PATOLOGIA VARSTNICULUI IN PRACTICA

MEDICULUI DE FAMILIE
As. Univ. Dr. Metoni Adriana

Omul parcurge de-a lungul vietii sale mai multe etape de dezvoltare,
ultimele etape (varstnic:61-75ani; batran:76-85 ani; longeviv peste 85 ani)
asociind modificari caracteristice procesului de imbatranire fiziologica.
Imbatranirea organismului uman este cel mai bine caracterizata prin
limitarea progresiva a resurselor homeostatice ale fiecarui sistem de organe.
Acest declin este cunoscut sub denumirea de homeostenoza, cu debut din a
treia decada de viata; este un proces gradat, linear dar si cu variatii individuale;
este influentat de regimul alimentar, mediu si de obiceiurile personale.
Un declin brusc al unei functii sau sistem nu trebuie privit ca un proces
de imbatranire normala, el fiind de fapt consecinta unei maladii.Imbatranirea
normala poate fi atenuata intr-o oarecare masura prin modificarea factorior de
risc: fumat, alcool, sedentarism, obiceiuri alimentare, HTA, etc.
Studii demografice recente privind speranta de viata prefigureaza o
crestere a acesteia in urmatorii cincizeci de ani prin imbunatatirea conditiilor de
ingrijire a varsnicilor si scaderea sporului natural.
In prezent, speranta medie de viata este variabila in functie de varsta de
referinta.

Varsta Speranta de viata

65 ani 17 ani
75 ani 11 ani
85 ani 6 ani
90 ani 4 ani
100 ani 2 ani

Pe de alta parte, scaderea rezervelor fiziologice determina o

susceptibilitate crescuta a varstnicilor pentru aparitia unor boli, infirmitati; astfel
ei sunt vulnerabili la orice solicitare ambientala, patologica sau farmacologica.

PRINCIPIILE CARE STAU LA BAZA PATOLOGIEI VARSTNICULUI

Principiu Observatii
Debutul clinic atipic Simptomatologia se va rasfrange asupra sistemului
de organe considerat veriga cea mai slaba
Debut precoce Prin disfunctionalitatea mecanismelor
compensatorii
Coexistenta mai multor afectiuni Prin compromiterea simultana a mai multor
curabile mecanisme homeostatice; ameliorari minime ale
fiecareia pot aduce un beneficiu general
spectaculos
Parametrii clinici si biologici Se poate sa nu explice un anumit simptom; nu au
modificati sunt frecvent intalniti la obligatoriu valoare diagnostica, ex. Extrasistole
varstnici ventriculare, bacteriurie, scaderea tolerantei la
 glucoza, scaderea mineralizarii osoase, contractii
involuntare ale vezicii urinare
Etiologie multipla si evolutie Este putin probabil ca tratarea unei singure
complexa afectiuni sa duca la vindecarea unui pacient
varstnic
Eficienta crescuta a profilaxiei si a Varstnicul este mai predispus la consecintele
tratamentului la varstnic negative ale bolii comparativ cu subiectul tanar

