CAVITATEA TIMPANICA (cavum tympani)

Cavitatea timpanica este o cavitate cuprinsa in interiorul stdncii temporale ce are forma
unei despicaturi neregulate, careia i se descriu 6 pereti. Continutul timpanice este
alcatuit de oscioarele auditive. Diametrul anteroposterior al cavitatii "aritutii
este de aproximativ 15
mm, iar cel tansvers - de aproximativ 6 mm. Cavitatea timpanica comunica cu-nazofaringele
prin intennediul tubei auditive si cu antrum mastoideum prin aditus ad antrum.

Peretele lateral membranos (paries membranaceus) este constituit de timpan

(tympanum) in mare parte. Timpanul este fixat int-un cadru osos format: anterior, inferioi
si
posterior de partea timpanica a osului temporal. Superior, cadrul este alcatuit de partea
temporalului care constituie acoperisul segmentului median al conductului auditiv extern.
limpanul este prins in santul timpanic print-un inel fibrocartilaginos (anulus
fibrocartilagineus). Pe fata interna timpanul este alcatuit de mucoasa, care tapeteazasi ceilalti
pereti ai cavitatii timpanice. Cadrul osos in care este fixat timpanul are o latime variabila.
Anteriot inferior si posterior timpanului, peretele osos are latimea de 5-7 mm, formand peretele
lateral al recesului epitimpanic (recessus epitympanicus) care este loja oscioarelor auditive.

Membrana timpanica desparte cavitatea timpanica de meatul acustic extern. Ea

este semitansparent4 de forma ovala si e situata oblic, sub un unghi de 55o cu a,rul meatului
extern. Timpanul are grosimea de 0,1 mm, insa este rezistent. Este alcatuit din 6o.ru lamele
epiteliale, intre care se gaseste tesutul propriu fibrocartilaginos. Jumatatea superioara a
timpanului prezinta proeminenta m6nerului ciocanului (proeminentia mallearis), inclus in
membrana timpanului.

Extemitatea inferioara a acestei proeminente este in centrul timpanului sub forma

ombilicului (umbo membranae tympani). De la ombilic in sus, corespunzator m6nerului
ciocanului, pleaca o dunga oblica (stria mallearis). Aceasta da insertie la doua ligamente
fibroase, care duc la formarea plicilor limitante anterioara si posterioara. Aceste p1icl
separa
partea intinsa (pars tensa) de partea detensionata (pars flaccida). in unghiul format
de peretele
lutoul si posterior al cavitatii timpanice se deschide orificiul posterior al canaliculului nennrlui
VII bis (Wrisberg, choarda timpanica) prin cme nervul si un ram al arterei stilomastoidiene
patrund in cavitatea tn partea osoasa a peretelui lateral, in portiunea sa anterioar4 la
limpanica.
ctca 2 mm de locul de insertie a membranei timpanice, se deschihe fiisura pietrotimpanica
(fissura pefrotympanica), prin care patrunde in cavitatea timpanica - artera
timpanica aot"io*u,
ram din artera maxilara. Tot aici se deschide orificiul anterior al canalicululuinervului
choarda
timpanului, prin care acest nery paraseste cavitatea timpanica.
 Peretele medial sau labirintic (paries labyrinthicus) este format de labirint,l osos al
urechi interne. in centrul acestui p"t tJ se ridica promontoriul (promontorium), care este nu
altceva decdt spira bazala a melcului osos. Contine niste santuri irrcare trec ramuri ale plexului
timpanic (plexus tympanicus).
Postero-superior de promontoriu este situata fereasta ovala (fenestra vestibuli). Ea
corespunde vestibulului urechii interne si este inchisa de o membrana, de ligamentul inelar al
bazei scaritei (lig. aurilare stepedis) si de baza scaritei (basis stepedis).
Postero-inferior de promontoriu e situata fereastra rotunda (fenestra cochleae), care
corespunde rampei timpanice (scala tympani) a melcului si este inchisa de membrana timpanica
secundara (membrana tympani secundaria).
intre fereastra rofturda si fereasfra ovala se gaseste o foseta adinca - sinusul timpanic
(sinus tympani), format de pozitionarea ampulei canalului semicircular posterior.

