1.
Definitiile sanatatii orale
OMS 1947 sanatatea este o stare completa de
bine din punct de vedere fizic, mental si social si nu
doar absenta bolii sau infirmitatii
OMS 1984 masura in care o persoana sau un
grup sunt capabile sa isi satisfaca nevoile de baza,
dar si modul in care sunt capabile sa se transforme
pentru a se adapta la mediul ambian
OMS cea mai recenta - este o stare eliberata de
durere dronica a regiunii orale si faciale, de cancer
oral si in regiunea gatului, de existenta leziunilor
orale, a defectelor congenitale, de boli parodontale,
de leziuni carioase si pierderea unitatilor dentare si
alte afectari si tulburari care pot afecta cavitatea
orala
2. Calitatea vietii
Calitatea vietii = concept multidisciplinar care
include:
a. Durata de viata
b. Absenta bolii
c. Absenta discomfortului si durerii
d. Functii adecvate : fizica, emotionala si sociala
e. Perceptia unei stari adecvate de sanatate
f. Satisfactia legata de sanatate
g. Absenta dezavantajelor sociale sau culturale
corelate cu sanatatea
Evaluarea calitatii vietii
Cercetare instrumente de masura a calitatii vietii
Ingrijirile de sanatate si accesul la ingrijire
Nivelul personal influeneteaza decizia pacientului
privind alegerea tratam
Poate influenta si deciziile la nivel politic
3. Obiectivele OMS (pentru anii 2000, 2010,
2025)
intelegerea in profunzime si cresterea gradului
de implicare al populatiei lumii in controlul, pe cat
posibil, a consecintelor locale si globale ale
schimbarilor climei;
strategii de advocacy care sa pledeze pentru
stabilirea unor parteneriate intersectoriale si
interdisciplinare la nivel local sau international.
Scopul a cestor parteneriate ar fi acela de a stabiliza
si minimaliza impactul climei actuale asupra starii
noastre de sanatate;
initierea unor activitati specifice la nivelul
comunitatilor, organizatiilor, sistemelor de sanatate
si guvernelor de aplicare urgenta a unor masuri
concrete si viabile de protejare a sanatatii;
demonstrarea rolului pe care preocuparea
pentru sanatatea comunitatii o joaca in confruntarea
cu acest gen de provocari, la nivel global, regional,
national si comunitar;
sa insufle guvernelor, organizatiilor
internationale, donorilor, societatii civile, mediului
de afaceri si comunitatilor, mai ales tinerilor,
decizia de ancorare a problemei sanatatii in agenda
de lucru a forurilor care abordeaza efectele
schimbarilor climaterice.
4. Programul global OMS pentru sanatate orala
(2003)
- Programul global OMS pentru sanatate orala
oPolitici de sanatate orala pentru contrulul
factorilor de risc
oDezvoltarea si implementarea proiectelor de
prevenire a bolilor orale
oImbunatatirea sanatatii orala la copii si varstnici
oPrevenirea si tratarea leziunilor mucoasei orale
oReducerea inegalitatilor cauzate de diferente de
venit/educatie
oAnaliza determinantilor bolilor.
