LEGE nr.

13 din 26 iulie 1974LEGEA DRUMURILOR

EMITENT  MAREA ADUNARE NAŢIONALA
Publicat în BULETINUL OFICIAL nr. 107 din 31 iulie 1974

EXPUNERE DE MOTIVE
În ultimii ani, ca urmare a dezvoltării impetuoase a economiei naţionale şi a
turismului intern şi internaţional, transporturile rutiere au crescut considerabil.
Astfel, în anul 1974, volumul în tone transportate cu mijloace auto va reprezenta
peste 80% din totalul mărfurilor transportate cu toate mijloacele de transport,
faţă de numai 10% cît a reprezentat în anul 1955.
Pentru asigurarea transporturilor rutiere, ţara noastră dispune în prezent de o
reţea de drumuri de peste 135.000 km, din care 76.000 (57%) reprezintă drumurile
publice, iar restul de 59.000 km (43%) sînt drumurile de exploatare în categoria
cărora intra drumurile industriale, forestiere, agricole şi altele. Din reţeaua de
76.000 km drumuri publice, 13.000 km sînt drumuri naţionale şi 63.000 km drumuri
judeţene şi comunale.
Extinderea şi modernizarea drumurilor s-au realizat prin alocarea unor importante
fonduri financiare şi mijloace materiale. Eforturile făcute de stat pentru
realizarea unei reţele de drumuri la nivelul nevoilor economiei naţionale şi a
cerinţelor populaţiei n-au dat însă întotdeauna rezultate corespunzătoare, în
administrarea, întreţinerea şi exploatarea drumurilor manifestindu-se o serie de
neajunsuri.
Lipsurile ce se manifesta în activitatea de drumuri sînt datorate şi faptului ca
legislaţia în materie şi anume Decretul nr. 142/1953 privind construirea,
modernizarea, întreţinerea şi administrarea drumurilor publice, precum şi Decretul
nr. 335/1957 de modificare a acestui decret, a devenit necorespunzătoare şi nu
permite să se acţioneze pentru promovarea unei politici unitare şi ferme în acest
domeniu.
În scopul eliminării lipsurilor existente în domeniul drumurilor şi al
îmbunătăţirii activităţii în acest important sector al economiei, este necesar ca
Ministerul Transporturilor şi Telecomunicatiilor sa devină organul unic de
autoritate, coordonare şi control pentru drumurile de toate categoriile, în aceasta
calitate urmînd a avea următoarele sarcini principale:
- să asigure şi sa răspundă de dezvoltarea unitară a întregii reţele de drumuri în
concordanta cu cerinţele economiei naţionale;
- sa acorde o grija deosebită apărării şi conservării fondurilor agricole,
evitindu-se cu ocazia lucrărilor de drumuri degradarea sau schimbarea destinaţiei
terenurilor agricole;
- sa elaboreze studii, prognoze şi programe pentru dezvoltarea şi sistematizarea
reţelei de drumuri publice şi sa avizeze programele de dezvoltare a drumurilor de
exploatare;
- sa avizeze construcţiile de noi drumuri publice şi de exploatare, aprobarea
acestora urmînd a se face centralizat, şi sa coordoneze acţiunea de modernizare a
drumurilor situate în afară localităţilor;
- sa elaboreze norme ce se aproba prin lege, privind proiectarea, construirea,
modernizarea, întreţinerea, exploatarea şi administrarea drumurilor;
- sa stabilească măsuri obligatorii pentru toate organizaţiile socialiste de stat,
cooperatiste, obşteşti şi alte persoane juridice care au în administrare sau în
proprietate drumuri de orice categorii;
- să asigure construirea, modernizarea, întreţinerea, exploatarea şi administrarea
autostrazilor şi a drumurilor naţionale prin unităţi direct subordonate.
În aplicarea acestor principii a fost adoptată alăturată lege a drumurilor, care
urmăreşte sa realizeze, prin reglementări uniforme, condiţiile necesare pentru
desfăşurarea activităţii în domeniul drumurilor, la un nivel corespunzător
cerinţelor actuale şi de perspectiva ale economiei naţionale şi ale populaţiei.
Legea cuprinde următoarele reglementări principale:
Capitolul I "Dispoziţii generale" consacra principiul potrivit căruia dezvoltarea
reţelei de drumuri, indiferent de categoria acestora, se realizează într-o
conceptie unitară, normele privind proiectarea, construirea şi modernizarea
drumurilor urmînd a fi aprobate prin lege.
Capitolul II "Categoriile de drumuri", mentinind actualele prevederi referitoare la
categoriile de drumuri, le completează cu autostrazile, care sînt drumuri publice
destinate exclusiv traficului autovehiculelor de mare viteza şi necesita condiţii
speciale de exploatare.
Aprobarea construirii drumurilor noi, precum şi încadrarea drumurilor, se prevede
să se facă, în funcţie de importanţa lor, prin decret prezidential, pentru
autostrăzi şi drumuri naţionale, prin hotărîre a Consiliului de Miniştri pentru
drumuri judeţene, comunale şi de exploatare şi prin decizia comitetului executiv al
consiliului popular judeţean sau al municipiului Bucureşti, pentru străzi.
Capitolul III "Proiectarea, construirea modernizarea, întreţinerea, exploatarea şi
administrarea drumurilor" cuprinde, într-o formă îmbunătăţită faţă de vechile
reglementări, reguli referitoare la aceste activităţi, introducîndu-se în scopul
asigurării unei politici unitare în acest domeniu prevederea ca unităţile de
specialitate din cadrul administraţiei locale de stat avînd drept obiect
construirea, modernizarea, întreţinerea, exploatarea şi administrarea drumurilor
judeţene şi comunale să fie subordonate atît comitetelor executive ale consiliilor
populare judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti, cît şi Ministerului
Transporturilor şi Telecomunicatiilor, în ceea ce priveşte elaborarea sarcinilor de
plan anuale, precum şi îndrumarea tehnica şi metodologică de specialitate.
Capitolul IV "Condiţii de exploatare a drumurilor" cuprinde reglementări destinate
să asigure folosirea raţională a drumurilor, stabilind tonajele şi gabaritele
admise pe drumurile publice, precum şi prevederi menite sa determine concret
condiţiile în care, în mod excepţional, circulaţia poate fi închisă sau
restrictionata pe drumurile publice.
Capitolul V "Autorizari de construcţii şi instalaţii în zona drumurilor publice"
defineste într-o formă îmbunătăţită zonele de protecţie a drumurilor şi servituţile
în aceste zone şi reglementează autorizarea de construcţii şi instalaţii în zona
drumurilor.
Capitolul VI "Apărarea şi protecţia drumurilor" cuprinde noi prevederi care să
asigure în mod eficient conservarea drumurilor publice şi stabileşte norme de
exploatare, apărare şi protecţie în acest domeniu.
Capitolul VII "Conducerea, coordonarea şi controlul activităţii de drumuri" prevede
atribuţiile Ministerului Transporturilor şi Telecomunicatiilor ca organ unic de
autoritate în problemele de drumuri, precum şi înfiinţarea în cadrul acestui
minister a unui Consiliu al drumurilor - organ deliberativ - pentru aplicarea
unitară a sarcinilor ce revin Ministerului Transporturilor şi Telecomunicatiilor în
domeniul drumurilor. Componenta Consiliului drumurilor urmează a se stabili de
Consiliul de Miniştri.
Capitolul VIII "Dispoziţii finale şi tranzitorii" conţine unele măsuri tranzitorii
în legătură cu aplicarea legii. Astfel, se prevede că în termen de 2 ani de la
intrarea în vigoare a legii să fie prezentate propuneri pentru sistematizarea
drumurilor de interes local şi de exploatare în scopul restringerii lor la maximum,
iar în termen de un an de la aceeaşi dată să fie revizuite intersectiile şi
accesele la drumurile publice existente. Totodată se dispune abrogarea Decretului
nr. 142/1953, modificat prin Decretul nr. 335/1957 şi a altor dispoziţii contrare
urmînd ca noua lege să între în vigoare în termen de 90 de zile de la publicare.
În scopul dezvoltării unitare a întregii reţele de drumuri şi al asigurării
construirii, modernizării, întreţinerii, exploatării şi administrării drumurilor,
pentru satisfacerea nevoilor de transport rutier ale economiei şi ale populaţiei,
Marea Adunare Naţionala a Republicii Socialiste România adopta prezenta lege.