MODIFICARILE CORELATE CU VARSTA SI CONSECINTELE LOR

Organul Modificarile fiziologice Consecintele modificarilor Consecintele
sau corelate cu varsta fiziologice bolilor,nu ale
sistemul varstei
Generale Grasimea corporala Volumu lde distributie al Obezitate
Apa totala din organism medicamentelor liposolubile
Volumul de distributie al Anorexie
medicamentelor hidrosolubile
Ochi si Presbitia Acomodarea Orbire
urechi Opacifierea cristalinului Sensibilitatea la lumina
Acuitatii pentru frecventele Dificultati de discriminare a Surditate
inalte cuvintelor daca exista un zgomot de
fond
Endocrin Perturbareahomeostaziei Glicemia ca raspuns la afectiunile Diabet zaharat
glucozei acute Disfunctie tiroidiana
Clearence-ul tiroxinei(si Doza T4 necesara in hipotiroidism Na2+,K+
productia) Osteopenie
ADH,renina,aldosteronul, Impotenta
Testosteronul Osteomalacie,
Absorbtia vitaminei D si fracturi
activarea acesteia
Respirato Elasticitatea pulmonara si Dezechilibru ventilatie-perfuzie Dispnee, hipoxie
r rigiditatea cutiei toracice siPaO2
Cardiova Complianta arteriala siTA Hipotensiune la frecventei cardiace Sincopa
scular sistolicaHVS ,depletia volemica sau pierderea
Responsivitatea- contractiei atriale
adrenergica Debitul cardiac si bradicardie ca Insuficienta
Sensibilitatea raspuns la stres cardiaca
baroreceptorilorsi Preturbarea modificarii tensiunii
automatismul nodului arteriale in ortostatism,la depletia
sinusal volemica Bloc cardiac
Gastroint Functia hepatica Intarzierea metabolizarii unor Ciroza
estinal Aciditatea gastrica medicamente Osteoporoza,
Motilitatea colonului Absorbtia de Ca2+ pe stomacul gol deficit de vitamina
Functia ano-rectala Constipatie B12
Fecalom
Incontinenta fecala
Hematolo Rezerva medulara Anemie
gice si Reactivitatea celulelor T Raspuns la PPD fals-negativ
sistemul Autoanticorpii Factor reumatoid fals-pozitiv, Afectiuni autoimune
imun anticorpi antinucleari
Renal Rata FG Perturbarea excretiei unor Creatinina serica
Functia de concentratie- medicamente sau Na+
dilutie a urinei Raspuns intarziat la restrictia sau la
supraincarcarea salina sau hidrica,
nicturie
Urogenit Atrofia mucoasei vaginale sau Dispareunie, bacteriurie Infectii urinare
al uretrale simptomatice
Volumul urinar rezidual
 Contractilitatea vezicii Incontinenta
urinare urinara, retentie de
Hipertrofia de prostata urina
Cancer de prostata
Osteoarti Masa corporala efectiva, Forta Perturbari
cular si masa musculara functionale
muscular Densitatea osoasa Osteopenie Fractura de sold
Sistem Atrofia cerebrala Uitare, senescenta benigna Dementa, delir
nervos Sinteza de catecolamine Semne de afectare a lobului frontal Depresie
cerebrale Mers teapan
Sinteza dopaminergica la Boala Parkinson
nivelul creierului Balansul corpului
Reflexele de echilibru Trezire matinala, insomnie Caderi
Stadiul 4 al somnului Apnee in timpul
somnului
Dupa Resnik NM : Geriatric Medicine.In:Harrisson:Principii de Medicina Interna,
ed.14 Fanci AS et al McGraw-Hill,1998

EVALUAREA VARSTNICULUI
Evaluarea varstnicului se poate realiza pe parcursul mai multor consultatii.
Etapele Informatiile obtinute
consultatiei
Observatia directa - abordarea pacientului in sala de asteptare
- raspuns afectiv, cognitiv
- forta strangerii de mana
- usurinta ridicarii de pe scaun
- tipul de mers, stabilitatea pasilor, echilibrul
- modul cum se imbraca/dezbraca
Anamneza - pacientul varstnic ofera date anamnestice corecte
- pacientul ofera multe informatii (multitudinea
acuzelor ingreuneaza obtinerea anamnezei)
- in cazul pacientilor cu dificultati de intelegere sau
comunicare, informatiile vor fi obtinute de la
familie, prieteni, personalul de ingrijire, fisa
medicala
- pacientii omit adeseori sa mentioneze afectiuni
importante, nu pentru ca nu ii deranjeaza ci
pentru ca ei le considera mai degraba rezultatul
imbatranirii si nu al bolii (caderi, depresie,
tulburari memorie, alcoolism, incontinenta)
- trebuie evaluat si aportul alimentar care poate fi
redus (venituri insuficiente, afectiuni medicale
coexistente, probleme de aprovizionare, dificultati
legate de proteze dentare, tulburari memorie) sau
excesiv, mai ales pentru vitamine (multe dintre
acestea fiind toxice prin acumulare)
Examen fizic - se realizeaza un examen fizic integral
- greutatea, variatia posturala a TA trebuie
evaluate la fiecare consultatie
- vederea, auzul trebuie verificate; hipoacuzia
sugereaza prezenta dopurilor in conductul auditiv
extern
 - examinarea cavitatii bucale dupa indepartarea
protezei pentru depistarea precoce a unor leziuni
maligne
- examinarea sanilor; riscul de cancer mamar este
crescut la aceasta grupa de varsta
- pacientii cu episoade de cadere trebuie observati
in timpul ridicarii de pe scaun, in timpul mersului
pe o distanta de 3 metri, intoarcerii si reasezarii
din nou
- in cazul pacientilor imobilizati este importanta
examinarea tegumentelor pentru aparitia zonelor
eritematoase sau a ulceratiilor la nivelul zonelor
de presiune
Examinarea - se realizeaza prin verificarea diferitelor elemente
statusului mental din anamneza pentru stabilirea concordantei
- pacientii care urmaresc stirile trebuie intrebati
despre evenimentele care ii intereseaza si
motivatia interesului; acelasi lucru se aplica si in
cazul cititului, evenimentelor sociale, etc.***
Evaluarea sunt evaluate activitatile de baza din viata de zi cu zi
capacitatii (ADL-activities of daily living) capacitatea de a se
functionale a urca/cobora din pat, de a se aseza/ridica de pe
varstnicului scaun, de a se imbraca, spala
sunt evaluate si activitatile mai complexe- activitati
instrumentale din viata de zi cu zi (IADL- instrumental
activities of daily living) - capacitatea de a face
cumparaturi, etc

