Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Migratii
Migratii
Migratii
TIPURI DE MIGRAII
Migraiile populaiei snt foarte vechi. Marile migraii de la sfrsitul perioadei antice
si nceputul sclavagismului timpuriu au avut un rol important in apariia multor popoare din
Asia si Europa. Aceasta perioada este adeseori denumita si epoca marilor migraii ale
popoarelor.
Pagina 1 din 6
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 2 din 6
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Migraia din ultimul secol si jumatate poate fi grupata, dupa numarul, originea si
caracterul ei specific n cinci mari etape, si anume:
Etapa 1335-1846, perioada unor mari prefaceri social2 n aproape toate statele
Europei occidentale, marcheaza o renviorare a migraiei din secolul al XVIII-lea. Curenii
principali pornesc din arile atlantice, ndeosebi Anglia si Scoia, din arile Scandinaviei si, n
secundar, din Frana. Numarul celor plecai se apreciaza la circa 100 000 persoane n ntreaga
perioada, emigranii fiind n principal arani sau, n parte, mestesugari. Direciile de deplasare
vizau ndeosebi America de Nord si coloniile europene din Australia si Noua Zeelanda.
Etapa 1846-1880 se caracterizeaza prin deplasari masive care ajung la 300 000-500
000 persoane pe an. in aceasta perioada, n care predomina emigrani lipsii de mijloace
materiale, direciile de deplasare ramn de regula aceleasi din perioada anterioara.
Etapa 1880-1914, perioada premergatoare primului razboi mondial, se caracterizeaza
printr-o crestere puternica a emigraiei atingnd, n medie, circa 800.000 persoane anual (cu
maximum de 2 milioane n 1910, din care 1,3 mil. proveneau din Europa). Curenii de
emigrare vizeaza de asemenea pe anglo-saxoni, la care se adauga locuitorii din Europa
central-orientala si meridionala (ucraineni, polonezi, cehi, italieni). Participa activ japonezii si
chinezii. Masa emigranilor o formeaza muncitori necalificai, fara mijloace si resurse de trai.
Zonele de imigrare se extind, America de Nord ramnnd n continuare atracia principala.
Deplasarile masive, ntr-o perioada relativ redusa, creeaza situaii sociale ale caror
consecine trag primele semnale de alarma, genernd ideea unei anumite reglementari a
imigraiei n ansamblu.
Etapa 1914-1940 prezinta trasaturi distincte. Ia amploare, spre deosebire de perioada
de dinaintea primului razboi mondial, emigraia forata rezultata din poziia unor guverne faa
de minoritaile naionale sau din alte atitudini politice si religioase, din condiiile unor tratate
de pace, n urma formarii noilor state independente etc.
Migraii nsemnate au loc dupa razboiul greco-turc (1921-1922). n Grecia au venit
circa 1.200.000 greci din regiunea Turciei europene si din Asia Mica, iar n Turcia au venit
circa 400.000 turci din Grecia sau din alte ari balcanice (Iugoslavia, Bulgaria).
Dupa primul razboi mondial se nvioreaza din nou emigraia europeana peste ocean,
circa 600.000 de persoane/an, pentru ca apoi sa scada, deoarece n S.U.A., Canada, Australia
au aparut crizele economice care au ngradit emigraia, dirijnd-o n special spre America de
Sud.
Pagina 3 din 6
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Dimensiunile emigraiei cresc n anii de dupa 1930, cnd plecarile snt determinate nu
numai de cauze economice, ci si politice. In total, n perioada 1918-1939 au plecat din Europa
aproximativ 9 milioane persoane, dintre care circa jumatate n S.U.A., peste 1/10 n
Argentina.
n aceasta perioada, se contureaza o zona de atracie a emigraiei nspre Europa de
vest, n special n Frana, Marea Britanie, Belgia, Elveia.
Prin apariia acestor noi zone de imigrare se anuna deja o inversiune a curenilor
tradiionali.
Etapa de dupa cel de-al doilea razboi mondial. Cel de-al doilea razboi mondial a
determinat schimbari importante n miscarea migratorie. Milioane de oameni au fost evacuai,
alii au emigrat temporar, au avut loc schimburi de populaie ntre ari vecine, au renviat
migraiile determinate de cauze economice. Aceste migraii se deosebesc nsa fundamental de
cele de dinainte de razboi prin proporiile, direciile si formele lor. Asemenea modificari au
avut loc datorita noilor situaii care caracterizeaza lumea capitalista n aceasta perioada.
Trebuie inut seama, n primul rnd, de faptul ca formarea si dezvoltarea sistemului mondial
socialist a redus sfera exploatarii capitaliste, influennd direct asupra acestui fenomen.
n ultimul deceniu, n mod deosebit, s-au produs modificari importante n caracterul
migraiilor tradiionale ntre fostele colonii si metropole. Este evidenta reducerea emigraiei
europenilor n arile Asiei si Africii; se constata de asemenea imigrarea masiva n Europa
occidentala a funcionarilor, militarilor si membrilor familiilor lor.
