Edilia a XI-a, Bucure$ti: Editura Tehnica.

Bagdasar, C., 1975. Aspecte ale dezvo[tarii afeclivitajii feminine. Bucure$ti: Edilura Didaclica $i Pedagogica.

Badescu, l, Dungaclu, D., Baltaslu, R., 1996, Istoria socloloqiei - teorii contemporane (I), Bucur6\iti: Editura Eminescu.

Chelc6a, S., 1996, Gomportamentul prosocial in, "Psihologie sociala - aspecte contemporane", coordonalor Addan NecuJau, lasi, Polirom.

1111

BfBUOGRAF.E

ChBIotIa, 8., ChIIcaJ, A., 1986, Eu, tu, noi, Bucure~ti:'Editura Albalros.

ChtIIoBa, S .• 2002, Un secol de cercelan psihosociologice: 1897·1997, la~i: Polirom ChtJIctJs, S., (2002). Opinia publica. Gandesc masele despre ce ~i cum VOl" elitele?

Bucure~ti: Editura Economica (302 p.)

CheIctJa, S8pI/mIu ~i IIu/. Petru (coord.), (2003), Enciclopedie de psihosociolagie.

Bucure~ti: Edilura Economica (390 p.)

ChoniJtutde LaIlMl, P. H., 1972, Pentru 0 sociologie a aspira~ilor, Cluj: Editura Dacia. Cbw, 1983, Despre supremul bine ~i supremul rau, studiu introducUv de ~ ee.U,8SCU, Bucure~ti: Edilura $tiin~fica ~i Enciclopedica.

Cosmov/d, A.. 1996, Psihologie generala, la~i: Polirom.

Descartes, R., 1984, Pasiunile sutretului, Bucuresti; Editura' ~tiintifica ~i Enciclopedica.

Freud, S., 1980, Introducere in psihanaliza. Prelegeri de psihanaliza. Psihopatologia via~i cotidiene, Bucur~ti: Editura Didactica ~i Pedagogica..

Gkfd8ns, A., 2000, Sociologie, Bucure~ti: Editura BIC ALL

Gdu. M., 2003, Fundamentale psihologiei, 2 volume, Bucure~ti: Editura Funda~ei Romania de Maine.

Gc/u, P., 1989, Fenomene ~i procese psihosociale, Bucure~ti: Editura ~jn~jjca ~i

Enciclopedica.

Goleman, D., 2001, Inte1igenta emofionala, Bucure~li: Edilura Curtea Veche. Jung, e.G., 1977, Tipuri psihologice, Bucurssfi; Humanitas.

LB Son, G., Opiniile ~i credintele, traducere, cuvanl inainte ~i note de dr. L80IJIId

Gamfu, Bucure~ti: Editura $tiintifica.

L~ v., 1978, Noi ~i eu, Bucure9l1: EDP.

LIntJn, Raj1h, 1968, Fundamentu[ cultural al personalit8.Ui, Bucw~ti: Editura $b1njifica. MaIm Tony, 2003, Psihologie sodala, Edi~a a II-a, Bucure~ti: Edilura Tehnicii. AfIrtjntJanu, N., 1973, Condi\ia umana, Bucur~ti: Editura ~iinUfica.

Ab:ant4 v., 1988, Familia tanara, in .$1iin18. ~i Tehnican, or. 2.

BIBLIOGRAFIE

97

MosoovIcI, S., 1994, Psihologia socialii sau rnaslna de fabricat zei, la$i: Editura Universitalii "AI. I. Cuza".

Nlsfas, D., 2003, Stereotipurh prejudecii~ ~i discriminare, in .Manual de psihologie

sociala", coordonator AOOvJ Necu/au, Iasl; Polirom.

Necufau,A., 1977, Uderii in dinamica grupurilor, Bucure$ti: Editura ~tiin~fica. Neculau, A., 1995, Reprezentarile socia Ie, Bucure~ti: Editra ~tiinta ~i Tehnica. NectJau, A., 2000, Memoria pierduta. Eseuri de psihosociologia schimbarii, la~i: Polirom. NtJCUIau, A., 2003, Grupul in psi~ologia sociala, in .Manual de psihologie sociala",

coordonator Necu/au, A., la~i: Polirom.

Noica, C., 1991, Pagini despre sufletul romanesc, Bucure~ti: Humanitas.

PaV6lcu, v., 1969, Din viata sentimentelor, Bucuresfi, Editura Enciclopedica Romana. PaV6lcu, v., 1970, Invitatie la cunoasterea de sine, Bucure~ti: Editura ~intifica. Pea~ Allan, 1993, Umbajul trupului, Bucuresti; Editura Polimark.

PslhoIogJe g6neraJj, (sub. red. Ropes, AI.), 1976, Bucure~ti: EDP.

r

P/6f)u, A., 1988, Minima moralia, Bucure~ti: Editura Cartea Romaneasca. RaI6a, M, 1989, Scrieri, vol. VI, Bucure$ti: Editura Minerva.

Ribot 71Ieodtie, 1988, Logica sentimentelor, Bucure$ti: Editura $tiin~fica ~i Enciclopedicii. RudJc8, T., 1979, Eu ~i celalalt. De Ja pozitia egocentrica la pozi~a altruism, la$i:

Editura Junimea.

~ , ,

,

i.

~ J. - P., 1997, Psihologia emopei, Bucuresfi; Editura I.R.1.

Splnoza, B., 1981, Elica, traducere din limba latina sl studiu introductiv de Alexant:ku POS6SCU, Bucure~ti: Editura $liinpfica $i Enciclopedica.

Teodor6scu, St9Ia, 1972, Psihologia conduitei, Bucure$ti: Editura $tiinpfica.

TucIoov" Bogdan, Ana, 1973, Psihologie generala ~i psihologie sodala, vol. I sl II, Bucure$ti: EDP.

Dr. Wad, T., Dr. Wad, C., 1978, Psihologia $i psihopatologia comportamentului, Bucure~ti: Editura Mililara.

18

Multumiri

~

Multumesc pe aceasta cale profesorilor universitari Adrian

. Neculau ~i Septimiu Chelcea, carora Ii s-a parut interesanta ideea redacmrii unei asemenea lucrari, incurajandu-ma, de la bun -incaput, in aceasta directie. Sunt indatorat, de asemenea, domnilor dr. Petru Filioreanu ~i dr. Vasile Sporici pentru conversa~ile purtate ~i sugestiile facute in legatura cu tematica si alcatuirea interna a lucrarii.

Acelea~i multumiri Ie aduc prietenilor sl colegilor mai tineri, de diverse profesii - Alina Turcu, Octavian l'icau, Claudiu Boangiu ~i Nelu BTo~teanu - pentru dezinvoltura cu care sl-au exprimat opiniile, in calitatea lor, de primi audienp sau cititori ai manuscrisului.

lmi exprim, totodata, gratitudinea fata de redacta revistei nAteneu", care mi-a publicat 0 serie de articole in rubrica .Proverblum", precum ~i fata de vechiul amic, domnul Voicu Danut - director CETA S.A. Bacau - fara al carul sprijin dezinteresat, lucrarea ar fi vazut, mult mai greu sl mult mai tarzlu, lumina tiparului.