*** Ca regula generala,deficitul excesiv pentru memoria recenta este sugestiv

pentru dementa in timp ce deficitul pentru memoria de scurta durata (ex lista
de obiecte) sugereaza depresia. La pacientii cu deficite de atentie recunoscute
prin imposibilitatea de a spune in ordine inversa literele unui cuvant scurt (lume)
sau lunile anului, suspicionam delirul.
Trebuie evaluat si nivelul socio-economic precum si posibilitatile de ajutor
social.

INVESTIGATIILE DE LABORATOR

Constantele de laborator au, in general, aceleasi valori pentru varstnici ca si

pentru adultul tanar, cu cateva exceptii. Glicemia a jeun nu se modifica
semnificativ cu varsta dar la 2 sau 3 ore postprandial este mai mare comparativ
cu adultul tanar.

CELE MAI FRECVENTE AFECTIUNI ALE VARSTNICULUI

Patologia varstnicului este vasta, ea fiind rezultatul compromiterii unuia sau mai
multor mecanisme homeostatice; debutul bolilor este de cele mai multe ori atipic
iar masurile de profilaxie si tratament au o eficienta crescuta la aceasta grupa
de varsta.
1. Ateroscleroza cardiovasculara si cerebrovasculara

Boala Caracteristici
Ateroscleroza Angina pectorala (vasospasm coronarian)
cardiovasculara Moartea subita; poate fi prima manifestare
clinica a bolii coronariene in 25% din cazuri; de
cele mai multe ori apare la pacienti cu disfunctie
ventriculara stanga severa si antecedente de
infarct miocardic
Angina instabila
IMA
Anevrism aterosclerotic al aortei abdominale;
90% dintre acestea sunt localizate sub originea
arterelor renale
Anevrism de aorta toracica
Vasculopatii periferice : boala ocluziva a aortei
si arterelor iliace,boala ocluziva a arterei
femurale si poplitee, boala ocluziva a arterelor
distale ale membrelor inferioare (tibiala,
peroniera)
Ateroscleroza AIT (accident ischemic tranzitor): deficite
cerebrovasculara neurologice focale cu durata mai mica de 24 ore
AVC (accident vascular cerebral): deficit
neurologic caracteristic cu debut brusc; semnele
neurologice reflecta interesarea unei anumite
regiuni cerebrale.

2. Afectiuni ale sistemului de conducere cardiac cu blocuri de

conducere
- blocul nodului sinusal
- tulburari de conducere intraventriculara (blocuri de ramura)

3. Polimialgia reumatica, osteoporoza, fractura de sold

Boala Caracteristici
Artroza - boala degenerativa articulara fara manifestari sistemice
- durere ameliorata de repaus
- redoare matinala de scurta durata
- inflamatie articulara minima

