Smart Finance in the new behavioral economy.

How to

1. Imaginea de perspectiva conteaza mult

2. Desi speranta matematica a speculatorului este zero, speranta reala a investitorului este mai mare decat zero,

atat timp cat acesta spera la ce este cel mai bun dar prin politica prudenta si diversificata de investitii se

pregateste intotdeauna de ce e cel mai rau

3. Diversificarea este mama intelepciunii investitionale; diversificarea se face pe clase de active, pe monede, pe

perioade investitionale, pe sectoare,

4. Diversificarea nu este statica; la perioade definite, sau cand evolutia generala economica sau a pietei o cere,

rebalanseaza portofoliul

5. Inainte de incepere a oricarui demers investitional, cel de informare si cunoastere este cel mai important

6. Extinde-ti orizontul investitional suficient de mult pentru a nu fi influentat major de corectiile bursiere. Cel mai rau

lucru care se poate intampla pe langa faptul ca ai pierdut o multime de bani este sa nu fi cumparat inainte de

trendul de crestere

7. Doar baietii destepti cumpara jos si vand sus

8. Nicodata un investitor nu trebuie sa foloseasca cuvintele niciodata si intotdeauna

1
9. Primul pas in informare si cunoastere este recunoasterea a ceea ce nu stii, pentru ca ceea ce nu stii, sau nu

anticipezi s-ar putea sa fie cel mai important; de obicei, informatiile pe care nu le cunosti pot face diferenta

10. Daca rezultatele financiare sau prospectele de investitie apar prea bune ca sa fie adevarate, atunci ca

probabil chiar asa este

11. Atentie la rezultatele nete: daca platesti un comision de 3% si impozitul este de 25 %, atunci randamentul

perioadei trebuie sa fie cel putin ?

- O investitie nu este mai interesanta doar daca pretul actiunii a crescut in ultima vreme, sau daca pretul

actiunii a scazut foarte mult

12. Daca decizia de a lua un credit depinde de moneda in care doresti sa il iei, atunci mai bine amani decizia

pana cand ai mai multe argumente

13. Daca doresti sa faci mai multi bani, atunci economiseste mai mult, investeste mai mult, dar nu neaparat

asuma mai mult risc

14. In investitii, performanta trecuta este de obicei un bun indicator al contraperformantei viitoare

15. Cu cat esti mai sarac, cu atat procentul din banii disponibili pe care ii investesti trebuie sa fie mai mare;

soarta, norocul sunt importante, doar daca esti disciplinat si econom

2
16. Evalueaza critic performanta unui fond mutual; randamentele perioadei nu au nici o relevanta daca perioda

nu este exact ca si perioada ta de investitie

17. Intreaba-te de ce durerea de cap nu trece dupa aspirina ieftina dar trece dupa cea mai scumpa?

18. De ce manacam mai mult in diminetile cu mic dejun suedez?

19. In procesul investitional, defineste foarte clar, in forma scrisa, pentru a-ti aduce aminte intotdeauna:

- Care este scopul portofoliului tau investitional?

- Cum ai facut acesti bani

- Iti poti permite sa pierzi toti acesti bani?

- Daca ar fi sa nu mai poti rascumpara valoarea actiunilor pentru cinci ani, ai mai cumpara?

20. In mod sistematic, avem tendinta de a plati mai mult, de a subestima probabiliatile si de a face acelasi tipuri

de greseli de logica, in mod aproape infailibil

21. Atunci cand piata de investitii este eficienta, strategia de investitii este deficienta

22. Normele sociale au costuri, cutumele investitionale au costuri

23. Oamenii au tendinta sa supra estimeze lucrurile in posesia lor si sa subestimeze pe cele care nu sunt in

posesia lor

3
24. Oamenii au tendinta compulsiva sa cumpere chiar si lucrurile de care nu au nevoie, pentru ca nu pot

renunta la ceea ce pare o oferta buna

25. De ce mancam impulsiv, dupa acelasi model dupa care cumparam impulsiv?

26. Greselile (cel putin cele financiare si investitionale) sunt sistematice. Oamenii au tendinta sa repete acelasi

greseli. In cazul in care ai avut mai multe sotii, cu timpul vei realiza ca ele seama foarte mult (sau de fapt

comportamentul sotului multiplu le va face sa semene?)