5. Programe de sanatate orala - identificarea
necesitatilor
Reprezinta o succesiune de activitati intreprinse
pentru a imbunatati unul sau mai multe aspecte ale
starii de sanatate orala ale unui grup populational
Actiunile trebuie focalizate pe
o Identificarea determinantilor sanatatii
o Implementarea de proiecte demonstrative
comunitare de promovare a sanatatii
o Crearea unor baza de date care sa permita
evaluarea probramelor aflate in derulare
o Stabilirea unor relatii nationale si internationale
de schimb de experienta privind promovarea
sanatatii orale
Tipuri de programe de promovare a sanatatii
o Programe internationale
o Programe nationale
o Programe locale
6. Programe de sanatate orala etapele unui
program dupa modelul Ewles si Simnet
Identificarea necesitatilor si prioritatilor
Stabilirea scolupui si obiectivelor
Stabilirea celei mai eficiente metode de atingere a
scopului
Identificarea resurselor
Planificarea metodelor de evaluare
Stabilirea planului de actiune
Implementarea programului
7. Domeniile de studiu ale epidemiologiei
- Etiologia bolilor identificarea unor metode
preventive
- Istoricul (evolutia) bolilor epidemiologia clinica
- Descrierea starii de sanatate a grupurilor
populationale
- Evaluarea eficientei si eficacitatii serviciilor de
sanatate publica
8. Studii descriptive
Studii descriptive
- Nu isi propun sa testeze o ipoteza etiologica, sa
analizeze relatia dintre expunere si efect sau
prezenta interfentelor de tip cauzal
- Descriu caracteristicile decelabile ale starii de
sanatate
- Parametrii utilizati: morbiditatea, mortalitatea,
incapacitatea de viata, speranta de viata
Aplicatiile anchetelor descriptive
- Evaluarea si monitorizarea starii de sanatate a
populatiei
- Planificarea resurselor necesare in domeniul
sanatatii publice
- Elaborarea unor programe
- Formularea unor ipoteze epidemiologice
- Descrierea istoriei naturale a bolilor
Tipuri de studii descriptive
- Seriile de caz
- Studii ecolocive (crelationale)
- Studii in sectiune (transversale)
9. Studii analitice
- Cauta argumente in favoarea existentei unei
asociatii de tip cauzal
- Efectul apare numai in prezenta unor anumiti
factori
- Asocierea este prezenta in momentele diferite la
aceleasi/diferite populatii
- Factorul de risc presupus precede intotdeauna
boala si are o perioara de actiune latenta
- Forta asocierii FR/boala se masoara prin RR
- Exista o variatie a frecventei bolii odata cu
intensitatea.agresivitatea / durata de expunere la FR
- Tipuri de studii epidemiologice analitice
o Studiile caz-control
o Studiile de cohorta (1. Prospective, 2.
Retrospective)
10.Performantele testelor de screening
Test pozitiv -> boala prezenta -> pozitiv adevarat
Test pozitiv -> boala absenta -> fals pozitiv
Test negativ -> boala prezenta -> fals negativ
Test negativ -> boala absenta -> negativ adevarat
Validitatea capacitatea unei probe de a se
identivica corect
Senzitivitatea procentajul rezultatelor pozitive in
masa bolnavilor
Specificitatea capacitatea unei probe de a
identifica corect pe cei care nu au boala procentajul
rezultatelor negative in masa nonbolnavilor
Reproductivitatea standardizarea metodei,
instruirea si controlul personalului
Valoarea predictiva
VP+ = probabilitatea prezentei unei boli cand
testul este +
VP- = probabilitatea absentei unei boli cand
testul este -
11.Comparatia aparitiei bolilor si metode
statistice
- Comparatie absoluta
oDiferenta de risc
oFractiunea atribuibila
oRiscul atribuibil populatiei
- Comparatia relativa
oRiscul relativ raportul dintre riscul de aparitie al
bolii la persoanele expuse fata de riscul de aparitie
la persoanele neexpuse. Este un indicator mai bun
al internsitatii unei asocieri decat diferenta de risc,
deoarece este exprimat in raport cu nivelul de baza
al aparitiei
o Este folosit pentru evaluarea
probabilitatii ca o asociere sa reprezinte o relatie
cauzala
12.Abordarile sanatatii orale responsabilitatea
personalului medical dentar
Abordarea sanatatii orale : individuala si
comunitara
Responsabilitatea personalului medical dentar:
- evaluarea starii de sanatate orala (in contextul
sanatatii generale + stil de viata, comportament ,
mediu extern)
- metode moderne de dg :laserfluorescenta, teste
dg (microbiologice, imunologice, genetice)
- evaluarea necesarului de tratament
- abordarea terapeutica individualizata
incadrarea intr`o grupa de risc
metodologia moderna de abordare factori
implicati in aparitia unei afectiuni : ag etiologici,
susceptibilitatea pacientului (teren, factori
genetici), comportament, mediu extern, timp
13. Cariograma
-Cel mai nou si performant model de evaluare a
RC, program computerizat, interactiv si
educational;
-conceput pt intelegerea interactiunii dintre factorii
care concura si predispun la aparitia CD
-scopul sau este de demonstrare grafica a riscului
carios, exprimat prin sansa de a evita noile carii,
ilustrand in ce proportie afecteaza diferiti factori
aceasta sansa si de a incuraja aplicarea metodelor
de preventie inainte de aparitia noilor leziuni;
-factorii cuprinsi in evaluare sunt :dieta(sectorul
albastru), bacterii(rosu), sustecptibilitate alc din
programul fluorizare, capacitate tampon salivara si
rata fluxului salivar (bleu) so Cirucumstante alc
din experienta carioasa anterioara si bolile generale
asociate(galben). sansa actuala de evitare a
cariilor este reprezentata de sectorul verde, iar
dimensiunea sa arata marimea riscului carios.