- aspecte radiolgice: ingustarea spatiului articular, cresterea

desnsitatii osoase subcondrale, chisturi osoase

Artrita cu depozite Caracteristici

De microcristale - debut acut nocturn, de obicei monoarticular adesea
localizat la nivelul primei articulatii metatarsofalangiene
 - prurit si descuamare postinflamatorii
- hiperuricemie; identificarea cristalelor de urati in
lichidul articular, prezenta de tofi
- raspuns spectaculos la AINS sau colchicina
- in stadiul cronic, depozite de cristale de
urati la nivelul tesutului subcutanat, os, cartilaj, articulatii

4. Diabetul zaharat tip 2 si hiperglicemia noncetozica

Caracteristici - de obicei la pacienti peste 40 ani si obezi

- poliurie, polidipsie (cetonurie, pierdere ponderala
sunt rare)
- - la femei, prima manifestare poate fi candidoza
vaginala
- multi dintre pacienti sunt oligo/asimptomatici

- HTA, hiperlipemie, ateroscleroza sunt frecvent

asociate
- glicemia a jeun>126mg/dl la cel putin doua recoltari
succesive iar dupa incarcarea cu 75g de
glucoza,valori ale
glicemiei>200mg /dl la 2 ore de la ingestie, au valoare
diagnostica
- indiferent de greutatea corporala,prezinta o rezistenta
tisulara crescuta la insulina care asociaza mai multi factori:genetici,
- Varsta (imbatranirea) creste rezistenta tisulara la insulina), obezitatea
abdomino-viscerala- considerata cel mai important factor.

5. Cancerul; mai ales colonic, prostatic, pulmonar, mamar si cutanat

Riscul in cursul vietii pentru cele mai frecvente 5 cancere
Cancer Risc de Riscul de
diagnostic(%) deces(%)
Prostata 17 3,6
San(femei) 14,2 3,4
Plaman(barbati, 8,3 7,0
femei) 5,6 4,5
Colorectal(barbati, 6,0 2,5
femei) 5,9 2,5
Vezica 3,4 0,7
urinara(barbati)
Uter(include si 7,6 0,8
colul si corpul)
Date obtinute de la programul SEER al National Cancer Institute
6. Escarele de presiune
Caracteristici - leziuni de decubit de tip ulcerativ cauzate de diminuarea
fluxului sangvin si a nutritiei tisulare ca urmare a presiunii prelungite exercitate
de proeminente osoase sau cartilaginoase
- sunt afectate cel mai frecvent tegumentele din
regiunea bazinului; pot apare ulceratii de decubit si pe ceafa, coate, glezne,
calcaie
 - apar la pacienti varstnici, paralizati, debilitati sau
inconstienti
- pot fi complicate de infectii usoare.
7. TBC pulmonara
Caracteristici - oboseala, scadere ponderala, transpiratii nocturne si tuse
- infiltrate pulmonare frecvent la nivel apical
- IDR pozitiv la tuberculina
- - identificarea Mycobacterium tuberculosis pe frotiurile din
sputa sau in culturile din sputa
- intalnim manifestari atipice ale bolii in cazul batranilor,
bolnavilor din caminele de ingrijire, pacientilor infectati cu HIV

8. Cataracta, glaucomul, degenerescenta maculara

Boala Caracteristici
Glaucomul acut primar cu Instalare rapida la varstnici (datorita cresterii
unghi inchis fiziologice a dimensiunilor cristalinului),
hipermetropie, asiatici
Durere severa si afectarea profunda a vederii
Ochi rosu, pupile dilatate
Glob ocular dur la palpare
Glaucom acut primar cu
unghi deschis Debut insidios la varstnici
Fara simptome in fazele initiale ale bolii
Pierdere progresiva a vederii periferice ducand la
vederea in tunel
Crestere persistenta a presiunii intraoculare
halouri in jurul luminilor nu apar decat la
persoanele cu presiune intraoculara crescuta
Cataracta Tulburare de vedere instalata progresiv in decurs
de luni sau ani
Absenta durerii si eritemului
Opacifierea cristalinului
Degenerescenta Reprezinta cauza cea mai frecventa a pierderii
maculara senila permanente a vederii la varstnici

9. Surditatea
Caracteristici - de transmisie se datoreaza cel mai frecvent dopurilor de
ceara sau disfunctiei temporare a trompei lui Eustachio asociata cu infectii ale
tractului respirator superior; forma cronica apare in cazul unor infectii cronice
ale urechii, traumatism, otoscleroza
- de receptie apare la varstnici, apare predominent pentru
sunetele de frecvente inalte