Capitolul 1 Dispoziţii generale

Articolul 1

Dezvoltarea reţelei de drumuri se realizează într-o conceptie unitară, în

concordanta cu cerinţele economiei naţionale şi contribuie la îmbunătăţirea
continua a condiţiilor de viaţa ale populaţiei.

Articolul 2

Drumuri, în interesul prezentei legi, sînt căile de comunicaţie terestra, altele

decît căile ferate, special amenajate pentru circulaţia vehiculelor şi a
pietonilor.
Fac parte integrantă din drum: podurile, viaductele, pasajele denivelate,
tunelurile, construcţiile de apărare şi consolidare, trotuarele, locurile de
parcare şi stationare, plantaţiile, indicatoarele şi instalaţiile pentru
circulaţie, cantoanele şi clădirile de serviciu, precum şi orice alte construcţii,
amenajări sau instalaţii destinate apărării sau exploatării drumului.

Articolul 3

Construirea de drumuri noi se aproba în condiţiile prezentei legi.

Articolul 4

Normele privind proiectarea, construirea şi modernizarea drumurilor se aproba prin

lege.

Articolul 5

La proiectarea, construirea şi modernizarea drumurilor se va acorda o grija

deosebită apărării şi conservării terenurilor agricole, evitindu-se degradarea sau
schimbarea destinaţiei acestora.
Drumurile existente, care nu se justifica din punct de vedere economic, vor fi
desfiinţate.
Terenurile rămase disponibile în urma modernizării, rectificarii sau desfiinţării
drumurilor vor fi redate imediat producţiei agricole sau altei destinaţii
productive, în condiţii corespunzătoare folosirii lor.

Capitolul 2 Categoriile de drumuri

Articolul 6

Drumurile se împart, din punct de vedere al folosinţei şi al administrării, în:

a) drumuri publice, destinate satisfacerii cerinţelor de transport rutier ale
întregii economii naţionale şi ale populaţiei şi care sînt gospodărite de organele
centrale sau locale ale administraţiei de stat;
b) drumuri de exploatare, destinate satisfacerii nevoilor proprii de transport ale
unor organizaţii socialiste de stat, cooperatiste, celorlalte organizaţii obşteşti
sau altor persoane juridice şi care sînt gospodărite de către organizaţiile ce le
au în administrare sau în proprietate.

