CENTRUL DE FORMARE J PROFESIONALA Alexandru SELISCHI PROCESE TRANZITORII IN SERVICIILE PROPRII ALE CENTRALELOR ELECTRICE Ept 1-9A 1998CAPITOLUL I CONSIDERATII ASUPRA SISTEMULUI DE.SERVICII INTERNE ALE CENTRALELOR TERMOELECTRICE Centtalele termoeléctrice’sunt mari producatoare de energie electricd, dar in acelagi timp, sunt si mari consumatoare de energie électrica. Energia electrica se foloseste pentru antrenarea diferitelor masini si mecanisine, fr de cate productia de energie electric® nu este posibila Astfel, la centralelé termoeléctrice energia clectrica este folosita pentru ‘prepararea combustibilului $i introducerea lui in focarul cazanelor, introducerea aerului in focar si extragerea gazelor arse, alimentarea cazanelor cu ap’, extragerea aerului din condensatorul turbinei, alimentarea cu apa a centralei, comanda utilajului termomecanic $i electric, ventilarea incaperilor, iluminat ete. Consumul propriu de energie electric& al centralelor termoelectrice depinde de foarte mulfi factori (felul combustibilului, presiunea initial a aburului, tipul turbogeneratoarelor si puterea lor, modul de antrenare a pompelor de alimentare etc.) gi este cuprins intre 5 si 8% din productia totala de energie electrica. Ca mecanisme de antrenare’ la centralelele termoelecirice se folosesc in principal motoarele electrice. Fac excepfie pompele de alimentare, care pentru grupuri.cu puteri peste 200 MW simnt-antrenate de turbine cu abut. Ca alimentare de baz a serviciilor inteme se foloseste generatorul si sistemul electric. Pentru alimentarea sistemului de servicii interne se prevad transformatoare coboratoare, instalafiide distributie si retea, la fel ca pentru intreprinderile industriale de acéeagi putere si iniportanta. Spre deosebire de intreprisiderile industriale, in centralele ¢lectrice se prevad si surse "independente de sistemul energetic pentru alimentarea sistemelor de comand’, a anumitor dispozitive importante si a iluminatului de siguranta. Ca'surse independente se folosese: baterii de‘acumulatoare si grupuri Diesel de rezerva de putere nu prea mare. Elementele centralelor termoelectrice (enumerate nvai sus), care sunt necesare pentru 0 functionare economica si sigurd a lor (mecansimele antrendté de motoarete eléetrice si turbine cu abur, receptorii de energie de toate tipurile, rejelele electriée, instalafiile de distribujie, transformiatoarele coboratoare, sursele de energie indepenidenté, precurm i instalatia de comand) formeaza sisteriul de servicii interne al centralétor termioelectiive. Funcfionarea normal a centralei este posibild mumai in cazul functionarii sigure a sistemului de serviéti'inteme. Perturbarea functiontii agregatelor de sérvicii interné din cauza intreruperii alimentirii cu énergie electric’ duce la opritea fimojtonatii agrégatetor de baz&, iar in anumite cazuri si a céntralei in intregime. Din aceasta cauzi cerinta de baz’ ta care trébuie si raspunda sistemul de servicii interne este cerinfa de siguranfi fa funcjionare. Nu mai putin importanta este cerinfa de economicitate a sistemului de servicii interrie, Economicitatea sistemului de servicii interne implicd atét reducerea investitiilor, cat si un consum minim de energie electric’ si termicd . In etapa actual’, alimentarea cu energie electric a sistemului de servicii inteme ale centralelor termoclectrice, nuclearoelectrice si hidroclectrice se face simplu si economic de la generatoare si sistem, Sursele independente au funcfii limitate, Trebuie precizat ca la aceasta solufie nu s-a ajuns dintr-o dati. Au fost necesari mulfi ani de stidiu si de experienti de exploatare ca si se ajungé la un sistem sigur de servicii inteme:Pentru a se intelege mai bine sistemul actual de alimentare a sistemului de servicii interne, precum si deficienjele altor solufii utilizate si greutatile intémpinate, este utila prezentarea evolutiei in timp a modului de rezolvare a problemei. 1.1, Sursele de energie pentru alimentarea sistemului de servicii interne Necesitatea alegerii unei surse de energie sigure si economice pentru alimentarea sistemului de servieii interne a aparut in anul 1940, odata cit aparitia centralelor electrice cu puter unitare de 50 MW si cu crearea sistemelor énergetice. La etapa aceea, géneratorul si sistemul nu putcau asigura o alimentare sigura a serviciilor interne. Scurtcircuitele din rejeaua exterioara si din interioral centralei, datorit& imperfectiunii protectiiler prin relee si a intreruptoarelor, a lipsei regulatoarelor automate a excitafiei generatoarelor, duceau la sc&deri pronuntate si de duratd ale tensiunii in sistemul de servicii interne. Jn sisternul de servicii interne se foloseau in exclusivitate motoare asincrone cu rotorul bobinat si reostat de pornire. La sc&iderea tensivnii chiar pentru scurt timp, motoarele clectrice se econectau de la refea prin protectia de minima tensiune, ceea ce ducea la perturbarea functionarii serviciilor interne si prin urmare a intregii centrale. In aceste conditii a fost necesar SB se racordeze sistemul de servicii interne la generatoare $i re{ele de distributie ale centralei Pentru alimentarea .sisterrului de servicii inteme se mai prevedeau unul sau dowd lurbogeneratoare independente. Aceste turbogeneratoare au primit denumirea de turbogcneratoare de casa si se alimentau cu abur de la acelasi cazan ca si agregatele principale (fig.1.1). Aburul de la turbinele de cas& se folosea pentru preincalzirea apei de alimentare sau se introducea in condensatorul turbinei principale. La presiuni ale aburului nu prea mari (20-30 bar) si in lipsa supraincalzirii intermediare a aburului, 0 astfel de schema nu a dus la greutati prea10 ‘mari de execiifie si se considera