Planul Referatului

Introducere.
1. Geoeconomia principii generale de activitate

1.1. Noiuni. Consideraii introductive.

1.2. Concepii i strategii geoconomice contemporane

2. Competitivitatea statelor pe arena internaional

2.1. Noiuni. Factorii Competitivitii.

2.2. Influena geoeconomiei asupra creterii competitivitii statului

Concluzii
Bibliografie

1
 Introducere
Actualitatea i importana temei studiate reise din locul pe care geoconomia o ocup n
studiul economiei mondiale. Geoeconomia ca tiin joac un rol mare in societate, deoarece ea
este nemijlocit legat de realizarea multor probleme cu caracter practic al statului respectiv. Tema
dat ne ajut s nelegem esena lichidrii diferenelor dintre politica intern i extern, dintre
hotarele naionale, politice i economice. Tema dat este important deoarece studiaz politicile
i strategiile geoeconomice ce ar pute asigura o sporire a competitivitii statelor, iar odat cu
cderea lumii bipolare aceata demonstrat clar c parametrul determinat al ordinii mondiale este
economia i competitivitatea statului pe arena internaional.

Scopul acestei lucrri este de a puncta i a analiza structura, princpiile de activitate a

geoconomiei i a analiza influena acestia asupra creterii competitivitii internaionale a statului.
Pentru realizarea scopului dat, mi-am propus urmtoarele obiective:
- Stabilirea i definirea noiunii de geoconomie i a obiectului de studiu
- Evidenierea principalelor concepii i strategii geoconomice
- Analiza termenului de competitivitatea i caracteristica factorilor de competitivitate
- Aprecierea influenei geoconomiei asupra creterii competitivitii
- Crearea unui studio de caz n baza experienei statului Romn.
Cuvinte cheie: geoeconomie, competitivate, geopolitic, economie politic.
Sursele utilizate: Din literatura de specialitate utilizat pentru realizarea lucrrii date pot
meniona: Berinde Mihai, Rolul Concurenei n Creterea Competitiviti; Buruian A., Geopolitica
lumii contemporane; Geoeconomia Terrei (volumul I); Groza O., Geografia mondial; Iau C.,
Muntele I., Geografia economic; Matei C., Matcu H., Sainsu V., Matei A., Geoconomie, Note de
Curs; Simion T., Geoeconomia Terrei; Krugman, Paul; Competitiveness: A Dangerous Obsession;
Porter Michael E., Avantajul concurenial; .., .
Metodologia cercetrii. Lucrarea are la baz metode variate de cercetare. Dintre cele mai
importante menionm urmtoarele:
- Metoda geostatistic care se bazeaz pe analiza datelor statistice naionale i
internaionale referitor la dezvoltarea economiei mondiale, asigurarea cu
resursenaturale i umane a diferitor spaii geoeconomice.

2
- Metoda de analiz sistemic a spaiilor geoeconomice care se bazeaz pe prelucrarea
materialelor statistice prin diverse metode de calcul.
- Metoda istoric de cercetare- se aplic pentru a restabili evoluia fenomenelor cu
caracter economic, geoeconomic, demografic, istoric i politic i a le compara cu celede
la etapa actual.
- Metoda balanei - acord posibilitatea de a analiza coraportul dintre ramurile
productoare de bunuri materiale i cele de consum, proporiile dintre indicatorii
economici i demografici, dintre diferite ri, regiuni i spaii geoeconomice mari etc.

3
 1. Geoeconomia principii generale de activitate

1.1.Noiiuni. Consideraii introductive.