-se poate demonstra modul in care s poate reduce
sansa si se ofera sugestiipt metodele de reducere
a risc carios.
14.Parametrii utilizati in evaluarea risc carios
Caracteristici esentiale ale indicatorilor de risc in
predictia risc carios : Sn, Sp, VP+, VP-
A. Experienta carioasa anterioara: uzual cel mai
semnificativ predictor singular, exprimata prin: 1.
prevalenta cariei balanta intre factorii de
rezistenta si atac in prezent si trecut , exprimata
prin DMFT,DMFS, dmft, dmfs si SIC.2.prezenta
leziuni incipiente precavitare;3.statusul dentitiei
primare si M1 cel mai bun predictor;4.cea mai
buna combinatie de predictori ai cresterii carioase :
nr mic de molari indemni din dentitia primara.
B. Teste salivare teste dg:
1.rata flux salivar(stimulat si nestimulat);
2.capacitatea tampon salivara;3.determinarea
nivelului Streptococului mutans corelat cu
statusul carios; 4. determinarea nivlului de
Lactobacili; 5. determinarea concentratiei de
candida Albicans; 6. Testul surazei
C. Factorii dieta, igiena orala si
sociodemografici
1.rezultatele unor studii arata ca relatia consum
zahar aparitie CD e mult mai atenuata in era
moderna a expunerii la fluoruri decat in trecut;
2.periajul este eficent in reducerea cariei doar in
combinatie cu pasta fluorizata intr`un procentaj
mult mai mare decat restrictionarea consumului de
zahar;Fluorizarea apei potabile este recunoscuta si
implementata in multe comunitati, efectul benefic
fiint recunoscut particular in cazul copiilor
deprivati material cu risc carios crescut;3. jumatate
din adolescentii din 11 tari din UE consuma
dujlciuri zilnic, in contrast cu cei din tarile nordice,
unde consumul este mai scazut. Indivizii cu SES
ridicat au mai putine carii decat cei cu SES sczut
(indicatori de risc :clasa sociala, obiceiul de
fumator al mamei, nr de frati)
D. Boli generale asociate :1.modificari in formarea
sau compozitia salivei(SIDA, diabet, Parkinson,
HTA, tumori craniene) ; 2. modificari ale
obiceiurilor alimentare, cu potential cariogen si
administrarea medicamentelor :antihipertensive,
analgetice, neuroleptice, diuretice, citostatice,
somnifere ; 3. Rx care afect regiunea cap gat ; 4.