destul de economica. Generatoarele de casa se racordau la barele de servi ii interne (3-6 kV), nelegate in regim normal la barele de inalta tensiune ale centralei Pentru rezerva se prevedea un transformator. La astfel de scheme (cu -surse de cnergic independente) scaderile de tensiune datorate scurtcircuitelor in afara sistemului de servicii interne, preeum si cdderile de frecventa in sistemul energetic nu influentau alimentarea cu energie clectricd a agregatelor serviciilor interne. Fig.I 1. Schema principiala a sistemului de servicii interne al unei CTE cu generatoare de cast. | Turbogenerator principal; 2.Turbogenerator de casa; 3.Transformator de servicii interne: 4. Statia de inal tensiune; 5. Instalatia de distributie pentru servici interne Odata cu cresterea puterii tur bogeneratoarelor si a presiunii aburului, alimentarea cu abur de inaltd presiune a turbogeneratoarelor de casa a devenit din ce in ce mai grea. La anumite centrale, turbogeneratoarele de casi au fost inlocuite cu generatoare montate pe acelasi arbore cu generatorul principal (fig.1.2).1 Aceast schemi se considera mai economic, deoarece randamentul turbinei principale este mult mai mare ca randamentul turboagregatului de casa de putere mic. Generatorul de casi 1 impreund cu excitafia lui complica constructia agregatului in intregime si marea dimensiunile sili masinilor. Cu trecerea timpului s-a perfectionat aparatajul electric al centralelor, s-au imbunatatit conditiile de explotare si s-a introdus automatica de sistem. In aceste conditii personalul de exploatare s-a convins ci alimentarea cu energie electrica a sisternului de servi interne se poate realiza cu mare siguran{3 si mult mai economic de la generatoarele principale si sistem, fara s& se foloseascd surse independente ca turbogeneratoare de casi sau generatoare de casa, al caror montaj comport investifii importante si mérirea cheltuielilor de exploatare. Aceasta trecere la alimentarea sistemului de servicii interme de la generatoarele principale si sistem a fost posibila grafic urmatoarelor masuri 1. Folosirea unor protecfii rapide pentru toate elementele sistemului, inclusiv pentru serviciile interne; 2. Folosirea automaticii de sistem: reglajul automat al excitafiei generatoarelor; descrcarea automata a sarcinii la sc&derea frecvenjei, anclansarea automata a transformatorului de rezerva gi a mecanismelor de rezerva in sistemul de servicii interne; 3. Folosirea in sistemul de servicii inteme a motoarelor asincrone cu rotorul in scurtcircuit cu parametri variabili ai rotorului si renunfarea la protectia de minima tensiune; 4. Construirea corectd a schemei principiale a centralei, precum si a schemei de lucru si rezervi a serviciilor interne prin care se asiguri autopornirea motoarelor dup pauze scurte de tensiune. Ultima conditie este obligatorie si are o foarte mare importanyi. O conditie foarte important& de functionare a motoarelor electrice din cadrul sistemului de servicii interne si in consecinfé a centralelor si sisternului energetic in intregime este menjinerea, constanté a12 frecvenfei. La scdderea frecvenfei se reduce turatia motoarelor asincrone,. ceea ce duce la scdderea productivitatii mecanismelor de servicii interne care deservesc agregatele de baz&. Ca urmare, producfia de energie electric a centralei scade. Cauza -scdderii frecvenfei este supraincarcarea sistemului energetic datorita deconectarii unei centrale sau a unei linii de interconexiune. Prin aceasta, puterea in functiune a centralelor se micsoreaza, ceea ce duce la o scddere in continuare a frecventei. Daca in aceasta situatie nu se descarca sistemul prin deconectarea unor consumatori. se poate perturba intreaga lui functionare>Astfel de avarii au fost posibile pana:cand s-a introdus sistemul de descarcare autorhata a sarcinii la scdderea frecventei (DAS). Fig.1.2. Schema principiala a sistemului de servicii interne al unei CTE cu generatoare de casa. L.Generatorul principal; 2.Generatorul de casa; 3.Transformatorul de servicii interne; 4. Stafia de inalta tensiune; S:Instdlatia de distributie pentru servi13 Prin aplicarea masurilor enumerate la punctele 124, prevederea surselor indépendénte pentru alimentarea cu energie electric& de curent alternativ a serviciilor inteme nu mai este obligatorie. Fac exceptie anumite centrale nuclearoelectrice. La centralele termoelectrice ca surse independente se prevad batefii de acumulatoare. Sarcina bateriilor de acumulatoare este s& alimenteze (in orice condifii) comenzile, protectiile prin relee, automatizarile, semnalizarile gi telefonia. In azul disparitiei tensiunii altemative energia disponibilé in bateria de acurulatoare se foloseste de asemenea pentrit iluminatul dé siguranta al centralei si péntri alirnentarea aniuriitor mecanisme dé mic& putere, care asigura oprirea fir deteriorari a turbinelor de baz. In aceasti categorie intr pompele de ulei de ungere si etansare, virorul ete. Capacitatea bateriei de actimulatoare se alege astfel, incdt SA fie indeplinite anumite condifii privind buna funcfioriare, atét a acumtulatoarelor, cat $a Gonsumatorilor de Iunga sau scurté durata alimentati de baterie. Marirea capacitafii bateriilor de acumutatoare nu este recottiandabila. Din aceasati cauzi la centralelé termoelectrice de mare putere se prevad suplimentar grupuri Diesel - generator de curent alternativ, cu pornire rapida in caz de avarie. Puterea grupurilor Diesel nu este mare si din aceasti cauzi pornirea centralei dup& o avarie cu ajutorul lor nu este posibila. Este absolut necesar ca energia necesara pentru o astfel de pornire sé fie Tuata din sistem. 