Anterior si superior de promontoriu e situat un canal osos ce se termina print-o lama

recurbata inafara. Aceasta formatiune ce poarta numele de processus cochleariformis
adaposteste muschiul tensor aI timpanului.

Supero-posterior de feresta ovala e situata proeminenta canalului facial (proeminentia

-facialis). Aceasta proerninenta e lasata
c.
de a doua portiune a canalului facial, ira"a un perete
subtire, iar uneori dehiscent.

Peretele superior (tegmen tympani) prezinta o lamela osoasa ce este interpusa intre
urechea ie si fosa craniana medie. Tegmenul timpanic prezinta sutura pietoscuamoasa
interna, de vase fine ce se varsa in sinusul pietros superior.

Peretele (paries jugularis) este fonnat dint-o lama osoasa subtire ce separa
_nor
urechea medie bulbul superior al venei jugulme interne. Fata interna a acestui peretq are
aspectul unui ad6nc situat sub timpan (recessus hipotympanicus) si sub promontoriu. In
acesta larnela se lchide orificiul intem al canaliculului timpanic.

Peretele or (paries mastoideus) prezinta in pmtea superioara orificiul antrului

mastoidian (aditus antrum). in partea mijlocie a pereteliri se obsirva eminenta piramidala
(eminentia ) cu aspect conic de unde porneste tendonul m. scaritei 1m. stepeais;.
Lateral se gaseste ciul de intrare aI nervului choarda timpanului. Tot la nivelul peretelui
posterior se proeminenta canalului semicircular lateral si mai anterior, proeminenta
celei de a doua ri a canalului facial.

Peretele (paries caroticus). Partea inferioara este neregulat4 uneori dehiscenta,

comunicdnd cu carotic si este perforata de canalul carotico-timpanic. partea mijlocie a
peretelui este ocupata de orificiul timpanic aI tubei auditive (ostium tym.panicum
tubae
auditivae). supra orificiului tubar se gaseste semicanalul muschiului tensor at timpanului si
orificiul al nervului coarda timpanului.
 ZONA PNET]MATIZATA PARANAZOFARINGIANA

Sinusurile paranazale sunt prelungiri al cavitatilor nazalein oasele invecinate.

1. Sinusul maxilar este cel mai mare si are o capacitate de pana la 15 ml. Se formeaza in
osul maxilar. Este rudimentar la nastere. Ostiumal sinusal se afla in portiunea superioara a
peretelui medial si se deschide in meatul mijlociu. Aceasta situatie nu pennite evacuarea
spontana a secretiilor din sinus, dar int-un sinus sanatos eliminar.ea acestora se face datorita
miscarilor cililor vibratili. Sinusul maxilar se invecineaza superior cu etmoidul si orbita aici
aflandu-se nervul infraorbitar; medial se gaseste fosa nazal4 in meatul mijlociu deschizandu-se
orificiul de drenaj sinusal; anterior este peretele jugal cu orificiul nerrnrlui inJiaorbitar; posterior
se afla fosa pterigopalatina, continand artera ma:rilara interna ganglionul pterigopalatin si ramuri
din trigemen. Inferior, se invecineaza mu ales cu al doilea premolar si primul molar, suferinta
acestora putand produce sinuzitele odontogene. Dezvoltarea completa a sinusului maxilar se
produce numai dupa aparitia dentitiei definitive.

2. Sinusul frontal reprezinta o cavitate dezvoltata in grosimea osului frontal, de fonna si

marime variabila, cu o capacitate de 4-7m1. Dezvoltarea incepe in jurul varstei de 6-7 ani si este
completa la 10-12 ani. Poate sa fie absent uni- sau bilateral n 3-57o din cazuri. Ductul
nazofrontal osos are o directie sinuoasa pana la deschiderea sa la nivelul meatului mijlociu.
Sinusul frontal prezinta unperete anterior gros de 4-5 mm, unperete posterior de l-3 flrmce
desparte sinusul de fosa cerebrala anterioara si un perete infeyior in raport cu orbita. In l/3
interna a acestui perete se afla orificiul de drenaj al sinusului.