Geoeconomia ca tiin joac un rol mare in societate, deoarece ea este nemijlocit legat de
realizarea multor probleme cu caracter practic al statului respectiv. La ora actual i pe viitor ea se
bazeaz pe necesitatea de a contribui la realizarea urmtoarelor obiective:
Elaborarea strategiilor de dezvoltare a economiilor naionale i cutarea posibilitilor folosirii
tuturor inovaiilor progresului tehnico-tiinific i a tehnologiilor noi elaborate in diferite state ale
lumii. Elaborarea unei geopolitici statale de participare a fiecrei ri in toate structurile
internaionale posibile cu scopul de a promova interesele naionale in aceste structuri. Promovarea
luptei concurenionale pentru controlul resurselor, coridoarelor de transport , pieelor de desfacere,
"poziiilor cheie" pe uscat i pe mare. Aplicarea unor strategii geoeconomice specifice, care ar
permite intrirea securitii economice in condiiile concurenei dintre subiecii (agenii)
geoeconomici.1
Scopul major geoeconomic i geopolitic al fiecrui stat este de a deine control asupra
resurselor principale, a cilor de transport maritim i a poziiilor geografice "cheie", atat pe ap,
cat i pe uscat.
Actualmente trim intr-o lume, care se modific foarte dinamic. Mai multe fenomene i
procese din societate, actuale cu cateva decenii in urm in prezent i-au pierdut din actualitate. Pe
parcursul dezvoltrii societii se modific esenial i coninutul tiinelor socio-economice, apar
noi direcii de cercetare care corespund cerinelor moderne. Pentru viitorul economist este necesar
de a cunoate nu numai specialitatea sa ingust din ciclul tiinelor economice, dar i alte tiine
inrudite cu ele.
Una din aceste tiine este Geoeconomia, care in prezent joac un rol tot mai mare in formarea
unei concepii economice i in promovarea politicilor i strategiilor geoeconomice ale statelor
lumii, care tot mai mult devin integrate intre ele.
Geoeconomia , pe drept cuvant, este considerat cheia cunoaterii lumii in pragul sec. XXI
i a aprut ca un nou curent in tiina geografic la finele sec. XX. Aceast tiin s-a dezvoltat mai

1
Berinde Mihai, Rolul Concurenei n Creterea Competitiviti, Doc PDF, p11-12.

4
intens in SUA dup cel de-al 2-lea rzboi mondial, unde a avut loc transferarea principalului centru
mondial economic i politic al lumii.

Geoeconomia , ca tiin a aprut i s-a dezvoltat la intersecia cu alte tiine, precum sunt:2
Economia ( din greac oikonomia ) ce inseamn iscusina de a gospodri; aceast tiin
constituie o activitate fundamental a societii desfurat in scopul satesfacerii
necesitilor umane in bunuri materiale i servicii. Economia studiaz astfel de categorii
precum sunt, eficiena produciei, cheltuielile de producie, costul produciei, metodele de
dirijare a ei etc.
Geografia economic i uman , care la fel studiaz activitatea uman, raporturile
economice, dar spre deosebire de economie ea studiaz aceste fenomene in alt manier i
anume in raport cu mediul inconjurtor i, totodat, sub aspect spaial (regional), adic
abordeaz principiile de amplasare a ramurilor producerii i consumului de bunuri
materiale. Geografia politic (compartiment al geografiei economice) studiaz harta
politic a lumii, evoluia formrii teritoriului statelor, a frontierelor, poziia politico
geografic (geopolitica) a statelor i regiunilor lumii.
In baza geografiei politice a aprut o nou tiin numit Geopolitica, care a fost considerat
de ctre filozoful german Karl Haushofer ca o raiune geografic a statului. Prin raiune
geografic se subinelege nu numai factorii geografici, dar i cei politici, adic interesele politice
a rilor vis - a - vis de anumite teritorii.3
In Germania fascist pan la cel de al 2-lea rzboi mondial i in fosta URSS in strategiile lor
geopolitice drept scop major a fost dat prioritate a factorului de for in extinderea "spaiului
vital". Dup cel de al 2-lea rzboi mondial, conceptul de geopolitic german a fost preluat de
SUA, ins fiind inlocuit noiunea de "spaiu vital" cu noiunea de "zon de interes vital" prin care
se propune calea spre dominaie mondial prin mijlocirea metodelor economice de prosperare i a
valorilor democraiei. Drept suport al Geoeconomiei au servit i alte tiine : filozofia , istoria,
istoria economic .a.