1.2, Schemele electrice de alimentare a serviciilor interne in centrale cu blocari generator-transformator In sistémul de servicii interne al centralelor termoelectrice de mare putere se utilizeazi una sau multe trepte de tensiune pentru racordarea consumatorilor i pentru distributie. La14 tensiunéa joasi de 380 V se racordeaza motoare avand puteri dnitare de maximum 150 kW. iar la tensiunea de 6 kV se racordeazA motoare cu puteri unitare de minimum 150 kW. Barele de 6 kV se alimenteaz prin intermediul unor transformatoare coboratoare racordaté 1a bornele generatoarclor sau la sistem. Barele de joasd tensiune se alimenteaz prin intermediul unor transformatoare coboratoare de la barele de 6 kV. Pentru prezentarea schemelor de alimentare a sistemului de servicii interne se vor folosi scheme principiale. in care nu sunt aratate toate clementele, ci numai cele care intereseaz pentru evidentierea aspectelor principale ale problemei. Din aceasta cauza o serie de detalii sunt omise sau sunt prezentate simplificat Se vor analiza humiai schemele peritra consumatorii principali, care sunt influentati de pertarbatiile din sistem, Consumatorii principali din serviciile intemé ale centralelor clectrice antreneaza agregatele care conditioneazd functionarea grupurilor din centrale, cum sunt agrégatele turbinelor, ale circuitelor de termoficare si ale circuitului hidrotehnic (pompe de condens, pompe de vid la turbine eu ejector cu apd, pompe de circulajie, pompe de tum, pompe de rejea de termoficare etc.), agregatele instalatiei de alimentare (pompe de alimentare, pompe de transvazare etc.), agregatele cazanelor (ventilatoare, mori, pompe de evacuare ,hidraulicd a cenusei, pompe de picura etc.), agregatele generatorului (excitatoare, regulatoare automate de tensiune ete,). Principiul care sta la baza alegerii unei scheme electrice de alimentare a serviciilor interne in centrale organizate pe blocuri consta in realizarea unor separari c&t mai complete a schemei pe fiecare bloc in parte, in vederea asigurarii unei independenfe cét mai pronunfate iri functionarea unui bloc in raport cu celelalte. In acest scop, fiecarui bloc gencrator-transformator ii sunt tat wfectate unul sau (daca este-cazul) dou transformatoare de. servicii interne, denumite pres15 \ TSIB (transformatoare de servicii interme de bloc). Acest transformator este destinat pentru alimentarea tuturor receptoarelor de servicii interne ale blocului (receptoarele de bloc) si, in anumite scheme, pentru alimentarea nei parfi din receptoarele generale, adicd comune pentru intreaga centrala sau pentru un anumit numér de blocuri.. Schemele in care se face racordarea acestor transformatoare difera de la centrala la centrala, insd ¢le pot fi sistematizate principial, ca in fig.1.3, a sib. Astfel, in fig.1.3,a este reprezentati schema cea mai simpli de racordare a transformatonilui TSIB. Schema oferé avantajul simplitatii si al lipsei unor elemente suplimentare de comutatie la bornele generatorului, De asemenea, aceasta schema permite 0 racordare foarte sigura, in bare capsulate pe faz, intre bornele generatorului si cele ale transformatorului de bloc, precum si intre punctul de racord al transformatorului TSIB si bornele acestuia. Celula de sub generator rezuitd foarte simpla, deoarece in aceasta se amplaseaz§ numai aparatajul necesar reglajului excitatiei, dezexcitarii rapide, forférii excitatiei etc., ‘Dezavantajele acestei scheme constau in faptul c& transformatorul TSIB nu poate servi si pentru pomirea blocului, in acest scop fiind necesara alimentarea barei de servicii interme de la alt& surs&, pan’ cAnd se face sincronizarea la bare a blocului prin intermediul intreruptorului 11. Acest dezavantaj este destul de setios, deoarece, in cazul indisponibilitatii, in momentul pornirii blocului, a sursei de rezerva sau in cazul defectarii transformatorului racordat la aceasta sursi, biocul nu poate fi pomit. Cao consecinjé a acestui fap, apare necesitatea de a se prevedea transformatoare suplimentare de pomire, in special la centralele cu mai multe blocuri. In vederea inlaturdrii dezavantajului menfionat, se apeleazd la schema din fig.1.3,b. In aceasta schema, in timpul pomnirii blocului, intreruptorul 21 este deschis, iar receptoarele de servicii interne ale blocului care trebuie si funcjioneze in timpul pornirii sunt alimentate din sistem prin intermediul transformatorului de bloc sial transformatorului TSIB. Dupa pornire,16 er TOT 1b I i tare de a spore $i Alimentare rezerva de 2r rezerva, a) b) Fig.1.3. Solufii de baz& pentru alimentarea serviciilor interne sincronizarea cu sistemul se face prin inchiderea intreruptorului 21. Avantajele acestei scheme, in raport cu prima schemé, sunt evidente, mai ales datorité faptului c& acelasi transformator poate fi folgsit att pentru alimentarea normala a serviciilor proprii cat si pentru pornirea blocului. Evident c& intr-o asemenea schema rlumarul transformatoarelor de servicii interne de rezerva pe intreaga centrala va fi mai redus, In afar de acest avantaj, aceast’ schema nu necesita ca in fig.1.3,a - trecerea, dup& pornirea blocului, de pe alimentarea de, la sursa de pornire pe sursa normal (adica pe alimentarea de la TSIB). In schemele in cate aceastA trecere este necesara, ca se poate face in doud feluri, si anume: - prin sincronizarea la barele de servicii interne a transformatorului TSIB cu sursa de stezerva, cu deconectarea sursei de rezerva (trecerea fara intreruperea alimentarii serviciilor17 interme); - prin AAR (anclansarea automata a rezervei), caz in care trecerea de pe alimentarea de la sursa de pornire pe sursa normala se face prin deconectarea prealabila a intreruptorului 41, urmata de anclansarea automata a intreruptorului 31. Ambele sisteme de trecere pe