Articolul 7

Din punct de vedere funcţional drumurile se împart în următoarele categorii:

a) drumuri publice de interes republican;
- autostrăzi;
- drumuri naţionale;
b) drumuri publice de interes local;
- drumuri judeţene;
- drumuri comunale;
- străzi;
c) drumuri de exploatare: forestiere, petroliere, miniere, agricole, precum şi alte
drumuri, care sînt legate direct de reţeaua drumurilor publice.

Articolul 8

Drumurile publice de interes republican asigura legăturile dintre capitala tarii şi

oraşele reşedinţa de judeţ şi municipii sau alte localităţi importante, precum şi
cu ţările vecine.

Articolul 9

Drumurile publice de interes local asigura legăturile dintre oraşele, comunele şi

satele din cuprinsul judeţului sau cu cele din judeţele invecinate, precum şi cu
garile, porturile şi aeroporturile, staţiunile balneoclimaterice şi locurile de
agrement situate în afară localităţilor.
Strazile sînt drumurile publice din interiorul localităţilor.

Articolul 10

Drumurile publice îşi păstrează categoria din care fac parte, considerindu-se fără
întrerupere şi în traversarea localităţilor. Portiunile de drum în traversare
servesc ca străzi.

Articolul 11

Drumurile de exploatare sînt cai rutiere construite sau amenajate în scopul

gospodăririi fondului forestier şi transportului materialului lemnos, cercetărilor
geologice şi accesului la exploatările zăcămintelor de substanţe minerale utile,
exploatării şi întreţinerii sistemelor de hidroamelioratii şi irigaţii, culturilor
agricole sau pentru legarea altor obiective cu reţeaua drumurilor publice.

Articolul 12

Încadrarea sau trecerea unui drum dintr-o categorie în alta se face astfel:
a) autostrazile şi drumurile naţionale, prin decret prezidential;
b) drumurile judeţene, comunale şi de exploatare, prin hotărîre a Consiliului de
Miniştri;
c) strazile, prin decizia comitetului executiv al consiliului popular judeţean sau
al municipiului Bucureşti.

Capitolul 3 Proiectarea, construirea, modernizarea, întreţinerea, exploatarea şi administrarea drumurilor

Articolul 13

Construirea de drumuri noi, precum şi desfiinţarea de drumuri, se aproba de

organele prevăzute la art. 12, în funcţie de categoria drumului.

Articolul 14

Proiectarea, construirea şi modernizarea drumurilor prevăzute în art. 12 lit. a) şi

b) se efectuează pe baza planului de dezvoltare unitară a reţelei rutiere cu
respectarea normelor şi a normativelor în vigoare, precum şi în conformitate cu
prevederile documentaţiilor de sistematizare.
La proiectarea şi executarea lucrărilor de drumuri se va urmări apărarea şi
conservarea fondului agricol, precum şi eficienta economică a acestor lucrări, prin
folosirea intensiva a drumurilor existente, menţinerea traseelor în cazul
modernizării lor, în condiţiile în care se asigura elementele geometrice
corespunzătoare nevoilor de exploatare, evitarea paralelismelor între traseele de
drumuri şi restrîngerea la maximum a drumurilor de exploatare.
Ocuparea de terenuri agricole sau din fondul forestier, pentru construcţii de
drumuri noi sau pentru modernizări de drumuri, se face numai pe baza aprobărilor
prealabile de scoatere din producţie agricolă vegetala sau din fondul forestier,
după caz, obţinute în condiţiile prevăzute de lege.
În scopul evitării inundarii drumurilor, a construcţiilor şi a terenurilor agricole
limitrofe, la proiectarea drumurilor se vor prevedea în mod obligatoriu lucrările
necesare asigurării scurgerii apelor.
La stabilirea amplasamentelor obiectivelor economice, sociale şi culturale, precum
şi la dezvoltarea unor asemenea obiective, se va ţine seama de folosirea reţelei de
drumuri existente, evitindu-se construirea de noi drumuri.

Articolul 15

Proiectarea, construirea, modernizarea, întreţinerea, exploatarea şi administrarea

drumurilor se fac după cum urmează:
a) autostrazile şi drumurile naţionale, de către Ministerul Transporturilor şi
Telecomunicatiilor, prin unităţile sale centrale şi teritoriale. Se exceptează
portiunile de autostrăzi şi drumuri naţionale în traversarea perimetrelor
construibile ale oraşelor reşedinţa de judeţe şi municipiilor, care sînt în sarcina
comitetelor executive ale consiliilor populare ale acestora;
b) drumurile judeţene şi comunale, de către comitetele executive ale consiliilor
populare judeţene sau al municipiului Bucureşti pe teritoriul cărora se afla şi se
realizează, prin unităţi de specialitate subordonate acestora; în ceea ce priveşte
elaborarea sarcinilor de plan anuale, îndrumarea tehnica şi metodologică de
specialitate, aceste unităţi sînt subordonate şi Ministerului Transporturilor şi
Telecomunicatiilor. Se exceptează portiunile de drumuri judeţene în traversarea
perimetrelor construibile ale oraşelor reşedinţa de judeţ şi municipiilor, care
sînt în sarcina comitetelor executive ale consiliilor populare respective;
c) strazile, inclusiv trotuarele, pieţele, parcajele, zonele liniilor de tramvai şi
spaţiile verzi aferente strazilor, de către comitetul executiv al consiliului
popular al comunei, oraşului sau municipiului, după caz;
d) drumurile de exploatare, de către organizaţiile socialiste de stat,
cooperatiste, celelalte organizaţii obşteşti sau alte persoane juridice care le au
în administrare sau în proprietate.