27. Ne pasa mai mult de ceea ce cred altii despre noi decat ceea ce credem noi despre noi

28. Anticiparea durerii este mai dureroasa decat durerea. Anticiparea pierderii financiare este motivul pricipal

pentru care renuntam la oportunitati

29. Pentru orice teorie sau regula proprie ar trebui sa inventam si experimentul care sa o dovedeasca; daca nu e

confirmata de practica, macar stii un lucru

30. Daca rationalitatea este acelasi lucru cu luarea unei decizii corecte, atunci o decizie corecta nu este

intotdeauna o decizie buna

31. Oamenii nu fac judecati in termeni absoluti, ci in termeni relativi. La fel, satisfactia este relativa si nu

absoluta. Alegerile le facem intotdeauna in context. Alegerile titlurilor din interiorul portofoliului nu le facem

in contextul diversificarii lui eficiente, ci pe criterii independente

4
32. Intre doua alegeri, una care presupune mai mult efort de gandire si de logica si una care presupune mai

putin, vom fi tentati sa preferam sa gandim mai putin, sa alegem simplis, heurstic

33. Intre doua decizii de achizitie, de exemplu un tricou de 20 ron(mallul central) vs altul de 15 ron

(supermarket, 1ora in plus), este probabil ca vom face drumul pana la supermarket; daca este vorba de un

costum de 400 ron vs. un altul de 395 ron, in acelasi conditii, este mai putin probabil ca vom face sacrificiul

de timp. Oamenii judeca valoarea in functie de elemente relative si nu absolute. Astfel, cu cat avem mai

mult, cu atat ne dorim mai mult pentru ca masuram avansul fata de referinta precedenta

34. Mark Twain despre Tom Sawyer: Tom a descoperit legea fundamentala dupa care actioneaza resortul uman

si anume ca daca doresti pe cineva sa isi doreasca un lucru, atunci trebuie sa faci acel lucru foarte dificil de

obtinut

35. Puii de gasca imediat ce eclozeaza urmeaza instinctiv primul lucru, fiinta care se misca (chiar daca aceasta

nu este gasca mama); astfel, ei se ataseza si conditioneaza psihologic la aceasta experienta pentru simplu

motiv ca era prima disponibila ca referinta; mai mult, obiceiul deprins ramane definitoriu pentru bobocii de

gasca pana la adolescenta

36. Odata ce un punct de referinta este stabilit pentru un pret (chiar format arbitrar), ramanem ancorati la

aceasta informatie, iar judecatile de valoare le facem in functie de aceasta referinta. Daca suntem

5
 intradevar interesati de achizitie, din acel moment, pretul respectiv sau cel pentru un produs/serviciu similar

se raporteaza la sistemul initial de referinta. Mai mult, in functie de aceasta ancora mentala, vom cauta si

vom face comparatie in cautarile alternative. Referintele initiale se pot transforma in ancore pe termen lung

37. Coerenta decizionala. Pusi in fata unei decizii noi, oamenii au tendinta de a repeta ceea ce au facut altadata,

un aceasi tip de decizie (care trebuie sa fi fost buna, si deci cel mai simplu este sa o repetam din moment ce

nu ne amintim nimic rau despre ea)

38. Primele decizii sunt si cele mai importante pentru ca percoleaza in cele ulterioare. Primele decizii merita cea

mai mare atentie

39. In evaluarea oportunitatilor suntem mai putin interesati de pretul pe care suntem dispusi sa il platim decat

pretul care este oferit pe piata

40. Cumparam intempestiv pe reduceri de preturi nu in functie de preferinta ci in functie de memoria noastra

selectiva despre preturile din trecut si nu cu preferinta specifica

41. Nimic nu e pe gratis, nu exista pranzuri pe gratis. Chiar daca nu avem nevoie de ele, vom lua cu bucurie

lucrurile care sunt oferite pe gratis. Cumparatorii de la supermarket vor bea poate mai mult de cat de un

iaurt cu fructe daca este oferit pe gratis

6
42. Al doilea produs gratis poate sa coste mult mai mult decat zero. Ne plac lucrurile pe gratis pentru ca ele nu

presupun riscul de a pierde in cazul unei decizii gresite sau neinformate (care este asociat cu lucrurile care

nu sunt pe gratis. Diferenta intre 1 ron si 2 ron este importanta dar intre 1 ron si pe gratis poate fi

hotaratoare in decizia de cumparare

43. Oamenii tind sa performeze mai bine in activitatile de voluntantariat decat in cele in care primesc o

remuneratie. Banii sunt modalitatea cea mai scumpa prin care se pot motiva indivizii