sursa de alimentare normala comporta anumite riscuri si de. aceea se consider ca prezentand un avantaj suplimentar schema care evit aceasta trecere. Riscurile sunt urmatoarele: - Ja trecerea prin sincronizare, prin cuplarea in paralel a celor dowd surse de alimentare (de pomire si normala), puterea de scurtcircuit pe barele serviciilor interne creste foarte mult si in cazul unui scurtcircuit in acest regim de functionare.existé pericolul distrugerii unor aparate sau cai de curent. Probabilitatea acestui risc este ins redusd, dat fiind timpul scurt in care se functioneazA cu sursele in paralel; la trecerea prin AAR de pe sursa de pornire pe cea normalé, exista riscul ca, dupa deconectarea intreruptorului 41, intreruptorul 31 sa refuze inchiderea, ceea ce conduce, evident, la esecul punerii in funcfiune a blocului. Dezavantajul schemei din figura 1.3,b il constituie capsularea pe fazi a barelor de legatura intre generator si transformatorul de bloc; in cazul cand intreruptorul 21 nu poate fi procurat in execufie separatd pentru fiecare faz’, capsularea monofazata pe tot circuitul devine imposibila. ‘Aceasta conduce la marirea probabilitétii de aparitie a uncr defecte polifazice in aproprierea imediat& a bornelor generatorului. Riscul creste datorit& prezenfei unor aparate de comutafie suplimentare intre generator si transformator Un alt dezavantaj const in faptul c& intreruptorul 2I trebuie si fie un aparat deosebit de robust, find parcurs de curenti foarte mari, atat in exploatare normalé, cét si in regim de18 scurtcircuit, ceea ce il face s& fie un aparat scump. Peritru reducerea consecintelor acestui dezavantaj se renuité’in majoritatea cazurilor la functia de intreruptor si i se confer acestui aparat numai funcia de cuplor, el servind deci exclusiv pentru sincronizare. Dac la schemelé cu transformatoarele de bloc cu o singura infigurare de inaltd tensiune alegerea uncia sau a alteia dintre variantele discutate mai comport discufii, schema din figura 1.3,b este obligatorie in cazul cand transformatorul de bloc are dou’ june inalta (fig. 1.4). In asemenea cazuri trebuie s& existe posibilitatea menfinerii infagurari de tens legaturii fntre Gele dou’ tensiuni inalte la care debiteazi blocul gi in cazul unui defect in generator. O alta varianta dé racordare a transformatorului TSIB este prezentatd in figura 1.5,a. Sistemul este folosit in special in.cazul blocurilor,conectate la barele colectoare ale sistemului, situate la o anumita distant de centrala (de ordinul citorva km). In aceasta schema se renunta la intreruptorul de la bomele generatorului, sincronizarea blocului dupa pomire ficdndu-se prin inchiderea intreruptorului SI. Se observa ca aceasta schema permite alimentarea in continuare a serviciilor interne de bloc si in cazul cdnd partea electricd a blocului (adic generatorul sau transformatorul de bloc) este deconectaté de protectia contra defectelor interioare prin intreruptorul 5]. Astfel se asigura reluarea rapida a functionarii blocului, de exemplu in cazul unei functionari incorecte a protectiei blocului. In cazul unei scheme bloc generator-transformator-linie se poate prevedea un intreruptor la bornele generatorului, ca in fig.1.5,b sau se poate adopta o schema de tipul celei din fig.1.5.a, raménand valabile consideratiile referitoare la avantajele si dezavantajele legate de prezenta intreruptorului 21. In unele centrale electrice nu toate receptoarele de servicii interne pot fi racordate pe barele de servicii interne ale blocului. Cu toate ca in prezent se tinde spre o “blocizare” maxima,19 Fig. 1.4. Cazul transformatorului de blog cu trei infagurasi unele receptoare sunt de interes general, devenind instalafii comune intregii centrale (de exemplu: utilaje din instal de epurare chimicé, stajii de pompe, alimentarea cu combustibil, instalajii de aer comprimat, iluminat etc.) si de aceea este de dorit ca acestea si nu fie afectate de defectarea barelor de servicii interne ale unui bloc. Acest aspect se face in special remarcat la céntralele electrice de termoficare, unde exist receptoare generale importante aparfinand instalatiilor de termoficare. CAnd o asemenea situatie apare (si acestea sunt mai frecvente la centralele pe combustibil solid gi la centralele de termoficare), in schema de alimentare cu energie electricd se prevad bare de servicii interne generale, de 1a care se alimenteaza tofi acesti consumatori. Cand barele pentru20 I SI ah Alimentare de 31 OG Aimentare rezetva de rezerva a) b) Fig.1.5. Alimentarea serviciilor inteme in cazut conectarii blocufui lao statie affata la distanta fata de central servicii intemé generale exist, ele servesc si'éa Surse de rezerva si pomire peritru barele de interne de bloc (fig.1.6). Dupa prezentarea principiilor generale care stau la-baza stabilirii elementelor schemelor de alimentare a serviciilor interne in centralele cu blocuri generator-transformator, se -vor prezenta in continuare sélufiile principiale cele mai reprezentative pentru schemele de servicii interne in asemenea centrale. Trebuie mentionat cA schemele de alimentare a instalafiilor de servicii interne cu energie21 electric sunt extrem de variate, deoarece ele sunt determinate de 0 mulfinte de conditii locale si specifice; cum ar fi: schema electricd a centralei, si felt in care se face racordarea la sistem, importanja centralei in sistem, felul combustibilului, puterea unitard a grupurilor, tipurile Bare generate servicii interne bare de alimentare ate consumatori _generati servicitior interne de bloc | ‘comuni pe intreaga centrald Fig.1.6. Cazul centratelor previizite cu sistem de servieii interne generale de aparataj disponibil etc., si de aceea o