Articolul 16
Drumurile publice modernizate vor fi prevăzute cu platforme pentru staţiile de
transport în comun şi locuri de stationare sau parcare, în afară părţii carosabile
a drumului, potrivit normelor şi normativelor în vigoare.
În oraşe se pot prevedea platforme pentru staţiile de tramvai şi pe partea
carosabilă a strazii.

Articolul 17

Intersectiile la acelaşi nivel între drumurile de orice categorie se amenajeaza, se

modifica sau se sistematizeaza de către organele care le au în administrare ori în
proprietate atunci cînd condiţiile de siguranţă circulaţiei o impun.
Cheltuielile privind executarea acestor lucrări sînt în sarcina organului de
administrare a drumului pe care se desfăşoară traficul ce impune amenajarea,
modificarea sau sistematizarea intersectiei.
Pentru amenajarea, modificarea sau sistematizarea intersectiilor la acelaşi nivel
se va obţine şi avizul Ministerului de Interne.

Articolul 18

Construirea incrucisarilor dintre un drum şi o cale ferată este în sarcina

organului care solicită incrucisarea, iar lucrările determinate de reparaţia
liniilor şi racordarea cu drumul traversat în zona caii ferate sînt în sarcina
organelor de administrare a căilor ferate şi se executa numai cu acordul organului
care administrează ori are în proprietate drumul.
Întreţinerea trecerilor la acelaşi nivel, paza şi securitatea în zona caii ferate
revin organului care administrează calea ferată.

Articolul 19

Intersectiile drumurilor, între ele sau cu calea ferată, prin pasaje denivelate se
construiesc sau se modifica potrivit normelor stabilite prin lege, de către:
a) organele care administrează drumul de categorie superioară, atunci cînd
denivelarea este impusa de creşterea normală a traficului pe acest drum, sau de
organul care administrează calea ferată, atunci cînd denivelarea este impusa de
traficul feroviar;
b) organele care, prin amplasarea unor obiective noi sau dezvoltarea celor
existente, generează în intersectie un trafic intens care impune denivelarea.
Întreţinerea pasajelor superioare este în sarcina organului care administrează
calea de comunicaţie situata pe pasaj, iar căile de acces şi instalaţiile aferente
de la nodurile rutiere se întreţin de către organele care le au în administrare.

Capitolul 4 Condiţii de exploatare a drumurilor

Articolul 20

Exploatarea drumurilor publice se face potrivit prezentei legi. Condiţiile de

exploatare a celorlalte drumuri se stabilesc de ministere, pentru fiecare categorie
de drum, cu acordul Ministerul Transporturilor şi Telecomunicatiilor.
Organizaţiile care au drumuri în administrare sau în proprietate sînt obligate să
le menţină permanent în stare de viabilitate, în scopul exploatării rationale a
întregii reţele rutiere, în condiţii de siguranţă circulaţiei.

Articolul 21

Tonajele şi gabaritele admise pentru autovehiculele care circulă pe drumurile

publice se stabilesc după cum urmează:
a) tonaje
- pe autostrăzi şi pe drumurile deschise traficului internaţional, precum şi pe
strazile modernizate în oraşe: 10 tone pe osia simpla şi 16 tone pe osia dubla;
- pe celelalte drumuri modernizate: 8 tone pe osia simpla şi 14,5 tone pe osia
dubla;
- pe drumurile impietruite: 7,5 tone pe osia simpla şi 12 tone pe osia dubla.
Distanta între axele osiei duble nu poate depăşi 2 m.
b) gabarite
- lăţimea 2,5 m
- înălţimea 4,0 m
- lungimea 12,0 m pentru autovehicul fără remorci
15,0 m pentru autovehicul cu semiremorca
16,0 m pentru autovehicul articulat
18,0 m pentru autovehicul cu 1 remorca
22,0 m pentru autovehicul cu 2 remorci
30,0 m pentru tramvaie.
Pentru transporturile cu tonaje şi gabarite care depăşesc limitele de mai sus,
efectuate pe drumurile publice, se va solicita în prealabil autorizaţie specială
care va fi eliberata, de la caz la caz, de către organul care administrează drumul
respectiv. În autorizaţie vor fi precizate condiţiile şi perioadele de efectuare a
acestor transporturi pentru a nu stinjeni circulaţia pe drumurile publice şi pentru
a nu degrada sistemul rutier al drumului.
Lucrările de amenajare şi consolidare a drumurilor sau lucrărilor de arta, precum
şi modificarea instalaţiilor aeriene de orice fel, impuse de efectuarea
transporturilor care depăşesc limitele prevăzute mai sus, se finanţează de
beneficiarul transportului. Cheltuielile necesare inlaturarii degradărilor
provocate drumurilor publice ca urmare a efectuării unor transporturi cu tonaje şi
gabarite depăşite sînt în sarcina beneficiarului acestor transporturi.