Pagina 4 din 6
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
ntr-o structura variata de la epoca la epoca. Aceasta emigraie este continua pna la nceputul
secolului a1 XX-lea, cnd se produce o "rentoarcere" a ei din S.U.A. si o redistribuire" spre
Canada, Australia, Africa de Sud s.a.
Emigraia germana formeaza un contingent de circa 6,5 milioane (1820-1930), cu
intensitai maxime, ndeosebi la sfrsitul secolului a1 XIX-lea si nceputul secolului al XX-
lea. Ea cuprinde n primele faze, mai ales pe aranii Germaniei Orientale si Renaniei (zone cu
o agricultura slaba) sau pe mestesugarii ruinai de concurena marei industrii; n perioada
anilor 1930-1940 emigraia germana este dominata de refugiai politici (circa 400.000
persoane).
nca din secolul al XVII-lea se afirma cu toata vigurozitatea emigraia scandinava. Ea
cuprinde ndeosebi o serie de categorii de muncitori specializai, marinari, taietori de lemne
etc.
Emigraia franceza se afirma mai trziu dect cele menionate anterior si cu o
intensitate mai redusa. Ea cuprinde ndeosebi fora de munca disponibila din regiunile
periferice ale Franei, regiuni mai slab dezvoltate, n acele timpuri, din punct de vedere
economic.
Din cadrul Europei meridionale si orientale se remarca ndeosebi emigraia italiana
care se manifesta catre sfrsitul secolului al XIX-lea (ncepnd cu anii 1880 pna n 1928
circa 17-18.000.000 persoane). Ea s-a orientat fie spre arile vecine, fie spre arile de peste
ocean (S.U.A., Argentina, Brazilia). Curentul cel mai activ pornea din Italia de sud, din
regiunile cu regim latifundiar, bazat pe o agricultura extensiva.
Deosebit de activa a fost si emigraia austro-ungara (circa 4,3 mil. persoane n
perioada 1875-1914), cuprinznd ndeosebi arani saraci sau prigonii politici.
Amintim de asemenea emigraia poloneza cu maximum de intensitate ndeosebi n
perioada 1919-1939, cnd circa un milion polonezi s-au ndreptat spre America sau alte ari
ale Europei.
Traficul de sclavi din Africa se nscrie, de asemenea, n procesul miscarilor de
populaii. Comerul cu sclavi a nceput n secolul al XV-lea n Africa occidentala si atinge
punctul sau culminant la finele secolului al XV III-lea. Se apreciaza la circa 20 milioane
numarul negrilor deportai pe plantaiile de tutun, zahar, cafea din Brazilia si regiunea
Caraibe. Un numar mare de negri au fost transportai, de asemenea, n celelalte ari din
America de Sud precum si n S.U.A.
Comerul de sclavi a fost practicat de toate puterile coloniale. Sclavagismul, afirma
Kar1 Marx, este acela care a dat valoare coloniilor, coloniile sunt acelea care au creat
Pagina 5 din 6
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
comerul lumii, comerul din lumea ntreaga este condiia de existena a marii industrii. Astfel
sclavajul este o categorie economica de cea mai mare importana. Acest fildes negru",
provenit mai ales de pe coasta occidentala a Africii ecuatoriale, a fost debarcat in America (la
Santo Domingo), la numai 10 ani de la calatoria lui Co1umb. De atunci, cu o intensitate de
neimaginat, a continuat, timp de mai bine de 50 ani, raspndindu-se n ntreg continentul
latino-american. n Brazilia ei au fost adusi pentru prima oara n anul 1532
n S.U.A., negrii sclavi au nceput sa fie adusi din anul 1619, fiind apreciat prin anul
1860 un numar total de aproximativ 4.000.000 persoane.
Dar emigraia s-a orientat nu numai spre continentul Americii, ci si spre o serie de ari
din Europa sau Asia. Rein atenia, prin amploare si dimensiunile lor teritoriale, migraiile din
Africa spre Europa si mai ales spre Frana, care n 1900 si deschidea frontierele. n 1954,
numarul "strainilor" atinge deja circa 1.000.000, iar mna de lucru nord-africana se apropie
de o jumatate de milion.
Negoul cu sclavi negri a influenat depopularea multor regiuni ale Africii. Numarul
total a1 sclavilor negri a fost apreciat la 20.000.000; dar daca inem seama att de faptul ca
pentru a prinde un negru erau distrusi ali 3-4 negri, ct si de "pierderile" necalculate
survenite n timpul calatoriilor, atunci desigur ca pierderea Africii poate fi apreciata la mai
mult de 80.000.000 persoane.
Din cadrul continentului asiatic se remarca ndeosebi emigraia indiana, chineza si
japoneza care de pe la mijlocul secolului al XIX-lea pna n 1910 cuprindea circa 2,5
milioane emigrani n afara continentului.
Pagina 6 din 6