2
Buruian A., Geopolitica lumii contemporane, Chiinu, 2003, p.15-16
3
.., , , 2002, p.30-31

5
 In alt sens, geoeconomia este definit ca tiina ce studiaz lupta concurenional dintre
subiecii Geoeconomici de diferit rang (economii naionale, corporaii naionale i transnaionale,
bnci etc.) in vederea valorificrii i utilizrii resurselor naturale i economice.
Un mare aport in definirea Geoeconomiei ca tiin a adus-o Edward N. Luttwark (istoric
american), introducand termenul de Geoeconomie. El afirm c Geoeconomia studiaz politica i
strategia utilizat de subiecii geoeconomici pentru a-i spori capacitatea lor concurenional.
Premisa de la care pleac E.Luttwark const in reducerea importanei puterii militare in afacerile
internaionale dup depirea " rzboiului rece ". Conform opiniei sale metodele comerciale
aplicate in promovarea strategiilor economice in viitor vor inlocui pe cele militare. Geoeconomia
pornete de la premisa, c spaiul economic i piaa nu mai corespund limitelor teritoriului statal,
iar spaiul economic mondial nu mai este delimitat de hotarele naionale, dar mai mult de hotarele
geoeconomice. Dezvoltarea statelor naionale depinde in mare msur, de gradul de participare la
competiia internaional i de integrarea in sistemul economic mondial.4

1.2. Concepii i strategii geoconomice contemporane

Sub noiunea de strategie de dezvoltare se subnelege un ansamblu de decizii, care urmeaz
a fi luate n scopul realizrii obiectivelor urmrite. Astfel, strategia reprezint modul n care un
subiect geoeconomic urmrete s-i ating scopul, innd cont de resursele disponibile i factorul
de mediu, cel economic i politic. Strategia este un plan de gndire, de planificare a activitilor i
aciunilor viitoare i urmrete scopul s rspund la ntrebarea: Ce trebuie fcut i cum trebuie
fcut? n prezent, se pot evidenia cteva elemente distinctive ale strategiei geoeconomice, cum ar
fi:

integrarea economic;
democratizarea tuturor sferelor de activitate ale statului;
liberalizarea economiei;
participarea activ la diviziunea internaional a muncii;
intensificarea procesului de privatizare a economiei pentru statele socialiste, care mai exist.
n urmtoatele rnduri vom menona cele mai importante strategii de funcionare
geoeconomcic:

4
Geoeconomia Terrei (volumul I). Colecia Didactica, Bucureti, 1997, p. 42-43

6
 a. Liberalismul presupune dezvoltarea comerului internaional fr restricii din partea
statului. ns, comerul liber nu exist n form clasic, dar capt alte forme, cum ar fi
zona liberului schimb, uniuni vamale, piee comune, uniuni economice, porturi maritime
libere, uniuni comerciale, zone economice libere.
b. Protecionismul este un concept geoeconomic, care presupune implicarea statului n
efectuarea comerului exterior printr-un set de msuri ce vizeaz protecia pieei naionale
de concurenii strini. Protecionismul a coincis cu etapa de stabilitate economic a statelor
lumii i de acumulare a capitalului.5
n ultimele decenii, pe avanscena geopolitic a lumii, se impune tot mai mult concepia noii
ordini mondiale, care are obiecte de studiu formele i mijloacele de soluionare a problemelor
globale ale omenirii, legate de pericolul unui rzboi termonuclear, al unor catastrofe ecologice,
epuizrii unor resurse naturale, pericolul exploziilor demografice, disproporiile nivelului de
dezvoltare a georegiunilor mari ale Terrei Nordul bogat i Sudul srac. La discutarea acestor
probleme cu caracter global, particip activ multe organizaii nonguvernamentale, precum sunt
Asociaia Statelor ONU, Fondul Stanley, Clubul de la Roma, Grupul de la Paris.6
ntr-unul din modelele Clubului de la Roma, intitulat Restructurarea ordinii mondiale, se
promoveaz ideea c existena unui sistem mondial necesit o restructurare fundamental i
crearea unei noi ordini internaionale, sociale i economice a lumii. Scopul major al acestei
restructurri trebuie s fie atingerea unei bunstri a tuturor cetenilor globului.
n concluzie, la tema expus, menionm c a rmas n istorie conceptul economiei politice
bazat pe ideologia comunist despre mprirea lumii n trei grupuri de state: capitaliste, socialiste
i subdezvoltate. Astzi, economia mondial i respectiv a statelor lumii, care devine tot mai
integrat, se afl n cutarea unei noi configuraii geospaiale. Este acceptat tot mai mult ideea
mpririi lumii, ntre Vest i Est, Nord i Sud. Tot mai mult se consolideaz cele trei mari spaii
geoeconomice bine conturate: America de Nord, Europa de Vest i Asia-Pacific. De politica
geoeconomic promovat de ctre statele din aceste zone, de relaiile stabilite ntre ele, va depinde
soarta ntregii omeniri, att n prezent, ct i n viitorul mai ndeprtat.