Articolul 22

Proiectarea, execuţia sau contractarea în ţara sau din import de utilaje, agregate
şi instalaţii, precum şi de vehicule cu gabarite şi tonaje ce depăşesc limitele
prevăzute în art. 21, se fac cu avizul prealabil al Ministerului Transporturilor şi
Telecomunicatiilor în ceea ce priveşte posibilitatea de transport şi condiţiile de
circulaţie pe drumurile publice.

Articolul 23

Organizaţiile socialiste de stat, cooperatiste, celelalte organizaţii obşteşti sau

alte persoane juridice, precum şi persoanele fizice, nu pot efectua pe drumurile
publice nici un fel de lucrări care ar duce la instituirea unor restrictii de
circulaţie sau la închiderea acesteia.
În cazul unor situaţii sau lucrări impuse de exploatarea reţelei de drumuri publice
sau de executarea unor lucrări autorizate în zona drumului, organele care
administrează drumurile publice vor putea închide sau institui restrictii de
circulaţie pe timp limitat şi pe porţiuni de drum determinate, în condiţiile
stabilite de Ministerul de Interne împreună cu Ministerul Transporturilor şi
Telecomunicatiilor, asigurind continuitatea traficului pe sectoarele în lucru sau
pe rute ocolitoare.
Comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti
vor putea devia traficul rutier de pe portiunile de drumuri naţionale în
traversarea localităţilor, prin dirijarea acestuia pe alte străzi, numai cu acordul
comun al Ministerului Transporturilor şi Telecomunicatiilor şi al Ministerului de
Interne.

Articolul 24

Pentru restabilirea grabnica a circulaţiei pe drumurile publice afectate de

inundaţii sau alte calamitati, organele în administrarea cărora se afla drumul,
împreună cu organele Ministerului de Interne, vor lua de îndată măsurile necesare,
executind variante locale sau alte amenajări cu caracter provizoriu sau folosind în
mod temporar drumurile de exploatare.
În cazurile în care lucrările nu vor putea fi executate în zona drumurilor publice,
acestea se vor efectua şi pe alte terenuri proprietate de stat sau cooperatista,
luindu-se măsuri ca suprafeţele ocupate să fie minime, să fie redate destinaţiei
iniţiale în cel mai scurt timp şi să se evite pe cît posibil cauzarea de pagube
culturilor şi plantaţiilor de pe aceste terenuri. În asemenea cazuri, pentru
terenurile agricole sau aflate în fondul forestier, organul care administrează
drumul este obligat sa încunoştiinţeze Ministerul Agriculturii, Industriei
Alimentare şi Apelor sau Ministerul Economiei Forestiere şi Materialelor de
Construcţii, după caz, indicind suprafaţa terenului ocupat şi durata.

Articolul 25

Amplasarea de construcţii şi instalaţii sau crearea de obstacole de orice fel care

împiedica desfăşurarea în siguranţa a circulaţiei sau dezvoltarea în perspectiva a
drumurilor publice, executarea de lucrări sau exploatări care ar periclita
stabilirea drumurilor ori ar provoca inzapezirea sau inundarea acestora, sînt
interzise.
Capitolul 5 Autorizari de construcţii şi instalaţii în zona drumurilor publice

Articolul 26

Zona drumului este constituită din ampriza şi doua fisii laterale denumite zone de
siguranţă şi cuprinde zonele de teren ocupate de drum şi de lucrările arătate la
art. 2 alin. 2. Lăţimea zonei drumului diferă în funcţie de terenul în care se
desfăşoară drumul şi se stabileşte prin planurile de situaţie sau proiectele de
construire, modernizare ori modificare a drumurilor, întocmite potrivit normelor
stabilite prin lege.
Zonele de siguranţă sînt destinate pentru semnalizare sau alte scopuri legate de
exploatarea drumurilor şi de siguranţă circulaţiei, precum şi pentru plantaţii
rutiere executate potrivit normativelor în vigoare.
Zonele de protecţie ale drumurilor publice, din afară localităţilor, sînt fîşiile
de teren situate de o parte şi de alta a zonei drumului, între marginile exterioare
ale acesteia şi pînă la 22 m de la ax, în cazul drumurilor naţionale, pînă la 20 m
de la ax, în cazul drumurilor judeţene şi pînă la 18 m de la ax, în cazul
drumurilor comunale.
Zonele de protecţie se stabilesc în limitele de mai sus de către organele care
administrează drumurile, în funcţie de cerinţele de dezvoltare a drumurilor.
Terenurile care alcătuiesc zonele de protecţie rămîn în gospodărirea acelora care
le au în administrare sau proprietate, cu folosinţă respectiva, agricolă sau
silvică, după caz. În dreptul obiectivelor militare, lăţimea zonelor de protecţie a
drumurilor publice se stabileşte cu acordul Ministerului Apărării Naţionale.
Pentru drumurile de exploatare nu se prevăd zone de protecţie.
Lăţimea zonei strazilor, în care se includ trotuarele şi suprafeţele de teren
necesare amplasarii lucrărilor anexe ale acestora, se stabileşte prin
documentaţiile de sistematizare a localităţilor respective.