dizabilitati fizice si psihice
15. Clasificarea grupelor de risc carios
Dupa ADA :
Risc scazut : fara leziuni noi /leziuni incipiente in
ultimu an ;
Risc mediu : o leziune noua/incipienta/recurenta in
ultimu an ; fisuri si gropite adanci sau lipsite de
coalescenta; experienta carioasa mare la parinti sau
frati; carii in antecedente in fisuri sau gropite ocl;
carii in copilaria timpurie; igiena orala defectuasa;
vizite neregulate in cabinet dentar; expunere
neadecvata la fluoruri; radiotrasnparenta proximala
Risc crescut: 2 sau mai multe leziuni
noi/incip/recurente sau 2 din urmatoarele conditii :
fisuri si gropite adanci /fara coalescenta ;; parinti,
frati cu rata carioasa mare ; carii in antecendete in
fisuri /gropite ocl ; carii aparute in copilaria
timpurie; expuneri la fluoruri; radiotransparenta
proximal;
16. Evaluarea risc afectiuni parodontale (factori
de risc si evaluare)
Factori de risc :igiena orala precara, bacterii
parodontogene, fumat, malnutritia, consum excesiv
de alcool, stres, diabet mellitus, alte afect sistemice,
status socioeconomic
Metoda Periodontal Risk Calculator : evaluare
obiectiva , cantitativa a riscului de boala
parodontala si a stadiului BP ; cuantificat pe o scara
de la 1 la 100 cu o corespondenta de 17
diagnostice ; Info necesare pt evaluare risc
parodontal prin PRC: varsta, istoric de fumator,
diagnostic de diabet, istoric de chirurgie
parodontala, adancimea pungilor parodontale,
sangerare la sondaj parodontal, restarurari la nivel
subgingival, tartru pe supraf radic, inaltimea os
alveolar pe rx.
17. Evaluarea riscului cancerului oral
Factorii de risc pentru cancerul oral : consumul de
tutun, consumul de alcool, antecedentele personale
patologice de cancer, antecedente heredocolaterale
de cancer, varsta sex
Scorurile riscului de cancer oral instrumentul
Previser
1,2 risc redus
3 risc medium
4si 5 risc crescut
18. Enumerati si definiti cele trei obiective ale
sociologiei medicale
1.Obiectivul medical = sprijinul medicinei sociale
in sesizarea factorilor sociali care pot declansa
boala sau pot prezerva sanatatea. Este un
instrument de cercetare si observatie pentru
medicina sociala si prin aportul observational
pentru epidemiologie
2.Obiectivul economic = sociologia medicala
realizeaza studii privioare la costurile ingrijirilor
medicale, consumul de medicamente, cheltuielile
individuale si de buget, studii utile pentru cei care
realizeaza planificarea actiunilor de sanatate sub
aspectul ofertei si cererii de ingrijiri de sanatate
3.Obiectivul sociologic = prin analiza de sanatate
este vizata cunoasterea societatii. Campul medical
este privit ca un loc privilegiat care codifica
regulile ce prezideaza
19. OIDP definite si enumerare itemuri
OIDP indicator socio dentar ce evalueaza
masura in care problemele de sanatate orala
afecteaza calitatatea vietii, cu repercursiuni asupra
desfasurarii activitatilor zilnice efectuate in mod
obisnuit; este aplicabil in programele de sanatate
publica;
Copiii sunt rugati sa inregistreze toate problemele
legate de sanatate orala din ultimele 3 luni , apoi
sunt culege informatiile referitoare la impactul
acestor probleme asupra indeplinirii urmatoarelor 5
activitati : mancat, vorbit, efectuarea igienei orale,
dormit, status emotional, zambet, invatat si
stabilitarea de contacte sociale. Raspunsurile vor fii
notate in functie de severitate si frecventa
impactului pe o scara d la 0 la 3..s aduna scorurile
apoi s impart la 72 se inmultesc la 100..indicele
OIDP variind intre 0 si 100.