5
Matei C., Matcu H., Sainsu V., Matei A., Geoconomie, Note de Curs, ediia II, Editura ASEM, Chiinu 2010, p.23-
24
6
Berinde Mihai, Rolul Concurenei n Creterea Competitiviti, Doc PDF, p.14-15.

7
 2. Competitivitatea statelor pe arena internaional

2.1. Noiuni. Factorii Competitivitii.

Competitivitatea poate fi definit ca acel set de instituii, politici i factori care determin
nivelul prezent de productivitate al unei ri. Productivitatea determin att nivelul de bunstare al
unei economii la un moment dat ct i potentialul de cretere a acesteia n viitor. Literatura i
practica economic au evideniat faptul c dezvoltarea unei economii bazate pe cunoastere
reprezint unul dintre factorii cheie ai creterii competitivitii unei economii.
Obiectivul fundamental al programelor operaionale finanate de Uniunea European este
promovarea dezvoltrii economice i sociale a Romniei n scopul convergenei reale i rapide a
acesteia. Pe plan economic acest obiectiv se poate atinge printr-o cretere economic rapid,
bazat pe mbuntirea continu a competitivitii economiei romneti n cadrul dezvoltrii unei
societi bazate pe cunoatere.7
Competitivitatea dinamic este asociat cu caracterul fluctuant al mediului concurenial, care
pune accent nu doar pe relaia dintre costurii preuri, dar i pe capacitatea firmelor de a nva, de
a se adapta rapid la condi iile pie ei i de a inova. n acest context, competitivitatea este definit ca
reprezentnd capacitateafirmelor de a-i moderniza permanent facilitile tehnologice pentru a
produce bunuri i furniza servicii capabile s concureze pe plan internaional.
Datorit globalizrii i liberalizrii, graniele dintre pieele na ionalei cele internaionale au
devenit din ce n ce mai vagi, dispernd astfel distincia dintre competitivitatea naional i cea
internaional. Aceast dispariie a grani elor a avut n primul rnd implica ii asupra ntreprinderilor
mici i mijlocii (IMM), care nu au mai fost izolate de concuren a interna ional prin intermediul
demarcaiilor naionale.8
n aceste condiii, companii competitive pe plan intern, dar care au ns o capacitate redus de a
se adapta schimbrilor ce apar n piaa , se confrunt , dup deschiderea pie elor, de o concuren
acerb din partea unor competitori interna ionali. De aceea, pentru Romnia a fost foarte important
s-i alinieze legislaia n materie de concuren cu acquis-ul, dar mai ales s aplice aceste reguli
armonizate nainte de finalizarea negocierilor la capitolul de concuren. (decembrie 2004).