Articolul 27

Pe zona drumului public este interzisă amplasarea oricărui fel de construcţii şi

instalaţii ce nu aparţine drumului sau executarea de lucrări în traversarea
drumului prin săpături deschise. În cazuri excepţionale, pe baza autorizaţiei
eliberate de organul care administrează drumul, în zona drumului public se pot
amplasa sau executa asemenea lucrări, cu condiţia ca acestea sa nu afecteze
siguranţa circulaţiei.
Pentru instalarea de cai ferate sau linii de tramvai în zona drumului public, se va
lua şi acordul Ministerului de Interne.
Executarea fără autorizaţie sau nerespectarea condiţiilor prevăzute în autorizaţie
atrage desfiinţarea construcţiilor sau instalaţiilor amplasate în zona drumurilor,
de către beneficiarul lucrărilor executate, sau, cînd acesta refuza, de către
organele care au în administraţie drumurile respective. Cheltuielile legate de
desfiinţarea construcţiilor şi instalaţiilor vor fi suportate de beneficiarii
acestora.

Articolul 28

Amplasarea în zonele drumurilor, precum şi traversarea acestora de către reţelele

de telecomunicaţii, electrice, de termoficare, conducte, canale şi alte asemenea,
se vor face în conformitate cu normele aprobate prin lege.
În proiectele lucrărilor de poduri, viaducte, tunele şi pasaje denivelate se vor
prevedea spaţiile necesare pentru instalaţiile de telecomunicaţii, energetice,
conducte de apa, gaze, termoficare, în conformitate cu normele prevăzute la
alineatul precedent şi cu acordul Ministerului Apărării Naţionale.

Articolul 29

Executarea oricărui fel de construcţii şi instalaţii noi se poate face în zonele de

protecţie a drumului stabilite în art. 26, numai cu acordul organului care
administrează drumul public.
În zonele de protecţie se pot efectua plantaţii şi culturi, dacă acestea nu aduc
prejudicii exploatării drumului sau bunei desfăşurări a circulaţiei.

Articolul 30

Beneficiarii construcţiilor sau instalaţiilor autorizate în zona drumurilor sînt

obligaţi să execute demolarea, mutarea sau modificarea acestor lucrări, în
condiţiile prevăzute de lege, pe cheltuiala lor şi fără nici o despăgubire, dacă
acestea sînt impuse de construirea, modernizarea, modificarea, întreţinerea şi
exploatarea drumului public sau siguranţa circulaţiei. Fac excepţie construcţiile
şi instalaţiile speciale ale Ministerului Apărării Naţionale.
Organul care administrează drumul este obligat sa înştiinţeze pe beneficiari cu cel
puţin 12 luni înainte de începerea anului în care se impune execuţia lucrărilor de
mutare sau modificare a construcţiilor sau instalaţiilor.

Capitolul 6 Apărarea şi protecţia drumurilor

Articolul 31

Organizaţiile socialiste de stat, cooperatiste, celelalte organizaţii obşteşti şi

alte persoane juridice, precum şi persoanele fizice care au construcţii, instalaţii
şi terenuri situate în afară zonei drumului public sau care executa construcţii,
desecări, irigaţii, împăduriri, exploatări şi defrisari de păduri, lacuri de
acumulare, amenajări piscicole, iazuri, precum şi alte amenajări sau lucrări, sînt
obligate sa ia măsurile necesare pentru a asigura scurgerea apelor şi stabilitatea
terenurilor şi a împiedica erodarea, alunecarea, degradarea sau impotmolirea
drumurilor ori a lucrărilor anexe acestora.
Planurile de combatere a eroziunii solului, de regularizare a bazinelor
hidrografice şi de stingere a torenţilor, care cuprind în perimetrul lor drumuri
publice, vor fi elaborate cu acordul organelor care administrează drumurile
respective.

Articolul 32

Exploatarea nisipului, pietrisului, balastului sau a altor materiale din albiile

rîurilor sau din malurile cursurilor de apa aflate în vecinătatea drumurilor,
podurilor şi lucrărilor de apărare a acestora se poate face numai cu acordul
prealabil al organului care administrează drumurile respective.
La executarea lucrărilor prevăzute la alineatul precedent, beneficiarii acestora
vor lua măsurile necesare care să asigure stabilitatea şi integritatea
construcţiilor rutiere şi sa împiedice provocarea de inundaţii, degradarea
culturilor sau a altor obiective.

Articolul 33

Este interzisă circulaţia pe drumurile publice asfaltate a autovehiculelor cu

senile fără bandaje de protecţie. Circulaţia autovehiculelor senilate ale
Ministerului Apărării Naţionale este admisă pe drumurile publice asfaltate, în
cazul cînd nu exista posibilitatea evitării acestora, cu acordul şi în condiţiile
stabilite de organul care administrează drumul.
Circulaţia pe drumurile publice modernizate a autovehiculelor echipate cu pneuri cu
cuie se va efectua în condiţiile stabilite de Ministerul Transporturilor şi
Telecomunicatiilor împreună cu Ministerul de Interne.