Labirintul etmoidal este format dh 6-10 cavitati

3. ) cu o capacitate de 2-3m1.. Din
punct de vedere topografic deosebim celule anterioare si posterioare toate
comportandu-se ca s singura celula, intrucat exista intre ele. Celulele anterioare care
se deschide in meatul mijlociu, iar cele in meatul superior. Superior labirintul
etmoidal se rnargineste cu fosa cerebrala si poate constitui o cale de proare a infectilor
din fosa nazala. Lateral,lcrnina papyraceae celulele etmoidale de orbita posterior se
invecineaza cu sinusul sfenoidal. optic se afla foarte aproape de acest perete sau
strabate celulele etmoidale infectia acestora explicand numeroasele cazuri de newite
retrobulbare. se invecine aza crl cornetele mijlociu si superior.

4. Sinusul sfenoidal este situat posterior, in corpul osului sfenoid in zona corespunzand
unirii fosei cerebrale anterioare cu cea mijlocie. Incepe sa se dezvolte in a doua decada ie viata,
ajungand la o capacitate de 0,5- 3 mt.. h 3-57o dncazuri poate sa nu existe. orificiul de drenaj
se afla la nivelul peretelui anterior in recesul sfeno-etmoidal care se deschide in spatele cozi-i
cornetului superior. Peretele superior corespunde fosei cerebrale mijlocii, invecinandu-se cu
hipofiza si fiind foarte aproape de orificiul nervuiui optic si de chiasmaLptica. Peretele lateral se
invecineaza cu sinusul cavernos, cu artera carotida interna si cu nervii cranieni II,[I. tV, V, VI.
Peretele inferior corespunde rinofaringelui, iar peretele posterior corespunde fosei cerebrale
posterioare.

Mucoasa sinusurilor este asemanatoare cu cea din fosele nazale, fiind un epiteliu cilindric
ciliat, miscarea cililor vibratili fiind orientata spre orificiile de drenaj.

Vascularizatia arteriala este asigurata de ramuri din sistemul carotidian extern, prin artera
maxilara interna si artera faciala si de artera carotida interna prin arterele etmoidale anterioare si
posterioare, via artera oftalmica. Drenajul venos este asigurat de vena oftalmica si faciala,
precum si de plexul pterigoid si faringeal.

Sistemul limfatic este constituit dint-unul anterior ce dreneaza in ganglionii superficiali

submandibulari, si dintr-un sistem limfatic posterior care, prin sistemul rinofaringian, dreneaza in
ganglionii retrofaringieni si mai departe in ganglionii jugulari.

Inervatia senzitiva este asigurata de ramura maxilara a trigemenului si dintr-o inervatie

autonoma asigurata de ganglionul sfenopalatin, care contine atat fibre parasimpatice cu rol
secretor si vasodilatator, ptecum si fibre simpatice cu rol inhibitor si vasoconstrictor.
 REGIUNEA INFRATEMPORALA

Fosa infratemporali (Fossa infratemporalis) denumitd qi spafiul

pterigomaxilomandibular este o iune osoasl situatd pe suprafetele laterale ale craniului,
dedesubt qi medial de arcul zigomatic sub\sa temporald.

Perefii
Fosa infratemporali are urmitorii pereli:
. Peretele lateral, format de fafa temporall i zigomatic qi a fata mediald a ramurii
mandibulei.
. Peretele anterior, format de fata posterioard ( ) a ma,rilei qi fala temporalE
a osului zigomatic.
. Peretele medial, format de lama laterall a pterigoid qi fala posterioari
(infratemporald) a mCIrilei. Pe peretele medial se fi sura pterigomax ilard, (F i s s ura
pterygomorcillaris) ce conduce in fosa pterigop
. Peretele superior (tavanul) al fosei i este format de fata infratemporald de
pe aripa mare a sfenoidului qi dintr-o mici precondiliani a solzului osului
temporal. Acesta comunicd in partea superioard cu temporali.
. Peretele inferior gi cel posterior lipsesc (fosa este deschisl inapoi qi in
jos)

Comuniclrile
Fo sa infratemporale comunicE:
. cu cavitatea crananE - prin gaura ovali (Foramen ovale)prin care trece nenml
mandibular qi artera meningeani mici gi prin gaura spinoasl (Foramen spinosum) pna
care trece artera meningiani mijlocie, vena meningianl mijlocie qi nerrnrl spinos.
. cu fosa temporaltr (Fassa temporalis)prin spatiul delimitat de arcada zigomatic6.
. cu fosa pterigopalatinl (Fossa pterygopalatina) prin fisura pterigomaxilarl (Fissura
pterySonwcillaris) prin care trece artera maxilar6 qi artera alveolarl superiori posterior[.
' cu orbita prin fisura orbita$ inferioarl (Fissura orbitalis inferior)prin care trec inspre
orbit6 nervul maxilar qi mtera suborbitari.
o cu canalul mandibulei(Cmalis mandibulae) prin gaura mandibulei(Foramen
mandibulac) prin care pdtnrnde mdnunchiul vasculonervos alveolm inferior.