7
Krugman, Paul; Competitiveness: A Dangerous Obsession; Foreign Affairs Issue: March/April 1994 (Volume 73,
Number 2), p. 10-12.
8
Geoeconomia Terrei (volumul I). Colecia Didactica, Bucureti, 1997, p.33

8
 ntr-o economie de pia funcional , firmele concureaz ntre ele pentru a-i extinde aria clien
ilor. Concurena n sine reprezint un stimulent pentru companii, ncurajndu-le s acioneze la poten
ial maxim pentru a produce bunuri i furniza servicii de cea mai nalt calitate i la cel mai mic pre.
Concurena impulsioneaz spiritul antreprenorial i intrrile de noi firme pe pia , recompensnd
companiile eficiente i sancionndu-le pe cele ineficiente. n condiii ideale de pia companiile
reacioneaz rapid i flexibil fa de noii intra i i la modificrile ce apar n structura cererii.
Intrarea unor noi competitori pe pia determin adaptari n strategia firmelor existente.
Capacitatea companiilor existente de a-i ajusta poziia fa de noii intri n piai viteza cu care se
realizeaz aceste modificri strategice sunt indicatori ai eficie ei i competitivitii unei firme. Astfel,
concurea a reprezint un factor determinant al competitivitii.

2.2. Influena geoeconomiei asupra creterii competitivitii statului. Cazul Romniei.

Competitivitatea poate fi definit ca acel set de instituii, politici i factori care determin
nivelul prezent de productivitate al unei ri. Productivitatea determin att nivelul de bunstare al
unei economii la un moment dat ct i potentialul de cretere a acesteia n viitor. Literatura i
practica economic au evideniat faptul c dezvoltarea unei economii bazate pe cunoastere
reprezint unul dintre factorii cheie ai creterii competitivitii unei economii9
Romania prezinta serioase decalaje de competitivitate in raport cu statele din vestul si centrul
Europei. Motivele acestei ramaneri in urma se regasesc la nivelul tuturor elementelor care
determina capacitatea competitiva. Toate se traduc, in ultima instanta, intr-o productivitate scazuta,
ceea ce defineste problema competitivitatii in Romania. Nivelul PIB la PPC reprezinta doar 50%
din media noilor state membre ale UE.
In urma analizei situaiei actuale, se poate constata o situaie nefavorabil la mai muli factori
cu influen asupra competitivitii. In ciuda progreselor inregistrate in privinta privatizarii,
eficientizarii si reglementarii sectorului financiar, accesul firmelor la capital ramane inca foarte
limitat. Utilizarea unor tehnologii si echipamente invechite, energo-intensive reduce drastic
productivitatea in majoritatea sectoarelor industriale. Sectorul IMM este cel mai afectat, prin cvasi-
absenta unor instrumente de finantare specifice, a unor scheme de garantare, a sprijinirii accesului
pe piata in perspectiva cresterii concurentei in toate domeniile, si prin accesul extrem de limitat la