Articolul 34

Taierea arborilor, pomilor şi arbustilor aflaţi în zona drumurilor de orice

categorie sau a celor plantati în afară acestei zone, în scopul consolidării şi
protecţiei drumurilor, se poate face numai în condiţiile stabilite prin lege.
Recoltarea fructelor, florilor şi a frunzelor din plantaţiile aferente drumurilor
publice, precum şi a ierbii de pe zona acestora, se executa de organizaţiile de
stat, cooperatiste sau obşteşti pe baza convenţiilor încheiate cu organul ce
administrează drumul.

Articolul 35

Organizaţiile şi persoanele fizice, beneficiare de construcţii sau instalaţii

amplasate în zona drumurilor publice, sînt obligate să execute revizuirea periodică
a acestora în scopul asigurării protejării drumurilor şi a condiţiilor de siguranţă
a circulaţiei. În acest scop, beneficiarii vor obţine autorizaţie din partea
organului care administrează drumul.

Articolul 36

Distrugerea sau degradarea drumurilor, a plantaţiilor, a indicatoarelor şi a altor

mijloace de semnalizare rutiera destinate pentru siguranţa circulaţiei, precum şi a
construcţiilor şi instalaţiilor menţionate la art. 2, se pedepseşte potrivit legii
penale sau contraventional, după caz.

Articolul 37

Pagubele provocate drumurilor şi lucrărilor anexe acestora cu ocazia efectuării

unor transporturi neautorizate sau prin nerespectarea condiţiilor din autorizaţiile
eliberate conform art. 21 ori ca urmare a unor vicii de execuţie sau a exploatării
necorespunzătoare a construcţiilor şi instalaţiilor autorizate în zona drumurilor
potrivit art. 27, precum şi prin încălcarea prevederilor art. 25, 29, 31, 32, 33 şi
35 din prezenta lege, vor fi suportate de beneficiarii transporturilor,
construcţiilor sau instalaţiilor, ori de către cei care au produs pagubele.

Capitolul 7 Conducerea, coordonarea şi controlul activităţii de drumuri

Articolul 38

Ministerul Transporturilor şi Telecomunicatiilor conduce, coordonează, controlează

şi răspunde de activitatea pentru întreaga reţea de drumuri, ca organ unic de
autoritate în acest domeniu şi în aceasta calitate:
a) asigura dezvoltarea unitară a întregii reţele de drumuri potrivit nevoilor
economiei naţionale şi gospodărirea judicioasă a fondurilor alocate pentru
construcţia, modernizarea, întreţinerea, exploatarea şi administrarea drumurilor
publice;
b) elaborează studii, prognoze şi programe pentru dezvoltarea şi sistematizarea
reţelei de drumuri publice, pe care le supune aprobării Consiliului de Miniştri sau
altor organe competente;
c) elaborează împreună cu Comitetul de Stat al Planificarii, în condiţiile legii,
proiectele planurilor cincinale şi anuale referitoare la construcţia, modernizarea
şi întreţinerea drumurilor publice;
d) elaborează norme privind proiectarea, construcţia, modernizarea, întreţinerea,
exploatarea şi administrarea drumurilor şi, împreună cu Ministerul de Interne,
norme privind siguranţa circulaţiei pe drumurile publice;
e) avizează construirea de noi drumuri şi desfiinţarea de drumuri, precum şi
programele de dezvoltare a drumurilor de exploatare;
f) asigura o conceptie unitară privind asimilarea de utilaje şi echipamente
specifice, aplicarea de tehnologii noi şi eficiente în proiectarea şi execuţia
lucrărilor, importul de materiale, utilaje, instalaţii şi aparatura necesare
activităţii în domeniul drumurilor, precum şi contractarea de lucrări rutiere în
străinătate;
g) asigura, potrivit legii, pregătirea cadrelor de specialitate în domeniul
drumurilor.

Articolul 39

În exercitarea acestor atribuţii, Ministerul Transporturilor şi Telecomunicatiilor

stabileşte, pe baza legii, măsuri obligatorii pentru ministere, celelalte organe
centrale, comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului
Bucureşti, organizaţiile cooperatiste, celelalte organizaţii obşteşti, precum şi
pentru alte persoane juridice care au în administrare sau în proprietate drumuri de
orice categorie.
Aceste organe sînt obligate sa ia măsurile necesare pentru asigurarea condiţiilor
corespunzătoare bunei desfăşurări a circulaţiei, la nivelul traficului existent şi
de perspectiva.

Articolul 40

Pentru asigurarea unei concepţii unitare aplicarea dispoziţiilor prevăzute în art.

38, în cadrul Ministerului Transporturilor şi Telecomunicatiilor funcţionează un
Consiliu al drumurilor, ca organ deliberativ.
Componenta acestui consiliu se stabileşte prin hotărîre a Consiliului de Miniştri.

Articolul 41

Conducerea, coordonarea, controlul şi răspunderea în activitatea de proiectare,

execuţie şi modernizare a strazilor revin comitetelor executive ale consiliilor
populare judeţene şi al municipiului Bucureşti. Proiectarea, execuţia şi
modernizarea strazilor care constituie parte componenta a drumului naţional se fac
cu acordul Ministerului Transporturilor şi Telecomunicatiilor.