Confinutul

in fosa infratemporald se glsesc cei doi muqchi pterigoidieni, nervul mandibular gi artera
maxilar[.
 REGIT]I{EA MASEIERINA

Regiunea maseterind este o regiune pereche localizatil tn partea posterioartr a feJei, postero-
lateral de regiunea bucal[.
Lilnite:
Superior - arcada zigomaticd.
Inferior - heimea posterioar[ marginea bazilarl a mandibulei.
Anterior - marginea anterioar[ a mugchiului maseter.
Posterior - marginea posterioad a ramului ascendent al mandibulei.

REGIT]NEA PAROTIDIANA

Regiunea parotidian[, cunoscutil tn literatura de specialitate gi sub denumirea de regiunea

retromandibulartr, este o regiune pereche situattr posterior de ramura ascendent[ a mandibulei.
Limite:
Anterior - marginea posterioar[ a ramului vertical al mandibulei.
Posterior - procesul mastoidian qi marginea anterioard a mugchiului sternocleidomastoidian.
Superior - meatul acustic extern.
Inferior - orizontala care pleactr, spre posterior, de la marginea bazilartr a mandibulei.
 SPATIT]L RETROVISCERAL

Spatiul retroviceral este situat la limita dintre mediastin si coloana vertebrala, de care
este separat in partea superioara prin fascia prevertebrala , iar mai jos prin fascia endotoracica.
Sub verebra C6, spatiul retrovisceral este delimitat anterior de esofag (spatiu retroesofagian).
i
Intre vertebrele T4 si T6, esofagului se alatura pe flancul stang, aorta descendenta" p"i*
flancul drept vena azygos, definind astfel spatiul interazygo-aortic al esofagului. Segmentul
delimitat de spatiu cardiovascular azygo-aortic si pericmd se numeste spatiul Truesdai si este
impartit de esofag int-un teritoriu preesofagian si unul refroesofagian. Spatiul retoesofagian e
ocupat de doua recese pleurale mediastinale - interazygo-esofagiffi, ir1 dreapt4 si intreiorto-
esofagian, i1 sfanga - acestea fiind separate prin ligamentul aorto-esofagian Morozory. Rolul
acestui ligament este de a fixa cele doua recese pleurale, de a impiedica instalarea unui reflux
gastro-esofagian si de a oferi conditii de expansionare pentru segmentele bazale ale plamanilor,
intimpul inspirului.

CAVITATEA NAZOFARINGIANA

Cavitatea nazofaringiana (rinofaringele) constituie partea cea mai inalta a faringelui,

situata labaza craniului. Tavanul cavitatii este format de osul sfenoid, iar planseul de palat,l
moale. Anterior se deschid choanele cu marginea posterioara a septului sl cornetele nazale.
Tavanul se continua cu peretele posterior format in partea superioara de baza occipitalului si
atlas, acoperite de muschi si mucoasa. Peretii laterali prezinta fosa Rosenmutler ii orificiile
trompelor Eustachio, marginite de doua proeminente denumite toras tubarius. pe peretele
posterosuperior aI rinofaringelui se pot gasi vegetatiile adenoide. Mucoasa tavanuiui este
neregulata, datorita amigdalei faringiene Luschka. Planseul nazofaringelui este incomplet si
consta din fata superioara a palatului moale care poate fi sursa unor tumori.
Limfaticele. in afara celor doua statii importante ganglionare (anturile jugular si spinal),
exista a treia statie reprez.entata de ganglionii retrofaringieni, mai putin importanti. Canglionii
retofaringieni laterali sunt in raport cu peretele posterior al faringelui, in afar4 si cu-artera
carotid4 inaunffu, iar posterior, cu atlasul. Se pot palpa tansoral prin peretele posterior al
faringelui. Pot ajunge la un volum considerabil in limfoame, impingand stalpul amigdalian
posterior in fata si inauntru.