10. Mielofibroza, mielom multiplu

Boala Caracteristici
Mielofibroza Apare mai frecvent la adulti peste 50 ani
Debut insidios
Afectare mieloproliferativa caracterizata prin fibroza
maduvei osoase, splenomegalie si poikilocitoza in
picatura pe frotiul de sange periferic
 Mielom multiplu Afectiunea varstnicului peste 60 ani
Anemie, dureri osoase (mai frecvent lombare), infectii
cele mai frecvente cu Haemophilus influenzae si
Streptococcus pneumoniae)
Inlocuirea maduvei osoase cu plasmocite maligne
Se pot intalni fracturi patologice, in special la nivelul
colului femural

11. Constipatie, fecalom, incontinenta anala

Caracteristici - Constipatia - este prezenta atunci cand pacientul are cel mult
doua scaune pe saptamana sau dificultati excesive la defecatie
- Incontinenta anala- este prezenta la aproape 10% dintre
varstnici.
Pentru asigurarea continentei intestinale sunt necesare cinci conditii generale:
1. scaun solid sau semisolid
2. rezervor rectal extensibil
3. senzatia de plenitudine rectala
4. nervi si muschi pelvini intacti
5. posibilitatea de a ajunge la toaleta in timp util

12. Boala Parkinson

Caracteristici - asocierea in orice combinatie: tremor, rigiditate, bradikinezie,
instabilitate posturala progresiva, piele seboreica, adeseori, usoara deteriorare
intelectuala.

13. Depresia si suicidul

Caracteristici - diagnosticul de depresie se pune pe baza deprimarii starii
afective timp de cel putin doua saptamani consecutive plus patru dintre cele opt
semne vegetative:
- tulburari de somn
- lipsa interes
- sentiment de vinovatie
- scaderea energiei
- scaderea capacitatii de concentrare
- scaderea apetitului
- agitatie psihomotorie
- idei de suicid (SIVECAPS)

14. Bronhopneumopatia cronic obstructiva

Caracteristici - fumatori in prezent sau in antecedente
- tuse cronica productiva (in bronsita cronica tipul B-blue
bloater) si dispnee ( in emfizem tipulA pink- puffer)
- examen fizic :raluri bronsice, expir prelungit, diminuarea
murmurului vezicular
- limitarea debitelor respiratorii la testele functionale pulmonare
15. Hipertrofia benigna de prostata
Caracteristici - scaderea fortei si calibrului jetului urinar
- nicturie
 - creste volumul rezidual urinar
- uneori azotemie si retentie urinara

16. Diverticulita si angiodisplazia

Boala Caracteristici
Diverticulita Durere abdominala acuta si febra
Leucocitoza
Sensibilitate in cadranul inferior stang al abdomenului si
formatiune tumorala
Secundar unei perforatii la nivelul unui diverticul colonic
(variaza de la microperforatie, forma cea mai frecventa, pana
la perforatie cu abces sau peritonita generalizata
Angiodisplazii Sunt mai frecvente la nivelul cecului si colonului ascendent la
persoanele in varsta
Constituie cauza cea mai frecventa de sangarare acuta sau
cronica a tractului gastro-intestinal superior si inferior