9
Groza O., Geografia mondial, Iai, 2000, p.45-46

9
tehnologie. Cercetarea stiintifica are de suferit ca urmare a nivelului mereu in scadere al investiilor
din partea sectorului public si privat, al numarului de specialisti cu inalta calificare, si ca urmare a
numarului extrem de redus al centrelor de excelenta.
La nivel de cerere intern, solvabilitatea este scazuta, avand n vedere nivelul salariului mediu
lunar net de doar 200 de euro. Nivelul de sofisticare a cererii in multe domenii este sub cel
european. In aceste conditii, presiunile interne pentru certificare si standardizare au fost reduse,
ceea ce limiteaza capacitatea de penetrare a produselor romanesti pe pietele externe si, in final,
competitivitatea pe propia piata in conditiile aderarii la UE si ale liberalizarii comertului.
n ceea ce privete strategia firmelor si concurenta, abilitatile reduse in domeniul
managementului reprezinta un handicap peren si care se manifesta la toate nivelele. Cele mai multe
firme autohtone inca isi bazeaza strategiile competitive pe costuri reduse si nu pe imbunatatirea
productivitatii. Firmele inovative reprezinta cu de trei pana la patru ori mai putin ca pondere in
total firme comparativ cu Uniunea Europeana. Protectia proprietatii intelectuale a facut progrese
juridice dar mai putin practice. Nu exista o infrastructura de sustinere a start-up-urilor inovative,
iar initiativele din trecut (incubatoare de afaceri etc.) nu au avut continuitate din cauza planificarii
si managementului defectuos.10
n privinta industriilor conexe i a serviciilor de suport, economia romaneasca prezinta
deficiente majore. Multe din sectoarele economice s-au dezvoltat fie ca urmare a avantajului
natural (prelucrarea lemnului, materiale de constructii, turism), fie ca urmare a interventiei masive
a statului (masini si utilaje, metalurgie). Ambele rationamente au determinat un grad redus de
agregare si cooperare in cadrul acelorasi sectoare, cu sincope serioase in privinta asigurarii unor
inputuri de calitate pentru produsele finale si a asigurarii unor canale de desfacere, a capacitatilor
de inovare sau de promovare. Infrastructura de afaceri prezinta numeroase ramaneri in urma, iar
serviciile de suport sunt inca intr-o faza incipienta de dezvoltare. Sectorul IMM, care angajeaza
aproape doua milioane de persoane, nu are, practic, acces la servicii specializate de consultanta.
n plus, exist i ali factori determinani ai competitivitii, care nu intr direct sub incidena
acestei strategii, dar care trebuie privii n strns corelaie cu procesul de dezvoltare competitiv.
Infrastructura prezinta serioase deficiente, atat sub raport cantitativ, cat si calitativ, dupa decenii
de investitii insuficiente. Accesul la educatia universitara ramane inca sub media regionala, cu o

10
Iau C., Muntele I., Geografia economic, Bucureti, 2002, p.69

10
situatie foarte defavorabil n ceea ce priveste absolventii din mediul rural (coroborata cu un grad
redus de urbanizare la nivelul intregii tari).11
n deplin concordan cu liniile de actiune ale propunerilor Comisiei privind cadrul pentru
Competitivitate si Inovare 2007-2013, prioritaile strategiei de competitivitate a Romaniei, sunt:
mbunatatirea acesului la piata, capital, tehnologie a intreprinderilor, in special a celor mici
si mijlocii
Dezvoltarea economiei bazate pe cunoastere: incluzand promovarea inovarii, precum si
dezvoltarea unei societati informationale competitive
mbunatatirea eficientei energetice si valorificarea resurselor regenerabile de energie.
Analiza situatiei actuale, pe baza careia au fost identificate prioritatile nationale din structura
PND, a reliefat necesitatea actionarii pe directiile mentionate mai sus. Pe de alta parte, insa, intre
aceste prioritati, si intre indicatorii specifici fiecareia dintre ele, este necesara o ierarhizare conform
stadiului dezvoltarii competitive a Romaniei (de la factori spre investitii).
Mai mult, asa cum a fost deja precizat, exista si alte elemente intrinseci exercitiului de strategie
competitiva, care nu se regasesc printre cele mentionate, dar sunt incluse printre celelalte prioritati
nationale: dezvoltarea resurselor umane, dezvoltarea si modernizarea infrastructurii, cresterea
productivitatii in sectorul agricol. Principalele prioriti n cadrul crora se vor concentra msurile
din cadrul acestui program operaional sunt:
mbunatairea accesului pe piat al ntreprinderilor, n special al celor mici i mijlocii
Intreprinderile sunt motorul cresterii economice si de performanta lor depinde competitivitatea
intregii economii. Imbunatatirea acesului intreprinderilor la factori, a participarii lor in cadrul
pietei unice europene, a investiiilor acestora n optimizarea bazei industriale, respectnd
principiile dezvoltrii durabile, reprezinta o conditie critica pentru asigurarea functionarii
competitive a economiei romanesti.
Cea de-a doua parte a criteriului economic de aderare stabilit la Copenhaga nc din 1993
atrage atenia asupra necesitii imperative ca ntreprinderile romneti s fie pregtite pentru a
face fa presiunilor concureniale din cadrul pieei comune europene. Concurena pieei interne
va fi benefic nteprinderilor autohtone doar n msura n care ele vor reui s fructifice avantajul