sistematizare a solutiitor este destul de: anevoioasa. Indiferent insa de solutia adoptatd, la concepetea schemei de alimentare trebuie avate in vedere urméatoarele: - sursele de alimentare de rezerva trebuie si fie afectate cat mai putin posibil in cazul aparifiei unui defect la sursa de alimentare normal; - economicitatea solutiei;22 - corelarea nivelului de siguranfi impus schemei electrice de alimentare cu nivelul de siguranja impus instalafiilor tehnologice termomecanice. ' In figurile 1.7 si 1.8 sunt aratate doud scheme reprezentative pentru alimentarea cu energie electric a instalatiilor de servicii interne ale unor centrale termoelectrice de putere mare folosite in tara noastra. In figura 1.7 este prezentaté o schemA pentru o centralé echipati cu grupuri de condensatie de putere unitara egalé cv200:-MW sau mai mare, in care toate serviciile interne sunt “blocizate”, adicd in care nu exist bare generale. Bare servicii proprii de bloc $i generale de bloc si generale Fig.1.7. Schem& de alimentare fara bare separate de servicii infemne’generale ‘ In acest caz este nevesar a se prevedea (In conformitate cu normativele din Roménia) cite un transformator de servicii interne de rezerva $i pornire pentru fiecare grup de dou’ blocuri. In figura 1.8 este prezentat& schema unei centrale echipat cu grupuri de 200 MW si mai23 mari. la care serviciile interne generale sunt alimentate de pe céte un sistem de bare generale pentru o pereche de blocuri. Aceste bare servese totodata si ca surse de rezerva si pornire pentru sectiile de bare de bloc. Aceasta: solutie este favorizati de existenta mai multor blocuri in centrala. de exemplu patru, cand vor exista deci doua TSIR (cate unul pentru fiecare pereche). Q deoscbit importanta se acorda modului de racordare a transformatoarelor de rezerva. Acestea trebuie s& fie alimentate de la o sursa independent de cea la care sunt racordate transformatoarele pe care le inlocuiese. Bare servicii interne Bare servicii interne de bloc generale si rezerva Trig. 1.8. Schema de alimentare cu bare separate pentru serviciile interme generale24 —-wumérul de secfii de bare ale sistemelor de bare de servicii inteme de'Bloc se stabileste findnd seama, fie de necesitatea reducerii nivelului puterii de scurtcircuit (fig.1.9,a sib), fie de necesitatea reparti2&rii receptoarelor, astfel incat un defect survenit pe una din sectiile de bare si nu afecteze funcjionarea intregului bloc (fig.1.9,c). Este evident c& din acest ultim motiv, secfionarea nu are rost daci utilajele de servicii interne nu sunt dublate pe partea tehnologic& termomecanici sau dac& nu exist mai multe utilaje de acelasi fel (de exemplu ventilatoare) care si asigure fiecare un anumit debit, astfel incét la iesirea din functiune a unuia (unora) dintre ele (racordate pe 0 sectie de; bare), celelalte (racordate pe alt secfie de“bare) si poati asigura functionarea grupului eventual la sarcind redusd. imerne de bloc Schemele instalafiilor de servicii interne de joasi tensiune urmaresc, in general, principiile generale enumerate mai sus.25 ' CAPITOLUL IT INFLUENTA PERTURBATIILOR DIN SISTEMUL ELECTRIC ASUPRA SERVICIILOR INTERNE-ALE CENTRALELOR TERMOELECTRICE DE MARE PUTERE In cazul perturbatiilor in. refeaua de aliméntare, intereseaza variajiile de tensiune si frecventa la bornele motoarelor in urmatoarele dou& cazuri. Cazul 1. Perturbatii datorate debuiclarii retelei, si anume in partea de refea izolata care inaintea debuclarii era consumatoare de putere. In acest caz, dup debuclare, puterea consumata este mai mare faté de puterea produsd si, ca urmaré, are loc scdderea frecventei. Prin actiunea regulatoarelor de turafie, autoreglajul refelei si functionarea releclor de descércare automaté a sarcinii se limiteaza scdderea frecvengei la valoarea admisa de 48 Hz, care se considera limita inferioara a frecvenfei, care trebuie s4 se aiba in vedere pentru functionarea normala a motoarelor de servicii interne, Simultan cu scdderea freévenfei se poate lua in considerare si scderea tensiunii, deoarece se poate presupiine-ca-Sistemul izolat era si consumator de putere reactiva. In aceste cazuri exist si cAderi suplimentare de tensiune la bornele motoarelor, care sunt limitate de posibilitafile de suprasarcind ale dispozitivelor de excitatie ale generatoarelor, In sensul celor aritate, la alegerea motaarelor asincrone se iau in considerare, cumulat; caderi de tensiune la bornele transformatorului de servicii interne (pe partea de inalt& tensiune) de 15%. si scdderi de frecvenja de 4%. Se constata c&, in aceste condifii, scdderea frecventei26 provoacd numai o crestere foarte mica a curentului statoric al motoarelor asincrone, in cazul general in care puterea util ceruta este egal cu valoarea nominala. In figura 2.1 se indica variatia curentului statoric al unui motor, exprimat in méarimi relative nominale in functie de tensiunea relativa nominala la bornele de inalta tensiune a transformatorului de servicii interne, pentru doua valori ale frecvenfei de alimentare. Liat n 12 48H W 50) Le | | | "| u he 09 i Up Fig.2.1. Dependenta curentulu, statoric fata de tensiume si frecventa Deoarecé cuplul maxim variaz4 invérs proportional cu patratul frecvenjei, nu apare pericolul desprinderii motorului. In acest setis,'se poate considera c& functionarea cu frecventé redusa, avand si o probabilitate de aparitie redus4, nu trebuie si se aiba in vedere in mod special fata de regimul de funcfionare cu frecvent normala. Cazul 2. Perturbatii care conduc la regimuri dinamice ale serviciilor interne; adica: a) scurtcircuite in reteaua de inaltd tensiune in apropierea barelor centralei; b) intreruperi in alimentarea unei sectii de bare de