REGIT]NEA Ii\F'RAORBITARA

Regiunea ffiaorbitara este o regiune pereche situati Ar zona lateral[ a fetei, inferior de
regiunea orbital5.
Iimite:
Superior - marginea infraorbitar[ a maxilei.
Inferior - o orizontall convenfionald, care se prelungegte de la extremitatea situati cel mai inferioar a
arcului zigomatic p0n6 la exhemitatea posterioarfl a narinei.
Medial - $anful nazogenian.
Lateral - verticala ce trece prin sutura zigomaticomaxilarI.
 REGIUNEA PTERIGOPALATINA

Fosa pterigopalatini (Fossa pterygopalatina) rntmiti, qi fosa sfenomaxilard sau

fosa
Bichat este un spafiu pirarnidal mic, vertical qi adinc, sfifmt in jos (v6rfrrl) qi mai larg
in sus
(baza), intre procesul pterigoid al sfenoidului, maxila qi osul palatin,
medial de fosa
infratemporali, cu care comunicE. Fosa pterigopalatind are forma unei pirarnide patruunghiulare,
care prezintii obazd, un v6rf qi patru perefi (anterior, posterior, medial qi lateral).

Pere{ii fosei pterigopalatine

Baza este largd qi indreptatii in sus. Este fonnati din fata maxilm6 a aripii mari
a
sfenoidului gi de fafa inferioari a corpului acestuia. Aici se gaseqte gaura rotunde qi
fisura
orbitard inferioari.
Vf,rful este ingust gi tndreptat in jos. Este format de unghiut format de procesului
pterigoid al osului sfenoid cu tuberozitatea maxilei. Vflrfrrl se continue cu
trei canale: canalul
palatin mare qi dou[ canale palatine mici.
Peretele anterior este format de porfiunea superomedial[ a fe{ei posterioare
(infratemporale) a maxilei. Pe el se afl6 gIurile qi canalele alveolare.
!

Peretele posterior este alcituit din fafa maxilari a aripii mari a osului sfenoid
gi din fafa
anterioard a rtrd6cinei @azei) procesului pterigoid al sfenoidului. Aici se grseqte
canalul
pterigoidiao.
Peretele medial este format de fala lateralI a lamei perpendiculare a osului
palatin,
procesul orbitar qi procesul sfenoidal al osului palatin. Pe acest p;rete
se afl6 gaura sfenopalatin6.
Peretele lateral practic lipseqte; el estqsubstituit de fisura pterigomaxllar6.

Confinutul fosei pterigopalatine

tn fosa pterigopatatini se aflI ganglionul pterigopalatin, nervul

. maxilar qi ramurile lui, qi
termina{ia arterei maxilare qi se se deschid o serie de orificii qi canale de
comunica}ie cu
regiunile invecinate, pentru vase gi nervi.
Comunicirile fmei pterigopalatine

Fosa pterigopalatini comunicd cu:

o cu cavitatea craniului - prin gaura rotundl , prin care nervul maxilar pltrunde in aceast6
fosi.
. cu orbita - prin fisura orbitar6 inferioarS, prin cme ies nervtrl maxilar qi artera
suborbitartr.
. cu cavitatea nazall - prin gaura sfenopalatinE, prin care trec ramuri nervoase din
ganglionul sfenopalatin gi artera sfenopalatinE.
. cu exobaza craniului - prin canalul pterigoidian (vidian), prin care trece artera qi
nervului canalului pterigoidian.
o cu cavitatea oraltr - prin canalul palatin mare qi canalele palatine mici, care se deschid
pe porfiune posterolateraltr a palatului dur. Prin canalul palatin mare trec nennrl palatin
mare gi artera palatintr descendentii. Prin cele dou6 canale palatine mici trec arterele gi
nervii omonimi.
' cu alveolele dentare - prin orificiile qi canalele alveolare de pe tuberozitateamaxilei,
prin care tnec nervii qi arterele alveolare.
' cu fosa infratemporall - prin fisura pterigomaxilard, prin care trece artera maxilar6.