Sunteți pe pagina 1din 2

Integrala definită a unei funcţii continue

Fie

f :[a;b] R

[a;b].

Notăm :

o funcţie continuă pe intervalul [a;b] şi

F(x)|  F(b)  F(a) b a .
F(x)|
F(b)
F(a)
b a
.

F :[a;b]R

o primitivă a lui f pe

Definiţie. Fie I un interval şi două numere

a,bI

. Fie

F : I R

o primitivă a funcţiei continue

f : I R.

Se numeşte integrala definită (sau integrală) a funcţiei f de la a la b numărul real

b  f (x)dx  F(x) |  F(b)  F(a) definit prin realţia: b a
b
f (x)dx
F(x) |
F(b)
F(a)
definit prin realţia:
b a
a
2
x
3
2
3
1
3
8
1
7
x
2
dx 
2
Exemplu:
1
.
3
3
3
3
3
1

(formula lui Leibniz Newton ).

Observaţii:

Variabila de integrare nu joacă nici un rol în definiţia integralei :

b

f (x)dx

b

f (t)dt

b

f (u)du

b

f (y)dy

.

a

a

a

a

Fie F,G :[a;b] R două primitive ale lui f pe

[a;b].

Deoarece

G(x) F(x) c,

c R,

avem

(

G x

)|

b a

G b

(

)

(

G a

)

F b

(

)

(

c F a

)

c F b F a

(

)

(

)

F

(

x

)|

b a

primitiva aleasă din mulţimea primitivelor lui f.

adică rezultatul nu depinde de

a

f (x)dx

F(x) |

a a

F(a)

F(a)

a

0.

a

b

f

(

x dx

)

F

(

x

)

|

b a

F

(

a

)

F b

(

)

Din definiţie rezultă proprietăţile:

 

F b

(

)

F

(

a

)

b

 

f

(

x dx

)

.

Integrala definită a unei funcţii continue Fie f :[ a ; b ]  R [

a

f (x)dx

= 0

a

,

a

a f (x)dx f (x)dx . = -  b
a
f (x)dx
f (x)dx .
= - 
b

b

a

Teoremă. Fie funcţiile

f , g :[a;b] R

continue pe

[a;b]

şi fie

R

. Atunci avem

b b b   f (x)  g(x) dx    f (x)dx 
b
b
b
f (x)
g(x) dx
f (x)dx
g(x)dx;
a
a
a

,

b     f (x)dx. a
b
f (x)dx.
a

b

f (x)dx

a

Proprietăţi ale integralei definite.

1)

Dacă f: [ a, b]R, este o funcţie pozitivă şi continuă

b  f (x)dx 0. a
b
f (x)dx
0.
a

2)

Dacă f,g:[a,b]R sunt funcţii continue, cu proprietatea: f(x) g(x),x[a,b], atunci:

   

b

 

g(x)dx

a

3)

Fie f: [ a, b]R şi c(a,b); dacă restricţiile lui f sunt continue pe [a,c] şi [c,b], atunci:

b

c

b

   

f (x)dx

=

f (x)dx

+

f (x)dx

.

a

a

c

t

 

4)

f (x)dx

F(x) |

t a

, F(t) este o primitivă a lui f care se anulează în

t = a.

a

5)

Dacă f: [ a, b]R, este o funcţie continuă atunci ea este mărginită pe intervalul

[ a, b] de numerele

m

min

x

a b

,

f

x

respectiv

 a  f (x)dx m(b-a) M(b-a) a
a
f (x)dx
m(b-a)
M(b-a)
a

.

M

max

x

a b

,

f

x

şi

prof. Cialâcu Ionel

6)

7)

a

a

a

f

(

x dx

)

2

0

f

(

x dx

)

.

 

a

a

   

f

(

x dx

)

0

.

 

Dacă f: [ -a, a]R, este o funcţie pară, f(-x)=f(x) , atunci

Dacă f: [ -a, a]R , este o funcţie impară,

f(-x)= - f(x) , atunci

Exemple:

1  x 3  1 4 1)  1 ( e x  x 2
1
x
3
1
4
1)
 1
(
e
x
x
2
)
dx
e
x
  
e
1
 
e
.
0
3
3
3
0
x
3
,
x 
0
2)
Fie funcţia
f
:
R
R
,
f
(
x
)
  
 
x
x
,
x
0
a)
să se arate că funcţia admite primitive pe R;
1
f (x)dx
b)
să se calculeze
 1
;
 b
f
(
x dx 
)
 c
f
(
x dx
)
c)
să se demonstreze că dacă
a
b

unde a,b,c sunt numere reale şi F(x)

este o primitivă a funcţiei f pe mulţimea R, atunci numerele F(a),F(b) şi F(c) sunt termeni consecutivi ai unei progresii aritmetice.

Rezolvare:

a)

funcţia este continuă pe intervalele ( ,0) şi (0,) pentru că restricţia la aceste intervale este o

funcţie elementară. Pentru x=0 avem : f(0)=0,

lim x  3 0 lim( x  x  ) 0 x 0 şi x
lim
x 
3
0
lim(
x  x 
)
0
x
0
şi
x
0

deci f este continuă în

x=0 rezultă că f este continuă pe R deci admite primitive.

b)

1

1

f

(

0

 

4 0 2 x x   4  1 2 11
4
0
2
x
x
4
 1
2
11

0

 1 ( x  x ) 0    3 6
 1
(
x
x
)
0
  
3
6

x dx

)

1

3

x dx

1

1

0

 

2

0

 

dx

8

  • 1 1

2 x x 3
2
x
x
3
  • 0 0

4

2

3

12

12

c) din

b

a

f

(

x dx

)

c

b

f

(

x dx

)

F

(

b

)

F

(

a

)

F

(

c

)

F

(

b

)

2

F

(

b

)

F

(

c

)

F

(

a

)

F

(

b

)

F

(

c

)

F

(

a

)

  • 2 deci progresie aritmetică.

3) Fie funcţia

f

:

R R

,

f

(

x

)

e

2

  • x .Să se demonstreze că

1

1

0

f (x)dx e

.

Rezolvare: Funcţia are derivata

f (

)

x

2

xe

x

2 pe intervalul [0,1] deci este crescătoare şi

0

f (0) f (x) f (1) 1f (x) e,x[0,1]

. Atunci

1(10)

1

0

f (x)dx e(10) 1

1

0

f (x)dx e

.

4) Se consideră familia de funcţii

f

n

:[0,1]

R

,

f

n

(

x

)

n

x

x

1

Să se arate că:

1

0

f

2012

(x) ln 2

.

Rezolvare:

Avem

x

2012

1, x[0,1].

Atunci

f

2012

(

x

)

x

2012

x

1

1

x

1

,

x

[0.1]

1

0

f

2012

(

x dx

)

1

0

1

dx

x

1

ln

x

1

1

0

ln 2

.

prof. Cialâcu Ionel