Totusi, anumite probleme medicale sunt mult mai frecvent intalnite la varstnicul
tarat, mai ales la persoane peste 80 ani si sunt prezentate prin sintagma celor
cinci I: disfunctie intelectuala, imobilitate, instabilitate, incontinenta si reactii
medicamentoase iatrogene.
Disfunctia intelectuala - Dementa
Definitie: este o disfunctie intelectuala dobandita, persistenta si cu evolutie
progresiva care afecteaza cel putin doua din urmatoarele functii: limbaj,
memorie, dexteritate spatio-vizuala, personalitate si cognitia (calcul,
rationament, judecata abstracta).
Caracteristici - este cea mai frecventa afectiune a varstnicului (5-10% la varsta
65 ani; >20% la subiectii peste 85 ani)
- 60-70% sunt cazuri de dementa senila de tip Alzheimer, 10-20%
sunt demente vasculare; 20-30% sunt demente mixte
- uitarea reprezinta simptomul precoce
- debut insidis, evolutie progresiva, deces in 8-10 ani
- dementa vasculara este mai frecvent intalnita la barbati cu
hipertensiune cu/fara antecedente de AIT sau AVC.
Diagnosticul pozitiv se bazeaza pe:- istoric
- examen fizic si al statusului mental
- revizuirea atenta a medicatiei administrate
si a consumului de alcool
- investigatii de laborator pentru a elimena
alte cauze ale disfunctiei cognitive (electroliti serici, calcemie, glicemie,TSH,
teste functionale renale, hepatice, sumar urina)
- RMN sau CT - trebuie efectuate in
majoritatea cazurilor cu semne precoce de dementa (cateva luni pana la 1-2
ani).
Ambele investigatii sunt utile pentru excluderea hematomului subdural, tumori
de lob frontal, AVC ischemic, hemoragic, dementa vasculara.
Diagnostic diferential: delirul
depresia
 medicatia si drogurile: alcool, sedative, hipnotice,
digoxin, neuroleptice, antihipertensive pot produce confuzie la varstnic
alte probleme psihiatrice
tulburari senzoriale : pierderea auzului duce la izolare
sociala, raspunsuri nepotrivite interpretate ca manifestari ale dementei
- tulburari metabolice si endocrine:disfunctii tiroidiene,
hipo/hiperglicemia, insuficienta hepatica, insuficienta renala, insuficienta
cardiorespiratorie determina stari confuzionale
- disfunctii vezicale si intestinale (retentia acuta de urina,
fecalom sunt cauze de stari confuzionale la pacientii varstnici spitalizati
- deficite nutritionale, traumatisme, tumori, infectii,
accidente cardiovasculare si cerebrale.
Tratamentul consta in identificarea si tratarea factorilor care contribuie la
disfunctia cognitiva si mai ales tratament de specialitate.
Patologia legata de imobilizare
Cauzele principale sunt:
- scaderea fortei musculare secundara malnutritiei, anemiei, tulburari
electrolitice, neuropatii, miopatii
- anchiloza: osteoartrita, B.Parkison, poliartrita reumatoida, artroze, guta,
pseudoguta, polimialgia reumatica cu dureri si anchiloza mai ales la nivelul
centurilor pelvina, scapulo-humerala
- durerea osoasa :tumori, metastaze, traumatisme, osteoporoza, b.Paget
articulara ,bursala,musculara
- tulburari de echilibru si teama de a cadea sunt cauze importante de
imobilizare.
Consecintele sunt urmatoare: riscurile repausului la pat pentru varstnici sunt
multiple, serioase, cu instalare rapida: decompensare cardio-vasculara, escare,
tromboflebite si embolia pulmonara.
Conduita terapeutica

Cea mai importanta masura este profilaxia:

- se va evita repausul la pat
- daca acest lucru nu poate fi evitat trebuie luate cateva masuri:
a) nutritie adecvata
b) tegumentele din regiunile de presiune crescuta trebuie
inspectate
c) pozitionarea pacientului de mai multe ori pe zi pentru a reduce
decompensarea cardiaca
d) pentru a reduce riscul slabirii fortei musculare trebuie inceput
exercitiul fizic(izotonice, izometrice)
e) pacientul trebuie sa participe activ la pozitionarea sa in pat
f) utilizarea agentilor farmacologici/nonfarmacologici pentru
evitarea trombozelor
g) pe masura ce mobilizarea devine posibila, miscarile trebuie
incepute treptat; se solicita sfatul unui fizioterapeut.

Patologia legata de instabilitate

Caderile reprezinta o problema majora pentru varstnici, mai ales pentru

femei; sunt insotite de traumatisme grave si constituie a sasea cauza de deces
 la varstnici. Fracturile de sold consecutive si teama de cadere reprezinta cauze
majore de imobilizare.

Factorii de risc intrinseci care predispun la caderi sunt:

- tulburari ale vederii (scaderea acuitatii vizuale, a adaptarii la intuneric)
- scaderea auzului
- disfunctii vestibulare, afectiuni degenerative cervicale, neuropatia
periferica
- dementa
- afectiuni musculo-scheletale
- afectiuni ale piciorului (calusuri, durioane, deformari)
- hipotensiune posturala
- anumite medicamente: sedative, antidepresive, antihipertensive,
anticonvulsivante

Factori de risc extrinseci sunt reprezentati de obstacole din mediul

inconjurator, surse de lumina, podele, scari, bucatarie, baie, curte, intrarea.

