Detenţiunea pe viaţă este o pedeapsă principală ce constă în privarea de libertate a condamnatului

pentru tot restul vieţii. Ea a fost introdusă în sistemul actual de pedepse în momentul abolirii pedepsei
cu moartea (1995). Totodată, legiuitorul prevede liberarea condiţionată şi de această pedeapsă (a se
vedea alin.5 art.91 CP), însă numai în cazul în care instanţa de judecată va considera că nu mai există
necesitatea executării în continuare a pedepsei şi în care condamnatul a executat efectiv cel puţin 35 de
ani de închisoare. 2. Această pedeapsă se execută în condiţiile prevăzute de lege. 3. La detenţiune pe
viaţă sunt condamnate numai persoanele care au săvârşit cu intenţie infracţiuni excepţional de grave (a
se vedea comentariul la art.16 alin.6 CP). 4. La această pedeapsă nu pot fi supuşi minorii şi femeile, ca
dovadă a realizării principiului umanismului. Această prevedere corespunde pe deplin cerinţelor
Convenţiei Internaţionale cu privire la Drepturile Copilului, adoptată la 20 noiembrie 1989 la New York,
la care RM a aderat în 1993.

În Republica Moldova este în creștere numărul persoanelor condamnate la detenție pe viaţă. În 2010 în
penitenciarele din țară erau deţinute 91 de persoane condamnate la detenție pe viață, iar către 2016
numărul a crescut la 118. Majoritatea (98,4%) au comis omoruri, transmite IPN. Datele se conţin în
studiul „Detenţiunea pe viață şi eliberarea condiționată în Moldova”, realizat de Misiunea Norvegiană de
Exterţi pentru Pormovarea Supremaţiei Legii în Moldova NORLAM şi prezentat joi, 11 mai, în cadrul unei
mese rotunde. Potrivit studiului, în Republica Moldova detenția pe viaţă se poate aplica pentru 17 tipuri
de infracţiuni, iar eliberarea condiţionată înainte de termen în cazul condamnărilor pe viaţă poate avea
loc doar după 30 de ani de detenţie. Modificarea legislației prin introducerea mai multor semne
calificative în art. 145 (2) Cod Penal (Omorul intenționat) și coborârea maximului pedepsei cu
închisoarea de la 25 la 20 de ani, dar și îndemnul CSJ de a aplica pedepse mai dure – pare să fi condus la
schimbarea practicii judiciare în privința detenției pe viață. Această pedeapsă se aplică mai des și în
prezența a mai puține clauze agravante, atât numeric, cât și calitativ, se menționează în studiu. 82% din
deținuții condamnați pe viaţă în momentul aplicării pedepsei nu erau angajați în câmpul muncii, 56% au
comis infracţiunea în stare de ebrietate, iar 58% au mai fost anterior condamnați. Prezent la lansarea
studiului, ministrul justiției Vladimir Cebotari s-a referit la atitudinea societății fată de aceste persoane.
„Nu am învăţat încă cum să schimbăm percepţia societăţii noastre, dar şi a tuturor celor care participă la
actul de justiție, faţă de cei care execută o pedeapsă cu detenție pe viaţă”, a declarat ministrul. În
prezent în penitenciarele din Republica Moldova sunt deţinute peste 7 mii de persoane. Deținuții
condamnați pe viaţă sunt închişi în Penitenciarul de la Rezina. Detenția pe viață nu se aplică femeilor și
persoanelor sub 18 ani.

https://sputnik.md/moldova/20170514/12640204/detinutii-din-moldova-eliberati-inante-de-
termen.html