11
Matei C., Matcu H., Sainsu V., Matei A., Geoconomie, Note de Curs, ediia II, Editura ASEM, Chiinu 2010, p.20-
24

11
dat de libera circulaie a bunurilor, serviciilor, persoanelor i capitalului. Accesul la pia devine
astfel o condiie sine qua non a succesului competitiv.
n ceea ce privete ntreprinderile mici i mijlocii, n pofida progreselor certe nregistrate
n implementarea Cartei Europene pentru IMM, exist nc dificulti datorate resurselor limitate
de care acestea dispun, accesului dificil la finanare, decalajului tehnologic semnificativ i lipsei
de know-how, care s le permit o adaptare rapid la cerintele pietei europene si la schimbrile din
economia global.
Deschiderea pieelor va provoca noi presiuni concureniale asupra ntreprinderilor, mai ales
n sectoarele industriale tradiionale, iar IMM-urile, cu precdere, vor fi expuse numeroaselor
schimbri ale mediului de afaceri. Este evident c, n prezent, majoritatea ntreprinderilor mici i
mijlocii din Romnia nu sunt suficient pregtite pentru a rspunde misiunii lor de motor al
economiei, lipsa competitivitii fiind provocat, n cea mai mare parte, de situaii de neadaptare
a acestora la standardele europene, fie datorit incapacitii acestora de a accesa surse de finanare
destinate investiiilor n noi tehnologii i n implementarea sistemului calitii sau de a beneficia
de servicii de consultan care s le ofere orientarea adecvat pe pia.
Dezvoltarea economiei bazate pe cunoastere, prin promovarea cercetrii i inovrii i
accelerarea dezvoltrii societii informaionale
Dei obiectivele stabilite la Lisabona in 2000 s-au dovedit a fi prea ambitioase chiar pentru
tarile dezvoltate ale UE, este totusi clar ca promovarea cercetarii-dezvoltarii-inovarii si a
fundamentelor unei societati informationale ramane nu doar dezirabila ci si o conditie sine-qua-
non pentru dezvoltarea Romaniei in conditiile concurentiale impuse de procesul de globalizare.
Romania va incerca sa arda etape in procesul de convergenta cu Uniunea Europeana, ns o va
face fr a pierde din vedere un proces de dezvoltare competitiv coerent. Cu alte cuvinte,
obiectivul de dezvoltare a unei economii inovative trebuie sa fie prioritar pentru Romania, insa
temeliile construirii unei astfel de economii trebuie sa fie cu adevarat solide. De aceea, in perioda
2007-2013 Romania se va concentra pe investitiile care sa-i permita a crea fundamentele unei
economii bazate pe cunoastere.12
La nivelul arilor OECD s-a constatat ca domeniul TIC contribuie semnificativ la cresterea
economica atat prin industria conexa cat si prin ramurile care utilizeaza tehnologia informatiilor.
Dei Romnia a micorat n ultimii ani decalajele privind implementarea societii informaionale

12
Simion T., Geoeconomia Terrei, Bucureti, 1997, p.100-103

12
prin dezvoltarea industriei TIC, a infrastructurii (hardware, software, miloace de comunicaii) i a
aplicaiilor i serviciilor specifice, penetrarea tehnologiei informaiei i comunicaiilor are un nivel
destul de redus datorat att unei cereri deficitare, determinat parial i de puterea sczut de
cumprare a populaiei, de educatia TIC deficitar i de disponibilitatea redus a infrastructurii din
punct de vedere al accesului i al preului utilizrii.