servicii interne, urmata de AAR; c) scurteircuite in reteaua serviciilor interne; 4) porniri ale unui motor de'mare putere, precum si a mai multor miotoare, in grup.27 In caz de scurtcitcuit, datorita ciderilor de tensiune, se produce micsorarea vitezei de rotajie a motoarelor de servicii interne, Dacd tensiunea scade excesiv de mult si pe o durati mai mare de timp, motoarele se oprese. Dupa izolarea defectului, tensiunea in refeaua de alimentare se restabileste, iar motoarele care functioneaz cu o turafie redus& sau chiar s-ai oprit, fra sa fi fost deconectate, se acceleaz& fara interventia personalului de exploatare si, la restabilirea completa a tensiunii, motoarele ajung la turafia nomtinala. In timpul acestui proces, curenfii absorbiti de motoare depisesc valorile nominale, insd nu sunt periculosi, deoarece procesul dureaza un timp scurt. Aceasta proprietate a motoarelor asincrone de a porni sau de a-si mari turafia la valoarea nominal, la revenirea tensiunii, dup’ eliminarea unui scurtcircuit, se numeste autopomnire. Autopomnirea este larg folosita in. seryiciile inteme ale centralelor electrice, pentru-a se evita intreruperea in alimentare a mecanismelor importante din serviciile interne. Durata procesului dé -autopomire depinde de timpul de intrerupere a alimentarii, de parametrii transformatorului de alimentare, de suma puterilor motoarelor si a incarcarii lor, de tipul caracteristicilor mecanice ale mecanismelor, de pozijia organelor de reglaj (subarelor si inclinarea palelor) etc. Autopornirea este reusiti numai in cazul in care, in timpul cat dureaz’ procesul, infisuririle motoarelor care participa la procesul de autopornire nu depisesc temperaturile maxime admisibile sau dacd nu apar abateri de la condifiile Gerute de procesul tehnologic. Pentru motoarele sistémului de servicii interne ale centralelor termoelectrice, timpul admisi I ct poate dura procesul de autopomire, limitat fiind de incalzirea celor mai incdrcate mecanisme de servicii inteme, este de 30-35s. Pentru motoarele centralelor termoelectrice cu parametri inalfi, timpul admisibil pentru autopomnire este determinat din condifiile tehnologice ale agregatului de cazan gi este de 15-20s. Intreruperilé in alimentarea cu apa a cazanelor de28 inalt& presiune care depasesc 15-20s conduc la abateri de Ja parametrii de caleul ai cazanelor, determinand deconectarea lor prin protecfii tehnologice. : Procesul de autopornire (accelerarea motoarelor) depinde de cauzele care au dus la intreruperea in alimentarea cu energie electricd. In cazul deconectarii sursei de alimentare (a transformatorului de lucru) de la barele colectoare procesul decurge altfel decat in cazul scurtcircuitelor pe barele colectoare sau in apropierea lor. Aceasta se explica in felul urmator. In cazul deconectirii sursei de alimentare (a transformatorului de lucru) motoarele electtice racordate la barele colectoare, sunt legate intre ele electric si pe baza energiei cinetice siva enérgiei electromagnetice mientin pe bare © tensiune-reziduala. Datorita faptului c& tem. ale motoarelor nui sunt egale intre’ele gi nu coincid ca faz’, iat satcinile gi caracteristicile mecanice ale meéatisinelot nu sunt identice, precum si datorita altor factori, franarea in grup a motoarelor sé produce prin circulatie de curenji intre motoare. Astfel, agregatele care au momente de inertie mari devin generatoare si transmit o parte din energia lor motoarelor cu inertie mai mica, care faricfionéaz4 in regim de motor. Schimbul de putete intre motoare face ca agregatele cu constante de inerfie mare s& se franeze mai repede (decat in cazul franarji individuale), iar motoarele cu constante de inértie mica sA se franeze mai incet. In contintiare. sé prezint& procesul de frdnare in grup, obfinut prin calcul, cu ajutorul programului care este descris in capitolul V. In fig.2.2. s-a réprezentat frénarea motoarelor unei secfii de servicii interne a unui grup de 200 MW pe pacurd in cazul intreruperii alimentarii. Cu linie plind s-a reprezentat frdnarea in ‘ grup, iar cu linie intreruptd frénarea individuala. In figura 2.3. (pentru-aceeasi sectie de-servi interne) se prezintd circulafia de puteri intre motoarele racordate la aceeagi secfie de-servicii interne. Dupa cum se vede din figura 2.3 electropoinpa de alimentare EPA, ventilatorul dé gaze29 VG si ventilatorul de recirculare VGR sunt motoare generatoare, iar electropompa de circulatie EPC si electropompa de recirculare EPR sunt motoare consumatoare. In figura 2.4 se prezinta franarea ‘in grup pentru o sectie de bare a unui grup de 300 MW pe carbune, in cazul intreruperii alimentarii. Se vede ca in acest caz electropompa de alimentare este motor consumator. iar ventilatorul de gaze si morile de carbune {3 mori) sunt generatoare. ais 02 Toy 02°03 04 05 06 07 08 09 1 1 te) Fig.2.2. Vatiatia aluecariilor la frénarea in grup gi frénarea indviduals la un TG pe pacura EPA P=4,25 MW Tj=5,535 VGR P=0,2MW Tj=18,45 EPC P=1,1SMW Ty=2,42s VG P=0,8MW T1385 — Franare in grup ~~ Frinare individualaie 4 Mw MOTOARE CONSUMATOARE 1 Urez 98 EPR 06 5 PC as 02 } af 02 03 0% 05 O06 O7 OB 09 0 tls) 9,2 } VS voR- 04 = as N as EP, 1 MOTOARS GUNERATOARS Fig.2.3. Circulatia puterior active la frdnarea in grup la un TG 200 MW pe pacura31 u Pp vi I 1 1 1 {kvl [Mw]] Motoare consumatoare 6{ 3 — 5 {25 4] 2 rez 34 15 a — 241 1405 Q 03 0% O05 O06 O7 -05 2 “1 —_ 3 -15 =a) Motoare generatoare| O01 3 op2 * ope 006 - 098 4 Le 01 02 03 04 05 06 07 08 tls) b. Fig.2.4, Frénarea in grup a motoarelor la un TG de 300 MW pe carbune: a Circulatia puterii active; b - Variatia alunec&rii, L-EPA 7,2 MW Tj=2,85s; 2-VG 3,2 MW Tj=14,85; 3-MOARA 1.15 MW T,=84.2s; 4-VA 3,1 MW 1)=7,825U4 Ikv] 0 05 1 45 t[s} Fig.2.5, Amortizarea tensiunii reziduale: 1, Motoare cu caracteristici apropiate TG 200 MW; 2. Motoare cu caracteristici diferite TG 300 MW. 0 a5 1 15 ts} 1, Motoare cu caracteristici apropiate TG 200 MW; 2. Motoare cu caracteristici diferite TG 300 MW.bu ky] O-0 ty 5 4 t aR t 2: ; 3 0=90° 0=360° {2 3 . 