20.Nevoia de tratament terminologia propusa
de Bradshow
1.Nevoia normativa necesitatea in acceptiunea
expertilor, specialistilor
2. Nevoia simtita dorinta in acceptiunea
individului
3.Nevoia exprimata punerea in practica a nevoii
simtite de catre individ prin solicitarea asistentei de
specialitate
4.Nevoia comparata comparatie intre ingrijirile
sanitare primite de catre indivizi diferiti dar cu
caracteristici similare
5.Nevoia nesatisfacuta diferenta intre ceea ce s`a
oferit si ceea ce se cerea in realitate
21. determinarea necesitatilor stomatologice
cuprinde:
- o dimensiune clinica ce se bazeaza pe istoricul
simptomatologiei;
-o evaluare a disfunctiilor care include determinari
functionale (pt evaluare impact);
-determinari privind disfunctionalitatea sociala;
-Pretentiile individului corespunzator perceptiilor
sale asupra normalului;
-evaluarea tendintei individului de a intreprinde
actiuni de preventie, mentalitati, cunostinte si
atitudini in ceea c priveste comportamentul de
sanatate;
-Recomandarea unui tratament sau a unor ingrijiri
eficiente si acceptabile precum si aptitudinile
necesare pt acordarea acestora.
Ciclul evaluarilor : 1. grad de afectare prin boala; 2.
etiologia ; 3. eficienta la nivel comunitar; 4.
eficacitatea; 5. implementarea 6. monitorizarea
programului cu markeri; 7. reevaluarea (prin gradul
de afectare prin boala)
22.Indicii clinici si limitele aprecierii normative
Indicii clinici sunt DMFT/S si CPITN.
DMFT/S
- exprima nr mediu de dinti cariati D/d, absenti de
cauza carioasa M/e, si obturati F/f pentru un subiect
examinat
- masurarea prevalentei CD prin nr de
suprafete dentare afectate DMF-S prezinta un grad
mai mare de acuratete decat masurarea prin nr de
dinti afectati DMF-T
- SIC reprezinta valoarea medie a indicelui CAO-D
la treimea din grupul studiat cu cele mai marei
valori ale acestui indice
CPI
- numit si CPITN
- cuprinde 3 indicatori clinici: sangerare, prezenta
tartru si profunzime pungi parodontale
- dintii exam sunt: 17, 16, 11, 26, 27, 47, 46, 31,
36, 37
Limitele aprecierii normative:
- nu furnizeaza nici un fel de informatie cu privire
la functionalitatea cavitatii orale sau a organismului
si nici cu privire la simptomele subiectiev, gen
durere, disconfort
- nu orice entitate clinica necesita tratament
imediat: malocluzii, extractie molar minte
23.OHIP definitie, alcatuire si evaluare
OHIP (profil al impactului sanatatii orale)
reprezinta evolutia indicatorilor bazati pe
conceptele de disfunctie, incapacitate, handicap.
Cuprinde 49 de elemente care sunt grupate in 7
scale referitoare la:
- limitarea functionala reducerea capacitatii
masticatorii
- durerea fizica durerea dentara
- disconfortul psihologic constiinta
- incapacitatea fizica evitarea anumitor
alimnte
- incapacitatea psihologica scaderea atentiei
- incapacitatea sociala evitarea contactelor
sociale
- handicapul incapacitatea de munca
Determinarile se fac pe un lot de persoane cu varsta
peste 18 ani. Pentru evaluare se foloseste scala
Likert, cu 5 dim: niciodata scor 0, rareori scor
1, ocazional scor 2, destul de des scor 3, foarte
des scor 4
24.Definitii ale conceptului de necesitate de
tratament si elemente cheie care permit
estimarea necesarului
Donabedian:este acea stare a individului care il
face sa solicite ingrijire, transformandu-l intr-un
potential utilizator al serviciilor de sanatate
Cooper:o modificare a starii de sanatate apreciata
de catre un specialist ca necesitand tratament
Mathew: nevoia de ingrijiri medicale apare atunci
cand individul prez o afectiune sau disfunctie pt
careexista un tratament sau ingrijire eficienta si
acceptabila
Elementele cheie sunt:
- utilitatea procedurilor disponibile si resursele