Avnd n vedere ca Romnia beneficiaz de un sector TIC activ si in cretere (in special
pe latura software), stimularea cererii de produse informatice sustine in aceeasi masur acest sector
productiv care este deja remarcat ca dintre cele mai competitive. La stimularea cererii trebuie ns
adugate msuri care s stimuleze n mod competiional furnizorii locali.
Imbuntirea eficientei energetice i valorificarea resurselor regenerabile de energie
Competitivitatea unei economii se bazeaz si pe consumul eficient de resurse energetice si de
energie. In acest context, trebuie sa se acorde o importanta speciala utilizarii eficiente a energiei.
Romania este caracterizat printr-o intensitate energetic extrem de ridicat comparativ nu numai
cu media UE dar i cu media rilor foste comuniste din regiune. Mai mult, analiza comparat a
indicatorilor de competitivate selectati arat c intensitatea energetic reprezint factorul de
competitivitate cu cel mai mare decalaj fa de rile Uniunii Europene. Acest decalaj poate
constitui un handicap important pentru competitivitatea economiei naionale mai ales n
perspectiva creterii treptate a preurilor la energie i alinierea acestora la nivelurile europene.
Valorificarea resurselor regenerabile de energie poate oferi un avantaj economic
competitiv pe termen lung. Totodata, valorificarea resurselor regenerabile de energie disponibile
este necesara, in principal, pentru inlocuirea treptata a energiei produse pe baza combustibililor
fosili cu energie curata, pentru a contribui la intrarea in circuitul economic a unor zone izolate,
i datorita potentialului tehnic amenajabil relativ important pe care il detine Romania.13

13
Porter Michael E., Avantajul concurenial, Editura Teora 2001, p.20-21

13
 Concluzii

Actualmente trim intr-o lume, care se modific foarte dinamic. Geoeconomia ca tiin
joac un rol mare in societate, deoarece ea este nemijlocit legat de realizarea multor probleme cu
caracter practic al statului respectiv. Elaborarea strategiilor de dezvoltare a economiilor naionale
i cutarea posibilitilor folosirii tuturor inovaiilor progresului tehnico-tiinific i a tehnologiilor
noi elaborate in diferite state ale lumii reprezint esena geoeconomiei.
Geoeconomia, care n prezent joac un rol tot mai mare in formarea unei concepii
economice i in promovarea politicilor i strategiilor geoeconomice ale statelor lumii, care tot mai
mult devin integrate intre ele.
n ceea ce privete competitivitatea, aceasta este asociat cu caracterul fluctuant al mediului
concurenial, care pune accent nu doar pe relaia dintre costuri i preuri, dar i pe capacitatea
firmelor de a nva, de a se adapta rapid la condiiile pieei i de a inova.
Cazul Romniei demonstreaz c pentru obinerea unui succes economic ntr-un anumit
spaiu este nevoie de creterea competitivitii statului, care are la baz mai muli factori de
influen i necesit o abordate exhaustiv i complex.
Nu n ultimul rnd putem spune ca geoconomia, ca tiin, are un aport deosebit la creterea
competitivitii internaionale a statului, n special, dac vorbim de amplasarea geografic a acelui
stat i ramurile industriale care stau la baza economiei acestuia. Astfel, acel stat paote deveni
atractiv pentru investitori i i crete rolul su economic pe arena inernaional sau n cadrul unui
anumit spaiu geoeconomic.

14
 Bibliografie

1. Berinde Mihai, Rolul Concurenei n Creterea Competitiviti, Doc PDF, 32

p.
2. Buruian A., Geopolitica lumii contemporane, Chiinu, 2003, 198 p.
3. Geoeconomia Terrei (volumul I). Colecia Didactica, Bucureti, 1997, 320p.
4. Groza O., Geografia mondial, Iai, 2000, 280 p.
5. Iau C., Muntele I., Geografia economic, Bucureti, 2002, 290 p.
6. Matei C., Matcu H., Sainsu V., Matei A., Geoconomie, Note de Curs, ediia
II, Editura ASEM, Chiinu 2010, 298 p.
7. Simion T., Geoeconomia Terrei, Bucureti, 1997, 310 p.
8. Krugman, Paul; Competitiveness: A Dangerous Obsession; Foreign Affairs
Issue: March/April 1994 (Volume 73, Number 2), 37 p.
9. Porter Michael E., Avantajul concurenial, Editura Teora 2001, 170 p.
10. .., , , 2002, 230 p.

15