Complicatile caderilor
- cele mai frecvente fracturi sunt la nivelul pumnului, sold, vertebre (la
femeile varstnice, fracturile de sold asociaza o mortalitate de 20% pe an)
- teama de o noua cadere conduce la pierderea independentei de miscare
- hematomul subdural (pacient varstnic cu semne neurologice aparute
recent , inclusiv confuzie)
- deshidratarea, dezechilibre hidro-electrolitice, escare de presiune,
rabdomioliza.

Profilaxie-tratament - tratarea factorilor patogenici favorizanti

- reducerea riscurilor din mediul inconjurator si a
numarului de medicamente administrate

Incontinenta urinara
Definitie: pierderea controlului vezical cu important impact psihologic si
social, adesea contribuind la institutionalizare.
Cauze de incontinenta urinara
Cauze tranzitorii Cauze permanente
Delirul- mai frecvent intalnita la Hiperreactivitatea detrusorului - scurgeri
pacientii spitalizati urinare la femei in absenta manevrelor de
Infectia-infectii simptomatice ale stres si a retentiei urinare care asociaza
tractului urinar produc sau si nevoia imperioasa de a urina
contribuie la incontinenta Incontinenta de stres - mai frecventa la
Uretrita si vaginita atrofica femeile varstnice; apar scurgeri urinare
Medicamente diuretice, instantanee secundare unei manevre de
anticolinergice, sedative, stres; apar numai in timpul zilei
antidepresive, antipsihotice, alcoolul Obstructie uretrala - frecventa la
Cauze psihologice: depresia, varstnici, este secundara hipertrofiei
psihoze benigne de prostata, stricturii uretrale,
Debit urinar excesiv (diuretice, aport cancer de prostata; - picaturi aparute
excesiv de lichide) - debit urinar dupa terminarea mictiunii, senzatie
excesiv care poate depasi imperioasa de mictiune datorita
capacitatea persoanei in varsta de a
se deplasa in timp util la toaleta
Fecalomul este o cauza frecventa
de incontinenta urinara; mobilizarea
fecalomului stabilizeaza continenta
hiperreactivitatii detrusorului sau
incontinenta prin preaplin determina
retentia urinara
Hiporeactivitatea detrusorului - este o
cauza rara de incontinenta; este
idiopatica/secundara nervului motor
inferior sacrat; apar mictiuni frecvente,
nicturie, polakiurie, reziduul postmictional
este mare(>450ml)

Tratamentul consta in identificarea si tratarea cauzelor tranzitorii si

tratament de specialitate.