07 Ulkv] —-f sy | O= 180° Fig.2.7.Variafia fazorului tensiunii reziduale pe barele serviciilor interneFaptul cd la franatea in grup a motoarelor din cadrul serviciilor intrene, la generatorul de 200 MW pe pacura, motorul EPA este generator,-iat la grupul de 300 MW pe carbune - motorul EPA este consumator se datoreste urmatoarelor cauze! a) la grupul de 200 MW EPA are o constant mecanica de timp T)=5,53 s, iar la grupul de 300 MW constanta mecdnica detimp a EPA este mult mai mica si.anume T;=2,85's; b) la-grupul de 200 MW pe pacurd, celelalte mecanisme din cadrul serviciilor interne sunt formate in principal din pompe care au momente de inerjie mici, exceptie fac numai ventilatoarelé de aer si gaze care’ au momente. de inerfie mati, dar a puteri nominale ale motoarelor-relativ mici in comparafie cii puterea electropoipei de alimentare; c) la grupul de 300 MW pe carbune, in cadrul serviciilor interme, ventilatoarele de gaze si aer au puteri si conétante.de inertie mari (vezi fig.2.4) si in plus exista §i.miori de e&rbune de tip ventilator care au momente de inierfie foarte mari in’ comparafie cu celélalie fécanisme (pe o sectie de bare a serviciilor interne sunt conectate trei mori care insumeaza o putere de 3,45 MW). Din cele prezentate mai sus s¢ poate trage concluzia cA frénaréa in grup a motoarelor aré © influenja-foarte mare asupra procesului'de franare a motoarelor in cazul disparitiei tensiunii. Un calcul exact de autopornire nu se poate face decat prin considerarea proceselor de franare in grup. Constanta de timp a tensiunii reziduale pe-barele de servicii interne in-procesul de frinare in grup depinde de suma puterilor motoarelor care au rimas‘conectate pe bare, incdrcarea lot in regim normal de funcfionare, caracteristicile mecanice ale agregatelor gi de alti factori. In fig. 2.5 se prezinta amortizarea tensiunii reziduale pentru doua cazuri caraeteristice: 1 - sectie de bare pentru grupul de 200 MW; 2 - sectie de bare pentru grupul de 300 MW. Tensiunea reziduala in cazul 2 se amortizeaz’ mult mai repede decat in cazul | cu toate c& in cazul l’suma puterilor motoarelor-este de 7,7 MW. iar in cazul 2 de 20,4 MW. Explicatia4 in cazul 1. motoarele au constante mecanice apropiate (T), iar in cazul 2 constantele mecanice stant diferite. Tensiunea reziddala scade mult mai repede decdt frecventa. Jn figura 2.6 se prezinté amnortizarea freevenfei Ja frénarea in grup. Se vede c4, in timpul in care tensiunea reziduali ajunge Ja zero, frecventa scade cu'(7-10)%. Scderea _tensiunii reziduale duce 1a scdderea curentilor de circulafje intre motoare si in consecinfa la reducerea influenjei tntre motoare. La valori ale tensiunii reziduale nu prea mari, practic, influenta intré motoare se reduce complet si motoarele se fréneaz4 independent unul fafa de altul, ca in cazul frénarii individuale, O influenfS mare asupra reasitei aufopomnirii si a timpului de accelerare a motoarelor dupa restabilirea tensiunii 9 are tifmpul vat dureaz& tensiune. Cu micsorarea pauzei de tensiune se micsoreazA franarea motoditelor si se méreste tnsiunea de realimentare, ceea ce duce la scurtarea timpului de accelerate a motoarelor. Dacd payza de tensiune dureazd un timp destul de sourt (0,3-0,5)s, restabilirea ntBrii pe bare poate apirea atunci cand tensiunea sursei de alimentaire gi tensiunea rezidualé generati de motoare sunt in opozitie de faz8. In fig. 2.7 se prezinté curba spisalé de amortizare a tensiunii reziduale, iar in fig. 2.8 se prezintd variatia in timp a tensiunij compuse (curbele prezeintate au fost obfinute prin calcul, pentru o secfie de bare a unui grup de 200 MW, cu ajutonil programului de calcul prezentat fn capitotul V). Astfél, tensiunea care se aplick motoarelor poate lua valori mai mart decét tensiunea nominal a motoarelor: Acest fapt arata ca pot apirea solicitari peticuloase datorate socului de tensiune gi soculyj de extent Solicitdrile electzgdinamice periculoase pot aparea in cazul in care curentul de autopornire ia valori mai mari decft eurentul de porire Ja tensiunea nominalé. In legatura cu aceasta solicitare a motoarelor pirerile sunt impartite.Unii autori din SUA,36 Urez O01 02 03 04 05 06 O7 O8 O8 1 MM 12 13 14 15 16 ” Fig.2.8. Variatia tensiunii reziduale:si,a tensiunii compusé:pe barele servicillor interne. 2. t{sec]7 RFG, Franta considera ca suprasolicitaree diriamica a motoarelor la trecerea de pe o sursd pe alta cu pauze de tensiune de (0,3-0,4)s poate fi periculoasa, si din aceasté cauzd se iau o serie de mAasuri de protectie: , a) se controleaz’ marimea tensiunii reziduale, considerandu-se admisibilé anclansarea sursei noi atunci cand tensiunea reziduald.scade sub 0,25 U,; aceastd condifie comporté introducerea unei pauze de circa (0,7-1,5)s; b) se controleaz4 unghiul dintre tensiunea sursei si tensiunea reziduala, limitandu-se la maximum 60°; c) operatia de trecere se face in-0,07 s, céea ce limiteazA unghiul dintre cele doud tensiuni la valoare foarte mic; aceasté metoda este cea prefersti, deoarece procesul de autopornire dureaza foarte pufin. Unii autori consider& c& temerile in leg’turi cu eforturile electrodinamice la socul de autopomire in cazul tensiunii reziduale nesincrone nu sunt justificate. Trecerea de pe o sursi pe alta se face in mod normal, fara nici o precautie, cu o pauzi de maximum (0,4-0,5)s datorata timpului propriu al