Capitolul 8 Dispoziţii finale şi tranzitorii

Articolul 42

Lucrările de investiţii pentru drumurile publice se finanţează din fondurile de

investiţii centralizate ale statului, precum şi din alte resurse prevăzute de
dispoziţiile legale.
Investiţiile necesare pentru realizarea celorlalte categorii de drumuri aflate în
administrarea unităţilor economice de stat se finanţează din resursele specifice
acestora, potrivit dispoziţiilor legale.
Cheltuielile necesare pentru întreţinerea şi repararea drumurilor publice se
finanţează de la bugetul statului, precum şi din alte resurse prevăzute de
dispoziţiile legale.
Cheltuielile pentru întreţinerea şi repararea celorlalte categorii de drumuri
aflate în administrarea unităţilor economice de stat se suporta din cheltuielile de
producţie ale acestora.
Lucrările privind construcţia, modernizarea, întreţinerea şi repararea drumurilor
publice pot fi efectuate şi prin contribuţia bănească şi în munca a cetăţenilor,
potrivit legii.

Articolul 43

Pentru prevenirea inzapezirilor şi a inundaţiilor, comitetele executive ale

consiliilor populare judeţene iau măsuri şi răspund, împreună cu Ministerul
Transporturilor şi Telecomunicatiilor, de folosirea tuturor mijloacelor în
acţiunile de întreţinere, deszapezire şi restabilirea circulaţiei pe toate
drumurile publice de pe teritoriul judeţelor respective.
Pentru restabilirea şi menţinerea viabilitatii drumurilor pot fi mobilizati şi
cetăţeni, potrivit legii.

Articolul 44

Pentru asigurarea materialului pietros necesar construirii şi întreţinerii

drumurilor, organele care le administrează pot deschide şi exploata cariere şi
balastiere, potrivit dispoziţiilor legale.
Deschiderea, accesul şi exploatarea carierelor şi balastierelor necesare
construirii şi întreţinerii drumurilor publice nu sînt supuse vreunor taxe.

Articolul 45

Comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului

Bucureşti, pentru drumurile publice de interes local, şi împreună cu organele care
au în administrare sau în proprietate drumuri de exploatare, pentru aceste drumuri,
vor analiza actuala reţea şi vor face propuneri de sistematizare a acesteia, în
scopul restringerii la maximum a drumurilor de exploatare şi de interes local în
cadrul judeţelor.
Propunerile vor fi prezentate centralizat, prin Ministerul Transporturilor şi
Telecomunicatiilor, Consiliului de Miniştri în termen de 2 ani de la intrarea în
vigoare a prezentei legi.

Articolul 46

Ministerul de Interne şi Ministerul Transporturilor şi Telecomunicatiilor, împreună

cu comitetele executive ale consiliilor populare judeţene sau al municipiului
Bucureşti, vor revizui, în termen de un an de la intrarea în vigoare a prezentei
legi, intersectiile şi accesele la drumurile publice existente, în vederea
reducerii numărului acestora.
În acelaşi termen, Ministerul Transporturilor şi Telecomunicatiilor va întocmi un
program etapizat pentru construcţia de pasaje denivelate la intersectiile între
calea ferată şi drumurile publice de interes republican, care va fi supus aprobării
Consiliului de Miniştri.

Articolul 47

Organizaţiile socialiste de stat, cooperatiste, celelalte organizaţii obşteşti sau

alte persoane juridice, precum şi persoanele fizice, sînt obligate sa amenajeze
accesul la obiective şi proprietăţi şi sa construiască platforme pentru depozitarea
de materii prime, materiale şi locuri de stationare a vehiculelor în asteptare, în
afară zonei drumurilor publice, potrivit normelor stabilite prin lege.

Articolul 48

Construirea şi desfiinţarea de drumuri, precum şi instalaţiile din zona drumurilor,

se vor executa cu respectarea prevederilor în vigoare referitoare la necesităţile
de apărare a tarii.

Articolul 49

Ministerul Transporturilor şi Telecomunicatiilor şi comitetele executive ale

consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti vor încadra anual
drumurile publice în categorii diferenţiate, după natura imbracamintii şi starea
lor de viabilitate în scopul stabilirii consumului de carburanţi, lubrifianţi şi
cauciucuri pentru autovehiculele ce circula pe aceste drumuri.

Articolul 50

Pentru folosirea drumurilor publice, precum şi pentru instalaţiile şi construcţiile

amplasate în zona acestor drumuri, se vor putea stabili taxe, prin lege.

Articolul 51

Construcţiilor şi instalaţiilor existente în zona drumurilor publice li se aplică

prevederile prezentei legi.

Articolul 52

Prezenta lege intră în vigoare la 90 de zile de la publicarea ei în Buletinul

Oficial al Republicii Socialiste România.
Pe aceeaşi dată se abroga Decretul nr. 142/1953 privind construirea, modernizarea,
întreţinerea şi administrarea drumurilor publice, astfel cum a fost modificat prin
Decretul nr. 335/1957, prevederile referitoare la drumurile publice din Hotărîrea
Consiliului de Miniştri nr. 770/1965 privind unele măsuri pentru asigurarea
transporturilor negabaritice sau cu tonaje depăşite pe reţeaua de cai ferate şi
drumuri publice, precum şi orice alte dispoziţii contrare prevederilor prezentei
legi.
------------------