Reactii medicamentoase iatrogene

Susceptibilitatea dezvoltarii reactiilor adverse este de 2-3 ori mai mare la

varstnici comparativ cu subiectul tanar.
Cauze: Epurarea medicamentoasa este mai redusa datorita scaderii ratei
FG si scaderii clearence-ului hepatic
Volumul de distributie al medicamentelor este afectat. Cu inaintarea in
varsta scade apa totala si creste masa adipoasa, astfel medicamentele
hidrosolubile se fixeaza mai repede in timp ce medicatia liposolubila are un timp
de injumatatire mai mare.
Pentru a evita toxicitatea medicamentoasa, la pacientii varstnici terbuie
avute in vedere urmatoarele precautii:
1) asigurati-va ca simptomul care necesita tratament nu este el insusi
declansat de un alt medicament.
2) utilizarea tuturor resurselor nonfarmacologice
3) incepem cu o doza redusa (comparativ cu pacientul adult) ce poate fi
crescuta treptat in functie de farmacocinetica varstnicului
4) folosim o schema de administrare cat mai simpla si un numar cat mai
redus de medicamente
5) verificati in cadrul consultatie daca pacientul sau unul din membrii familiei
cunoaste schema de tratament, modul de administrare, doze, eventuale reactii
adverse
6) monitorizarea nivelelor serice pentru medicamentele cu fereastra
terapeutica ingusta (fenitoina, digoxin,chinidina, teofilina, aminoglicozide,
psihotrope).
Particularitatile tratamentuluiprofilactic al varstnicului
O etapa importanta a tratamentului la aceasta grupa de varsta o constituie
profilaxia.Interventiile profilactice se adreseaza populatiei generale si in special
populatiei cu risc.
Interventii pentru populatia generala
Screening Comportament sexual
TA *** Prevenirea BTS: evitarea
Talie si greutate comportamentului sexual cu risc,
Hemocultsi/sigmoidoscopie folosirea prezervativelor
Mamografie+_ examen clinic al
sanilor la femei69 ani)
Test Papanicolau
Screening al vederii
Evaluarea problemelor consumului de
alcool
Consiliere Imunizari
Oprirea fumatului Vaccinarea antipneumococica
Evitarea consumului de alcool in Vaccinarea antigripala
timpul conducerii auto, inotului,etc Vaccinarea DT-rapel
Dieta: aport adecvat de calciu(la
femei), scaderea consumului de
grasimi saturate si colesterol
Activitate fizica regulata
Prevenirea accidentelor Chimioprofilaxie
Centura de siguranta, cascheta Discuri de profilaxie hormonala la
(moto, bicicleta) femei aflate la menopauza
Sanatatea dentara
Vizite regulate la stomatolog
Spalatul pe dinti
***Cresterea valorilor tensionale se asociaza cu morbiditate si mortalitate
crescuta la aceasta grupa de varsta.Studii recente sugereaza ca a varstnici pot
fi utilizate aceleasi valori limita pentru definirea HTA iar tratarea aceteia reduce
cu 25-45% riscul de AVC si deces secundar afectiunii cardiovasculare.
Interventii pentru populatia cu risc
Persoane institutionalizate PPD, vaccinare hepatitaA
Boli cronice, contact TBC PPD
Persoane75 ani cu risc de cadere Prevenirea caderilor
Factorii de risc pentru bolile Profilaxia cu 75-100mg aspirina/zi scade
cardiovasculare incidenta infarctelor de miocard
Se ia in considerare screeningul pentru
colesterol
Familii cu cancer de piele Evitarea expunerii la soare, folosirea unei
imbracaminti de protectie
O atentie deosebita trebuie acordata batranilor cu risc crescut pentru o
deteriorare mai rapida si institutionalizare; astfel, ei trebuie monitorizati mai
indeaproape: cei peste 80 ani; cei care locuiesc singuri
Cei indoliati sau deprimati; cei cu perturbari intelectuale
Cei care au cazut de mai multe ori; cei cu incontinenta
Cei care nu s-au descurcat bine anterior
 BIBLIOGRAFIE

1. Adrian Restian, Bazele Medicinei de Familie, Editura Medicala, Bucuresti

2003;
2. Barth, S., Campbell, L.V.,Allen,S., Intensive education improves
knowledge, compliance and food problems in tip2 Diabetes Medicine,
8,1991,111-117;
3. Cecil Textbook of Medicine, Ed. Wingaarden J,B.,, Smith, L.H.,, Benett
J,C.,B. Sounders Comp., Philadelphia, 1992;
4. Cristina Panea, Neuropatia Diabetica din punct de vedere al
neurologului, BMJ nr.4, vol.11,2004, 188-192;
5. Dumitrache,M., Oftalmologie, Editura National, Bucuresti,1998 ;
6. Gherasim,L.,Medicina Interna, Bucuresti, 1995;
7. L.Gherasim, Medicina Interna, Editura Medicala, Bucuresti, 1996;
8. HarrisonS,Principles of Internal Medicine;
9. Lawrence.A, M. Tierney, Maxim A. Papadakis, Stephen J.Mc Phee,
Diagnostic si Tratament in Practica Medicala, 2001;
10. Mariana Gram, Medicatia orala in Diabetul zaharat tip 2, BMJ, nr.8,
vol.10, 2003, 364-366
11. Olteanu M, Tratat de oftalmologie, Editura Medicala, Bucuresti, 1989,;
12. Robert Berkow,M.D., Andrew J. Fletcher, Manuel Merck de Diagnostic et
Terapeutique, Edition SIDEM - T.M., 1988
18
20