44. Normele sociale (recompenseaza ambele parti, chiar daca nu instantateneu, si foarte important de mentinut

in viitor, presupun loialitate pe termen lung) difera de cele ale unei piete libere (recompensa sau pierdere

cuantificabila, chiar imediata, nu neaparat imporatant de mentiunt in viitor). Oamenii reactioneaza diferit in

experientele monetare care presupun repetitie fata de cele care sunt doar ocazionale. O vanzatoare pe care o

cunosti, de la magazinul de cartier poate primi inapoi restul prea mare, pe cand una de la supermarket are

sanse mai mici.

45. Pentru a lua decizii cat mai informate, un individ ar trebui sa inteleaga sau experimenteze statusul

emotional in urma experientei decurse din decizia respectiva

46. Tergiversam planurile si scopurile pe termen lung pentru satisfactii pe termen scurt. Promitem pe termen

scurt (dieta, renuntatul la fumat,cheltuim prea mult si economisim sau investim prea putin) dar nu ne tinem

7
 de cuvant pe termen lung, si inventam usor argumente reusite de a ne convinge pe si pe ceilalti ca e ok sau

justificat sa amani. Oamenii reactioneza cel mai bine la termene limita atunci cand isi impun ei insusi aceste

termene

47. Pune cardul bancar intr-un cub de ghiata in congelator. De fiecare data cand doresti sa mergi la

cumparaturi, mai intai astepti sa se dezghete cubul

48. Atunci cand avem ceva in proprietate, evaluam acest lucru mai mult decat o fac ceilalti (vanzaatorul este

atasat emotional de proprietate, este preocupat mai mult de ce pierde decat de ce poate castiga, si

presupune incorect ca si cumparatorul ataseza proprietatii acealeasi valori emotionale). Vanzatorul unei

proprietatii imobiliare va cere intotdeauna mai mult decat se asteapta cumparatorul potential. Plafonul

unuia este podeaua celuilalt.

49. Cand investitorul introduce un ordin de cumparare, putin sub piata, si care ramane asa pentru ceva timp, iar

intre timp altcineva plaseza un bid mai mare, atunci primul va fi tentat sa ridice pretul bid pentru a nu

ramane mai prejos

50. Oamenii vor tinde sa nu returneze un produs in perioada promisa intrucat sensul de proprietate creste odata

cu detinerea produsului

51. Detinerea in proprietate schimba perspectia investitorului.

8
52. Oamenii vor avea tendinta intotdeauna de a schimba locuinta pe una mai mare sau mai buna; invers o vor

face foarte greu, datoriata sentimentului precar de pieredere, care este dificil de sustinut emotional si

psihologic

53. Oamenii vor avea intotdeauna tendinta de a-si lasa cat mai mult, cat mai multe optiuni deschise, evitand, in

general pozitii transante, care inchid usi. Optiunile deschise nu au toate aceiasi valoare, desi oamenii au

tendinta sa urmareasca oportunitati cat mai multe, desi mare parte sunt putin interesante sau intradevar

atractive. Alergand dupa prea multe oportunitati putem pierde, din lipsa de focus, pe cele care sunt

intradevar valoroase social sau economic. Unele optiuni(chiar si cele sociale si relationale) trebuiesc pur si

simplu inchise. Mentinerea prea multor optiuni deschise pierede timp, energie de la urmarirea celor care sunt

intradevar importante

54. Neluarea unei decizii este o decizie cu consecinte

55. In contemplarea unei decizii, cortexul uman nu porneste de la zero, ci foloseste referinte stabilite anterior

prin experienta si logica. Aceste scurtaturi logice de evalure sunt bazate pe analogii si stereotipii. Astfel,

incadram simplist oamenii si situatii, prin perspectiva individuala a unei imagini de monoculare. Totusi, prin

acest mecanism putem descifra relativ usor mesajele incomplete

56. Asteptarile ne modifica modul in care percepem si apreciem experientele personale