necesare acestor proceduri
- tb sa se tina cont de necesitatea tratamentului, de
eficienta sa si de costurile acestuia
- tb evaluata si incluse rezultatele care stau la baza
necesitatii
- ac rezultate se refera la morbiditate, durere,
disconfort, disfunctie, incapacitate, handicap si
mortalitate
- la un lot populational apreciere directa pe baza
planului de tratament sau pe baza necesarului de
sanatate
- necesitatea normativa de ingrijiri de sanatate
poate fi divizata in necesitati de diagnostic, de
preventie, legate de boala, disfunctie sau
incapacitate
- se deosebesc 2 etape de tratament una imediata,
a afectiunilor care sunt imediat decelabile si
tratamentul de intretinere sau mentinere
25.Definitii si perspective ale conceptului de
sanatate
OMS: starea completa de bunastare fizica, mentala
si sociala care nu se reduce la absenta bolii au
infirmitatii; detinerea celei mai bune stari de
sanatate de care este capabila o persoana umana
este unul din drepturile fundamentale ale omului
- Are dimensiuni bilogice si psihologice
- Este inteleasa in mod diferit de patolog clinician
si bolnav
- Este privita de patolog ca o stare de integritate, de
catre clinician ca pe o lipsa de simptome si de
bolnav ca o stare de bien etre
Perspective:
BIOLOGIC starea unui organism neatins de boala
in care toate aparatele si sistemele functioneaza
normal, in care fctiile viatale au loc insensibil sau
cu placere
PSIHIC armonia dintre comportamentul cotidian
si valorile fundamentale ale vietii asimilate de
individ
SOCIAL starea organismului in care capacitatile
individuale sunt optime pt ca pers sa-si
indeplineasca in mod adecvat rolurile

26.Promovarea sanatatii. Activitati specifice

1.Crearea mediilor favorabile mentinerii sanatatii
2.Actiuni politice publice ce pot promova stiluri de
viata sanogene
3.Sustinerea actiunilor comunitatii
4.Dezvoltarea abilitatilor personale pentru
intreprinderea actiunilor benefice sanatatii prin
actiuni de educatie pentru sanatate
5.Reorientarea serviciilor de sanatate, din
furnizarea serviciilor terapeutice in actiuni
destinate prevenirii imbolnavirilor si educarii
membrilor comunitatii in vederea pastrarii si
imbunatatirii sanatatii

27.Promovarea sanatatii. Concepte

-Modelul traditional medical realizat prin educatia
pentru sanatate era preocupat doar de starea de
sanatate sau boala fizica, ignorand starea de
sanatate mentala, spirituala si sociala. Este descris
ca un model ce judeca si blama pacientii, facandu`i
sa se simta vinovati si descurajandu`i
-cresterea abilitatii comunitatilor in recunoasterea
si schimbarea aspectelor mediului fizic si social
care sunt daunatoare sanatatii si descurajarea
comportamentelor riscante pentru sanatate
-implementarea fluorizarii apei in multe comunitati
a fost posibila doar fiindca profesionistii
stomatologi au fost capabili sa convinga politicienii
locali de necesitatea si avantajele adaptarii la aceste
masuri

28.Sociologia medicala definitie, scop si

obiective prioritare
DEF=Sociologia medicala studiaza bazele sociale
ale sanatatii si imbolnavirii, interdependenta dintre
factorii sociali si starea de boala sau de sanatate a
populatiei, precum si influenta starii de sanatate sau
de boala asupra vietii sociale a indivizilor si
grupurilor umane.
SCOP= ingrijirea si restabilirea sanatatii, a
statutului social al bolnavilor si comportamentul
bolnavului
OBIECTIVE
o Studiul variabilelor culturale ale manifestarii
sanatatii si bolii
o Relatiile medicale si sociale in grupurile mici
o Bazele economice ale serviciilor medicale
o Influenta industriilor medicale asupra starii de
sanatate a populatiei
o Conexiunea intre structura sociala si boala
o Influenta factorilor socio-economici