intreruptoarelor. In acest timp, terisiunea reziduala scade la circa 0,65Up- Scaderea turafiei motoarelor in acelasi tinip este ins& foarte mic& 4-6%, ceca ce menfine reactanta motoarelor la 0 valoare déstul de mare, astfel c&, desi tensiunea Compusd este mai mare ca tensiunea nominal a motoarelor, socul curentului de autopornire nu depaseste in general socul curentului de pornire si prin urmare nici solicitarile electrodinamice nu sunt mai periculoase. Procesul de aytopornire este in acest caz foarte rapid, soliciténd mai putin motoarele decat in cazul trecerii cu temporizare de pe o surs& pe cealalta. In figurile 2.9 si 2.10 se prezintd variafia curentului de autopormire in functie de pauza de AAR pentru secfiile de bare ale unui grup de 200 si 100 MW. In diagrame sunt reprezentate numai curen{ii absorbiti de EPA si VG, ca fiind cei mai reprezentativi.a, 0,2 03 Of 0s 05 tls) Tig.2.9. Variatia curentului de autopornire in functie de pauza de AAR pentru o seetie de bare a serviciilor interne grup 200 MW: UC = tensiunea compusa: {IM - tensiunea de realimentare: Iyeq-curentul absorbit de electropompa de alimentare: fy., - curentul absorbit de ventilatorul de gaze; AU-ci de tensiune pe sursa de alimentare. EPA P=4.25 MW. [7.2 VG Pel MW. 14*6.4 : lop multiplul curentului de pornite lasel si UU,Fig.2.10. 39 Variatia curentului de autopomnire in functie de pauza de AAR pentru o sectie de bare a serviciilor interne grup 100 MW: UC - tensiunea compusa; UM -tensiunea de realimentare; lepq-curentul absorbit de clectropompa de alimentare; Ivo ~ curentul absorbit de ventilatorul de gaze; AU-caderea de-tensiune pe sursa de alimentare. EPA P=4MW; 1,762 VG P=0,8 MW las*I siU=U, 2 ; Isp multiplul-curentului de pornire40 Diagraniéle prezentate in figurile 2.9 si 2.10. sunt obtinute prin caleul cu ajutorul programului-prezentat in capitohil V Din diagrame se vede c& curentul de autopornire nu depaseste curentul maxim de pornire. Deci se poate trage concluzia c& temerile in privinta socului de curent AAR cu timp de (0,3-0,6)s nu sunt intemeiate. Difereintele intre Iepa si Ive la cele doud diagrame se datoréaza deosebirilor constructive ale motoarelor. Motorul de antrenare al EPA la grupul de 200 MW-este un motor cu dubli colivie dé constructie special, iar motorul de antrenare ai EPA la grupul de 100 MW este un motor cu rotor cu bare trapezoidale. Motoarele ventilatoarélor de gaze au rotoarele cu dubla colivie. O concluzie definitiva nu poate fi trasa decat in urma efectuarii unot probe pe viu. Scurtcircuitele in reteaua de 6 kV duc la anularéa tensiunii pe barele de servicii interne. In general. aceste scurtcircuite sunt eliminate ‘in timpi foarte scirti de protectia circuitelor respettive. Aceste scurtcircuite nu ridicd probleme de autopoiiiire a motoarelor, din cauza pauzelor scurte de tensiune, dar ridica probleme de stabilitate dinamica a intreruptoarelor de inalta tensiune gi stabilitate termica a cablurilor. In calculul curenfilor de scurtcircuit pe barele de servicii interne este absolut necesar sa se tind cont de aportul motoarelor asincrone la curenfii de scurteircuit. Aceste probleme sunt tratate in capitolul VI. In cazul scurtcircuitelor in zona protectiei diferentiale a blocului apare declansarea blocului prin protectia diferenfiala, care acjioneazé faird temporizare. In cazul schemelor cu ‘intreruptor la bornele generatorului serviciile interne ramAn alimentate in continuare din sistem, iar in cazul schemelor fra intreruptor la bornele generatérului, servi ie interne sunt menjinute in functiune prin AAR pe sursa de rezerva. ‘ Timpul pauzei de AAR rezulta din coordonarea protectiilor prin relee. Acest timp este cuprins, in general, intre 1,5 si 2s. Mentinierea in functiune a serviciilor interne este posibild41 AVAW09=!5 MWO0Ie!d 985/'0°%) wWaysis ap aunuodas pip) AY OU, ad yDz0j1.) InNYNdd,INIs ndwhy UL p wajU} InpnyYBuN D 1S BAIOD jJJajnd “fajosny DIjDIUDA, webig Mn}! [poy uid &numai prin asigurarea autopornirii motoarelor. Calculul autopornirii este tratat in capitoiul VI- In cazul scurtcircuitelor in apropierea centralei sau pe barele colectoare ale centr apar caderi mari de tensiune, care duc la franarea motoarelor din cadrul serviciilor interne si Jerarea turbogeneratoarelor. Dupa climinarea scurtcircuitului apar fenomene de pendulatic intre generator, motoarele asincrone din cadrul serviciilor interne si sistem. Studiul acestor regimuri este posibil numai prin folosirea unor programe de calcul complexe, in care trebuie si se ind seama de fenomenele tranzitorii din generatorul sincron, motoarele asincrone precum gi de infleunta sistemelor de reglaj a tensiunii si turatiei. In figura 2.11 se prezinté regimul dinamic objinut prin calcul in cazul unui scurtcircuit trifazat in apropierea barelor colectoare t..=0,7s (programul de calcul este descris in capitolul VID- Pentru centralele termoelectrice, s-a definit o duraté minima de pastrare a interconexiunii cu feteaua in care s-a produs defectul. si anume s-a stabilit ca acest timp s fie trei secunde Dupa trecerea acestui timp. si daci defectul in refea nu este eliminat, are loc izolarea grupului pe serviciile interne. in scopul menfinerii functionarii lui gi pentru a permite recuplarea rapida, dupa ce defectul a fost eliminat. In cazul scurtcircuitului, in apropierea statiei de conexiuni a centralei, timp de trei secunde, tensiunea remanenti la bornele generatoarclor va depinde de plafonul de supraexcitatie al masinii si are o valoare de aproximativ 30% din tensiunea nominala. Avand in vedere ca din cauza scaderii tensiunii in timpul defectului motoarcle se franeaza, dupa eliminarea defectului este necesard autopornirea motoarelor.